Curtea de Apel Galați — decizia penală 40/A din 16.01.2020, extras în culegerea trimestrului I 2020

Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.

1. PDF p. 13 — relatarea considerentelor primei instanțe, paragraful „Instanţa a avut în vedere”

   Instanţa a avut în vedere că prin fapta ilicită săvârşită din culpa exclusivă a inculpatului i s-a produs părţii civile o traumă fizică şi psihică ireversibilă, concretizată în durerea fizică pe care a presupus-o procesul de vindecare (relevată prin numărul mare de zile de îngrijiri medicale – 270- 280 zile de îngrijiri medicale, dar şi de prejudiciul morfo-funcţional actual, precum şi de declaraţiile martorului audiat sub aspectul laturii civile a cauzei), în suferinţa psihică generată de tratamentele şi intervenţiile la care a fost supusă aceasta, în consecinţele pe termen lung ale leziunilor suferite de partea civilă, astfel cum acestea sunt confirmate inclusiv de raportul de expertiză medico-legală şi de suplimentul la acest raport, din care rezultă că partea civilă a suferit, inclusiv un prejudiciu estetic mediu, dar și faptul că aceasta încă are dificultăți de mers, deși a trecut mai bine de un an de la momentul accidentului rutier.

   Textul în documentul-sursă ↗

2. PDF pp. 16–18 — considerentele de apel privind daunele morale și soluția, înaintea cazului 2

   În privinţa daunelor morale, se constată că în mod corect a stabilit prima instanţă că persoana vătămată a suferit şi un prejudiciu moral, însă cuantumul sumei acordate, de 500.000 de lei, este mult prea ridicat, ţinând cont de criteriile reţinute în doctrină şi jurisprudenţă. Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie să se ţină cont de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice, de eventualele sechele sau infirmităţi rezultate în urma faptei ilicite, de sexul, vârsta şi ocupaţia persoanei vătămate, de condiţiile generale economico-sociale, ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil şi să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă. În acest sens, se observă că persoana vătămată a necesitat un număr de 270 - 280 de îngrijiri medicale pentru însănătoşire, a fost internată circa 2 luni în spital, că a suferit 5 intervenții chirurgicale care au imobilizat-o la pat, la ultima examinare medico-legală constatându-se că avea un mers ușor șchiopătat pe partea dreaptă, o cicatrice la buza superioară stânga de 2,3/0,2 cm, o cicatrice fronto-parietal stânga de 4/0,2 cm, mai multe cicatrici pe gamba dreaptă, dar aceasta nu şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nici nu se încadrează într-un grad de invaliditate, astfel că restrângerea posibilităţilor de viaţă familiară şi socială, pentru care art.1391 din noul C.civ. prevede acordarea de despăgubiri, nu este totală. În ceea ce priveşte prejudiciul estetic încercat de persoana vătămată, acesta trebuie evaluat având în vedere sexul, vârsta, ocupaţia şi modificările aspectului fizic generate acesteia de urmările faptei. În acest sens, se constată că persoana vătămată este un bărbat având o vârstă de 47 de ani, este angajat la ... Cicatricile de la față și de la piciorul drept, precum și ușoara dificultate de mers, deşi creează un anumit disconfort, nu constituie un prejudiciu estetic major, ci unul mediu, așa cum rezultă din concluziile suplimentului de expertiză medico-legală. Pierderea dinților 21 și 22 poate constitui un prejudiciu estetic pe termen relativ scurt, având în vedere că acesta se poate acoperi prin protezarea dinților, mai ales că s-au acordat toate daunele materiale solicitate în acest sens, chiar şi pentru lucrările protetice ce urmează a fi executate în viitorul apropiat. În ceea ce privește problemele de vedere ale persoanei vătămate, din actele aflate la dosar nu rezultă cu certitudine dacă sunt ca urmare a accidentului sau ca urmare a înaintării în vârstă, din concluziile suplimentului de expertiză medico-legală reieșind că nu prezenta tulburări de vedere la data controlului (16.11.2018. 26.11.2018, 29.01.2019), fiindu-i recomandate doar tratamente medicamentoase cu Alanerv. Împrejurarea că persoanei vătămate i s-a diminuat venitul net în perioada în care a fost în concediu medical (aproximativ 225 zile), nemaibeneficiind de sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru munca prestată în timpul nopții, majorarea salarială pentru activități desfășurate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale, nu pot fi avute în vedere la stabilirea despăgubirilor morale deoarece nu constituie un prejudiciu moral, ci unul material, care trebuie evidențiat în cadrul cererii de despăgubiri materiale și dovedit conform art. 26 lit. pct.1 din Norma ASF nr. 20/2017. Prejudiciul de agrement trebuie evaluat ţinând cont de activitățile normale de agrement, cum ar fi practicarea unui sport, plăcerea de a merge la spectacole, de a se plimba, de a citi, de a face excursii, pe care le desfăşura persoana vătămată înainte de accident şi pe care nu le mai poate desfăşura în prezent. Este adevărat că persoana vătămată a fost o perioadă de timp imobilizată la pat, perioadă în care nu s-a putut deplasa, însă, în prezent, aceasta s-a vindecat, poate merge singură, nu este imobilizată într-un scaun cu rotile, şi, deşi s-a reţinut în suplimentul de expertiză medico-legal că are unele cicatrici și o ușoară deficiență la mers, nu a rămas cu infirmităţi, situaţie în care prejudiciul de agrement a fost temporar, în prezent aceasta putând să desfăşoare activităţile anterioare chiar dacă este nevoită să depună un efort suplimentar. De asemenea, la cuantificarea sumei acordate cu titlu de daune morale trebuie să se ţină seama şi de condiţiile generale economico-sociale din ţara noastră, care nu sunt aşa de ridicate ca în ţările dezvoltate din Europa de Vest, precum şi ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă, ci o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de aceasta. În consecinţă, ţinând cont de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că suma de 200.000 de lei este suficientă pentru a acoperi prejudiciile morale încercate de persoana vătămată. Prin urmare este fondat în parte apelul declarat de partea responsabilă civilmente, în sensul reducerii cuantumului daunelor morale, dar nu la suma oferită de aceasta, ci pentru suma de mai sus și nefondat apelul persoanei vătămate/parte civilă. Pentru eventualele prejudiciile care pot apărea în viitor persoana vătămată are deschisă calea unei acţiuni civile separate. Față de cele arătate, în baza disp. art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen., s-a admis apelul declarat de partea responsabilă civilmente ..., și s-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată. În rejudecare, s-a redus la suma de 200.000 lei cuantumul daunelor morale la care a fost obligată partea responsabilă civilmente către partea civilă ..., așa cum am arătat mai sus. Au fost menţinute celelalte dispoziții ale sentinţei penale apelate. Conform disp. art. 421 pct. 1 lit. b C.proc.pen. au fost respinse, ca fiind nefondate, apelurile declarate de partea civilă ... și de inculpatul ...

   Textul în documentul-sursă ↗