ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 410 din 27 ianuarie 2026

Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.

1. Pct. 6.4.1.3

   6.4.1.3. În concluzie, Înalta Curte constată caracterul fondat în parte al criticilor de recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță raportat la primul capăt de cerere având ca obiect anularea art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 în ceea ce privește instituirea condiției constând în existența unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, condiție ce contravine dreptului european (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul de rang I, respectiv Guvernul României).

   Textul în documentul-sursă ↗

2. Pct. 6.4.1.4

   6.4.1.4. Totodată, Înalta Curte constată caracterul nefondat în rest al criticilor de recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță raportat la primul capăt de cerere având ca obiect anularea art. 3 alin. (4) și a art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 , precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 din același act, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și pe cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul de rang I, respectiv Guvernul României).

   Textul în documentul-sursă ↗

3. Pct. 6.4.1.5

   6.4.1.5. Ca urmare, din această perspectivă, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul-reclamant; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va admite în parte acțiunea și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Sănătății în favoarea pârâtului Guvernul României; va anula art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 .

   Textul în documentul-sursă ↗

4. 6.4.1.3. — secțiunea primară recuperată

   6.4.1.3. În concluzie, Înalta Curte constată caracterul fondat în parte al criticilor de recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță raportat la primul capăt de cerere având ca obiect anularea art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 în ceea ce privește instituirea condiției constând în existența unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, condiție ce contravine dreptului european (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul de rang I, respectiv Guvernul României). 6.4.1.4. Totodată, Înalta Curte constată caracterul nefondat în rest al criticilor de recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță raportat la primul capăt de cerere având ca obiect anularea art. 3 alin. (4) și a art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 din același act, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și pe cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul de rang I, respectiv Guvernul României). 6.4.1.5. Ca urmare, din această perspectivă, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul-reclamant; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va admite în parte acțiunea și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Sănătății în favoarea pârâtului Guvernul României; va anula art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014. 6.4.2. Analiza criticilor referitoare la greșita aplicare a legii prin respingerea ca nefondat a capătului de cerere având ca obiect anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr. 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059/21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată, cu consecința admiterii cererii reclamantului și restituirea sumei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate în alt stat membru decât cel de origine6.4.2.1. Un prim aspect invocat de recurent se referă la critica adusă celor reținute de prima instanță, în sensul că cererea sa nu privește refuzul primirii spre înregistrare a cererii formulate la începutul lunii aprilie 2018, motiv pentru care a decis că nu va analiza dacă acest refuz este unul abuziv. 6.4.2.2. Înalta Curte constată un aspect procedural, relevant pentru soluționarea cauzei în cele ce urmează: în ceea ce privește cererea de anulare a actelor administrative individuale, reclamantul a invocat că:(i) în principal, în mod nelegal a fost respinsă cererea sa de rambursare a contravalorii tratamentului efectuat în Germania, de vreme ce îndeplinea condițiile de eliberare a formularului E 112. Chiar dacă tratamentul a fost efectuat și plata serviciilor a fost efectuată înainte ca pârâta să analizeze cererea sa de eliberare a formularului, aceste aspecte de fapt nu sunt de natură a stinge dreptul său subiectiv, astfel încât pârâta avea obligația de a-i rambursa integral suma achitată în Germania; (ii) în subsidiar, în mod nelegal a fost respinsă cererea sa de rambursare a contravalorii tratamentului efectuat în Germania întemeiată pe dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 304/2014, de vreme ce a făcut dovada unei evaluări, făcând și dovada unei internări prin prezentarea biletului de ieșire din spital - Clinica de urologie - Spitalul Municipal Cluj-Napoca - dr. G și scrisoarea medicală D - dr. G; (iii) în fine, a apreciat că este îndreptățit la rambursarea integrală a costului tratamentului sau măcar în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, respectiv prostatectomie radicală asistată robotic (Robot-assisted radical prostatectomy). 6.4.2.3. În ceea ce privește cererea de rambursare a contravalorii tratamentului efectuat în Germania ca urmare a îndeplinirii condițiilor de eliberare a formularului E 112 6.4.2.4. Cererea de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, respectiv prostatectomie radicală asistată robotic (Robot-assisted radical prostatectomy) 6.5. Temeiul procesual al soluției date recursului PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECIDE:Judecător,Andreea BercaruMagistrat-asistent,Anișoara Nica-------- Reveniti in topul paginii Forma printabilă DECIZIA nr. 410 din 27 ianuarie 2026 referitoare la anularea art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră EMITENT | * ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 447 din 27 mai 2026 Dosar nr. x/43/2019 Președinte: Andreea Bercaru | - judecător Andreea Marchidan | - judecător Luiza Maria Păun | - judecător Anișoara Nica | - magistrat-asistent S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul-reclamant A împotriva Sentinței nr. 133 din data de 30 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2026, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27 ianuarie 2026, când, în aceeași compunere, a decis următoarele: ÎNALTA CURTE,asupra recursului de față:din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 31 ianuarie 2019 cu nr. x/43/2019, reclamantul A a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș:– anularea art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și a anexei nr. 3 din acest act, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României); – anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr. 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059 din 21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș), cu consecința admiterii cererii reclamantului și restituirea sumei de 13.069 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate la B din cadrul Spitalului Sf. Antoniu din Gronau, Germania. La data de 14 martie 2019, Ministerul Sănătății a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea Guvernului României, solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenție, iar pe fond respingerea cererii de anulare a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3), precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014.La data de 1 aprilie 2019, reclamantul A a depus o cerere precizatoare, prin care a procedat la înlăturarea erorilor materiale din acțiunea introductivă sub aspectul conținutului articolelor avute în vedere la petitul 1, arătând că solicită:– anularea art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 la acestea, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României); – anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059 din 21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Casa de Asigurări de Sănătate Mureș), cu consecința admiterii cererii și restituirea sumei de 13.069 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate la B din cadrul Spitalului Sf. Antoniu din Gronau, Germania. Asupra cererii de intervenție accesorie, instanța s-a pronunțat prin Încheierea de ședință din data de 24 mai 2019, în sensul admiterii în principiu a acesteia. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 133 din 30 decembrie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Sănătății. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs reclamantul A, prin care a solicitat în principal admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea în totalitate a cererii de chemare în judecată.În dezvoltarea criticilor de nelegalitate s-au arătat următoarele:3.1. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilăRecurentul a susținut că prima instanță a încălcat principiul egalității armelor în cursul cercetării judecătorești prin modalitatea de administrare a probatoriilor.(i) În opinia recurentului, prima instanță a realizat în mod defectuos cercetarea judecătorească, acordând susținerilor părților pârâte valoare probatorie, în sensul că operația a cărei contravaloare se solicită nu este inclusă în pachetul de servicii de bază, respectiv nu se decontează din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate Mureș. Pentru a combate aceste susțineri, a solicitat emiterea unor adrese către anumite unități spitalicești, prin aceasta urmărind să dovedească că operația de prostatectomie radicală este inclusă în pachetul de servicii de bază Din cuprinsul încheierii de ședință de la termenul din 12.11.2019 se observă că nu s-a respins această cerere de probatorii ca fiind neutilă, neconcludentă sau nepertinentă soluționării cauzei, ci instanța a apreciat că unitățile spitalicești nu ar putea furniza informațiile cerute pentru că nu au legătură cu acest dosar. Or, a susținut recurentul că solicitarea reclamantului era de a se preciza dacă serviciile medicale prostatectomie radicală asistată robotic - care se efectuează la Institutul Clinic Fundeni și la Spitalul Universitar Clinic Căile Ferate Cluj - se decontează de casa de asigurări de sănătate, precum și dacă prostatectomia radicală se decontează (adresa către Spitalul Târgu Mureș), fără a solicita date referitoare la alte cazuri concrete.Așadar, a precizat că instanța nu a arătat în concret de ce aceste adrese nu sunt utile, concludente și pertinente cauzei, ci s-a limitat să le respingă, invocând o presupusă imposibilitate de depunere a acestor informații, care nu are legătură cu prezenta cauză. Această imposibilitate avută în vedere de instanță nu rezultă din cuprinsul actelor dosarului și nici din uzanțele administrative, fiind prin urmare lipsită de orice suport, iar modalitatea în care instanța s-a pronunțat este criticabilă și din prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă.Instanța a respins solicitarea reclamantului de emitere a acestor adrese și și-a întemeiat hotărârea exclusiv pe informațiile furnizate de pârâtă și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituție căreia îi este subordonată pârâta, ambele instituții fiind instituții publice interesate, de vreme ce sumele de bani solicitate ar fi suportate din bugetele celor două instituții, ca ordonatori de credite primari și secundari.Procedând în acest fel, a considerat că a încălcat principiul egalității armelor, respectiv dreptul reclamantului la un proces echitabil. Fiind instituții implicate în prezentul litigiu, a apreciat că instanța nu trebuia să își întemeieze hotărârea pe informațiile susținute de acestea, ci să efectueze o cercetare judecătorească prin emiterea adreselor solicitate. Este evidentă în acest caz încălcarea principiului egalității, principiu fundamental al procesului civil, de vreme ce pârâta ar fi pusă într-o poziție avantajoasă din punct de vedere procesual față de reclamant.Chiar dacă ulterior instanța a emis adrese către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, recurentul a susținut că dreptul său la un proces echitabil este în continuare afectat, instituția centrală fiind implicată în procesul de decontare și urmează a suporta, prin intermediul bugetării, aceste costuri. (ii) O altă nelegalitate constă în faptul că instanța a acordat o eficiență covârșitoare unor aspecte care nu au făcut obiectul unei dezbateri litigioase, aspecte care au primit în viziunea Curții o altă semnificație decât cea corectă, fără a pune aceste aspecte în dezbaterea contradictorie a părților, pentru a da posibilitatea reclamantului de a se apăra. Procedând în acest fel, instanța a încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, respectiv dispozițiile art. 14 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În acest sens, instanța a reținut că refuzul de înregistrare a cererii din cursul lunii aprilie este un act administrativ care nu a fost contestat sub aspectul legalității prin cererea de chemare în judecată, deși în opinia recurentului acesta este un simplu aspect de fapt necontestat de pârâtă și prin urmare dovedit; a mai reținut că nu există o recomandare medicală dată de un cadru medical, considerând că scrisoarea medicală nu poate fi considerată o evaluare, întrucât nu se recomandă operația asistată robotic. (iii) O altă cauză de nulitate a prezentei hotărâri invocată de recurent constă în faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra legalității actului administrativ individual în limitele motivării date de autoritate, ci prin considerentele expuse a suplinit motivarea actului administrativ.În acest sens, a susținut că, deși autoritatea pârâtă a considerat că nu a făcut dovada unui bilet de internare, instanța a considerat că nu a făcut dovada unei evaluări medicale prealabile. Deși din cuprinsul adresei de respingere a cererii reiese că autoritatea pârâtă a avut în vedere art. 3 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, care prevede în mod imperativ depunerea unui bilet de internare, prima instanță a reținut că reclamantul nu a făcut dovada unei evaluări medicale, pentru că i s-a recomandat o „prostatectomie radicală conform programării“, și nu o intervenție chirurgicală asistată robotic cu robotul daVinci, precum și faptul că intervenția nu este cuprinsă în pachetul de servicii de bază.Procedând astfel, a considerat că i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât aceste aspecte nu au fost puse nicicând în discuția contradictorie a părților, fiind grav afectată și egalitatea părților în cursul procesului civil. Instanța de contencios administrativ este îndrituită să analizeze legalitatea actului administrativ criticat în limitele motivării acestuia, aceasta neavând dreptul să suplinească motivarea și nici să rețină alte motive de respingere a cererii decât cele arătate în cuprinsul actului. Procedând în acest fel, instanța a pus partea reclamantă într-o poziție dezavantajoasă, dând practic autorității emitente posibilitatea de a invoca oricând alte motive de respingere a cererii de decontare. 3.2. Referitor la motivul de casare prevăzut de 【10†art. 488 alin. (1) pct.

   Textul în documentul-sursă ↗

5. 6.4.2.4. — secțiunea primară recuperată

   6.4.2.4. Cererea de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, respectiv prostatectomie radicală asistată robotic (Robot-assisted radical prostatectomy) 6.5. Temeiul procesual al soluției date recursului PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECIDE:Judecător,Andreea BercaruMagistrat-asistent,Anișoara Nica-------- Reveniti in topul paginii Forma printabilă DECIZIA nr. 410 din 27 ianuarie 2026 referitoare la anularea art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră EMITENT | * ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 447 din 27 mai 2026 Dosar nr. x/43/2019 Președinte: Andreea Bercaru | - judecător Andreea Marchidan | - judecător Luiza Maria Păun | - judecător Anișoara Nica | - magistrat-asistent S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul-reclamant A împotriva Sentinței nr. 133 din data de 30 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2026, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27 ianuarie 2026, când, în aceeași compunere, a decis următoarele: ÎNALTA CURTE,asupra recursului de față:din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 31 ianuarie 2019 cu nr. x/43/2019, reclamantul A a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș:– anularea art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și a anexei nr. 3 din acest act, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României); – anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr. 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059 din 21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș), cu consecința admiterii cererii reclamantului și restituirea sumei de 13.069 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate la B din cadrul Spitalului Sf. Antoniu din Gronau, Germania. La data de 14 martie 2019, Ministerul Sănătății a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea Guvernului României, solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenție, iar pe fond respingerea cererii de anulare a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3), precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014.La data de 1 aprilie 2019, reclamantul A a depus o cerere precizatoare, prin care a procedat la înlăturarea erorilor materiale din acțiunea introductivă sub aspectul conținutului articolelor avute în vedere la petitul 1, arătând că solicită:– anularea art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 la acestea, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României); – anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059 din 21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Casa de Asigurări de Sănătate Mureș), cu consecința admiterii cererii și restituirea sumei de 13.069 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate la B din cadrul Spitalului Sf. Antoniu din Gronau, Germania. Asupra cererii de intervenție accesorie, instanța s-a pronunțat prin Încheierea de ședință din data de 24 mai 2019, în sensul admiterii în principiu a acesteia. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 133 din 30 decembrie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Sănătății. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs reclamantul A, prin care a solicitat în principal admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea în totalitate a cererii de chemare în judecată.În dezvoltarea criticilor de nelegalitate s-au arătat următoarele:3.1. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilăRecurentul a susținut că prima instanță a încălcat principiul egalității armelor în cursul cercetării judecătorești prin modalitatea de administrare a probatoriilor.(i) În opinia recurentului, prima instanță a realizat în mod defectuos cercetarea judecătorească, acordând susținerilor părților pârâte valoare probatorie, în sensul că operația a cărei contravaloare se solicită nu este inclusă în pachetul de servicii de bază, respectiv nu se decontează din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate Mureș. Pentru a combate aceste susțineri, a solicitat emiterea unor adrese către anumite unități spitalicești, prin aceasta urmărind să dovedească că operația de prostatectomie radicală este inclusă în pachetul de servicii de bază Din cuprinsul încheierii de ședință de la termenul din 12.11.2019 se observă că nu s-a respins această cerere de probatorii ca fiind neutilă, neconcludentă sau nepertinentă soluționării cauzei, ci instanța a apreciat că unitățile spitalicești nu ar putea furniza informațiile cerute pentru că nu au legătură cu acest dosar. Or, a susținut recurentul că solicitarea reclamantului era de a se preciza dacă serviciile medicale prostatectomie radicală asistată robotic - care se efectuează la Institutul Clinic Fundeni și la Spitalul Universitar Clinic Căile Ferate Cluj - se decontează de casa de asigurări de sănătate, precum și dacă prostatectomia radicală se decontează (adresa către Spitalul Târgu Mureș), fără a solicita date referitoare la alte cazuri concrete.Așadar, a precizat că instanța nu a arătat în concret de ce aceste adrese nu sunt utile, concludente și pertinente cauzei, ci s-a limitat să le respingă, invocând o presupusă imposibilitate de depunere a acestor informații, care nu are legătură cu prezenta cauză. Această imposibilitate avută în vedere de instanță nu rezultă din cuprinsul actelor dosarului și nici din uzanțele administrative, fiind prin urmare lipsită de orice suport, iar modalitatea în care instanța s-a pronunțat este criticabilă și din prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă.Instanța a respins solicitarea reclamantului de emitere a acestor adrese și și-a întemeiat hotărârea exclusiv pe informațiile furnizate de pârâtă și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituție căreia îi este subordonată pârâta, ambele instituții fiind instituții publice interesate, de vreme ce sumele de bani solicitate ar fi suportate din bugetele celor două instituții, ca ordonatori de credite primari și secundari.Procedând în acest fel, a considerat că a încălcat principiul egalității armelor, respectiv dreptul reclamantului la un proces echitabil. Fiind instituții implicate în prezentul litigiu, a apreciat că instanța nu trebuia să își întemeieze hotărârea pe informațiile susținute de acestea, ci să efectueze o cercetare judecătorească prin emiterea adreselor solicitate. Este evidentă în acest caz încălcarea principiului egalității, principiu fundamental al procesului civil, de vreme ce pârâta ar fi pusă într-o poziție avantajoasă din punct de vedere procesual față de reclamant.Chiar dacă ulterior instanța a emis adrese către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, recurentul a susținut că dreptul său la un proces echitabil este în continuare afectat, instituția centrală fiind implicată în procesul de decontare și urmează a suporta, prin intermediul bugetării, aceste costuri. (ii) O altă nelegalitate constă în faptul că instanța a acordat o eficiență covârșitoare unor aspecte care nu au făcut obiectul unei dezbateri litigioase, aspecte care au primit în viziunea Curții o altă semnificație decât cea corectă, fără a pune aceste aspecte în dezbaterea contradictorie a părților, pentru a da posibilitatea reclamantului de a se apăra. Procedând în acest fel, instanța a încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, respectiv dispozițiile art. 14 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În acest sens, instanța a reținut că refuzul de înregistrare a cererii din cursul lunii aprilie este un act administrativ care nu a fost contestat sub aspectul legalității prin cererea de chemare în judecată, deși în opinia recurentului acesta este un simplu aspect de fapt necontestat de pârâtă și prin urmare dovedit; a mai reținut că nu există o recomandare medicală dată de un cadru medical, considerând că scrisoarea medicală nu poate fi considerată o evaluare, întrucât nu se recomandă operația asistată robotic. (iii) O altă cauză de nulitate a prezentei hotărâri invocată de recurent constă în faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra legalității actului administrativ individual în limitele motivării date de autoritate, ci prin considerentele expuse a suplinit motivarea actului administrativ.În acest sens, a susținut că, deși autoritatea pârâtă a considerat că nu a făcut dovada unui bilet de internare, instanța a considerat că nu a făcut dovada unei evaluări medicale prealabile. Deși din cuprinsul adresei de respingere a cererii reiese că autoritatea pârâtă a avut în vedere art. 3 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, care prevede în mod imperativ depunerea unui bilet de internare, prima instanță a reținut că reclamantul nu a făcut dovada unei evaluări medicale, pentru că i s-a recomandat o „prostatectomie radicală conform programării“, și nu o intervenție chirurgicală asistată robotic cu robotul daVinci, precum și faptul că intervenția nu este cuprinsă în pachetul de servicii de bază.Procedând astfel, a considerat că i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât aceste aspecte nu au fost puse nicicând în discuția contradictorie a părților, fiind grav afectată și egalitatea părților în cursul procesului civil. Instanța de contencios administrativ este îndrituită să analizeze legalitatea actului administrativ criticat în limitele motivării acestuia, aceasta neavând dreptul să suplinească motivarea și nici să rețină alte motive de respingere a cererii decât cele arătate în cuprinsul actului. Procedând în acest fel, instanța a pus partea reclamantă într-o poziție dezavantajoasă, dând practic autorității emitente posibilitatea de a invoca oricând alte motive de respingere a cererii de decontare. 3.2. Referitor la motivul de casare prevăzut de 【10†art. 488 alin. (1) pct.

   Textul în documentul-sursă ↗

6. 6.4.2.4. — secțiunea primară recuperată

   6.4.2.4. Cererea de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, respectiv prostatectomie radicală asistată robotic (Robot-assisted radical prostatectomy)Din perspectiva aplicării legii cererii reclamantului de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, Înalta Curte constată că atât Directiva 2011/24/UE, cât și Regulamentul (CE) nr. 883/2004 impun îndeplinirea condiției ca tratamentul preconizat să fie efectuat să figureze printre prestațiile prevăzute de legislația statului membru de reședință al persoanei asigurate.Așa cum s-a stabilit în hotărârea din Cauza Elchinov C173/09: „Trebuie adăugat că, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 85 din concluzii, asigurații sociali care beneficiază de îngrijiri spitalicești în alt stat membru decât statul membru de reședință fără a solicita autorizare în temeiul art. 22 alin. (1) litera (c) punctul (i) din Regulamentul nr. 1408/71 nu pot solicita rambursarea cheltuielilor efectuate cu îngrijirile menționate în temeiul art. 49 CE decât în limita acoperirii garantate de regimul de asigurări de sănătate la care sunt afiliați (a se vedea în acest sens Hotărârea Müller-Fauré și van Riet, punctele 98 și 106). Situația este aceeași atunci când refuzul de eliberare a unei autorizații prealabile solicitate în temeiul art. 22 menționat este întemeiat.“(paragraful 80)În mod similar, în Cauza C-489/23 s-a statuat în sensul că: „În schimb, persoanele asigurate care se deplasează într-un alt stat membru decât cel de afiliere pentru a primi îngrijiri spitalicești fără să fi solicitat și fără să fi obținut autorizația prealabilă necesară sau atunci când refuzul de a elibera o autorizație prealabilă este întemeiat nu pot pretinde rambursarea cheltuielilor aferente îngrijirilor menționate, în temeiul art. 56 TFUE, decât în limita acoperirii garantate de sistemul de asigurări de sănătate al statului membru de afiliere.“(paragraful 73)a) Un prim aspect este cel legat de criticile referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță prin constatarea neincluderii în pachetul de servicii de bază decontate de FNUASS (anexa nr. 22 la Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018) a intervenției medicale suportate de recurent (Robot-assisted radical prostatectomy).Recurentul a invocat un argument de natură procedurală, și anume acela că aspectul constatat de instanță referitor la neincluderea în pachetul de servicii de bază nu se regăsește în cuprinsul motivării actului administrativ, fiind reținut din oficiu de instanță.Prima instanță a constatat că și în ipoteza în care s-ar trece peste toate argumentele anterioare există o piedică suplimentară pentru restituirea costurilor suportate de către reclamant pentru efectuarea intervenției chirurgicale - Robot-assisted radical prostatectomy. Mai exact, pe parcursul soluționării dosarului a reieșit împrejurarea că această intervenție nu se regăsește printre prestațiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislației asigurărilor sociale de sănătate și sunt decontate din fond, condiție prevăzută de art. 912 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 95/2006, deoarece din Adresa comunicată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu nr. P10698 din 5.12.2019 rezultă că această intervenție medicală nu este cuprinsă în pachetul de servicii decontate de FNUASS prevăzut în anexa nr. 22 la Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018 (în vigoare la momentul efectuării intervenției chirurgicale din speță).Prima instanță a reținut că, deși legalitatea actului administrativ individual trebuie verificată prin prisma motivelor avute în vedere de autoritate la momentul emiterii actului, în speță, ignorarea acestei piedici juridice nu este posibilă, deoarece, chiar și în situația în care cererea reclamantului ar fi primită, rambursarea costurilor serviciilor medicale transfrontaliere ar trebui raportată la „nivelul prețurilor/tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări sociale de sănătate“, iar, în concret, o asemenea valoare de referință nu există.Recurentul a insistat, prin concluziile scrise, asupra imposibilității instanței de a analiza acest aspect. Astfel, se arată că singurele motive de respingere a cererii de decontare a cheltuielilor medicale, arătate în cuprinsul actelor administrative contestate, au fost acelea că emiterea formularului E 112 se face înainte de plecarea persoanei beneficiare în alt stat membru și că nu a anexat la cerere o copie de pe un bilet de internare emis de un medic care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România.Recurentul a avansat mai întâi ideea că, atâta vreme cât alte motive de refuz nu au fost exprimate explicit, se prezumă îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de legea internă pentru decontare, inclusiv includerea în pachetul de servicii de bază decontate de FNUASS.Mai departe, a arătat că pârâtul a invocat în fața primei instanțe motive suplimentare de respingere a cererii reclamantului, necuprinse în actul administrativ atacat (serviciul medical nu face parte din pachetul de servicii de bază). Cu toate acestea, prima instanță a analizat și acest motiv de refuz și l-a constatat ca fiind întemeiat.Întrucât singura parte care a formulat recurs este reclamantul, limitele rejudecării în fața instanței de recurs sunt stabilite de acest recurs, care s-a referit la lipsa evaluării medicale prealabile efectuate de un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, dar și la neincluderea serviciului medical printre prestațiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislației asigurărilor sociale de sănătate.Recurentul a arătat că nu se poate accepta suplimentarea motivelor de respingere a cererii în fața instanței de recurs, cu încălcarea flagrantă a art. 478 alin. (2) raportat la art. 494 din Codul de procedură civilă, limitele judecății în recurs fiind stabilite în raport cu dezbaterile purtate în fața primei instanțe și aspectele cuprinse în recursul formulat.Înalta Curte constată că nu poate susține argumentul recurentului, în sensul că se prezumă îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de legea internă pentru decontare, inclusiv includerea în pachetul de servicii de bază decontate de FNUASS, ca urmare a faptului că actul atacat nu a cuprins un refuz și pe acest motiv. O astfel de prezumție, pentru a putea fi aplicată, ar trebui să se sprijine pe o prevedere legală sau să reiasă explicit din modalitatea de decurgere a procedurii de decontare, neexistând niciun temei pentru a considera că celelalte condiții au fost considerate îndeplinite de către autoritatea pârâtă, în lipsa unui act administrativ care să constate explicit acest aspect.Deși un act administrativ complet ar trebui să facă referire la toate condițiile prevăzute de lege pentru soluționarea cererii formulate de către reclamant, Înalta Curte constată că analiza prin sentința recurată a acestui aspect de drept legat de includerea sau nu în pachetul de analize decontate de statul român a intervenției medicale suferite de recurent nu este susceptibilă de reformare din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă.Astfel, chiar dacă actul atacat nu a menționat acest aspect, motivul de refuz privind neincluderea în pachetul de servicii de bază decontate de FNUASS a fost exprimat repetat prin actele procesuale depuse de pârâți începând cu faza procesuală a fondului și inclusiv în recurs. De asemenea, odată analizat acest aspect de prima instanță și recurat de reclamant prin cererea de recurs, acest aspect face parte din judecata recursului și nu poate fi ignorat de către instanța de recurs.Pe de altă parte, aspectul legat de includerea în pachetul de servicii de bază decontate de fondul național a procedurii medicale suferite de reclamant a fost analizat explicit la pct. IV.1.3 din Încheierea din data de 27 martie 2023 de efectuare a trimiterii preliminare către CJUE de către Înalta Curte în prezenta cauză. În cadrul acelei încheieri, instanța de recurs a reținut că, fără a putea dezlega în mod cert acest aspect de legalitate la acel moment procedural al cauzei, a constatat că este necesar să se precizeze coordonatele în care se va soluționa acest motiv de casare, față de imperativul lămuririi (fără încălcarea regulilor naționale de procedură) aspectelor de fapt și de drept național relevante în ipoteza efectuării unei trimiteri preliminare.Or, atâta vreme cât acest aspect de drept a fost antamat de către chiar instanța de recurs, în cadrul trimiterii preliminare, ca fiind unul esențial pentru soluționarea cauzei, nu se poate constata că instanța de recurs nu poate analiza criticile din recurs ce fac referire la această problemă.În consecință, chiar dacă actul administrativ atacat nu a exprimat un refuz explicit cu privire la motivul invocat, cât timp părțile și-au exprimat punctele de vedere asupra chestiunii respective (esențiale în soluționarea cererii reclamantului) pe durata întregului proces, nu se poate constata nicio vătămare de natură să conducă la nulitatea sentinței în condițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. b) Pe fondul chestiunii, raportat la îndeplinirea sau nu a condiției ca intervenția medicală suferită de recurent să se regăsească printre prestațiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislației asigurărilor sociale de sănătate și să fie decontată din fond, Înalta Curte constată următoarele:Prin Adresa nr. 17.350 din 3.11.2022 emisă de Spitalul Clinic Județean Mureș s-a reținut că tumora malignă de prostată, cod diagnostic C61, pentru care s-a efectuat procedura de prostatectomie radicală cod L00804, este în grupa (conform clasificării RODRGv1) DRG M 1010 - Proceduri majore pelvine la bărbat cu o valoare relativă VR 2,7723.Prin Adresa nr. 35.699 din 15.11.2022 emisă de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș s-a arătat că, potrivit Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, la data intervenției chirurgicale suferite de bolnav, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, prostatectomia sau rezecția prostatei se putea realiza în regim de spitalizare de zi prin procedura endoscopică transuretrală a prostatei (anexa nr. 22, cap. I, lit. B.2, pct. 111) sau în regim de spitalizare continuă (anexa nr. 23, lit. B II, pct. 440 și/sau pct. 441).În adresa emisă de CNAS nr. 8.038/18.010 se arată că serviciul medical prostatectomie totală, pentru pacienții internați în regim de spitalizare continuă, se putea efectua conform listei cuprinzând descrierea grupelor de diagnostice din anexa nr. 23 B II la ordinul mai sus menționat, pozițiile 440, 441, 444 sau 445.Prin Adresa nr. 10.698 din 5.01.2019 emisă de CNAS la solicitarea primei instanțe, aceasta a arătat că, potrivit Legii nr. 95/2006, unele servicii medicale de înaltă performanță nu sunt decontate de fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, dar fără a preciza care sunt acestea. Pentru a beneficia de servicii medicale decontate din fond este necesar ca asiguratul să se adreseze furnizorilor de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate și să urmeze parcursul reglementat prin actele normative anterior menționate. Referitor la modalitatea de realizare a prostatectomiei radicale în regim de spitalizare continuă, potrivit prevederilor art. 381 din Legea nr. 95/2006, medicul din spital care realizează intervenția chirurgicală stabilește în urma consultației modalitatea prin care realizează intervenția, în mod individual și ca urmare a actului medical propriu.Înalta Curte constată că lista cuprinsă în ordinul menționat reprezintă, conform celor indicate chiar de către pârâte, o listă a grupelor de diagnostice și că metoda sau tehnica medicală de tratament nu sunt menționate ca atare în legislația națională ce reglementează acordarea asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.Intimata CNAS a invocat faptul că această condiție a includerii în pachetul de bază decontat de statul român nu este îndeplinită în prezenta cauză, motivat de faptul că intervenția cu robotul da Vinci nu face parte din pachetul de servicii de bază, fiind un serviciu medical de înaltă performanță care nu se suportă din FNUASS conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Conform prevederilor art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006: + Articolul 248(1) Serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unitățile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse, după caz, sunt:( )b) unele servicii medicale de înaltă performanță. Chiar reclamantul a invocat, în cadrul cauzei, faptul că în prezent intervențiile robotice care se efectuează sunt decontate prin sistemul coplății, care constituie, conform prevederilor art. 221 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006 „suma care reprezintă plata contribuției bănești a asiguratului, în temeiul obligației prevăzute la art. 231 lit. g, pentru a putea beneficia de serviciile medicale din pachetul de servicii de bază, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în cuantumul și în condițiile stabilite prin contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, potrivit prevederilor art. 229 alin. (3) lit. j);“Împrejurarea „decontării“ prin coplată a intervenției cu robotul daVinci, care este o metodă chirurgicală minim invazivă, de înaltă precizie, în care chirurgul controlează brațele robotice de la o consolă (tehnologie care oferă vizibilitate 3D HD mărită și o mobilitate superioară a instrumentelor, fiind utilizată în urologie, ginecologie și chirurgie generală pentru rezultate oncologice mai bune și o recuperare rapidă) reprezintă un aspect de drept dedus din coroborarea prevederilor art. 248 alin. (1) lit. b) cu art. 221 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006.Ca urmare, faptul că a fost alegerea reclamantului între cele două posibile forme de tratament (și anume intervenția clasică, respectiv cea robotică) prezintă importanță din cauza împrejurării nedecontării în totalitate în România a intervențiilor efectuate prin servicii medicale de înaltă performanță.În ceea ce privește cele statuate prin Hotărârea din Cauza Elchinov, în ce privește îngrijirile medicale care nu pot fi acordate în statul membru al cărui rezident este asiguratul social, Înalta Curte reține că CJUE a statuat în sensul că art. 22 alin. (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1.408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1.992/2006, trebuie interpretat în sensul că o autorizație solicitată în temeiul alin. (1) lit. (c) pct. (i) din același articol nu poate fi refuzată: dacă, atunci când prestațiile prevăzute de legislația națională fac obiectul unei liste care nu menționează expres și precis metoda de tratament aplicată, ci definește tipuri de tratament suportate de instituția competentă, s-a stabilit, în temeiul principiilor de interpretare uzuale și în urma unei examinări întemeiate pe criterii obiective și nediscriminatorii, care iau în considerare toate elementele medicale pertinente și datele științifice disponibile, că această metodă de tratament corespunde unor tratamente menționate în această listă și dacă un tratament alternativ care prezintă același grad de eficacitate nu poate fi aplicat în timp util în statul membru al cărui rezident este asiguratul social. Același articol se opune ca organele naționale care trebuie să se pronunțe cu privire la o cerere de autorizare prealabilă să prezume, cu ocazia aplicării acestei dispoziții, că îngrijirile spitalicești care nu pot fi acordate în statul membru pe teritoriul căruia are reședința asiguratul social nu se numără printre prestațiile a căror rambursare este prevăzută de legislația acestui stat și, invers, că îngrijirile spitalicești care se numără printre aceste prestații pot fi acordate în statul membru amintit.De asemenea, relevante din această perspectivă sunt și considerentele 34 din preambulul Directivei 2011/24/UE:Statele membre de afiliere ar trebui să le acorde pacienților dreptul de a beneficia, în alt stat membru, de cel puțin aceleași prestații ca și cele oferite de legislația statului membru de afiliere. În cazul în care lista prestațiilor nu specifică exact metoda de tratament aplicată, însă definește tipuri de tratament, statul membru de afiliere nu ar trebui să refuze autorizarea prealabilă sau rambursarea pe motiv că metoda de tratament nu este disponibilă pe teritoriul său, ci ar trebui să analizeze dacă tratamentul transfrontalier solicitat sau efectuat corespunde prestațiilor prevăzute în legislația sa. Faptul că obligația de rambursare a asistenței medicale transfrontaliere în temeiul prezentei directive este limitată la asistența medicală care face parte din prestațiile la care pacientul are dreptul în statul membru de afiliere nu împiedică statele membre să ramburseze costul asistenței medicale transfrontaliere dincolo de aceste limite. Statele membre sunt libere, de exemplu, să ramburseze costuri suplimentare, cum ar fi cazarea și cheltuielile de transport sau costurile suplimentare suportate de o persoană cu handicap, chiar dacă costurile respective nu se rambursează în cazul asistenței medicale oferite pe teritoriul lor.Or, Înalta Curte constată că legislația românească, prin prevederile art. 248 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 221 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006, stabilește indirect nu doar tipurile de tratament aferente listei prestațiilor decontate, ci și metoda de tratament aplicată supusă decontării, prin aceea că exclude explicit serviciile medicale de înaltă performanță. Ca urmare, legislația națională prevede și metoda de tratament, astfel că nu sunt aplicabile inserțiile de mai sus, neaflându-se în ipoteza avută în vedere de acestea.Potrivit anexei 22 și anexei 23BII din Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018 și Codificării medicale a bolilor în spitalele din România conform clasificării RO DRG v.1, introdusă prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.199/2011 privind introducerea și utilizarea clasificării RO DRG v.1, procedura de prostatectomie radicală asistată robotic nu se află în pachetul de servicii medicale de bază în asistența medicală de care beneficiază în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate asigurații din România.Legislația națională specifică sistemului de asigurări sociale de sănătate nu reglementează posibilitatea decontării procedurii robotice - ca tehnică, metodă de realizare, procedura robotică fiind o procedură specifică de înaltă performanță, care din punctul de vedere al reglementării legislative intră sub incidența art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006.Recurentul a susținut că prostatectomia radicală asistată robotic nu constituie un serviciu medical de înaltă performanță, care să fie exclus din pachetul de servicii de bază, deoarece prevederile art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 nu stabilesc că aceste servicii nu sunt incluse în pachetul de servicii de bază, ci doar că acestea nu se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, putând fi stabilite surse de decontare prin contractul-cadru, din bugetul de stat sau din alte surse, cum arată alin. (3) al art. 248. În orice caz, a susținut recurentul, articolul citat nu stabilește că nu se decontează serviciile medicale de înaltă performanță, ci doar unele servicii de înaltă performanță, cele care nu se decontează urmând a fi stabilite prin contractul-cadru, ceea ce nu este cazul în situația de față. A mai susținut că nu este aplicabilă această excepție și pentru că prostatectomia radicală asistată robotic nu este un serviciu medical de înaltă performanță: aceste servicii sunt servicii de investigație, nu tratament chirurgical.Înalta Curte constată că legea nu cuprinde nicio definiție sau distincție între servicii medicale de investigație de înaltă performanță, respectiv de tratament chirurgical de înaltă performanță, astfel că distincția făcută de recurent nu are suport legal. De asemenea, reglementarea prin excludere făcută de art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 are în vedere faptul că în cuprinsul legii sunt numeroase prevederi care stabilesc decontarea explicită a unor servicii medicale de înaltă performanță (CT, RMN, scintigrafie, angiografie), tehnica de legiferare urmărind a exclude de la decontare acele servicii medicale de înaltă performanță nedecontate expres de lege.Constatând că atât Directiva 2011/24/UE, cât și Regulamentul (CE) nr. 883/2004 impun îndeplinirea condiției ca tratamentul preconizat să fie efectuat să figureze printre prestațiile prevăzute de legislația statului membru de reședință al persoanei asigurate, iar împrejurarea „decontării“ prin coplată a intervenției cu robotul daVinci reprezintă un aspect de drept dedus din coroborarea prevederilor art. 248 alin. (1) lit. b) cu art. 221 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006, Înalta Curte apreciază că recurentul are dreptul de a obține rambursarea cheltuielilor efectuate cu îngrijirile menționate în temeiul art. 49 CE în limita acoperirii garantate de regimul de asigurări de sănătate din statul român.Or, așa cum a indicat intimata Casa de Asigurări de Sănătate Mureș prin Adresa nr. 38.779 din 29.12.2025 depusă în fața instanței de recurs, la data acordării serviciului medical, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România, rezecția prostatei prin procedura clasică se putea realiza după cum urmează:– în regim de spitalizare de zi prin procedura endoscopică transuretrală, conform cap. II art. 4 alin. (1) lit. c) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 și pct. 111 - rezecție endoscopică transuretrală a prostatei din lista B.2 a anexei nr. 22 la Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018, fiind calculat de către intimata un anumit cost; – în regim de spitalizare continuă, conform cap. II art. 4 alin. (1) lit. b) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 și nr. crt. 282 din anexa nr. 23A la Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018 (ICM cel mai mare aferent spitalelor din România la data de 24.04.2018), fiind calculat de către intimata un anumit cost. În fapt, așa cum a reținut prima instanță, intervenția chirurgicală a avut loc la data de 9.05.2018 în Germania, internarea medicală fiind dispusă pe perioada 8.05.2018-14.05.2018.Ca urmare, Înalta Curte constată caracterul fondat al criticilor din recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță cu privire la cererea de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția medicală ce ar fi fost decontată [pct. (iii) din prezentele considerente]. Astfel, se va proceda la casarea sentinței recurate pe acest aspect și se vor anula adresele nr. 32.819 din 10.08.2018, nr. 38.636 din 1.10.2018 și nr. 45.059 din 21.11.2018 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș; se va admite în parte cererea de restituire a contravalorii serviciilor medicale achitate în străinătate, cu obligarea pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate Mureș la calcularea și acordarea către reclamant a costurilor aferente intervenției clasice de prostatectomie radicală în regim de spitalizare continuă și tratamentului medicamentos administrat acestuia, raportat la durata efectivă a internării. 6.5. Temeiul procesual al soluției date recursului Pentru aceste considerente, în temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul-reclamant; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va admite în parte acțiunea și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Sănătății în favoarea pârâtului Guvernul României; va anula art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014; va anula adresele nr. 32.819 din 10.08.2018, nr. 38.636 din 1.10.2018 și nr. 45.059 din 21.11.2018 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș și va admite în parte cererea de restituire a contravalorii serviciilor medicale achitate în străinătate, cu obligarea pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate Mureș la calcularea și acordarea către reclamant a costurilor aferente intervenției clasice de prostatectomie radicală în regim de spitalizare continuă și tratamentului medicamentos administrat acestuia, raportat la durata efectivă a internării; va menține în rest sentința recurată.Se va face și aplicarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora hotărârile judecătorești definitive prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ se publică obligatoriu după motivare, la solicitarea instanțelor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau, după caz, în monitoarele oficiale ale județelor ori al municipiului București, fiind scutite de plata taxelor de publicare. PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE:Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A împotriva Sentinței nr. 133 din data de 30 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Casează în parte sentința recurată și, rejudecând:Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș.Admite în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Sănătății în favoarea pârâtului Guvernul României.Anulează art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră.Anulează adresele nr. 32.819 din 10.08.2018, nr. 38.636 din 1.10.2018 și nr. 45.059 din 21.11.2018 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș.Admite în parte cererea de restituire a contravalorii serviciilor medicale achitate în străinătate.Obligă pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș la calcularea și acordarea către reclamant a costurilor aferente intervenției clasice de prostatectomie radicală în regim de spitalizare continuă și tratamentului medicamentos administrat acestuia, raportat la durata efectivă a internării.Menține în rest sentința recurată.Definitivă.Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din Codul de procedură civilă, astăzi, 27 ianuarie 2026. Judecător, Andreea Bercaru Magistrat-asistent, Anișoara Nica -------- * Image: logo Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro†www.fonduri-ue.ro. Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții * | Acasă * | Despre Proiect * | Facilități Oferite * | Legături Utile Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect. [Button: Inchide mesajul de atentionare] Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect! Ce browser sa aleg? ImageGoogle Chrome Descarca Browser†www.google.com ImageMozilla Firefox Descarca Browser†www.mozilla.org ImageInternet Explorer Descarca Browser†www.microsoft.com ImageApple Safari Descarca Browser†www.apple.com De ce sa actualizez browserul? Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate. Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web. [Button: Inchide mesajul de atentionare]

   Textul în documentul-sursă ↗