Tratament în străinătate, repatriere și cheltuieli transfrontaliere

01Tratamentul și cererea de despăgubire sunt lucruri separate

02Pentru RCA contează necesitatea, legătura cu accidentul și dovada costului

03Ce mecanism verific pentru fiecare plată

04Îngrijiri în ședere temporară și tratament programat

05Tarife, documente și schimbarea din 2026

06Transportul pacientului, însoțitorul și cazarea

07Repatrierea unei persoane în viață și transportul unei persoane decedate

08Un dosar care arată ce s-a plătit și de ce

09Plăți paralele: nici dublarea facturii, nici scăderea oricărei prestații

10Date, termene și limitele acestui ghid

§Termene și repere procedurale

!De reținut

#Surse și trimiteri

1. 1
   Sursa 1: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · Art. 11 alin. (1)–(2): prejudicii dovedite și vătămări/deces, în domeniul și limitele legii RCA. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art. 11

   Articolul 11 Riscurile acoperite(1) Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.(2) Fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în bani pentru:a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial; b) prejudicii materiale, inclusiv costuri de radiere și înmatriculare, costuri cu taxe de timbru, cheltuieli cu limitarea prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli aferente diminuării valorii vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză; c) costuri privind readucerea vehiculului la starea dinaintea evenimentului asigurat, dovedite cu documente emise prin sisteme specializate sau prin documente emise în condițiile legii; d) prejudicii reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului, pe baza opțiunii persoanei prejudiciate; e) cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată sau cheltuieli aferente în cazul soluționării alternative a litigiului dacă soluția este favorabilă persoanei prejudiciate; f) cheltuielile legate de transportul vehiculului avariat, aparținând terțului păgubit, de la locul accidentului la locația în care se găsește centrul de constatare daune, la unitatea reparatoare aleasă de păgubit în vederea reparării vehiculului, cel/cea mai apropiat/apropiată de locul producerii accidentului sau de domiciliul persoanei prejudiciate, după caz, dacă respectivul vehicul nu se mai poate deplasa prin mijloace proprii, iar asigurătorul nu asigură transportul. (3) Indiferent de locul în care s-a produs accidentul, respectiv pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice, în incinte și în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse ca urmare a unor accidente generate prin utilizarea vehiculului asigurat, până la limita de răspundere prevăzută în contractul RCA pentru: a) prejudiciul produs de dispozitivele sau instalațiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii ori a atașului tractat de vehicul; b) prejudiciul produs din culpa conducătorului vehiculului asigurat; c) prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substanțelor, materialelor sau a obiectelor transportate; d) prejudiciile provocate terților, drept consecință a deschiderii ușilor vehiculului, în timpul mersului sau atunci când vehiculul este oprit ori staționează, de către pasagerii acestuia, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic; e) prejudiciile provocate terților, drept consecință a conducerii vehiculului sub influența băuturilor alcoolice sau a stupefiantelor. (4) Prevederile alin. (3) lit. b) se aplică inclusiv în cazurile în care la data accidentului conducătorul vehiculului:a) a condus vehiculul fără consimțământul expres sau prezumat al asiguratului; b) nu este titularul unui permis care atestă dreptul să conducă vehiculul respectiv; c) nu a respectat obligațiile legale cu privire la starea și siguranța vehiculului respectiv. (5) Membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau oricărei altei persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de vehicule și este acoperită de asigurarea obligatorie RCA nu sunt excluși de la beneficiul asigurării pentru propriile lor vătămări corporale.

   Textul în documentul-sursă ↗
2. 2
   Sursa 2: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 22 alin. (1)–(3); art. 26 lit. a) pct. (iv)–(v): probe, legătură cu accidentul, tratament, transport și asistență. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 22 — PDF pp. 22–24 · forma extrasului din 4 decembrie 2023

   ARTICOLUL 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi. (2) Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului şi modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliţie, serviciile de urgenţă profesioniste sau de celelalte autorităţi publice competente să constate şi să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înştiinţarea asiguraţilor, respectiv a conducătorilor auto vinovaţi; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenime ntului. (4) În situaţia în care se formulează pretenţii de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre preţioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poştale, timbre şi pentru dispariţia sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor; b) hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau (ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretenţiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017. (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în acelaşi accident de vehicule depăşeşte, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporţional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA şi totalul cuantumului despăgubirilor.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Norma ASF nr. 20/2017, art. 26, lit. a) pct. (i)–(vi) și lit. b) pct. (i)–(iii)

   La stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul vătămărilor integrității corporale sau sănătății sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele: a) în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății: (i) diferența dintre veniturile nete ale persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probate cu documente justificative, și indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitatea și/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării și a concediului medical; (ii) venitul mediu lunar net realizat în ultimul an din activități desfășurate de persoana prejudiciată ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; (iii) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; (iv) eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, și alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; (v) cheltuielile cu asistenți personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; (vi) prejudicii nepatrimoniale stabilite conform prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017; b) în caz de deces: (i) cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare, probate cu documente justificative; (ii) veniturile nete nerealizate și alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului și până la data decesului, prevăzute la lit. a), dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului; (iii) prejudicii nepatrimoniale.

   Textul în documentul-sursă ↗
3. 3
   Sursa 3: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 1385–1387, PDF pp. 328–329: întinderea reparației, prejudiciul viitor cert, cheltuielile îngrijirii medicale și sporirea nevoilor de viață. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 1385 — Întinderea reparaţiei; textul articolului; PDF p. 328

   (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1386 — Formele reparaţiei; textul articolului; PDF p. 328

   (1)Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3)Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1387; PDF p.328,329

   (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

   Textul în documentul-sursă ↗
4. 4
   Sursa 4: Comisia Europeană — European Health Insurance CardGhid oficial · Pagina EHIC: definiție, ședere temporară, condițiile sistemului public și secțiunea What the card does not cover.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Corpul informativ al paginii · limba originalului: en

   # European Health Insurance Card ## What is it? The European Health Insurance Card (EHIC) is a free card that allows you to access medically necessary†ec.europa.eu, state-provided healthcare while you are temporarily staying in any of the 27 EU countries, as well as Iceland, Liechtenstein, Norway, Switzerland, or the United Kingdom. During your stay, you will receive treatment under the same conditions and at the same cost (which may be free in some countries) as for people insured in that country. The EHIC is issued by your national health insurance provider. ## Important note The European Health Insurance Card is not an alternative to travel insurance. It does not cover: * private healthcare * costs such as return flights to your home country * lost or stolen property It does not cover your costs if you are travelling for the express purpose of obtaining medical treatment. It does not guarantee free services. Because healthcare systems vary between countries, some services that are free in your home country may not be free elsewhere. Please note: If you move to another country and make it your habitual place of residence, you should register using the S1 form†europa.eu instead of relying on the EHIC for medical care.

   Textul în documentul-sursă ↗
5. 5
   Sursa 5: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 — coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · Art. 19: prestațiile medicale necesare în cursul șederii, după natura lor și durata preconizată a șederii. · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Article 19 · limba originalului: en

   Article 19 Stay outside the competent Member State 1. Unless otherwise provided for by paragraph 2, an insured person and the members of his/her family staying in a Member State other than the competent Member State shall be entitled to the benefits in kind which become necessary on medical grounds during their stay, taking into account the nature of the benefits and the expected length of the stay. These benefits shall be provided on behalf of the competent insti­ tution by the institution of the place of stay, in accordance with the provisions of the legislation it applies, as though the persons concerned were insured under the said legislation. 2. The Administrative Commission shall establish a list of benefits in kind which, in order to be provided during a stay in another Member State, require for practical reasons a prior agreement between the person concerned and the institution providing the care.

   Textul în documentul-sursă ↗
6. 6
   Sursa 6: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 — procedura coordonării securității socialeNormă · Art. 25 alin. (1)–(9): documentul de drepturi, obținerea informației instituționale și rambursarea cheltuielilor în ședere. · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Article 25 · limba originalului: en

   Article 25 Stay in a Member State other than the competent Member State A. Procedure and scope of right 1. For the purposes of the application of Article 19 of the basic Regulation, the insured person shall present to the health care provider in the Member State of stay a document issued by the competent institution indicating his entitlement to benefits in kind. If the insured person does not have such a document, the institution of the place of stay, upon request or if otherwise necessary, shall contact the competent institution in order to obtain one. 2. That document shall indicate that the insured person is entitled to benefits in kind under the conditions laid down in Article 19 of the basic Regulation on the same terms as those applicable to persons insured under the legislation of the Member State of stay. 3. The benefits in kind referred to in Article 19(1) of the basic Regulation shall refer to the benefits in kind which are provided in the Member State of stay, in accordance with its legislation, and which become necessary on medical grounds with a view to preventing an insured person from being forced to return, before the end of the planned duration of stay, to the competent Member State to obtain the necessary treatment. B. Procedure and arrangements for meeting the costs and providing reimbursement of benefits in kind 4. If the insured person has actually borne the costs of all or part of the benefits in kind provided within the framework of Article 19 of the basic Regulation and if the legislation applied by the institution of the place of stay enables reimbursement of those costs to an insured person, he may send an application for reimbursement to the institution of the place of stay. In that case, that institution shall reimburse directly to that person the amount of the costs corresponding to those benefits within the limits of and under the conditions of the reimbursement rates laid down in its legislation. 5. If the reimbursement of such costs has not been requested directly from the institution of the place of stay, the costs incurred shall be reimbursed to the person concerned by the competent institution in accordance with the reimbursement rates administered by the institution of the place of stay or the amounts which would have been subject to reimbursement to the institution of the place of stay, if Article 62 of the implementing Regulation had applied in the case concerned. The institution of the place of stay shall provide the competent insti­ tution, upon request, with all necessary information about these rates or amounts. 6. By way of derogation from paragraph 5, the competent institution may undertake the reimbursement of the costs incurred within the limits of and under the conditions of the reimbursement rates laid down in its legislation, provided that the insured person has agreed to this provision being applied to him/her. 7. If the legislation of the Member State of stay does not provide for reimbursement pursuant to paragraphs 4 and 5 in the case concerned, the competent institution may reimburse the costs within the limits of and under the conditions of the reimbursement rates laid down in its legislation, without the agreement of the insured person. 8. The reimbursement to the insured person shall not, in any event, exceed the amount of costs actually incurred by him/her. 9. In the case of substantial expenditure, the competent institution may pay the insured person an appropriate advance as soon as that person submits the application for reimbursement to it. C. Family Members 10. Paragraphs 1 to 9 shall apply mutatis mutandis to the members of the family of the insured person.

   Textul în documentul-sursă ↗
7. 7
   Sursa 7: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 — coordonarea sistemelor de securitate socialăNormă · Art. 20 alin. (1)–(2): deplasarea pentru tratament, autorizare și condițiile prestației/timpului justificabil medical. · forma din 31 iulie 2019Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Article 20 · limba originalului: en

   Article 20 Travel with the purpose of receiving benefits in kind — authorisation to receive appropriate treatment outside the Member State of residence 1. Unless otherwise provided for by this Regulation, an insured person travelling to another Member State with the purpose of receiving benefits in kind during the stay shall seek authorisation from the competent institution. 2. An insured person who is authorised by the competent institution to go to another Member State with the purpose of receiving the treatment appropriate to his/her condition shall receive the benefits in kind provided, on behalf of the competent institution, by the institution of the place of stay, in accordance with the provisions of the legislation it applies, as though he/she were insured under the said legislation. The authorisation shall be accorded where the treatment in question is among the benefits provided for by the legislation in the Member State where the person concerned resides and where he/she cannot be given such treatment within a time limit which is medically justifiable, taking into account his/her current state of health and the probable course of his/her illness. 3. Paragraphs 1 and 2 shall apply mutatis mutandis to the members of the family of an insured person. 4. If the members of the family of an insured person reside in a Member State other than the Member State in which the insured person resides, and this Member State has opted for reimbursement on the basis of fixed amounts, the cost of the benefits in kind referred to in paragraph 2 shall be borne by the institution of the place of residence of the members of the family. In this case, for the purposes of paragraph 1, the institution of the place of residence of the members of the family shall be considered to be the competent insti­ tution.

   Textul în documentul-sursă ↗
8. 8
   Sursa 8: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 — procedura coordonării securității socialeNormă · Art. 26 alin. (1)–(5): instituția competentă, autorizarea tratamentului programat și situațiile specifice reglementate. · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Article 26 · limba originalului: en

   Article 26 Scheduled treatment A. Authorisation procedure 1. For the purposes of the application of Article 20(1) of the basic Regulation, the insured person shall present a document issued by the competent institution to the institution of the place of stay. For the purposes of this Article, the competent institution shall mean the insti­ tution which bears the cost of the scheduled treatment; in the cases referred to in Article 20(4) and 27(5) of the basic Regulation, in which the benefits in kind provided in the Member State of residence are reimbursed on the basis of fixed amounts, the competent institution shall mean the institution of the place of residence. 2. If an insured person does not reside in the competent Member State, he shall request authorisation from the institution of the place of residence, which shall forward it to the competent institution without delay. In that event, the institution of the place of residence shall certify in a statement whether the conditions set out in the second sentence of Article 20(2) of the basic Regulation are met in the Member State of residence. The competent institution may refuse to grant the requested authori­ sation only if, in accordance with the assessment of the institution of the place of residence, the conditions set out in the second sentence of Article 20(2) of the basic Regulation are not met in the Member State of residence of the insured person, or if the same treatment can be provided in the competent Member State itself, within a time-limit which is medically justifiable, taking into account the current state of health and the probable course of illness of the person concerned. The competent institution shall inform the institution of the place of residence of its decision. In the absence of a reply within the deadlines set by its national legis­ lation, the authorisation shall be considered to have been granted by the competent institution. 3. If an insured person who does not reside in the competent Member State is in need of urgent vitally necessary treatment, and the authorisation cannot be refused in accordance with the second sentence of Article 20(2) of the basic Regulation, the authorisation shall be granted by the institution of the place of residence on behalf of the competent institution, which shall be immediately informed by the institution of the place of residence. The competent institution shall accept the findings and the treatment options of the doctors approved by the institution of the place of residence that issues the authorisation, concerning the need for urgent vitally necessary treatment. 4. At any time during the procedure granting the authorisation, the competent institution shall retain the right to have the insured person examined by a doctor of its own choice in the Member State of stay or residence. 5. The institution of the place of stay shall, without prejudice to any decision regarding authorisation, inform the competent institution if it appears medically appropriate to supplement the treatment covered by the existing authorisation. B. Meeting the cost of benefits in kind incurred by the insured person 6. Without prejudice to paragraph 7, Article 25(4) and (5) of the implementing Regulation shall apply mutatis mutandis. 7. If the insured person has actually borne all or part of the costs for the authorised medical treatment him or herself and the costs which the competent institution is obliged to reimburse to the institution of the place of stay or to the insured person according to paragraph 6 (actual cost) are lower than the costs which it would have had to assume for the same treatment in the competent Member State (notional cost), the competent institution shall reimburse, upon request, the cost of treatment incurred by the insured person up to the amount by which the notional cost exceeds the actual cost. The reimbursed sum may not, however, exceed the costs actually incurred by the insured person and may take account of the amount which the insured person would have had to pay if the treatment had been delivered in the competent Member State. C. Meeting the costs of travel and stay as part of scheduled treatment 8. Where the national legislation of the competent institution provides for the reimbursement of the costs of travel and stay which are inseparable from the treatment of the insured person, such costs for the person concerned and, if necessary, for a person who must accompany him/her, shall be assumed by this institution when an auth­ orisation is granted in the case of treatment in another Member State. D. Family members 9. Paragraphs 1 to 8 shall apply mutatis mutandis to the members of the family of the insured persons.

   Textul în documentul-sursă ↗
9. 9
   Sursa 9: Directiva 2011/24/UE — drepturile pacienților în asistența medicală transfrontalierăLege · Art. 7 alin. (1), (3)–(9), art. 8 alin. (1)–(7): rambursare, limite și autorizare; art. 9: proceduri și contestare. · forma din 12 ianuarie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Article 7 · limba originalului: en

   Article 7 General principles for reimbursement of costs 1. Without prejudice to Regulation (EC) No 883/2004 and subject to the provisions of Articles 8 and 9, the Member State of affiliation shall ensure the costs incurred by an insured person who receives cross-border healthcare are reimbursed, if the healthcare in question is among the benefits to which the insured person is entitled in the Member State of affiliation. 2. By way of derogation from paragraph 1: (a) if a Member State is listed in Annex IV to Regulation (EC) No 883/2004 and in compliance with that Regulation has recognised the rights to sickness benefits for pensioners and the members of their families, being resident in a different Member State, it shall provide them healthcare under this Directive at its own expense when they stay on its territory, in accordance with its legislation, as though the persons concerned were residents in the Member State listed in that Annex; (b) if the healthcare provided in accordance with this Directive is not subject to prior authorisation, is not provided in accordance with Chapter 1 of Title III of the Regulation (EC) No 883/2004, and is provided in the territory of the Member State that according to that Regulation and Regulation (EC) No 987/2009 is, in the end, responsible for reimbursement of the costs, the costs shall be assumed by that Member State. That Member State may assume the costs of the healthcare in accordance with the terms, conditions, criteria for eligibility and regulatory and administrative formalities that it has established, provided that these are compatible with the TFEU. 3. It is for the Member State of affiliation to determine, whether at a local, regional or national level, the healthcare for which an insured person is entitled to assumption of costs and the level of assumption of those costs, regardless of where the healthcare is provided. 4. The costs of cross-border healthcare shall be reimbursed or paid directly by the Member State of affiliation up to the level of costs that would have been assumed by the Member State of affiliation, had this healthcare been provided in its territory without exceeding the actual costs of healthcare received. Where the full cost of cross-border healthcare exceeds the level of costs that would have been assumed had the healthcare been provided in its territory the Member State of affiliation may nevertheless decide to reimburse the full cost. The Member State of affiliation may decide to reimburse other related costs, such as accommodation and travel costs, or extra costs which persons with disabilities might incur due to one or more disabilities when receiving cross-border healthcare, in accordance with national legislation and on the condition that there be sufficient documentation setting out these costs. 5. Member States may adopt provisions in accordance with the TFEU aimed at ensuring that patients enjoy the same rights when receiving cross-border healthcare as they would have enjoyed if they had received healthcare in a comparable situation in the Member State of affiliation. 6. For the purposes of paragraph 4, Member States shall have a transparent mechanism for calculation of costs of cross-border healthcare that are to be reimbursed to the insured person by the Member State of affiliation. This mechanism shall be based on objective, non-discriminatory criteria known in advance and applied at the relevant (local, regional or national) administrative level. 7. The Member State of affiliation may impose on an insured person seeking reimbursement of the costs of cross-border healthcare, including healthcare received through means of telemedicine, the same conditions, criteria of eligibility and regulatory and administrative formalities, whether set at a local, regional or national level, as it would impose if this healthcare were provided in its territory. This may include an assessment by a health professional or healthcare administrator providing services for the statutory social security system or national health system of the Member State of affiliation, such as the general practitioner or primary care practitioner with whom the patient is registered, if this is necessary for determining the individual patient’s entitlement to healthcare. However, no conditions, criteria of eligibility and regulatory and administrative formalities imposed according to this paragraph may be discriminatory or constitute an obstacle to the free movement of patients, services or goods, unless it is objectively justified by planning requirements relating to the object of ensuring sufficient and permanent access to a balanced range of high-quality treatment in the Member State concerned or to the wish to control costs and avoid, as far as possible, any waste of financial, technical and human resources. 8. The Member State of affiliation shall not make the reimbursement of costs of cross-border healthcare subject to prior authorisation except in the cases set out in Article 8. 9. The Member State of affiliation may limit the application of the rules on reimbursement for cross-border healthcare based on overriding reasons of general interest, such as planning requirements relating to the aim of ensuring sufficient and permanent access to a balanced range of high-quality treatment in the Member State concerned or to the wish to control costs and avoid, as far as possible, any waste of financial, technical and human resources. 10. Notwithstanding paragraph 9, Member States shall ensure that the cross-border healthcare for which a prior authorisation has been granted is reimbursed in accordance with the authorisation. 11. The decision to limit the application of this Article pursuant to paragraph 9 shall be restricted to what is necessary and proportionate, and may not constitute a means of arbitrary discrimination or an unjus­ tified obstacle to the free movement of goods, persons or services. Member States shall notify the Commission of any decisions to limit reimbursement on the grounds stated in paragraph 9.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Article 8 · limba originalului: en

   Article 8 Healthcare that may be subject to prior authorisation 1. The Member State of affiliation may provide for a system of prior authorisation for reimbursement of costs of cross-border healthcare, in accordance with this Article and Article 9. The system of prior auth­ orisation, including the criteria and the application of those criteria, and individual decisions of refusal to grant prior authorisation, shall be restricted to what is necessary and proportionate to the objective to be achieved, and may not constitute a means of arbitrary discrimination or an unjustified obstacle to the free movement of patients. 2. Healthcare that may be subject to prior authorisation shall be limited to healthcare which: (a) is made subject to planning requirements relating to the object of ensuring sufficient and permanent access to a balanced range of high-quality treatment in the Member State concerned or to the wish to control costs and avoid, as far as possible, any waste of financial, technical and human resources and: (i) involves overnight hospital accommodation of the patient in question for at least one night; or (ii) requires use of highly specialised and cost-intensive medical infrastructure or medical equipment; (b) involves treatments presenting a particular risk for the patient or the population; or (c) is provided by a healthcare provider that, on a case-by-case basis, could give rise to serious and specific concerns relating to the quality or safety of the care, with the exception of healthcare which is subject to Union legislation ensuring a minimum level of safety and quality throughout the Union. Member States shall notify the categories of healthcare referred to in point (a) to the Commission. 3. With regard to requests for prior authorisation made by an insured person with a view to receiving cross-border healthcare, the Member State of affiliation shall ascertain whether the conditions laid down in Regulation (EC) No 883/2004 have been met. Where those conditions are met, the prior authorisation shall be granted pursuant to that Regu­ lation unless the patient requests otherwise. 4. When a patient affected, or suspected of being affected, by a rare disease applies for prior authorisation, a clinical evaluation may be carried out by experts in that field. If no experts can be found within the Member State of affiliation or if the expert’s opinion is inconclusive, the Member State of affiliation may request scientific advice. 5. Without prejudice to points (a) to (c) of paragraph 6, the Member State of affiliation may not refuse to grant prior authorisation when the patient is entitled to the healthcare in question in accordance with Article 7, and when this healthcare cannot be provided on its territory within a time limit which is medically justifiable, based on an objective medical assessment of the patient’s medical condition, the history and probable course of the patient’s illness, the degree of the patient’s pain and/or the nature of the patient’s disability at the time when the request for authorisation was made or renewed. 6. The Member State of affiliation may refuse to grant prior author­ isation for the following reasons: (a) the patient will, according to a clinical evaluation, be exposed with reasonable certainty to a patient-safety risk that cannot be regarded as acceptable, taking into account the potential benefit for the patient of the sought cross-border healthcare; (b) the general public will be exposed with reasonable certainty to a substantial safety hazard as a result of the cross-border healthcare in question; (c) this healthcare is to be provided by a healthcare provider that raises serious and specific concerns relating to the respect of standards and guidelines on quality of care and patient safety, including provisions on supervision, whether these standards and guidelines are laid down by laws and regulations or through accreditation systems established by the Member State of treatment; (d) this healthcare can be provided on its territory within a time limit which is medically justifiable, taking into account the current state of health and the probable course of the illness of each patient concerned. 7. The Member State of affiliation shall make publicly available which healthcare is subject to prior authorisation for the purposes of this Directive, as well as all relevant information on the system of prior authorisation.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Article 9 · limba originalului: en

   Article 9 Administrative procedures regarding cross-border healthcare 1. The Member State of affiliation shall ensure that administrative procedures regarding the use of cross-border healthcare and reim­ bursement of costs of healthcare incurred in another Member State are based on objective, non-discriminatory criteria which are necessary and proportionate to the objective to be achieved. 2. Any administrative procedure of the kind referred to in paragraph 1 shall be easily accessible and information relating to such a procedure shall be made publicly available at the appropriate level. Such a procedure shall be capable of ensuring that requests are dealt with objectively and impartially. 3. Member States shall set out reasonable periods of time within which requests for cross-border healthcare must be dealt with and make them public in advance. When considering a request for cross-border healthcare, Member States shall take into account: (a) the specific medical condition; (b) the urgency and individual circumstances. 4. Member States shall ensure that individual decisions regarding the use of cross-border healthcare and reimbursement of costs of healthcare incurred in another Member State are properly reasoned and subject, on a case-by-case basis, to review and are capable of being challenged in judicial proceedings, which include provision for interim measures. 5. This Directive is without prejudice to Member States’ right to offer patients a voluntary system of prior notification whereby, in return for such notification, the patient receives a written confirmation of the amount to be reimbursed on the basis of an estimate. This estimate shall take into account the patient’s clinical case, specifying the medical procedures likely to apply. Member States may choose to apply the mechanisms of financial compensation between the competent institutions as provided for by Regulation (EC) No 883/2004. Where a Member State of affiliation does not apply such mechanisms, it shall ensure that patients receive reimbursement without undue delay.

   Textul în documentul-sursă ↗
10. 10
    Sursa 10: Normele metodologice privind asistența medicală transfrontalieră, anexa la HG nr. 304/2014Normă · Anexa HG 304/2014, art. 1 și art. 2 alin. (1)–(4): categoriile supuse autorizării prealabile și procedura CAS. · forma din 27 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 1

    Articolul 1 Tipul de asistență medicală ce face obiectul autorizării prealabile și criteriile ce trebuie îndeplinite în vederea obținerii autorizării prealabile: Nr. crt. | Tipul de asistență medicală ce face obiectul autorizării prealabile | Criterii de îndeplinit pentru obținerea autorizării prealabile 1. | PET-CT în regim ambulatoriu | Bilet de trimitere însoțit de decizia de aprobare emisă de comisia de experți de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate conform prevederilor Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative 2. | Servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare continuă - spitalizare mai mare de 24 de ore - pentru următoarele tipuri de tratament: a) implant sau înlocuire de defibrilator cardiac; b) endoprotezare articulară tumorală; c) implant segmentar de coloană; d) bypass coronarian cu/fără investigații cardiace invazive; e) nașterea | Nu poate fi acordat de nicio unitate sanitară cu paturi într-un termen care este rezonabil din punct de vedere medical, ținând seama de starea de sănătate actuală și de evoluția probabilă a bolii asiguratului, și deplasarea persoanei solicitante nu prejudiciază starea sănătății sale sau primirea de tratament medical. În acest caz se va prezenta un raport medical întocmit de un medic dintr-un spital clinic sau, după caz, județean aflat în relații contractuale cu o casă de asigurări de sănătate din România. Modelul raportului medical al pacientului care solicită autorizarea prealabilă pentru rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere este prevăzut în anexa nr. 1.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 2

    Articolul 2(1) În vederea obținerii autorizării prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere, asiguratul, un membru al familiei, respectiv părinte, soț/soție, fiu/fiică, sau o persoană împuternicită de acesta va depune la casa de asigurări de sănătate unde este luat în evidență asiguratul cererea prevăzută în anexa nr. 1^1, însoțită de: a) copie de pe actul de identitate sau de pe certificatul de naștere; b) documentele prevăzute la art. 1, după caz. (2) După efectuarea înregistrării cererii, casa de asigurări procedează la analiza acesteia, după cum urmează:a) verifică statutul de asigurat al persoanei solicitante; b) analizează documentele prevăzute la alin. (1); c) dacă constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la lit. a) și b), eliberează autorizația prealabilă pentru rambursarea asistenței medicale transfrontaliere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii; d) dacă constată neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile prevăzute la lit. a) și b), cererea de autorizare prealabilă pentru rambursarea asistenței medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu indicarea temeiului legal. (3) Termenul maxim de valabilitate a autorizației prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere se stabilește conform prevederilor din anexa nr. 2 și reprezintă intervalul maxim de timp în care asiguratul se poate prezenta la furnizorul de servicii medicale din statul membru al Uniunii Europene în care urmează să se acorde asistență medicală transfrontalieră.(4) Casele de asigurări de sănătate își organizează evidența autorizațiilor prealabile. Autorizațiile prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere se emit de către casele de asigurări de sănătate în două exemplare, din care un exemplar rămâne la nivelul casei de asigurări de sănătate, iar cel de-al doilea exemplar se pune la dispoziția asiguratului.

    Textul în documentul-sursă ↗
11. 11
    Sursa 11: Normele metodologice privind asistența medicală transfrontalieră, anexa la HG nr. 304/2014Normă · Art. 3 alin. (1)–(8), în special alin. (2): documentele medicale/plățile individualizate și traducerea în responsabilitatea CAS. · forma din 27 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 3

    Articolul 3(1) La solicitarea scrisă a asiguratului, a unui membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică) sau a unei persoane împuternicite de acesta, însoțită de documente justificative, casa de asigurări de sănătate rambursează contravaloarea asistenței medicale transfrontaliere acordate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene și plătite de acesta, la nivelul tarifelor prevăzute la art. 4, dacă: a) serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale se regăsesc printre prestațiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislației asigurărilor sociale de sănătate și sunt decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepția:(i) tratamentului bolnavilor care necesită izolare sau internare obligatorie și tratamentului persoanelor private de libertate pentru care instanța de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar spital; (ii) îngrijirilor medicale la domiciliu și îngrijirilor paliative la domiciliu; (iii) alocării de organe și accesului la organe în scopul transplantului de organe; (iv) cu excepția cap. V din titlul XVIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, programelor de vaccinare a populației împotriva bolilor infecțioase, care sunt exclusiv menite să protejeze sănătatea populației și care fac obiectul unor măsuri specifice de planificare și implementare; (v) tipurilor de asistență medicală prevăzute la art. 1 acordate într-un stat membru al Uniunii Europene și pentru care nu există autorizare prealabilă pentru rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere; (vi) medicamentelor ce fac obiectul unei prescripții medicale speciale, astfel cum se prevede la art. 781 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare; b) sunt respectate următoarele criterii de eligibilitate:(i) serviciile medicale spitalicești au fost acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 1 nr. crt. 2 și a situațiilor care se încadrează în criteriile care permit internarea fără bilet de internare prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; , Alineatul (1) , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul UNIC din HOTĂRÂREA nr. 853 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 23 noiembrie 2016 ) (2) Prin documente justificative prevăzute la alin. (1) se înțelege orice document medical, inclusiv biletul de internare, prescripția medicală pentru medicamente și dispozitive medicale, scrisoarea medicală în care se menționează recomandarea tratamentului cu medicamentele specifice programelor naționale de sănătate curative, a căror eliberare în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România se efectuează prin farmaciile cu circuit închis - în copie, din care rezultă că asiguratul a beneficiat de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, datat și asumat de către cadrul medical care l-a acordat, precum și documente de plată din care să rezulte că serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale au fost achitate integral de asigurat, de un membru al familiei, respectiv părinte, soț/soție, fiu/fiică, sau de către o persoană împuternicită de acesta, nivelul tarifelor/prețurilor distinct pentru fiecare serviciu medical, medicament, dispozitiv medical, inclusiv data achitării acestora; traducerea în limba română a documentelor justificative de către un traducător autorizat este în responsabilitatea casei de asigurări de sănătate. (3) După efectuarea înregistrării cererii, casa de asigurări procedează la analiza acesteia, după cum urmează:a) verifică statutul de asigurat al persoanei solicitante; b) analizează dacă din documentele justificative rezultă îndeplinirea prevederilor alin. (1); c) analizează documentele de plată din punctul de vedere al clarității conținutului; în situația în care există neclarități în ceea ce privește conținutul documentelor de plată, casele de asigurări de sănătate se adresează punctului național de contact din România. Punctul național de contact din România se adresează punctului național de contact din statul membru al Uniunii Europene în care s-a întocmit documentul de plată în vederea clarificării conținutului documentului respectiv. (4) Dacă sunt îndeplinite prevederile alin. (3), casa de asigurări de sănătate întocmește nota de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere utilizând modelul notei de calcul prevăzut în anexa nr. 3.(5) După întocmirea notei de calcul prevăzute la alin. (4), casa de asigurări de sănătate va solicita Casei Naționale de Asigurări de Sănătate alocarea de prevederi bugetare utilizând modelul de solicitare pentru acordare de prevedere bugetară prevăzut în anexa nr. 4.(6) Rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere se efectuează de către casa de asigurări de sănătate care a întocmit solicitarea de acordare de prevedere bugetară, în lei, în termen de maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară.(7) Rambursarea nu trebuie să depășească contravaloarea în lei a asistenței medicale transfrontaliere achitate de asigurat, de un membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta, la cursul Băncii Naționale a României din data efectuării plății, comparând tariful achitat cu nivelul stabilit pentru rambursare conform prevederilor art. 4, distinct pentru fiecare serviciu medical/medicament/dispozitiv medical. Cursul Băncii Naționale a României este stabilit de către Banca Națională a României în fiecare zi bancară. Acest curs este valabil pentru ziua următoare, implicit pentru toate tranzacțiile ce urmează a fi făcute în ziua următoare.(8) În situația în care casa de asigurări de sănătate constată neîndeplinirea prevederilor alin. (3), cererea de rambursare a contravalorii asistenței medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu indicarea temeiului legal. În situația în care casa de asigurări de sănătate s-a adresat, în acest interval de timp, punctului național de contact din România pentru clarificarea conținutului documentelor de plată, aceasta va comunica în scris solicitantului acest fapt în termen de 3 zile lucrătoare de la formularea solicitării către punctul național de contact din România, dar nu mai târziu de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de rambursare. În situația în care după primirea răspunsului de la punctul național de contact din România se constată neîndeplinirea prevederilor alin. (3), cererea de rambursare a contravalorii asistenței medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii răspunsului de la punctul național de contact din România, cu indicarea temeiului legal.

    Textul în documentul-sursă ↗
12. 12
    Sursa 12: Normele metodologice privind asistența medicală transfrontalieră, anexa la HG nr. 304/2014Normă · Art. 4 alin. (1) lit. b), alin. (2)–(3): serviciile spitalicești incluzând cazarea/masa, data plății în tranșe și excluderea altor costuri de călătorie/cazare. · forma din 27 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 4

    Articolul 4(1) Nivelul la care se realizează operațiunea de rambursare a contravalorii asistenței medicale transfrontaliere prevăzute la art. 3 alin. (1) se stabilește după cum urmează:a) pentru serviciile medicale de specialitate din ambulatoriu, medicamentele în tratamentul ambulatoriu, precum și dispozitivele în ambulatoriu: tarife exprimate prin valoarea definitivă a punctului, stabilită în trimestrul anterior datei la care s-a plătit serviciul, tarife, procent din tarife, prețuri de referință, sume de închiriere, sume corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra prețurilor de referință, prețuri de decontare - preț cu ridicata maximal de decontare la care se adaugă TVA, prevăzute de actele normative în vigoare care reglementează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare la data efectuării plății serviciului de către asigurat, de un membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta. Pentru medicamentele de care au beneficiat asigurații în cadrul asistenței medicale transfrontaliere și care nu sunt cuprinse în Lista prețurilor de referință pe unitate terapeutică aferente medicamentelor - denumiri comerciale sau în lista denumirilor comerciale și a prețurilor de decontare a medicamentelor care se acordă bolnavilor cuprinși în cadrul programelor naționale de sănătate, dar ale căror denumiri comune internaționale sunt prevăzute a fi decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, rambursarea se realizează astfel: , alineatul (1) din Articolul 4 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.578 din 28 decembrie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 6 din 04 ianuarie 2023 ) (i) la nivelul sumei corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra prețului de referință corespunzător medicamentului - denumire comercială cu aceeași concentrație și formă farmaceutică sau forma farmaceutică asimilabilă căii de administrare asimilabilă în funcție de sublista în care se regăsește denumirea comună internațională respectivă și grupa de boală, după caz; (ii) la nivelul sumei corespunzătoare aplicării procentului de compensare asupra prețului de referință corespunzător medicamentului - denumire comercială cu aceeași formă farmaceutică sau forma farmaceutică asimilabilă căii de administrare asimilabilă și cea mai apropiată concentrație în funcție de sublista în care se regăsește denumirea comună internațională respectivă și grupa de boală, după caz; în această situație calculul sumei de rambursat se face pentru numărul de unități terapeutice achitate; (iii) la nivelul prețului de decontare - preț cu ridicata maximal de decontare, la care se adaugă TVA - corespunzător medicamentului - denumire comercială cu aceeași concentrație și formă farmaceutică sau forma farmaceutică asimilabilă căii de administrare asimilabilă; (iv) la nivelul prețului de decontare - preț cu ridicata maximal de decontare, la care se adaugă TVA - corespunzător medicamentului - denumire comercială cu aceeași formă farmaceutică sau forma farmaceutică asimilabilă căii de administrare asimilabilă și cea mai apropiată concentrație; în această situație calculul sumei de rambursat se face pentru numărul de unități terapeutice achitate; b) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare continuă: ICM x TCP, unde ICM este cel mai mare indice de case-mix dintre toate ICM-urile aferente spitalelor din România, iar TCP este tariful pe caz ponderat al spitalului cu cel mai mare indice de case-mix, prevăzute în actele normative care reglementează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare la data efectuării plății serviciului medical; serviciile spitalicești cuprind: consultații, investigații, stabilirea diagnosticului, tratament medical și/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente și materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare și masă; c) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi, pentru care plata se face pe baza tarifului pe caz rezolvat: o treime din suma rezultată în urma aplicării procedurii prevăzute la lit. b); serviciile spitalicești cuprind: consultații, investigații, stabilirea diagnosticului, tratament medical și/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente și materiale sanitare, dispozitive medicale; d) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi, pentru care plata se face pe baza tarifului pe serviciu: tariful maximal prevăzut de actele normative în vigoare care reglementează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vigoare la data efectuării plății serviciului medical. (2) În cazul în care achitarea serviciilor medicale, medicamentelor, dispozitivelor medicale a fost efectuată în mai multe tranșe, nivelul de rambursare se va stabili considerând ca dată a efectuării plății data ultimei tranșe.(3) Nu se suportă alte costuri, cum ar fi contravaloarea serviciilor de cazare și de călătorie suportate de persoanele asigurate, precum și costuri suplimentare suportate de persoanele cu handicap din cauza unuia sau a mai multor handicapuri atunci când beneficiază de asistență medicală transfrontalieră.

    Textul în documentul-sursă ↗
13. 13
    Sursa 13: Regulamentul (CE) nr. 987/2009 — procedura coordonării securității socialeNormă · Art. 26 alin. (8): transportul și șederea pacientului/însoțitorului necesar numai în condițiile legislației instituției competente. · forma din 1 ianuarie 2018Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Article 26 · limba originalului: en

    Article 26 Scheduled treatment A. Authorisation procedure 1. For the purposes of the application of Article 20(1) of the basic Regulation, the insured person shall present a document issued by the competent institution to the institution of the place of stay. For the purposes of this Article, the competent institution shall mean the insti­ tution which bears the cost of the scheduled treatment; in the cases referred to in Article 20(4) and 27(5) of the basic Regulation, in which the benefits in kind provided in the Member State of residence are reimbursed on the basis of fixed amounts, the competent institution shall mean the institution of the place of residence. 2. If an insured person does not reside in the competent Member State, he shall request authorisation from the institution of the place of residence, which shall forward it to the competent institution without delay. In that event, the institution of the place of residence shall certify in a statement whether the conditions set out in the second sentence of Article 20(2) of the basic Regulation are met in the Member State of residence. The competent institution may refuse to grant the requested authori­ sation only if, in accordance with the assessment of the institution of the place of residence, the conditions set out in the second sentence of Article 20(2) of the basic Regulation are not met in the Member State of residence of the insured person, or if the same treatment can be provided in the competent Member State itself, within a time-limit which is medically justifiable, taking into account the current state of health and the probable course of illness of the person concerned. The competent institution shall inform the institution of the place of residence of its decision. In the absence of a reply within the deadlines set by its national legis­ lation, the authorisation shall be considered to have been granted by the competent institution. 3. If an insured person who does not reside in the competent Member State is in need of urgent vitally necessary treatment, and the authorisation cannot be refused in accordance with the second sentence of Article 20(2) of the basic Regulation, the authorisation shall be granted by the institution of the place of residence on behalf of the competent institution, which shall be immediately informed by the institution of the place of residence. The competent institution shall accept the findings and the treatment options of the doctors approved by the institution of the place of residence that issues the authorisation, concerning the need for urgent vitally necessary treatment. 4. At any time during the procedure granting the authorisation, the competent institution shall retain the right to have the insured person examined by a doctor of its own choice in the Member State of stay or residence. 5. The institution of the place of stay shall, without prejudice to any decision regarding authorisation, inform the competent institution if it appears medically appropriate to supplement the treatment covered by the existing authorisation. B. Meeting the cost of benefits in kind incurred by the insured person 6. Without prejudice to paragraph 7, Article 25(4) and (5) of the implementing Regulation shall apply mutatis mutandis. 7. If the insured person has actually borne all or part of the costs for the authorised medical treatment him or herself and the costs which the competent institution is obliged to reimburse to the institution of the place of stay or to the insured person according to paragraph 6 (actual cost) are lower than the costs which it would have had to assume for the same treatment in the competent Member State (notional cost), the competent institution shall reimburse, upon request, the cost of treatment incurred by the insured person up to the amount by which the notional cost exceeds the actual cost. The reimbursed sum may not, however, exceed the costs actually incurred by the insured person and may take account of the amount which the insured person would have had to pay if the treatment had been delivered in the competent Member State. C. Meeting the costs of travel and stay as part of scheduled treatment 8. Where the national legislation of the competent institution provides for the reimbursement of the costs of travel and stay which are inseparable from the treatment of the insured person, such costs for the person concerned and, if necessary, for a person who must accompany him/her, shall be assumed by this institution when an auth­ orisation is granted in the case of treatment in another Member State. D. Family members 9. Paragraphs 1 to 8 shall apply mutatis mutandis to the members of the family of the insured persons.

    Textul în documentul-sursă ↗
14. 14
    Sursa 14: ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 410 din 27 ianuarie 2026Hotărâre · Pct. 6.4.1.3–6.4.1.5 selectiv; pct. 6.4.2.4; dispozitivul Deciziei 410/27.01.2026. · forma din 27 ianuarie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 410 · 27 ianuarie 2026 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 6 extrase citate

    6.4.1.3. — secțiunea primară recuperată

    6.4.1.3. În concluzie, Înalta Curte constată caracterul fondat în parte al criticilor de recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță raportat la primul capăt de cerere având ca obiect anularea art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 în ceea ce privește instituirea condiției constând în existența unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, condiție ce contravine dreptului european (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul de rang I, respectiv Guvernul României). 6.4.1.4. Totodată, Înalta Curte constată caracterul nefondat în rest al criticilor de recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță raportat la primul capăt de cerere având ca obiect anularea art. 3 alin. (4) și a art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 din același act, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și pe cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul de rang I, respectiv Guvernul României). 6.4.1.5. Ca urmare, din această perspectivă, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul-reclamant; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va admite în parte acțiunea și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Sănătății în favoarea pârâtului Guvernul României; va anula art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014. 6.4.2. Analiza criticilor referitoare la greșita aplicare a legii prin respingerea ca nefondat a capătului de cerere având ca obiect anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr. 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059/21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată, cu consecința admiterii cererii reclamantului și restituirea sumei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate în alt stat membru decât cel de origine6.4.2.1. Un prim aspect invocat de recurent se referă la critica adusă celor reținute de prima instanță, în sensul că cererea sa nu privește refuzul primirii spre înregistrare a cererii formulate la începutul lunii aprilie 2018, motiv pentru care a decis că nu va analiza dacă acest refuz este unul abuziv. 6.4.2.2. Înalta Curte constată un aspect procedural, relevant pentru soluționarea cauzei în cele ce urmează: în ceea ce privește cererea de anulare a actelor administrative individuale, reclamantul a invocat că:(i) în principal, în mod nelegal a fost respinsă cererea sa de rambursare a contravalorii tratamentului efectuat în Germania, de vreme ce îndeplinea condițiile de eliberare a formularului E 112. Chiar dacă tratamentul a fost efectuat și plata serviciilor a fost efectuată înainte ca pârâta să analizeze cererea sa de eliberare a formularului, aceste aspecte de fapt nu sunt de natură a stinge dreptul său subiectiv, astfel încât pârâta avea obligația de a-i rambursa integral suma achitată în Germania; (ii) în subsidiar, în mod nelegal a fost respinsă cererea sa de rambursare a contravalorii tratamentului efectuat în Germania întemeiată pe dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 304/2014, de vreme ce a făcut dovada unei evaluări, făcând și dovada unei internări prin prezentarea biletului de ieșire din spital - Clinica de urologie - Spitalul Municipal Cluj-Napoca - dr. G și scrisoarea medicală D - dr. G; (iii) în fine, a apreciat că este îndreptățit la rambursarea integrală a costului tratamentului sau măcar în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, respectiv prostatectomie radicală asistată robotic (Robot-assisted radical prostatectomy). 6.4.2.3. În ceea ce privește cererea de rambursare a contravalorii tratamentului efectuat în Germania ca urmare a îndeplinirii condițiilor de eliberare a formularului E 112 6.4.2.4. Cererea de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, respectiv prostatectomie radicală asistată robotic (Robot-assisted radical prostatectomy) 6.5. Temeiul procesual al soluției date recursului PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECIDE:Judecător,Andreea BercaruMagistrat-asistent,Anișoara Nica-------- Reveniti in topul paginii Forma printabilă DECIZIA nr. 410 din 27 ianuarie 2026 referitoare la anularea art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră EMITENT | * ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 447 din 27 mai 2026 Dosar nr. x/43/2019 Președinte: Andreea Bercaru | - judecător Andreea Marchidan | - judecător Luiza Maria Păun | - judecător Anișoara Nica | - magistrat-asistent S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul-reclamant A împotriva Sentinței nr. 133 din data de 30 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2026, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27 ianuarie 2026, când, în aceeași compunere, a decis următoarele: ÎNALTA CURTE,asupra recursului de față:din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 31 ianuarie 2019 cu nr. x/43/2019, reclamantul A a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș:– anularea art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și a anexei nr. 3 din acest act, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României); – anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr. 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059 din 21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș), cu consecința admiterii cererii reclamantului și restituirea sumei de 13.069 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate la B din cadrul Spitalului Sf. Antoniu din Gronau, Germania. La data de 14 martie 2019, Ministerul Sănătății a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea Guvernului României, solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenție, iar pe fond respingerea cererii de anulare a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3), precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014.La data de 1 aprilie 2019, reclamantul A a depus o cerere precizatoare, prin care a procedat la înlăturarea erorilor materiale din acțiunea introductivă sub aspectul conținutului articolelor avute în vedere la petitul 1, arătând că solicită:– anularea art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 la acestea, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României); – anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059 din 21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Casa de Asigurări de Sănătate Mureș), cu consecința admiterii cererii și restituirea sumei de 13.069 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate la B din cadrul Spitalului Sf. Antoniu din Gronau, Germania. Asupra cererii de intervenție accesorie, instanța s-a pronunțat prin Încheierea de ședință din data de 24 mai 2019, în sensul admiterii în principiu a acesteia. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 133 din 30 decembrie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Sănătății. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs reclamantul A, prin care a solicitat în principal admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea în totalitate a cererii de chemare în judecată.În dezvoltarea criticilor de nelegalitate s-au arătat următoarele:3.1. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilăRecurentul a susținut că prima instanță a încălcat principiul egalității armelor în cursul cercetării judecătorești prin modalitatea de administrare a probatoriilor.(i) În opinia recurentului, prima instanță a realizat în mod defectuos cercetarea judecătorească, acordând susținerilor părților pârâte valoare probatorie, în sensul că operația a cărei contravaloare se solicită nu este inclusă în pachetul de servicii de bază, respectiv nu se decontează din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate Mureș. Pentru a combate aceste susțineri, a solicitat emiterea unor adrese către anumite unități spitalicești, prin aceasta urmărind să dovedească că operația de prostatectomie radicală este inclusă în pachetul de servicii de bază Din cuprinsul încheierii de ședință de la termenul din 12.11.2019 se observă că nu s-a respins această cerere de probatorii ca fiind neutilă, neconcludentă sau nepertinentă soluționării cauzei, ci instanța a apreciat că unitățile spitalicești nu ar putea furniza informațiile cerute pentru că nu au legătură cu acest dosar. Or, a susținut recurentul că solicitarea reclamantului era de a se preciza dacă serviciile medicale prostatectomie radicală asistată robotic - care se efectuează la Institutul Clinic Fundeni și la Spitalul Universitar Clinic Căile Ferate Cluj - se decontează de casa de asigurări de sănătate, precum și dacă prostatectomia radicală se decontează (adresa către Spitalul Târgu Mureș), fără a solicita date referitoare la alte cazuri concrete.Așadar, a precizat că instanța nu a arătat în concret de ce aceste adrese nu sunt utile, concludente și pertinente cauzei, ci s-a limitat să le respingă, invocând o presupusă imposibilitate de depunere a acestor informații, care nu are legătură cu prezenta cauză. Această imposibilitate avută în vedere de instanță nu rezultă din cuprinsul actelor dosarului și nici din uzanțele administrative, fiind prin urmare lipsită de orice suport, iar modalitatea în care instanța s-a pronunțat este criticabilă și din prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă.Instanța a respins solicitarea reclamantului de emitere a acestor adrese și și-a întemeiat hotărârea exclusiv pe informațiile furnizate de pârâtă și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituție căreia îi este subordonată pârâta, ambele instituții fiind instituții publice interesate, de vreme ce sumele de bani solicitate ar fi suportate din bugetele celor două instituții, ca ordonatori de credite primari și secundari.Procedând în acest fel, a considerat că a încălcat principiul egalității armelor, respectiv dreptul reclamantului la un proces echitabil. Fiind instituții implicate în prezentul litigiu, a apreciat că instanța nu trebuia să își întemeieze hotărârea pe informațiile susținute de acestea, ci să efectueze o cercetare judecătorească prin emiterea adreselor solicitate. Este evidentă în acest caz încălcarea principiului egalității, principiu fundamental al procesului civil, de vreme ce pârâta ar fi pusă într-o poziție avantajoasă din punct de vedere procesual față de reclamant.Chiar dacă ulterior instanța a emis adrese către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, recurentul a susținut că dreptul său la un proces echitabil este în continuare afectat, instituția centrală fiind implicată în procesul de decontare și urmează a suporta, prin intermediul bugetării, aceste costuri. (ii) O altă nelegalitate constă în faptul că instanța a acordat o eficiență covârșitoare unor aspecte care nu au făcut obiectul unei dezbateri litigioase, aspecte care au primit în viziunea Curții o altă semnificație decât cea corectă, fără a pune aceste aspecte în dezbaterea contradictorie a părților, pentru a da posibilitatea reclamantului de a se apăra. Procedând în acest fel, instanța a încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, respectiv dispozițiile art. 14 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În acest sens, instanța a reținut că refuzul de înregistrare a cererii din cursul lunii aprilie este un act administrativ care nu a fost contestat sub aspectul legalității prin cererea de chemare în judecată, deși în opinia recurentului acesta este un simplu aspect de fapt necontestat de pârâtă și prin urmare dovedit; a mai reținut că nu există o recomandare medicală dată de un cadru medical, considerând că scrisoarea medicală nu poate fi considerată o evaluare, întrucât nu se recomandă operația asistată robotic. (iii) O altă cauză de nulitate a prezentei hotărâri invocată de recurent constă în faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra legalității actului administrativ individual în limitele motivării date de autoritate, ci prin considerentele expuse a suplinit motivarea actului administrativ.În acest sens, a susținut că, deși autoritatea pârâtă a considerat că nu a făcut dovada unui bilet de internare, instanța a considerat că nu a făcut dovada unei evaluări medicale prealabile. Deși din cuprinsul adresei de respingere a cererii reiese că autoritatea pârâtă a avut în vedere art. 3 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, care prevede în mod imperativ depunerea unui bilet de internare, prima instanță a reținut că reclamantul nu a făcut dovada unei evaluări medicale, pentru că i s-a recomandat o „prostatectomie radicală conform programării“, și nu o intervenție chirurgicală asistată robotic cu robotul daVinci, precum și faptul că intervenția nu este cuprinsă în pachetul de servicii de bază.Procedând astfel, a considerat că i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât aceste aspecte nu au fost puse nicicând în discuția contradictorie a părților, fiind grav afectată și egalitatea părților în cursul procesului civil. Instanța de contencios administrativ este îndrituită să analizeze legalitatea actului administrativ criticat în limitele motivării acestuia, aceasta neavând dreptul să suplinească motivarea și nici să rețină alte motive de respingere a cererii decât cele arătate în cuprinsul actului. Procedând în acest fel, instanța a pus partea reclamantă într-o poziție dezavantajoasă, dând practic autorității emitente posibilitatea de a invoca oricând alte motive de respingere a cererii de decontare. 3.2. Referitor la motivul de casare prevăzut de 【10†art. 488 alin. (1) pct.

    Textul în documentul-sursă ↗

    6.4.2.4. — secțiunea primară recuperată

    6.4.2.4. Cererea de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, respectiv prostatectomie radicală asistată robotic (Robot-assisted radical prostatectomy) 6.5. Temeiul procesual al soluției date recursului PENTRU ACESTE MOTIVEÎn numele legiiDECIDE:Judecător,Andreea BercaruMagistrat-asistent,Anișoara Nica-------- Reveniti in topul paginii Forma printabilă DECIZIA nr. 410 din 27 ianuarie 2026 referitoare la anularea art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră EMITENT | * ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 447 din 27 mai 2026 Dosar nr. x/43/2019 Președinte: Andreea Bercaru | - judecător Andreea Marchidan | - judecător Luiza Maria Păun | - judecător Anișoara Nica | - magistrat-asistent S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul-reclamant A împotriva Sentinței nr. 133 din data de 30 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 13 ianuarie 2026, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27 ianuarie 2026, când, în aceeași compunere, a decis următoarele: ÎNALTA CURTE,asupra recursului de față:din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 31 ianuarie 2019 cu nr. x/43/2019, reclamantul A a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș:– anularea art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și a anexei nr. 3 din acest act, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României); – anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr. 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059 din 21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș), cu consecința admiterii cererii reclamantului și restituirea sumei de 13.069 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate la B din cadrul Spitalului Sf. Antoniu din Gronau, Germania. La data de 14 martie 2019, Ministerul Sănătății a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea Guvernului României, solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenție, iar pe fond respingerea cererii de anulare a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3), precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014.La data de 1 aprilie 2019, reclamantul A a depus o cerere precizatoare, prin care a procedat la înlăturarea erorilor materiale din acțiunea introductivă sub aspectul conținutului articolelor avute în vedere la petitul 1, arătând că solicită:– anularea art. 3 alin. (1) lit. a) pct. (i), art. 3 alin. (4), art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 la acestea, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României); – anularea adreselor nr. 32.819 din 10.08.2018 și nr 38.636 din 1.10.2018 emise de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș, precum și a Adresei nr. 45.059 din 21.11.2018, prin care s-a răspuns la plângerea prealabilă formulată (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Casa de Asigurări de Sănătate Mureș), cu consecința admiterii cererii și restituirea sumei de 13.069 euro, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale achitate la B din cadrul Spitalului Sf. Antoniu din Gronau, Germania. Asupra cererii de intervenție accesorie, instanța s-a pronunțat prin Încheierea de ședință din data de 24 mai 2019, în sensul admiterii în principiu a acesteia. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 133 din 30 decembrie 2019, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș și a admis cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Sănătății. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs reclamantul A, prin care a solicitat în principal admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea în totalitate a cererii de chemare în judecată.În dezvoltarea criticilor de nelegalitate s-au arătat următoarele:3.1. Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilăRecurentul a susținut că prima instanță a încălcat principiul egalității armelor în cursul cercetării judecătorești prin modalitatea de administrare a probatoriilor.(i) În opinia recurentului, prima instanță a realizat în mod defectuos cercetarea judecătorească, acordând susținerilor părților pârâte valoare probatorie, în sensul că operația a cărei contravaloare se solicită nu este inclusă în pachetul de servicii de bază, respectiv nu se decontează din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate Mureș. Pentru a combate aceste susțineri, a solicitat emiterea unor adrese către anumite unități spitalicești, prin aceasta urmărind să dovedească că operația de prostatectomie radicală este inclusă în pachetul de servicii de bază Din cuprinsul încheierii de ședință de la termenul din 12.11.2019 se observă că nu s-a respins această cerere de probatorii ca fiind neutilă, neconcludentă sau nepertinentă soluționării cauzei, ci instanța a apreciat că unitățile spitalicești nu ar putea furniza informațiile cerute pentru că nu au legătură cu acest dosar. Or, a susținut recurentul că solicitarea reclamantului era de a se preciza dacă serviciile medicale prostatectomie radicală asistată robotic - care se efectuează la Institutul Clinic Fundeni și la Spitalul Universitar Clinic Căile Ferate Cluj - se decontează de casa de asigurări de sănătate, precum și dacă prostatectomia radicală se decontează (adresa către Spitalul Târgu Mureș), fără a solicita date referitoare la alte cazuri concrete.Așadar, a precizat că instanța nu a arătat în concret de ce aceste adrese nu sunt utile, concludente și pertinente cauzei, ci s-a limitat să le respingă, invocând o presupusă imposibilitate de depunere a acestor informații, care nu are legătură cu prezenta cauză. Această imposibilitate avută în vedere de instanță nu rezultă din cuprinsul actelor dosarului și nici din uzanțele administrative, fiind prin urmare lipsită de orice suport, iar modalitatea în care instanța s-a pronunțat este criticabilă și din prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă.Instanța a respins solicitarea reclamantului de emitere a acestor adrese și și-a întemeiat hotărârea exclusiv pe informațiile furnizate de pârâtă și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituție căreia îi este subordonată pârâta, ambele instituții fiind instituții publice interesate, de vreme ce sumele de bani solicitate ar fi suportate din bugetele celor două instituții, ca ordonatori de credite primari și secundari.Procedând în acest fel, a considerat că a încălcat principiul egalității armelor, respectiv dreptul reclamantului la un proces echitabil. Fiind instituții implicate în prezentul litigiu, a apreciat că instanța nu trebuia să își întemeieze hotărârea pe informațiile susținute de acestea, ci să efectueze o cercetare judecătorească prin emiterea adreselor solicitate. Este evidentă în acest caz încălcarea principiului egalității, principiu fundamental al procesului civil, de vreme ce pârâta ar fi pusă într-o poziție avantajoasă din punct de vedere procesual față de reclamant.Chiar dacă ulterior instanța a emis adrese către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, recurentul a susținut că dreptul său la un proces echitabil este în continuare afectat, instituția centrală fiind implicată în procesul de decontare și urmează a suporta, prin intermediul bugetării, aceste costuri. (ii) O altă nelegalitate constă în faptul că instanța a acordat o eficiență covârșitoare unor aspecte care nu au făcut obiectul unei dezbateri litigioase, aspecte care au primit în viziunea Curții o altă semnificație decât cea corectă, fără a pune aceste aspecte în dezbaterea contradictorie a părților, pentru a da posibilitatea reclamantului de a se apăra. Procedând în acest fel, instanța a încălcat dreptul reclamantului la un proces echitabil, respectiv dispozițiile art. 14 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În acest sens, instanța a reținut că refuzul de înregistrare a cererii din cursul lunii aprilie este un act administrativ care nu a fost contestat sub aspectul legalității prin cererea de chemare în judecată, deși în opinia recurentului acesta este un simplu aspect de fapt necontestat de pârâtă și prin urmare dovedit; a mai reținut că nu există o recomandare medicală dată de un cadru medical, considerând că scrisoarea medicală nu poate fi considerată o evaluare, întrucât nu se recomandă operația asistată robotic. (iii) O altă cauză de nulitate a prezentei hotărâri invocată de recurent constă în faptul că instanța nu s-a pronunțat asupra legalității actului administrativ individual în limitele motivării date de autoritate, ci prin considerentele expuse a suplinit motivarea actului administrativ.În acest sens, a susținut că, deși autoritatea pârâtă a considerat că nu a făcut dovada unui bilet de internare, instanța a considerat că nu a făcut dovada unei evaluări medicale prealabile. Deși din cuprinsul adresei de respingere a cererii reiese că autoritatea pârâtă a avut în vedere art. 3 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, care prevede în mod imperativ depunerea unui bilet de internare, prima instanță a reținut că reclamantul nu a făcut dovada unei evaluări medicale, pentru că i s-a recomandat o „prostatectomie radicală conform programării“, și nu o intervenție chirurgicală asistată robotic cu robotul daVinci, precum și faptul că intervenția nu este cuprinsă în pachetul de servicii de bază.Procedând astfel, a considerat că i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât aceste aspecte nu au fost puse nicicând în discuția contradictorie a părților, fiind grav afectată și egalitatea părților în cursul procesului civil. Instanța de contencios administrativ este îndrituită să analizeze legalitatea actului administrativ criticat în limitele motivării acestuia, aceasta neavând dreptul să suplinească motivarea și nici să rețină alte motive de respingere a cererii decât cele arătate în cuprinsul actului. Procedând în acest fel, instanța a pus partea reclamantă într-o poziție dezavantajoasă, dând practic autorității emitente posibilitatea de a invoca oricând alte motive de respingere a cererii de decontare. 3.2. Referitor la motivul de casare prevăzut de 【10†art. 488 alin. (1) pct.

    Textul în documentul-sursă ↗

    6.4.2.4. — secțiunea primară recuperată

    6.4.2.4. Cererea de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, respectiv prostatectomie radicală asistată robotic (Robot-assisted radical prostatectomy)Din perspectiva aplicării legii cererii reclamantului de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția pe care a suferit-o, Înalta Curte constată că atât Directiva 2011/24/UE, cât și Regulamentul (CE) nr. 883/2004 impun îndeplinirea condiției ca tratamentul preconizat să fie efectuat să figureze printre prestațiile prevăzute de legislația statului membru de reședință al persoanei asigurate.Așa cum s-a stabilit în hotărârea din Cauza Elchinov C173/09: „Trebuie adăugat că, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 85 din concluzii, asigurații sociali care beneficiază de îngrijiri spitalicești în alt stat membru decât statul membru de reședință fără a solicita autorizare în temeiul art. 22 alin. (1) litera (c) punctul (i) din Regulamentul nr. 1408/71 nu pot solicita rambursarea cheltuielilor efectuate cu îngrijirile menționate în temeiul art. 49 CE decât în limita acoperirii garantate de regimul de asigurări de sănătate la care sunt afiliați (a se vedea în acest sens Hotărârea Müller-Fauré și van Riet, punctele 98 și 106). Situația este aceeași atunci când refuzul de eliberare a unei autorizații prealabile solicitate în temeiul art. 22 menționat este întemeiat.“(paragraful 80)În mod similar, în Cauza C-489/23 s-a statuat în sensul că: „În schimb, persoanele asigurate care se deplasează într-un alt stat membru decât cel de afiliere pentru a primi îngrijiri spitalicești fără să fi solicitat și fără să fi obținut autorizația prealabilă necesară sau atunci când refuzul de a elibera o autorizație prealabilă este întemeiat nu pot pretinde rambursarea cheltuielilor aferente îngrijirilor menționate, în temeiul art. 56 TFUE, decât în limita acoperirii garantate de sistemul de asigurări de sănătate al statului membru de afiliere.“(paragraful 73)a) Un prim aspect este cel legat de criticile referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță prin constatarea neincluderii în pachetul de servicii de bază decontate de FNUASS (anexa nr. 22 la Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018) a intervenției medicale suportate de recurent (Robot-assisted radical prostatectomy).Recurentul a invocat un argument de natură procedurală, și anume acela că aspectul constatat de instanță referitor la neincluderea în pachetul de servicii de bază nu se regăsește în cuprinsul motivării actului administrativ, fiind reținut din oficiu de instanță.Prima instanță a constatat că și în ipoteza în care s-ar trece peste toate argumentele anterioare există o piedică suplimentară pentru restituirea costurilor suportate de către reclamant pentru efectuarea intervenției chirurgicale - Robot-assisted radical prostatectomy. Mai exact, pe parcursul soluționării dosarului a reieșit împrejurarea că această intervenție nu se regăsește printre prestațiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislației asigurărilor sociale de sănătate și sunt decontate din fond, condiție prevăzută de art. 912 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 95/2006, deoarece din Adresa comunicată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu nr. P10698 din 5.12.2019 rezultă că această intervenție medicală nu este cuprinsă în pachetul de servicii decontate de FNUASS prevăzut în anexa nr. 22 la Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018 (în vigoare la momentul efectuării intervenției chirurgicale din speță).Prima instanță a reținut că, deși legalitatea actului administrativ individual trebuie verificată prin prisma motivelor avute în vedere de autoritate la momentul emiterii actului, în speță, ignorarea acestei piedici juridice nu este posibilă, deoarece, chiar și în situația în care cererea reclamantului ar fi primită, rambursarea costurilor serviciilor medicale transfrontaliere ar trebui raportată la „nivelul prețurilor/tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări sociale de sănătate“, iar, în concret, o asemenea valoare de referință nu există.Recurentul a insistat, prin concluziile scrise, asupra imposibilității instanței de a analiza acest aspect. Astfel, se arată că singurele motive de respingere a cererii de decontare a cheltuielilor medicale, arătate în cuprinsul actelor administrative contestate, au fost acelea că emiterea formularului E 112 se face înainte de plecarea persoanei beneficiare în alt stat membru și că nu a anexat la cerere o copie de pe un bilet de internare emis de un medic care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România.Recurentul a avansat mai întâi ideea că, atâta vreme cât alte motive de refuz nu au fost exprimate explicit, se prezumă îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de legea internă pentru decontare, inclusiv includerea în pachetul de servicii de bază decontate de FNUASS.Mai departe, a arătat că pârâtul a invocat în fața primei instanțe motive suplimentare de respingere a cererii reclamantului, necuprinse în actul administrativ atacat (serviciul medical nu face parte din pachetul de servicii de bază). Cu toate acestea, prima instanță a analizat și acest motiv de refuz și l-a constatat ca fiind întemeiat.Întrucât singura parte care a formulat recurs este reclamantul, limitele rejudecării în fața instanței de recurs sunt stabilite de acest recurs, care s-a referit la lipsa evaluării medicale prealabile efectuate de un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, dar și la neincluderea serviciului medical printre prestațiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislației asigurărilor sociale de sănătate.Recurentul a arătat că nu se poate accepta suplimentarea motivelor de respingere a cererii în fața instanței de recurs, cu încălcarea flagrantă a art. 478 alin. (2) raportat la art. 494 din Codul de procedură civilă, limitele judecății în recurs fiind stabilite în raport cu dezbaterile purtate în fața primei instanțe și aspectele cuprinse în recursul formulat.Înalta Curte constată că nu poate susține argumentul recurentului, în sensul că se prezumă îndeplinirea celorlalte condiții prevăzute de legea internă pentru decontare, inclusiv includerea în pachetul de servicii de bază decontate de FNUASS, ca urmare a faptului că actul atacat nu a cuprins un refuz și pe acest motiv. O astfel de prezumție, pentru a putea fi aplicată, ar trebui să se sprijine pe o prevedere legală sau să reiasă explicit din modalitatea de decurgere a procedurii de decontare, neexistând niciun temei pentru a considera că celelalte condiții au fost considerate îndeplinite de către autoritatea pârâtă, în lipsa unui act administrativ care să constate explicit acest aspect.Deși un act administrativ complet ar trebui să facă referire la toate condițiile prevăzute de lege pentru soluționarea cererii formulate de către reclamant, Înalta Curte constată că analiza prin sentința recurată a acestui aspect de drept legat de includerea sau nu în pachetul de analize decontate de statul român a intervenției medicale suferite de recurent nu este susceptibilă de reformare din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă.Astfel, chiar dacă actul atacat nu a menționat acest aspect, motivul de refuz privind neincluderea în pachetul de servicii de bază decontate de FNUASS a fost exprimat repetat prin actele procesuale depuse de pârâți începând cu faza procesuală a fondului și inclusiv în recurs. De asemenea, odată analizat acest aspect de prima instanță și recurat de reclamant prin cererea de recurs, acest aspect face parte din judecata recursului și nu poate fi ignorat de către instanța de recurs.Pe de altă parte, aspectul legat de includerea în pachetul de servicii de bază decontate de fondul național a procedurii medicale suferite de reclamant a fost analizat explicit la pct. IV.1.3 din Încheierea din data de 27 martie 2023 de efectuare a trimiterii preliminare către CJUE de către Înalta Curte în prezenta cauză. În cadrul acelei încheieri, instanța de recurs a reținut că, fără a putea dezlega în mod cert acest aspect de legalitate la acel moment procedural al cauzei, a constatat că este necesar să se precizeze coordonatele în care se va soluționa acest motiv de casare, față de imperativul lămuririi (fără încălcarea regulilor naționale de procedură) aspectelor de fapt și de drept național relevante în ipoteza efectuării unei trimiteri preliminare.Or, atâta vreme cât acest aspect de drept a fost antamat de către chiar instanța de recurs, în cadrul trimiterii preliminare, ca fiind unul esențial pentru soluționarea cauzei, nu se poate constata că instanța de recurs nu poate analiza criticile din recurs ce fac referire la această problemă.În consecință, chiar dacă actul administrativ atacat nu a exprimat un refuz explicit cu privire la motivul invocat, cât timp părțile și-au exprimat punctele de vedere asupra chestiunii respective (esențiale în soluționarea cererii reclamantului) pe durata întregului proces, nu se poate constata nicio vătămare de natură să conducă la nulitatea sentinței în condițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. b) Pe fondul chestiunii, raportat la îndeplinirea sau nu a condiției ca intervenția medicală suferită de recurent să se regăsească printre prestațiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislației asigurărilor sociale de sănătate și să fie decontată din fond, Înalta Curte constată următoarele:Prin Adresa nr. 17.350 din 3.11.2022 emisă de Spitalul Clinic Județean Mureș s-a reținut că tumora malignă de prostată, cod diagnostic C61, pentru care s-a efectuat procedura de prostatectomie radicală cod L00804, este în grupa (conform clasificării RODRGv1) DRG M 1010 - Proceduri majore pelvine la bărbat cu o valoare relativă VR 2,7723.Prin Adresa nr. 35.699 din 15.11.2022 emisă de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș s-a arătat că, potrivit Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, la data intervenției chirurgicale suferite de bolnav, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, prostatectomia sau rezecția prostatei se putea realiza în regim de spitalizare de zi prin procedura endoscopică transuretrală a prostatei (anexa nr. 22, cap. I, lit. B.2, pct. 111) sau în regim de spitalizare continuă (anexa nr. 23, lit. B II, pct. 440 și/sau pct. 441).În adresa emisă de CNAS nr. 8.038/18.010 se arată că serviciul medical prostatectomie totală, pentru pacienții internați în regim de spitalizare continuă, se putea efectua conform listei cuprinzând descrierea grupelor de diagnostice din anexa nr. 23 B II la ordinul mai sus menționat, pozițiile 440, 441, 444 sau 445.Prin Adresa nr. 10.698 din 5.01.2019 emisă de CNAS la solicitarea primei instanțe, aceasta a arătat că, potrivit Legii nr. 95/2006, unele servicii medicale de înaltă performanță nu sunt decontate de fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, dar fără a preciza care sunt acestea. Pentru a beneficia de servicii medicale decontate din fond este necesar ca asiguratul să se adreseze furnizorilor de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate și să urmeze parcursul reglementat prin actele normative anterior menționate. Referitor la modalitatea de realizare a prostatectomiei radicale în regim de spitalizare continuă, potrivit prevederilor art. 381 din Legea nr. 95/2006, medicul din spital care realizează intervenția chirurgicală stabilește în urma consultației modalitatea prin care realizează intervenția, în mod individual și ca urmare a actului medical propriu.Înalta Curte constată că lista cuprinsă în ordinul menționat reprezintă, conform celor indicate chiar de către pârâte, o listă a grupelor de diagnostice și că metoda sau tehnica medicală de tratament nu sunt menționate ca atare în legislația națională ce reglementează acordarea asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.Intimata CNAS a invocat faptul că această condiție a includerii în pachetul de bază decontat de statul român nu este îndeplinită în prezenta cauză, motivat de faptul că intervenția cu robotul da Vinci nu face parte din pachetul de servicii de bază, fiind un serviciu medical de înaltă performanță care nu se suportă din FNUASS conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Conform prevederilor art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006: + Articolul 248(1) Serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unitățile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse, după caz, sunt:( )b) unele servicii medicale de înaltă performanță. Chiar reclamantul a invocat, în cadrul cauzei, faptul că în prezent intervențiile robotice care se efectuează sunt decontate prin sistemul coplății, care constituie, conform prevederilor art. 221 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006 „suma care reprezintă plata contribuției bănești a asiguratului, în temeiul obligației prevăzute la art. 231 lit. g, pentru a putea beneficia de serviciile medicale din pachetul de servicii de bază, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în cuantumul și în condițiile stabilite prin contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, potrivit prevederilor art. 229 alin. (3) lit. j);“Împrejurarea „decontării“ prin coplată a intervenției cu robotul daVinci, care este o metodă chirurgicală minim invazivă, de înaltă precizie, în care chirurgul controlează brațele robotice de la o consolă (tehnologie care oferă vizibilitate 3D HD mărită și o mobilitate superioară a instrumentelor, fiind utilizată în urologie, ginecologie și chirurgie generală pentru rezultate oncologice mai bune și o recuperare rapidă) reprezintă un aspect de drept dedus din coroborarea prevederilor art. 248 alin. (1) lit. b) cu art. 221 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006.Ca urmare, faptul că a fost alegerea reclamantului între cele două posibile forme de tratament (și anume intervenția clasică, respectiv cea robotică) prezintă importanță din cauza împrejurării nedecontării în totalitate în România a intervențiilor efectuate prin servicii medicale de înaltă performanță.În ceea ce privește cele statuate prin Hotărârea din Cauza Elchinov, în ce privește îngrijirile medicale care nu pot fi acordate în statul membru al cărui rezident este asiguratul social, Înalta Curte reține că CJUE a statuat în sensul că art. 22 alin. (2) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1.408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1.992/2006, trebuie interpretat în sensul că o autorizație solicitată în temeiul alin. (1) lit. (c) pct. (i) din același articol nu poate fi refuzată: dacă, atunci când prestațiile prevăzute de legislația națională fac obiectul unei liste care nu menționează expres și precis metoda de tratament aplicată, ci definește tipuri de tratament suportate de instituția competentă, s-a stabilit, în temeiul principiilor de interpretare uzuale și în urma unei examinări întemeiate pe criterii obiective și nediscriminatorii, care iau în considerare toate elementele medicale pertinente și datele științifice disponibile, că această metodă de tratament corespunde unor tratamente menționate în această listă și dacă un tratament alternativ care prezintă același grad de eficacitate nu poate fi aplicat în timp util în statul membru al cărui rezident este asiguratul social. Același articol se opune ca organele naționale care trebuie să se pronunțe cu privire la o cerere de autorizare prealabilă să prezume, cu ocazia aplicării acestei dispoziții, că îngrijirile spitalicești care nu pot fi acordate în statul membru pe teritoriul căruia are reședința asiguratul social nu se numără printre prestațiile a căror rambursare este prevăzută de legislația acestui stat și, invers, că îngrijirile spitalicești care se numără printre aceste prestații pot fi acordate în statul membru amintit.De asemenea, relevante din această perspectivă sunt și considerentele 34 din preambulul Directivei 2011/24/UE:Statele membre de afiliere ar trebui să le acorde pacienților dreptul de a beneficia, în alt stat membru, de cel puțin aceleași prestații ca și cele oferite de legislația statului membru de afiliere. În cazul în care lista prestațiilor nu specifică exact metoda de tratament aplicată, însă definește tipuri de tratament, statul membru de afiliere nu ar trebui să refuze autorizarea prealabilă sau rambursarea pe motiv că metoda de tratament nu este disponibilă pe teritoriul său, ci ar trebui să analizeze dacă tratamentul transfrontalier solicitat sau efectuat corespunde prestațiilor prevăzute în legislația sa. Faptul că obligația de rambursare a asistenței medicale transfrontaliere în temeiul prezentei directive este limitată la asistența medicală care face parte din prestațiile la care pacientul are dreptul în statul membru de afiliere nu împiedică statele membre să ramburseze costul asistenței medicale transfrontaliere dincolo de aceste limite. Statele membre sunt libere, de exemplu, să ramburseze costuri suplimentare, cum ar fi cazarea și cheltuielile de transport sau costurile suplimentare suportate de o persoană cu handicap, chiar dacă costurile respective nu se rambursează în cazul asistenței medicale oferite pe teritoriul lor.Or, Înalta Curte constată că legislația românească, prin prevederile art. 248 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 221 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006, stabilește indirect nu doar tipurile de tratament aferente listei prestațiilor decontate, ci și metoda de tratament aplicată supusă decontării, prin aceea că exclude explicit serviciile medicale de înaltă performanță. Ca urmare, legislația națională prevede și metoda de tratament, astfel că nu sunt aplicabile inserțiile de mai sus, neaflându-se în ipoteza avută în vedere de acestea.Potrivit anexei 22 și anexei 23BII din Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018 și Codificării medicale a bolilor în spitalele din România conform clasificării RO DRG v.1, introdusă prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.199/2011 privind introducerea și utilizarea clasificării RO DRG v.1, procedura de prostatectomie radicală asistată robotic nu se află în pachetul de servicii medicale de bază în asistența medicală de care beneficiază în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate asigurații din România.Legislația națională specifică sistemului de asigurări sociale de sănătate nu reglementează posibilitatea decontării procedurii robotice - ca tehnică, metodă de realizare, procedura robotică fiind o procedură specifică de înaltă performanță, care din punctul de vedere al reglementării legislative intră sub incidența art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006.Recurentul a susținut că prostatectomia radicală asistată robotic nu constituie un serviciu medical de înaltă performanță, care să fie exclus din pachetul de servicii de bază, deoarece prevederile art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 nu stabilesc că aceste servicii nu sunt incluse în pachetul de servicii de bază, ci doar că acestea nu se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, putând fi stabilite surse de decontare prin contractul-cadru, din bugetul de stat sau din alte surse, cum arată alin. (3) al art. 248. În orice caz, a susținut recurentul, articolul citat nu stabilește că nu se decontează serviciile medicale de înaltă performanță, ci doar unele servicii de înaltă performanță, cele care nu se decontează urmând a fi stabilite prin contractul-cadru, ceea ce nu este cazul în situația de față. A mai susținut că nu este aplicabilă această excepție și pentru că prostatectomia radicală asistată robotic nu este un serviciu medical de înaltă performanță: aceste servicii sunt servicii de investigație, nu tratament chirurgical.Înalta Curte constată că legea nu cuprinde nicio definiție sau distincție între servicii medicale de investigație de înaltă performanță, respectiv de tratament chirurgical de înaltă performanță, astfel că distincția făcută de recurent nu are suport legal. De asemenea, reglementarea prin excludere făcută de art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 are în vedere faptul că în cuprinsul legii sunt numeroase prevederi care stabilesc decontarea explicită a unor servicii medicale de înaltă performanță (CT, RMN, scintigrafie, angiografie), tehnica de legiferare urmărind a exclude de la decontare acele servicii medicale de înaltă performanță nedecontate expres de lege.Constatând că atât Directiva 2011/24/UE, cât și Regulamentul (CE) nr. 883/2004 impun îndeplinirea condiției ca tratamentul preconizat să fie efectuat să figureze printre prestațiile prevăzute de legislația statului membru de reședință al persoanei asigurate, iar împrejurarea „decontării“ prin coplată a intervenției cu robotul daVinci reprezintă un aspect de drept dedus din coroborarea prevederilor art. 248 alin. (1) lit. b) cu art. 221 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 95/2006, Înalta Curte apreciază că recurentul are dreptul de a obține rambursarea cheltuielilor efectuate cu îngrijirile menționate în temeiul art. 49 CE în limita acoperirii garantate de regimul de asigurări de sănătate din statul român.Or, așa cum a indicat intimata Casa de Asigurări de Sănătate Mureș prin Adresa nr. 38.779 din 29.12.2025 depusă în fața instanței de recurs, la data acordării serviciului medical, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România, rezecția prostatei prin procedura clasică se putea realiza după cum urmează:– în regim de spitalizare de zi prin procedura endoscopică transuretrală, conform cap. II art. 4 alin. (1) lit. c) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 și pct. 111 - rezecție endoscopică transuretrală a prostatei din lista B.2 a anexei nr. 22 la Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018, fiind calculat de către intimata un anumit cost; – în regim de spitalizare continuă, conform cap. II art. 4 alin. (1) lit. b) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 și nr. crt. 282 din anexa nr. 23A la Ordinul MS/CNAS nr. 397/836/2018 (ICM cel mai mare aferent spitalelor din România la data de 24.04.2018), fiind calculat de către intimata un anumit cost. În fapt, așa cum a reținut prima instanță, intervenția chirurgicală a avut loc la data de 9.05.2018 în Germania, internarea medicală fiind dispusă pe perioada 8.05.2018-14.05.2018.Ca urmare, Înalta Curte constată caracterul fondat al criticilor din recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță cu privire la cererea de rambursare în limita tarifelor care ar fi fost suportate de România prin sistemul de asigurări de sănătate pentru intervenția medicală ce ar fi fost decontată [pct. (iii) din prezentele considerente]. Astfel, se va proceda la casarea sentinței recurate pe acest aspect și se vor anula adresele nr. 32.819 din 10.08.2018, nr. 38.636 din 1.10.2018 și nr. 45.059 din 21.11.2018 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș; se va admite în parte cererea de restituire a contravalorii serviciilor medicale achitate în străinătate, cu obligarea pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate Mureș la calcularea și acordarea către reclamant a costurilor aferente intervenției clasice de prostatectomie radicală în regim de spitalizare continuă și tratamentului medicamentos administrat acestuia, raportat la durata efectivă a internării. 6.5. Temeiul procesual al soluției date recursului Pentru aceste considerente, în temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul-reclamant; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va admite în parte acțiunea și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Sănătății în favoarea pârâtului Guvernul României; va anula art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014; va anula adresele nr. 32.819 din 10.08.2018, nr. 38.636 din 1.10.2018 și nr. 45.059 din 21.11.2018 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș și va admite în parte cererea de restituire a contravalorii serviciilor medicale achitate în străinătate, cu obligarea pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate Mureș la calcularea și acordarea către reclamant a costurilor aferente intervenției clasice de prostatectomie radicală în regim de spitalizare continuă și tratamentului medicamentos administrat acestuia, raportat la durata efectivă a internării; va menține în rest sentința recurată.Se va face și aplicarea prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora hotărârile judecătorești definitive prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ se publică obligatoriu după motivare, la solicitarea instanțelor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau, după caz, în monitoarele oficiale ale județelor ori al municipiului București, fiind scutite de plata taxelor de publicare. PENTRU ACESTE MOTIVE În numele legii DECIDE:Admite recursul declarat de recurentul-reclamant A împotriva Sentinței nr. 133 din data de 30 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Casează în parte sentința recurată și, rejudecând:Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș.Admite în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Sănătății în favoarea pârâtului Guvernul României.Anulează art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră.Anulează adresele nr. 32.819 din 10.08.2018, nr. 38.636 din 1.10.2018 și nr. 45.059 din 21.11.2018 emise de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș.Admite în parte cererea de restituire a contravalorii serviciilor medicale achitate în străinătate.Obligă pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Mureș la calcularea și acordarea către reclamant a costurilor aferente intervenției clasice de prostatectomie radicală în regim de spitalizare continuă și tratamentului medicamentos administrat acestuia, raportat la durata efectivă a internării.Menține în rest sentința recurată.Definitivă.Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din Codul de procedură civilă, astăzi, 27 ianuarie 2026. Judecător, Andreea Bercaru Magistrat-asistent, Anișoara Nica -------- * Image: logo Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro†www.fonduri-ue.ro. Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții * | Acasă * | Despre Proiect * | Facilități Oferite * | Legături Utile Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect. [Button: Inchide mesajul de atentionare] Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect! Ce browser sa aleg? ImageGoogle Chrome Descarca Browser†www.google.com ImageMozilla Firefox Descarca Browser†www.mozilla.org ImageInternet Explorer Descarca Browser†www.microsoft.com ImageApple Safari Descarca Browser†www.apple.com De ce sa actualizez browserul? Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate. Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web. [Button: Inchide mesajul de atentionare]

    Textul în documentul-sursă ↗

    Pct. 6.4.1.3

    6.4.1.3. În concluzie, Înalta Curte constată caracterul fondat în parte al criticilor de recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță raportat la primul capăt de cerere având ca obiect anularea art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 în ceea ce privește instituirea condiției constând în existența unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, condiție ce contravine dreptului european (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul de rang I, respectiv Guvernul României).

    Textul în documentul-sursă ↗

    Pct. 6.4.1.4

    6.4.1.4. Totodată, Înalta Curte constată caracterul nefondat în rest al criticilor de recurs referitoare la greșita aplicare a legii de către prima instanță raportat la primul capăt de cerere având ca obiect anularea art. 3 alin. (4) și a art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (iii) și alin. (2) și (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 , precum și în ceea ce privește anexa nr. 3 din același act, respectiv toate dispozițiile care privesc condițiile de rambursare a contravalorii serviciilor medicale și pe cele referitoare la modalitatea de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale (capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul de rang I, respectiv Guvernul României).

    Textul în documentul-sursă ↗

    Pct. 6.4.1.5

    6.4.1.5. Ca urmare, din această perspectivă, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul-reclamant; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va admite în parte acțiunea și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Sănătății în favoarea pârâtului Guvernul României; va anula art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 .

    Textul în documentul-sursă ↗
15. 15
    Sursa 15: ÎCCJ — Încheierea din 27 aprilie 2026 de îndreptare a Deciziei nr. 410/2026Hotărâre · Încheierea 27.04.2026, considerente și dispozitiv: corectarea țintei la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din ANEXA HG 304/2014. · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Extras din corpul paginii primare

    ÎNALTA CURTE,În numele legiiDISPUNE:Judecător,Andreea MarchidanMagistrat-asistent,Anișoara Nica Reveniti in topul paginii Forma printabilă ÎNCHEIERE din 27 aprilie 2026 referitoare la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. (i) din Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră EMITENT | * ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - SECȚIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 447 din 27 mai 2026 Dosar nr. X/43/2019 Președinte: Andreea Bercaru | - judecător Andreea Marchidan | - judecător Luiza Maria Păun | - judecător Anișoara Nica | - magistrat-asistent S-a luat în examinare, din oficiu, îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul minutei și dispozitivului Deciziei nr. 410 din 27 ianuarie 2026 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. X/43/2019.În lipsa părților, a căror citare nu a fost dispusă, potrivit dispozițiilor art. 442 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE,asupra prezentei sesizări din oficiu, constată că, în cuprinsul minutei și a dispozitivului Deciziei nr. 410 din 27 ianuarie 2026 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. X/43/2019, s-a consemnat în mod eronat: „art. 3 alin. (1) lit. b pct. (i) din H.G. nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră“.Potrivit dispozițiilor art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.“Ceea ce instanța a anulat prin hotărârea pronunțată în dosar, astfel cum rezultă din cuprinsul considerentelor deciziei antemenționate, privește textul regăsit la art. 3 alin. (1) lit. b pct. (i) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră, iar nu art. 3 alin. (1) lit. b pct. (i) din H.G. nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră, cum din eroare s-a menționat.Aspectele sesizate se încadrează în situațiile prevăzute de dispozițiile articolului menționat referitoare la erorile materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri ce pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.Așa fiind, în raport cu actele și lucrările dosarului, se va dispune îndreptarea, din oficiu, a erorii materiale strecurate în cuprinsul minutei și a dispozitivului Deciziei nr. 410 din 27 ianuarie 2026 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. X/43/2019, în sensul că, în loc de „art. 3 alin. (1) lit. b pct. (i) din H.G. nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră“, se va menționa „art. 3 alin. (1) lit. b pct. (i) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră“.În consecință, față de prevederile art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, va dispune îndreptarea erorii materiale, conform dispozitivului de mai jos. În numele legii DISPUNE:Îndreaptă, din oficiu, eroarea materială strecurată în minuta și dispozitivul Deciziei nr. 410 din 27 ianuarie 2026 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. X/43/2019, în sensul că, în loc de „art. 3 alin. (1) lit. b pct. (i) din H.G. nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră“, se va menționa „art. 3 alin. (1) lit. b pct. (i) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistența medicală transfrontalieră“.Definitivă.Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din Codul de procedură civilă, astăzi, 27 aprilie 2026. Judecător, Andreea Marchidan Magistrat-asistent, Anișoara Nica----- * Image: logo Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro†www.fonduri-ue.ro. Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții * | Acasă * | Despre Proiect * | Facilități Oferite * | Legături Utile Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect. [Button: Inchide mesajul de atentionare] Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect! Ce browser sa aleg? ImageGoogle Chrome Descarca Browser†www.google.com ImageMozilla Firefox Descarca Browser†www.mozilla.org ImageInternet Explorer Descarca Browser†www.microsoft.com ImageApple Safari Descarca Browser†www.apple.com De ce sa actualizez browserul? Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate. Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web. [Button: Inchide mesajul de atentionare]

    Textul în documentul-sursă ↗
16. 16
    Sursa 16: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2199–2201, PDF pp. 513–514: contractul de asigurare și elementele poliței; verificarea condițiilor propriei acoperiri. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    Art. 2199

    Art. 2199: Noţiune (1)Prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii riscului asigurat, să plătească o indemnizaţie, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit. (2)Contractantul asigurării este persoana care încheie contractul pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană ori pentru bunuri sau activităţi ale acesteia şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 2200

    Art. 2200: Forma şi dovada (1)Pentru a putea fi dovedit, contractul de asigurare trebuie să fie încheiat în scris. Contractul nu poate fi probat cu martori, chiar atunci când există un început de dovadă scrisă. Dacă documentele de asigurare au dispărut prin forţă majoră sau caz fortuit şi nu există posibilitatea obţinerii unui duplicat, existenţa şi conţinutul lor pot fi dovedite prin orice mijloc de probă. (2)Încheierea contractului de asigurare se constată prin poliţa de asigurare sau certificatul de asigurare emis şi semnat de asigurător ori prin nota de acoperire emisă şi semnată de brokerul de asigurare. (3)Documentele care atestă încheierea unei asigurări pot fi semnate şi certificate prin mijloace electronice.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 2201

    Art. 2201: Poliţa de asigurare (1)Poliţa de asigurare trebuie să indice cel puţin: a)numele sau denumirea, domiciliul ori sediul părţilor contractante, precum şi numele beneficiarului asigurării, dacă acesta nu este parte la contract; b)obiectul asigurării; c)riscurile ce se asigură; d)momentul începerii şi cel al încetării răspunderii asigurătorului; e)primele de asigurare; f)sumele asigurate. (2)Alte elemente pe care trebuie să le cuprindă poliţa de asigurare se stabilesc prin norme adoptate de organul de stat în a cărui competenţă, potrivit legii, intră supravegherea activităţii din domeniul asigurărilor.

    Textul în documentul-sursă ↗
17. 17
    Sursa 17: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 1392, PDF p. 330: cheltuieli de îngrijire și înmormântare suportate de cel care le cere; art. 1385–1387. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 4 extrase citate

    Art. 1392; PDF p. 330

    Cel care a făcut cheltuieli pentru îngrijirea sănătăţii victimei sau, în caz de deces al acesteia, pentru înmormântare are dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1385 — Întinderea reparaţiei; textul articolului; PDF p. 328

    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1386 — Formele reparaţiei; textul articolului; PDF p. 328

    (1)Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3)Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1387; PDF p.328,329

    (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

    Textul în documentul-sursă ↗
18. 18
    Sursa 18: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 26 lit. b) pct. (i): cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare, probate cu documente justificative; transportul defunctului nu este enumerat separat. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 26 lit. b) pct. (i), stabilire pe cale amiabilă

    cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare, probate cu documente justificative;

    Textul în documentul-sursă ↗
19. 19
    Sursa 19: eConsulat — pașaport mortuar: descrierea serviciuluiGhid oficial · Descrierea pașaportului mortuar: corp transportat în România, distincția urnei și documentele recomandate.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Corpul informativ al paginii

    Mod soluţionare Misiunile diplomatice și oficiile consulare eliberează, la cerere, pașapoarte mortuare pentru autorizarea transportului funerar către România al persoanelor de cetățenie sau de origine română, decedate în străinătate, în vederea înhumării pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, precum și de convențiile internaționale la care România este parte. În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare„pentru aducerea în România a persoanelor decedate sunt necesare aprobarea oficiului consular al României din țara respectivă, aprobarea autorităților de sănătate publică din țara respectivă, precum și declarația de primire din partea administrației cimitirului în care are loc înhumarea.“ Pentru punerea în aplicare în mod unitar a reglementărilor legale, transporturile funerare conținând corpurile neînsuflețite ale persoanelor decedate în străinătate, în vederea înhumării acestora pe teritoriul României, se autorizează de către secțiile consulare ale misiunilor diplomatice sau de către oficiile consulare de carieră române din străinătate prin eliberarea unui pașaport mortuar. NOTĂ: Pentru transportul urnei funerare NU se eliberează paşaport mortuar. Ca documente însoțitoare ale transporturilor urnelor funerare se recomandă deținerea certificatului de deces și a adeverinței de incinerare.

    Textul în documentul-sursă ↗
20. 20
    Sursa 20: eConsulat — pașaport mortuar: condițiiGhid oficial · Condițiile serviciului: autoritate locală versus consulară potrivit statului/tratatului; rudă ori operator funerar împuternicit.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Extras din corpul paginii primare

    Mod soluţionare În cazul deceselor survenite pe teritoriile statelor părți la Acordul de la Berlin din 1937 (Austria, Belgia, Cehia, Chile, R.D. Congo, Danemarca, Egipt, Elveția, Franța, Germania, Italia, Mexic, Olanda, Portugalia, România, Slovacia şi Turcia) pașapoartele mortuare se eliberează de către autoritățile locale competente, iar în cazul deceselor survenite în orice alte state, pașapoartele mortuare se emit de către misiunile diplomatice și oficiile consulare române acreditate în acele state. Eliberarea pașaportului mortuar poate fi solicitată de persoanele interesate (rudele defunctului) sau de mandatarii acestora (după caz, de societățile de pompe funebre împuternicite să efectueze transporturile funerare).

    Textul în documentul-sursă ↗
21. 21
    Sursa 21: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 1393; art. 2227 și art. 2236 alin. (1), PDF pp. 331, 520 și 522: sumele sociale și indemnizația în asigurarea de persoane, în domeniile lor proprii. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    Art. 1393

    Art. 1393: Despăgubirea în raport cu ajutorul şi pensia (1)Dacă în cadrul asigurărilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparaţia este datorată numai în măsura în care paguba suferită prin vătămare sau moarte depăşeşte ajutorul ori pensia. (2)Cât timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordată sau, după caz, refuzată celui păgubit, instanţa nu îl poate obliga pe cel chemat să răspundă decât la o despăgubire provizorie, în condiţiile dispoziţiilor art. 1.387 alin. (3).

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 2227

    Art. 2227: Noţiune Prin contractul de asigurare de persoane, asigurătorul se obligă să plătească indemnizaţia de asigurare în caz de deces, de ajungere la o anumită vârstă, de invaliditate permanentă totală sau parţială ori în alte asemenea cazuri, conform normelor adoptate de organul de stat în a cărui competenţă, potrivit legii, intră supravegherea activităţii din domeniul asigurărilor.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 2236

    Art. 2236: Dreptul la indemnizaţie (1)Indemnizaţia de asigurare este datorată, independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurările sociale, de repararea prejudiciului de cei răspunzători de producerea sa, precum şi de sumele primite de la alţi asigurători în temeiul altor contracte de asigurare. (2)Creditorii asiguratului nu au dreptul să urmărească indemnizaţia de asigurare cuvenită beneficiarilor asigurării sau moştenitorilor asiguratului, după caz.

    Textul în documentul-sursă ↗
22. 22
    Sursa 22: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 22 și art. 26 lit. a) pct. (iv)–(v), lit. b) pct. (i). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 22 — PDF pp. 22–24 · forma extrasului din 4 decembrie 2023

    ARTICOLUL 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi. (2) Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului şi modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliţie, serviciile de urgenţă profesioniste sau de celelalte autorităţi publice competente să constate şi să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înştiinţarea asiguraţilor, respectiv a conducătorilor auto vinovaţi; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenime ntului. (4) În situaţia în care se formulează pretenţii de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre preţioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poştale, timbre şi pentru dispariţia sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor; b) hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau (ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretenţiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017. (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în acelaşi accident de vehicule depăşeşte, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporţional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA şi totalul cuantumului despăgubirilor.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Norma ASF nr. 20/2017, art. 26, lit. a) pct. (i)–(vi) și lit. b) pct. (i)–(iii)

    La stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul vătămărilor integrității corporale sau sănătății sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele: a) în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății: (i) diferența dintre veniturile nete ale persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probate cu documente justificative, și indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitatea și/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării și a concediului medical; (ii) venitul mediu lunar net realizat în ultimul an din activități desfășurate de persoana prejudiciată ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; (iii) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; (iv) eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, și alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; (v) cheltuielile cu asistenți personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; (vi) prejudicii nepatrimoniale stabilite conform prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017; b) în caz de deces: (i) cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare, probate cu documente justificative; (ii) veniturile nete nerealizate și alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului și până la data decesului, prevăzute la lit. a), dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului; (iii) prejudicii nepatrimoniale.

    Textul în documentul-sursă ↗
23. 23
    Sursa 23: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 6–8, PDF p. 3; art. 1385–1387. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 6 extrase citate

    Art. 6 — Aplicarea în timp a legii civile; textul articolului; PDF p. 3

    (1)Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2)Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor. (3)Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi. (4)Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit. (5)Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. (6)Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1385 — Întinderea reparaţiei; textul articolului; PDF p. 328

    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1386 — Formele reparaţiei; textul articolului; PDF p. 328

    (1)Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3)Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1387; PDF p.328,329

    (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 7

    Art. 7: Teritorialitatea legii civile (1)Actele normative adoptate de autorităţile şi instituţiile publice centrale se aplică pe întreg teritoriul ţării, afară de cazul în care se prevede altfel. (2)Actele normative adoptate, în condiţiile legii, de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale se aplică numai în raza lor de competenţă teritorială.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 8

    Art. 8: Extrateritorialitatea legii civile În cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplicabile se face ţinându-se seama de normele de drept internaţional privat cuprinse în cartea a VII-a din prezentul cod.

    Textul în documentul-sursă ↗
24. 24
    Sursa 24: Punctul național de contact CNAS — informații pentru paciențiGhid oficial · Informații înainte de tratament: furnizor, autorizare, dosar și delimitarea costurilor.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Extras din corpul paginii primare

    ### Asistenţă medicală transfrontalieră Aveți dreptul de a beneficia de tratament medical în alt stat membru al UE și dreptul ca țara dumneavoastră de origine să acopere parțial sau integral costurile. Vezi mai mult†ec.europa.eu * Image: Slide 2 ### Pachetul de servicii medicale de bază Pachetul de servicii de bază se acordă asiguraților și cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătății, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și alte servicii la care au dreptul asigurații. Vezi mai mult†cnas.ro * Image: Slide 3 ### Lista furnizorilor Lista furnizorilor de servicii medicale din România (spitale, medici de familie, farmacii, etc.) care se află în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate și datele de contact ale acestora. Vezi mai mult†cnas.ro Browserul dumneavoastra nu suporta redarea fisierelor video. ### Fiţi în cunoştinţă de cauză Aveți dreptul de a beneficia de tratament medical în alt stat membru al UE și dreptul ca țara dumneavoastră de origine să acopere parțial sau integral costurile. Aveți dreptul de a fi informați cu privire la opțiunile terapeutice care vă stau la dispoziție, la modul în care alte țări ale UE asigură calitatea și siguranța asistenței medicale, și, dacă un anumit furnizor are dreptul, din punct de vedere juridic, să ofere servicii. Verificați-vă planurile de tratament cu medicul dumneavoastră Vezi mai multe * Se recomandă insistent să discutați cu medicul dumneavoastră referitor la tratamentul planificat înainte de a vă angaja în etapa următoare. Planificați-vă călătoria în detaliu Vezi mai multe * Studiați care sunt opțiunile dumneavoastră de tratament. * Asigurați-vă că aveți o copie a dosarelor medicale, informații privind orice medicamente pe care le luați și orice analize relevante. * Verificați dacă aveți nevoie de trimitere de la un medic generalist pentru a avea acces la (sau pentru a vi se rambursa) servicii de specialitate. * Verificați informațiile privind furnizorul dumneavoastră de servicii medicale Verificați implicațiile financiare cu punctul de contact sau asigurătorul național Vezi mai multe * Asigurați-vă că știți cât va costa tratamentul dumneavoastră și dacă autoritățile dumneavoastră vor plăti costul acestuia direct sau vor rambursa o parte din sau totalitatea costurilor. * Verificați toate cerințele pentru autorizarea prealabilă a tratamentului. * Nu uitați că este posibil ca unele costuri (transport, cazare, repatriere etc.) să nu fie acoperite. Asigurați-vă că obțineți monitorizarea medicală de care aveți nevoie Vezi mai multe * Obțineți o copie a dosarului dumneavoastră de la furnizorul de servicii medicale. * Dacă primiți o rețetă, asigurați-vă că se poate onora în alte țări (legislația UE prevede un anumit conținut minim pentru a se asigura că rețetele sunt recunoscute în fiecare țară). * Asigurați-vă monitorizarea medicală corespunzătoare prin sistemul din țara de origine (în prealabil dacă este necesar). #### Dreptul de a vi se acoperi costul tratamentului * Dacă aveți dreptul de a primi un anumit tratament în țara dumneavoastră de origine, atunci aveți dreptul de beneficia de rambursare în cazul în care îl primiți în altă țară. * Nivelul dumneavoastră de rambursare poate ajunge până la costul tratamentului în țara dumneavoastră de origine. * Puteți alege ce furnizor de servicii medicale doriți, indiferent dacă este public sau privat. * Pentru unele tratamente (anumite servicii intraspitalicești sau foarte specializate), poate fi necesar să obțineți autorizație de la casa de sănătate de care aparțineți înainte de a beneficia de tratamentul în străinătate. * În cazul în care, în țara de reședință, vă confruntați cu un timp de așteptare pentru tratament care nu poate fi justificat din punct de vedere medical, atunci autorizația trebuie acordată. În acest caz, puteți chiar să aveți dreptul la un nivel mai ridicat de acoperire a costurilor pentru îngrijirile medicale necesare. #### În țara dumneavoastră de origine Ţara dumneavoastra de origine este responsabila de aspectele financiare ale asisten.ei medicale transfrontaliere de care beneficia.i (în cazul în care ave.i dreptul de a vi se acoperi costurile). De asemenea, aceasta trebuie sa acorde asisten.a medicala corespunzatoare înainte şi dupa plecarea dumneavoastra. Ţara dumneavoastra trebuie sa dispuna de unul sau mai multe puncte de contact de unde pute.i primi mai multe informa.ii cu privire la drepturile dumneavoastra, inclusiv la ce servicii medicale ave.i dreptul. De asemenea, aceste puncte de contact va pot informa daca trebuie sa solicita.i autoriza.ia înainte de tratament .i cum pute.i contesta deciziile autorita.ilor, în cazul în care considera.i ca drepturile dumneavoastra nu au fost respectate. Sistemul de sanatate din .ara dumneavoastra de origine trebuie sa va furnizeze o copie a dosarului dumneavoastra medical pe care sa îl lua.i cu dumneavoastra în strainatate. Dupa ce a.i primit tratamentul, acesta trebuie sa va acorde acelea.i îngrijiri medicale post-tratament de care a.i fi beneficiat daca a.i fi fost tratat în .ara de origine. #### În țara în care solicitați tratament Dacă primiți tratament medical în altă țară din UE, aveți aceleași drepturi ca un cetățean al țării respective, iar tratamentul care vi se acordă este supus acelorași norme și standarde. Țara în care veți urma tratamentul trebuie să aibă, de asemenea, unul sau mai multe puncte de contact, care să vă informeze referitor la sistemele de calitate și siguranță din țara respectivă și la modul în care furnizorii de servicii medicale sunt supravegheați și reglementați. Aceste puncte de contact pot confirma faptul că furnizorul de servicii medicale pe care l-ați ales este autorizat să presteze respectivul serviciu. Ele vă pot explica, de asemenea, care sunt drepturile pacienților în țara în care se acordă tratamentul. Vedeți broșura de prezentare privind solicitarea de asistență medicală în alt stat membru al UE†ec.europa.eu ### Documente * Anexa Nr. 1 - Raport medical al pacientului care solicita autorizarea prealabila pentru rambursarea contravalorii asistentei medicale transfrontaliere * Anexa Nr. 2 - Autorizatia prealabila pentru rambursarea asistentei medicale transfrontaliere * Anexa Nr. 3 - Nota de calcul privind rambursarea contravalorii asistentei medicale transfrontaliere * Anexa Nr. 4 - Solicitare pentru acordare de prevedere bugetara Știați că? Furnizorul de servicii medicale pe care l-ați ales trebuie să vă comunice diferitele opțiuni de tratament care vă sunt disponibile. Trebuie să vă informeze cu privire la calitatea și siguranța serviciilor medicale pe care le oferă (inclusiv referitor la statutul său de autorizare sau de înregistrare, precum și la politica sa de răspundere civilă). Acesta trebuie să vă ofere informații clare privind prețurile, astfel încât să știți în avans ce cheltuieli veți avea. În fine, trebuie să vă ofere o copie a fișei dumneavoastră de tratament pentru uzul sistemului de sănătate din țara dumneavoastră de origine. Punctul Naţional de Contact Asistenţă medicală transfrontalieră ### Birou Punct Naţional de Contact Adresă: Calea Călăraşilor, nr. 248, bl. S19, sect. 3, Bucureşti, România Tel: 0372.309.135 Fax: 0372.309.283 E-mail: [email protected] Copyright © 2014 Punctul National de Contact. Toate drepturile rezervate * Legislaţie * Datele de contact ale Punctelor Naţionale de Contact ale Statelor Membre 100% [Input]

    Textul în documentul-sursă ↗
25. 25
    Sursa 25: Normele metodologice privind asistența medicală transfrontalieră, anexa la HG nr. 304/2014Normă · Art. 2 alin. (2) lit. a)–d): analiza statutului/documentelor și emiterea autorizației ori comunicarea refuzului motivat în 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. · forma din 27 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 2

    Articolul 2(1) În vederea obținerii autorizării prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere, asiguratul, un membru al familiei, respectiv părinte, soț/soție, fiu/fiică, sau o persoană împuternicită de acesta va depune la casa de asigurări de sănătate unde este luat în evidență asiguratul cererea prevăzută în anexa nr. 1^1, însoțită de: a) copie de pe actul de identitate sau de pe certificatul de naștere; b) documentele prevăzute la art. 1, după caz. (2) După efectuarea înregistrării cererii, casa de asigurări procedează la analiza acesteia, după cum urmează:a) verifică statutul de asigurat al persoanei solicitante; b) analizează documentele prevăzute la alin. (1); c) dacă constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la lit. a) și b), eliberează autorizația prealabilă pentru rambursarea asistenței medicale transfrontaliere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii; d) dacă constată neîndeplinirea oricăreia dintre condițiile prevăzute la lit. a) și b), cererea de autorizare prealabilă pentru rambursarea asistenței medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu indicarea temeiului legal. (3) Termenul maxim de valabilitate a autorizației prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere se stabilește conform prevederilor din anexa nr. 2 și reprezintă intervalul maxim de timp în care asiguratul se poate prezenta la furnizorul de servicii medicale din statul membru al Uniunii Europene în care urmează să se acorde asistență medicală transfrontalieră.(4) Casele de asigurări de sănătate își organizează evidența autorizațiilor prealabile. Autorizațiile prealabile pentru rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere se emit de către casele de asigurări de sănătate în două exemplare, din care un exemplar rămâne la nivelul casei de asigurări de sănătate, iar cel de-al doilea exemplar se pune la dispoziția asiguratului.

    Textul în documentul-sursă ↗
26. 26
    Sursa 26: Normele metodologice privind asistența medicală transfrontalieră, anexa la HG nr. 304/2014Normă · Art. 3 alin. (4)–(7): nota de calcul, solicitarea alocării bugetare, rambursarea de către CAS în lei în maximum 60 de zile de la alocarea prevederii bugetare și limita costului eligibil. · forma din 27 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 3

    Articolul 3(1) La solicitarea scrisă a asiguratului, a unui membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică) sau a unei persoane împuternicite de acesta, însoțită de documente justificative, casa de asigurări de sănătate rambursează contravaloarea asistenței medicale transfrontaliere acordate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene și plătite de acesta, la nivelul tarifelor prevăzute la art. 4, dacă: a) serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale se regăsesc printre prestațiile la care are dreptul persoana asigurată conform legislației asigurărilor sociale de sănătate și sunt decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepția:(i) tratamentului bolnavilor care necesită izolare sau internare obligatorie și tratamentului persoanelor private de libertate pentru care instanța de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar spital; (ii) îngrijirilor medicale la domiciliu și îngrijirilor paliative la domiciliu; (iii) alocării de organe și accesului la organe în scopul transplantului de organe; (iv) cu excepția cap. V din titlul XVIII al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, programelor de vaccinare a populației împotriva bolilor infecțioase, care sunt exclusiv menite să protejeze sănătatea populației și care fac obiectul unor măsuri specifice de planificare și implementare; (v) tipurilor de asistență medicală prevăzute la art. 1 acordate într-un stat membru al Uniunii Europene și pentru care nu există autorizare prealabilă pentru rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere; (vi) medicamentelor ce fac obiectul unei prescripții medicale speciale, astfel cum se prevede la art. 781 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare; b) sunt respectate următoarele criterii de eligibilitate:(i) serviciile medicale spitalicești au fost acordate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei evaluări medicale efectuate de către un cadru medical care furnizează servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, finalizată prin emiterea unui bilet de internare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 1 nr. crt. 2 și a situațiilor care se încadrează în criteriile care permit internarea fără bilet de internare prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; , Alineatul (1) , Articolul 3 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul UNIC din HOTĂRÂREA nr. 853 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 941 din 23 noiembrie 2016 ) (2) Prin documente justificative prevăzute la alin. (1) se înțelege orice document medical, inclusiv biletul de internare, prescripția medicală pentru medicamente și dispozitive medicale, scrisoarea medicală în care se menționează recomandarea tratamentului cu medicamentele specifice programelor naționale de sănătate curative, a căror eliberare în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România se efectuează prin farmaciile cu circuit închis - în copie, din care rezultă că asiguratul a beneficiat de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, datat și asumat de către cadrul medical care l-a acordat, precum și documente de plată din care să rezulte că serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale au fost achitate integral de asigurat, de un membru al familiei, respectiv părinte, soț/soție, fiu/fiică, sau de către o persoană împuternicită de acesta, nivelul tarifelor/prețurilor distinct pentru fiecare serviciu medical, medicament, dispozitiv medical, inclusiv data achitării acestora; traducerea în limba română a documentelor justificative de către un traducător autorizat este în responsabilitatea casei de asigurări de sănătate. (3) După efectuarea înregistrării cererii, casa de asigurări procedează la analiza acesteia, după cum urmează:a) verifică statutul de asigurat al persoanei solicitante; b) analizează dacă din documentele justificative rezultă îndeplinirea prevederilor alin. (1); c) analizează documentele de plată din punctul de vedere al clarității conținutului; în situația în care există neclarități în ceea ce privește conținutul documentelor de plată, casele de asigurări de sănătate se adresează punctului național de contact din România. Punctul național de contact din România se adresează punctului național de contact din statul membru al Uniunii Europene în care s-a întocmit documentul de plată în vederea clarificării conținutului documentului respectiv. (4) Dacă sunt îndeplinite prevederile alin. (3), casa de asigurări de sănătate întocmește nota de calcul privind rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere utilizând modelul notei de calcul prevăzut în anexa nr. 3.(5) După întocmirea notei de calcul prevăzute la alin. (4), casa de asigurări de sănătate va solicita Casei Naționale de Asigurări de Sănătate alocarea de prevederi bugetare utilizând modelul de solicitare pentru acordare de prevedere bugetară prevăzut în anexa nr. 4.(6) Rambursarea contravalorii asistenței medicale transfrontaliere se efectuează de către casa de asigurări de sănătate care a întocmit solicitarea de acordare de prevedere bugetară, în lei, în termen de maximum 60 de zile de la data alocării de prevedere bugetară.(7) Rambursarea nu trebuie să depășească contravaloarea în lei a asistenței medicale transfrontaliere achitate de asigurat, de un membru al familiei (părinte, soț/soție, fiu/fiică) sau de către o persoană împuternicită de acesta, la cursul Băncii Naționale a României din data efectuării plății, comparând tariful achitat cu nivelul stabilit pentru rambursare conform prevederilor art. 4, distinct pentru fiecare serviciu medical/medicament/dispozitiv medical. Cursul Băncii Naționale a României este stabilit de către Banca Națională a României în fiecare zi bancară. Acest curs este valabil pentru ziua următoare, implicit pentru toate tranzacțiile ce urmează a fi făcute în ziua următoare.(8) În situația în care casa de asigurări de sănătate constată neîndeplinirea prevederilor alin. (3), cererea de rambursare a contravalorii asistenței medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, cu indicarea temeiului legal. În situația în care casa de asigurări de sănătate s-a adresat, în acest interval de timp, punctului național de contact din România pentru clarificarea conținutului documentelor de plată, aceasta va comunica în scris solicitantului acest fapt în termen de 3 zile lucrătoare de la formularea solicitării către punctul național de contact din România, dar nu mai târziu de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de rambursare. În situația în care după primirea răspunsului de la punctul național de contact din România se constată neîndeplinirea prevederilor alin. (3), cererea de rambursare a contravalorii asistenței medicale transfrontaliere nu este aprobată, iar acest lucru se comunică în scris solicitantului în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii răspunsului de la punctul național de contact din România, cu indicarea temeiului legal.

    Textul în documentul-sursă ↗