Familie în străinătate și documente emise în alt stat

Pentru documentele emise în alt stat nu există o singură regulă de apostilare, traducere sau reprezentare. Verifică întâi ce document ai, cine l-a emis și cui îl prezinți; apoi separă autenticitatea, traducerea, transcrierea și puterile mandatului. [1] [2] [3] [19]

ACTUALIZAT: 6 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 16 minute
CATEGORIE: Accident mortal și familie

Cuprins · 20 secțiuni

01Cui se adresează
02Primul pas: documentul și destinatarul, nu o listă universală de ștampile
03Patru verificări care nu se înlocuiesc între ele
04Documente din Uniunea Europeană: mai întâi domeniul scutirii
05Formularul multilingv european nu este un certificat separat
06Extrasul multilingv de la Viena: un alt traseu
07Apostilă sau supralegalizare: numai după verificarea scutirilor
08Traduceri și copii: cerințele instanței, ale serviciului consular și ale asigurătorului
09Procura consulară și procura dată unui notar străin
10A depune acte nu înseamnă a putea renunța sau tranzacționa
11Dosarul penal și cererea RCA au reguli proprii
12Transcrierea actelor de stare civilă: separată de apostilă
13Cum organizez dosarul trimis din străinătate
14Exemplu fictiv și întrebarea utilă pentru instituție
15Termenele și data la care verific regulile
16Limitele ghidului și legăturile utile
17Termene și repere
18Lista ta de pași
19Întrebări frecvente
20Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Familii aflate în străinătate care pregătesc documente pentru demersuri în România după un accident mortal.
Acte de stare civilă, mandate și traduceri; diferențe între procedura civilă, penală și cererea RCA.

✕ NU ACOPERĂ

Stabilirea jurisdicției și legii aplicabile oricărui accident produs în străinătate.
Lista completă a tratatelor, obiecțiilor și rezervelor fiecărui stat și teritoriu.
Recunoașterea unei hotărâri străine concrete ori soluționarea unei succesiuni internaționale.
Consultație personalizată, opinie medicală și calculul despăgubirilor.

Primul pas: documentul și destinatarul, nu o listă universală de ștampile

Când familia locuiește în străinătate, primul pas util este să separi cine formulează cererea, ce document trebuie folosit și cui îi este prezentat. Reședința solicitantului, cetățenia sa și statul care a emis documentul sunt informații diferite. Regulamentul european pentru anumite documente oficiale urmărește circulația acestora între autorități; nu stabilește singur cine primește despăgubiri. [1] [33]

Acest ghid privește folosirea documentelor străine și a mandatelor în demersuri desfășurate în România după un accident mortal. Nu stabilește legea aplicabilă unui accident produs în alt stat, instanța competentă pentru orice litigiu internațional ori condițiile unei succesiuni internaționale.

Ca instrument de organizare, notează pentru fiecare înscris: statul și, dacă este relevant, teritoriul emitent; autoritatea sau persoana emitentă; data și limba; originalul sau copia disponibilă; faptul pe care vrei să îl dovedești; destinatarul concret. Un certificat de deces pentru starea civilă, o procură pentru instanță și o factură pentru asigurător nu se verifică printr-o singură regulă. [31] [1] [4]

Pentru titularii cererilor și documentarea relației de familie, vezi Cine poate solicita despăgubiri după decesul victimei și Soț, copii și părinți: ce trebuie documentat pentru fiecare. Aceste ghiduri sunt distincte de formalitățile analizate aici.

Patru verificări care nu se înlocuiesc între ele

Verificare	Ce lămurește	Ce nu rezolvă singură
Autenticitatea formală	Originea semnăturii, calitatea semnatarului și sigiliul, în limitele procedurii aplicabile	Adevărul tuturor faptelor relatate sau dreptul la despăgubiri
Traducerea	Înțelegerea documentului în limba cerută și forma traducerii	Scutirea de orice altă formalitate ori dovada mandatului
Efectele juridice și transcrierea	Folosirea stării civile în registrele și procedurile relevante	Recunoașterea automată a oricărui efect al unui act străin
Utilitatea în dosar	Legătura documentului cu persoana, calitatea invocată și demersul făcut	Valoarea prestabilită a despăgubirii

Tabelul este o schemă explicativă, nu patru formalități obligatorii pentru fiecare înscris. Apostila nu reprezintă o evaluare a prejudiciului. Scutirea de apostilă nu elimină prin ea însăși o problemă de traducere, de reprezentare sau de transcriere. [2] [3] [7] [19]

Regulamentul (UE) 2016/1191 exclude din propriul domeniu recunoașterea efectelor juridice ale conținutului. Aceasta nu înseamnă că o autoritate poate ignora alte reguli europene aplicabile: problema trebuie analizată separat, cu respectarea dreptului Uniunii. [6] [29]

Documente din Uniunea Europeană: mai întâi domeniul scutirii

Regulamentul (UE) 2016/1191 simplifică prezentarea anumitor documente oficiale emise de autoritățile unui stat membru către autoritățile altui stat membru. Printre obiectele enumerate se află decesul, nașterea, căsătoria, filiația, domiciliul sau reședința. Dacă documentul și utilizarea intră în acest domeniu, art. 4 înlătură legalizarea și formalitățile similare, inclusiv apostila. [1] [5]

Nu este suficient ca un înscris să fie emis „în UE”. Verifică și scopul principal al documentului, categoria sa și calitatea destinatarului. O procură pentru reprezentare într-un litigiu nu beneficiază automat de aceeași scutire ca un certificat de deces doar pentru că ambele provin din același stat. Nici o factură, nici orice document medical nu intră automat în domeniul regulamentului. Acestea sunt delimitări pornind de la lista și definițiile actului, nu interdicții generale de folosire. [5] [30]

Documentele emise de autorități ale unui stat terț nu intră în acest regim doar fiindcă sunt ulterior copiate sau certificate într-un stat membru. De asemenea, nu presupune că orice asigurător privat este „autoritate” în sensul regulamentului: definiția cere o calitate oficială și o abilitare potrivit dreptului intern. Pentru dosarul RCA, cere precizarea cerințelor aplicate documentului concret, fără a confunda această procedură cu prezentarea la o autoritate publică. [6] [4]

Formularul multilingv european nu este un certificat separat

Pentru documentele eligibile, formularul standard multilingv european poate însoți documentul oficial ca instrument ajutător pentru traducere. Se solicită autorității emitente, în condițiile regulamentului. Formularul nu are valoare juridică autonomă și nu înlocuiește actul la care se anexează. [7] [32]

Traducerea nu este necesară în ipotezele art. 6 alin. (1): între altele, când documentul este în limba acceptată potrivit regulii aplicabile ori când formularul multilingv conține informații pe care autoritatea destinatară le consideră suficiente pentru prelucrare. Nu transforma această simplificare în promisiunea că un formular va elimina întotdeauna orice traducere a mențiunilor suplimentare. Informațiile naționale publicate pentru România indică limba română și enumeră documentele relevante. [7] [8]

Separat, art. 6 alin. (2) prevede acceptarea, în statele membre, a traducerii autorizate efectuate de o persoană calificată potrivit dreptului unui stat membru. Verificarea calificării traducătorului și a domeniului regulamentului contează; o traducere obișnuită făcută de un cunoscut sau de un program nu devine prin aceasta traducere autorizată. [9]

Extrasul multilingv de la Viena: un alt traseu

Convenția nr. 16 de la Viena din 8 septembrie 1976 privește extrase multilingve ale actelor de naștere, căsătorie și deces, potrivit formularelor convenționale. Art. 8 prevede acceptarea lor fără legalizare sau formalitate echivalentă în statele în care convenția este aplicabilă. Nu este o regulă pentru orice stat și pentru orice document numit informal „internațional”. [10]

În serviciul român de înscriere a decesului, eConsulat indică expres că extrasul multilingv de deces emis conform acestei convenții, formularul C, este scutit de legalizare și de traducere. Înainte de comandarea documentului, verifică faptul că emitentul eliberează tocmai extrasul convențional, nu un certificat național cu o traducere atașată. [11]

Nu confunda acest extras cu formularul european din secțiunea anterioară. Regulamentul european precizează chiar că formularul său ajutător nu constituie un extras multilingv de stare civilă. Pentru un stat anume trebuie verificată participarea relevantă la convenție, inclusiv limitele teritoriale și temporale; ghidul nu oferă o listă universală a țărilor. [7] [10]

Apostilă sau supralegalizare: numai după verificarea scutirilor

Apostila este certificarea prevăzută de Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 pentru documentele publice care intră în domeniul său. Ea privește autenticitatea semnăturii, calitatea semnatarului și, după caz, sigiliul ori ștampila. Nu certifică faptul că toate afirmațiile din document sunt adevărate și nu stabilește drepturile unei familii. Autoritatea competentă se determină în statul din care provine documentul. [2] [12]

Verifică mai întâi dacă o normă europeană, o convenție sau o altă scutire aplicabilă elimină această formalitate. Convenția apostilei însăși păstrează situațiile în care legea, practica sau acordurile relevante înlătură ori simplifică formalitatea. Nu cere apostilă „pentru siguranță” ca regulă obligatorie peste o scutire verificată. [12]

În afara unei scutiri, nu ajunge să vezi două țări într-un tabel. Contează intrarea în vigoare în relația relevantă, eventualele obiecții, teritoriul și tipul actului. Tabelul publicat de Conferința de la Haga de drept internațional privat include și state pentru care intrarea în vigoare poate fi ulterioară aderării. Convenția are și excluderi, între care anumite acte diplomatice sau consulare și documente administrative legate direct de operațiuni comerciale ori vamale. [12] [13]

Supralegalizarea este un traseu diferit de certificare. Pentru înscrisuri oficiale străine folosite în fața instanțelor române, art. 1093 din Codul de procedură civilă (CPC) reglementează formalitatea și scutirile prin lege, tratate ori reciprocitate. Nu deduce automat că orice document dintr-un stat neacoperit de apostilă trebuie să urmeze aceeași succesiune de autorități: confirmă ruta aplicabilă actului, inclusiv excepțiile. [14]

Traduceri și copii: cerințele instanței, ale serviciului consular și ale asigurătorului

În procesul civil, art. 150 CPC reglementează copiile înscrisurilor și, pentru cele redactate într-o limbă străină, traducerea legalizată realizată de un traducător autorizat. Textul prevede și situația în care nu există traducător autorizat pentru limba respectivă, cu respectarea legii speciale. Acesta este punctul de plecare procesual, nu motivul de a ignora un regim european sau convențional special aplicabil. [15] [9] [14]

Pagina eConsulat pentru deces descrie, în termeni generali, formalități ale certificatului străin și ale traducerii legalizate de un notar local. Ea menționează și scutiri. Formularea despre traducerea străină trebuie însă citită împreună cu art. 6 din regulamentul european; pagina administrativă nu dovedește existența unei derogări de la acesta. [16] [9]

Dacă primești cerințe aparent incompatibile, cere în scris: ce document și ce traducere sunt vizate; în ce calitate a lucrat traducătorul; care este temeiul formalității; de ce nu se aplică scutirea invocată. Nu renunța la termenul din dosar în așteptarea răspunsului. Este un mod de clarificare, nu o contestație cu efect suspensiv. [31] [24]

Păstrează originalul, copia integrală și traducerea împreună, inclusiv mențiunile și certificările relevante. O scanare utilă pentru transmitere nu este automat echivalentă cu documentul în forma cerută de procedură. Pentru cererea RCA, posibilitatea transmiterii electronice nu suprimă analiza documentelor necesare. [15] [4] [31]

Procura consulară și procura dată unui notar străin

Prin mandat, o persoană îi conferă alteia puterea de a face anumite acte în numele său. Procura dovedește împuternicirea, în forma cerută pentru utilizarea ei. Pentru persoanele fizice, regulile procesului civil disting mandatul către un avocat de mandatul către o altă persoană; nu toate dovezile reprezentării au aceeași formă. [19]

Ghidajul eConsulat cere, pentru autentificare, prezentarea mandantului în vederea identificării, exprimării consimțământului și semnării, cu regulile speciale pentru situațiile prevăzute în condițiile serviciului. Mandatarul nu trebuie să fie prezent. Sunt cerute actul de identitate valabil în original, datele mandatarului și documentele necesare obiectului procurii. Depunerea datelor online nu înseamnă că autentificarea este, în mod obișnuit, finalizată fără prezentare. [17] [18]

La un notar străin, verifică atât forma și conținutul procurii, cât și formalitățile pentru folosirea ei în România. Eventuala apostilă privește autenticitatea formală; nu repară lipsa unei împuterniciri necesare pentru actul ce urmează a fi făcut. Nici regula europeană pentru anumite acte de stare civilă nu trebuie transferată automat procurii. [12] [14] [19] [20] [30]

Ca recomandare de pregătire, descrie exact demersurile dorite: depunere și primire de documente, cerere RCA, reprezentare într-un anumit dosar, negociere, încasare sau acceptarea unei înțelegeri. Nu presupune că toate rezultă dintr-o împuternicire pentru „depunere acte”. Verificarea finală a mandatului se face potrivit procedurii și actului concret. [19] [20] [31]

A depune acte nu înseamnă a putea renunța sau tranzacționa

În procesul civil, art. 81 cere mandat special pentru acte precum renunțarea la judecată ori la drept, achiesarea la hotărâre sau tranzacția. Tranzacția, în această explicație procesuală, este învoiala părților pe care acestea o pot prezenta instanței pentru a fi consfințită; o asemenea decizie nu trebuie ascunsă într-o simplă autorizare administrativă. Regula procesuală se verifică separat de puterile acordate pentru discuțiile cu asigurătorul. [20]

Dacă mandatul este general, art. 86 are propriile reguli și excepții, inclusiv o prezumție în situația celui care nu are nici domiciliu, nici reședință în țară. Din acest motiv, nu este corect nici să afirmi că orice mandat general permite orice, nici că persoana din străinătate are întotdeauna nevoie de aceeași formulă suplimentară. Actele speciale de dispoziție rămân o verificare distinctă. [21] [20]

Mandatarul care nu este avocat are limite procesuale la punerea concluziilor, cu excepțiile art. 83, inclusiv cea privind soțul ori ruda până la gradul al doilea care este licențiată în drept. Faptul că cineva este rudă nu îi conferă automat toate puterile unui avocat. Art. 85 prevede că împuternicirea dată mandatarului neavocat se dovedește prin înscris autentic. Permite și declarația verbală făcută în instanță și consemnată, cu limitele și durata reprezentării. Pentru avocat, dovada se face prin înscris potrivit legilor profesiei; art. 151 privește dovada atașată cererii. [19]

În cazul unui copil sau al altei persoane reprezentate legal, o procură nu înlătură protecțiile speciale, eventuala problemă de interese contrare ori autorizările cerute pentru actele de dispoziție. Art. 81 permite instanței să controleze dacă actul este în interesul persoanei protejate. Detaliile distincte sunt abordate în Soț, copii și părinți: ce trebuie documentat pentru fiecare. [20]

Dosarul penal și cererea RCA au reguli proprii

În dosarul penal, art. 96 din Codul de procedură penală (CPP) permite reprezentarea, dar păstrează situația în care organul judiciar apreciază necesară prezența persoanei. O procură nu garantează că nu vei mai fi chemat personal. Nu transfera automat aici regulile despre mandatarul neavocat ori traducerea înscrisurilor din procesul civil. [22]

Procedura penală se desfășoară în limba română. Codul reglementează folosirea interpretului pentru participanții care nu înțeleg ori nu se pot exprima în română, precum și condițiile audierii cu interpret. Aceste drepturi procesuale nu constituie o promisiune că orice traducere privată comandată pentru asigurător va fi gratuită sau acceptată în orice formă. [23]

În procedura RCA, art. 20 din Legea nr. 132/2017 permite formularea cererii direct ori prin mandatar și depunerea electronică. Aceasta nu înseamnă că o cerere adresată asigurătorului te constituie automat parte civilă în dosarul penal sau că mandatul dat pentru o procedură acoperă neapărat toate celelalte. Pentru etape și termenele lor distincte, vezi Familia în dosarul penal și în procedura de despăgubire; pentru cererea amiabilă, ghidul cererii de despăgubire. [4] [19] [22]

Transcrierea actelor de stare civilă: separată de apostilă

Transcrierea înseamnă înregistrarea în registrele române a actului de stare civilă întocmit în străinătate, în condițiile legii. Art. 41 din Legea nr. 119/1996 privește actele cetățenilor români întocmite de autorități străine și leagă puterea lor doveditoare în țară de această procedură. Nu extinde automat obligația astfel descrisă la orice certificat al unei persoane care nu este cetățean român. [3]

Regula art. 41 alin. (2) prevede șase luni de la înregistrarea în străinătate a actului sau faptului de stare civilă ori de la dobândirea sau redobândirea cetățeniei. Există ipoteze speciale: de exemplu, alin. (10) folosește data depunerii jurământului pentru situațiile la care trimite. Așadar, nu calcula automat șase luni de la accident și nu prezenta acest interval drept termen general de cerere a despăgubirilor. [25]

Legea prevede autorități de evidență a persoanelor sau primării și misiuni diplomatice ori oficii consulare de carieră, cu competențe și excepții. Unele dispoziții trimit la etape ale sistemului informatic. Confirmă autoritatea competentă pentru cazul tău, nu presupune că orice consulat sau orice primărie poate soluționa orice transcriere. Pentru serviciul de deces, lista eConsulat trebuie corelată cu legea și cu regimul documentului străin. [3] [11] [16]

Nerespectarea obligației privind prezentarea documentelor pentru transcriere apare între contravențiile art. 63 alin. (1) lit. e). Nu o transforma în afirmația că se pierde automat dreptul la despăgubiri. Întârzierea, documentul lipsă și termenele dosarului trebuie analizate separat. [26] [25]

Cum organizez dosarul trimis din străinătate

Următoarea fișă este o recomandare de organizare, nu un formular obligatoriu. Ea ajută la evitarea cheltuielilor făcute înainte de stabilirea cerinței corecte. [31]

Rubrică	Ce notezi	Ce verifici înainte de expediere
Identitatea și legătura dintre acte	Numele, datele relevante și explicația unei schimbări de nume	Că documentele se referă la persoanele din cerere
Actul de stare civilă	Emitentul, tipul și data documentului	Scutire, formular sau extras multilingv, traducere și, unde se aplică, transcriere
Mandatul	Mandantul, reprezentantul și actele autorizate	Forma, puterile speciale și dovada reprezentării în procedura concretă
Documente justificative	Ce fapt urmărește să dovedească fiecare document	Limba, forma și destinatarul; nu aplici automat regimul certificatelor de stare civilă
Transmiterea	Canalul, data, lista fișierelor și confirmarea primirii	Dacă se cer ulterior originalul ori o copie în forma legală

Păstrează un index și o copie a întregului set transmis. Nu edita conținutul original pentru a potrivi nume, date sau descrieri; explică neconcordanța și cere documentul de îndreptare potrivit emitentului. Recomandarea este de trasabilitate, nu o concluzie că orice diferență anulează un act. [31] [15]

Documentele medicale și psihologice, când sunt relevante pentru un alt aspect al dosarului, se păstrează ca documente ale emitentului și se traduc potrivit cerinței aplicabile. Acest ghid nu le transformă în certificate de stare civilă, nu formulează concluzii medicale și nu calculează despăgubiri. [5] [31]

Exemplu fictiv și întrebarea utilă pentru instituție

Exemplu fictiv, strict organizatoric — nu caz judecat: o persoană are un certificat de deces emis de autoritatea unui stat membru UE și o procură notarială pentru reprezentarea sa în România, emisă în același stat. Certificatul poate intra în domeniul regulamentului european în utilizarea eligibilă; procura trebuie analizată după scopul său și regulile reprezentării. Faptul că provin din aceeași țară nu justifică atribuirea automată a aceleiași scutiri. Exemplul nu stabilește un rezultat pentru un document individual. [30] [19]

Poți cere o clarificare astfel: „Documentul este [tip], emis de [autoritate/stat], în [limbă], și îl depun pentru [scop]. Vă rog să indicați forma necesară, temeiul apostilei sau al supralegalizării ori al scutirii, cerința privind traducerea și dacă formularul sau extrasul multilingv este suficient în această procedură.” Este un exemplu de întrebare, nu un act procedural standard și nu suspendă vreun termen. [31] [7] [14]

Pentru mandat, întrebarea distinctă este: „Împuternicirea acoperă numai depunerea și primirea documentelor sau și acceptarea unei înțelegeri, renunțarea ori încasarea?” Nu semna o putere mai largă decât cea pe care ai înțeles-o. [20] [19]

Termenele și data la care verific regulile

Nu folosi un singur termen pentru toate formalitățile privind actele din străinătate. Separă timpul necesar emiterii și certificării documentului de termenul de transcriere și de termenele fiecărei proceduri. Dacă instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant, art. 82 CPC prevede un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor, fără să fixeze o durată universală. [24] [25] [31]

Regulamentul european se aplică în general din 16 februarie 2019, distinct de intrarea sa în vigoare și de datele pregătitoare prevăzute în art. 27. Pentru tratate verifică aplicarea dintre state și teritoriile relevante; pentru procesul civil ține seama de regulile art. 24–25 privind procesele noi și cele în curs. Data accidentului nu răspunde singură la toate aceste întrebări. [27] [12] [28]

Formalitățile unui stat determinat, eventuala recunoaștere a unei hotărâri străine și o dispută concretă asupra acceptării actului necesită verificări distincte; nu sunt soluționate prin acest ghid general.

Limitele ghidului și legăturile utile

Acceptarea unui document străin și plata despăgubirii depind de condițiile aplicabile cazului; ghidul nu garantează aceste rezultate.

Pentru delimitarea cererilor fiecărui membru al familiei, folosește Cine poate solicita despăgubiri după decesul victimei. Pentru reprezentarea copiilor și documentele lor, vezi Soț, copii și părinți. Pentru cererea către asigurător și pentru poziția în dosarul penal, consultă ghidul cererii de despăgubire și Familia în dosarul penal și în procedura de despăgubire.

Informațiile sunt generale. Traducerea, apostila, transcrierea sau procura nu reprezintă prin ele însele o aprobare a despăgubirii. Ghidul nu oferă recomandări medicale și nu înlocuiește analiza documentelor și a procedurii concrete. [1] [2] [3] [19]

Termene și repere procedurale

REGULĂSolicitarea transcrierii în ipoteza art. 41 alin. (2) din Legea nr. 119/1996

Interval: 6 luni, în condițiile textului aplicabil.
De când începe: Înregistrarea în străinătate a actului sau faptului de stare civilă ori dobândirea sau redobândirea cetățeniei române, potrivit ipotezei legale.
Cum se aplică: Se identifică data declanșatoare și ipoteza art. 41; nu se calculează automat de la accident. Ghidul nu face un calcul calendaristic individual.
Consecințe: Nerespectarea obligației de prezentare este prevăzută între contravențiile art. 63 alin. (1) lit. e); nu se deduce pierderea automată a despăgubirilor.

[25][26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Art. 41 alin. (10) are reguli speciale pentru situațiile la care trimite, cu reperul depunerii jurământului.
Sunt reguli pentru actele cetățenilor români; nu sunt un termen universal pentru toate actele străine ori pentru despăgubiri.
Competențele speciale și dispozițiile condiționate de informatizare trebuie verificate separat.

REGULĂAcoperirea lipsei dovezii calității de reprezentant în procesul civil

Interval: Termen scurt acordat de instanță; art. 82 nu stabilește o durată numerică universală.
De când începe: Constatarea lipsei dovezii calității celui care acționează în numele părții.
Cum se aplică: Citește încheierea sau comunicarea și termenul acordat; ghidul nu înlocuiește stabilirea făcută de instanță.
Consecințe: Dacă lipsa nu este acoperită în termen, art. 82 prevede anularea cererii.

[24][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Se aplică procesului civil și trebuie deosebit de obținerea unei procuri ori de un termen RCA.
Legea procesuală aplicabilă se verifică inclusiv prin art. 24–25 CPC.

Lista ta de pași

Notează emitentul, statul sau teritoriul, limba, data și destinatarul fiecărui document. [31] [1]
Verifică întâi scutirea aplicabilă, apoi necesitatea apostilei sau a supralegalizării. [5] [12] [14]
Nu confunda certificatul, extrasul convențional și formularul european anexat. [7] [10] [32]
Verifică traducerea, calificarea traducătorului și cerințele procedurii concrete. [9] [15]
Separă puterile de depunere a actelor de cele necesare pentru tranzacție ori renunțare. [19] [20]
Păstrează dovada transmiterii și urmărește separat termenele dosarului și ale transcrierii. [31] [24] [25]

Întrebări frecvente

Trebuie apostilă pe toate documentele emise în străinătate?

Nu. Mai întâi se verifică natura documentului, destinatarul și scutirile aplicabile. Convenția apostilei nu înlătură scutirile mai favorabile, iar regulamentul european acoperă numai domeniul său. [5] [12] [14]

Formularul multilingv european poate fi trimis fără certificatul de deces?

Nu ca înlocuitor autonom al documentului: este un instrument ajutător care se anexează. Extrasul convențional multilingv este un document diferit. [7] [10] [32]

Poate ruda din România să semneze orice în numele meu?

Nu doar în virtutea rudeniei. Trebuie verificată reprezentarea, forma mandatului și puterile necesare actului; în procesul civil, actele de dispoziție au regula mandatului special. [19] [20]

O procură consulară se finalizează automat prin internet?

Condițiile publicate prevăd prezentarea mandantului pentru operațiunile autentificării; încărcarea datelor nu înlocuiește în mod obișnuit această etapă. Mandatarul nu trebuie să fie prezent. [17] [18]

Cele șase luni pentru transcriere curg întotdeauna de la accident?

Nu. Art. 41 are declanșatoare legate de înregistrarea în străinătate și de cetățenie, inclusiv ipoteze speciale. Nu este termenul general al despăgubirii. [25] [26]

Dacă asigurătorul acceptă scanul, îl va accepta identic și instanța?

Nu trebuie presupus. Posibilitatea cererii RCA electronice și regulile probelor ori reprezentării în instanță sunt verificări distincte. [4] [15] [19]

De reținut

Arată cele 30 idei principale ale ghidului

Regimul UE privește anumite documente și prezentarea lor între autorități ale statelor membre, nu orice document emis în UE.
[1][5]
Regulamentul nu soluționează recunoașterea efectelor juridice ale conținutului.
[6][29]
Apostila certifică semnătura, calitatea și sigiliul în limitele convenției, nu temeinicia despăgubirilor.
[2][12]
Documentele eligibile potrivit regulamentului sunt scutite de legalizare și formalități similare.
[5]
Documentele autorităților statelor terțe nu intră în regulament doar pentru că au copii certificate în UE.
[6]
Un asigurător privat nu este presupus automat autoritate în sensul definiției din regulamentul UE.
[6][4]
Formularul UE este anexă ajutătoare fără valoare juridică autonomă, nu extras multilingv convențional.
[7][32]
Scutirea de traducere prin formular depinde de suficiența informației pentru autoritatea destinatară.
[7][8]
Art. 6 alin. (2) din regulament prevede acceptarea traducerii autorizate realizate de persoana calificată în temeiul dreptului unui stat membru.
[9]
Extrasul convențional de deces (formularul C) are un regim distinct, aplicabil între statele relevante.
[10][11]
Aplicabilitatea apostilei cere verificări privind relația dintre state, teritoriul și data aplicării, nu numai găsirea statului în tabel.
[12][13]
Supralegalizarea procesuală a înscrisurilor oficiale străine are scutirile din art. 1093 CPC.
[14]
Art. 150 CPC și regimurile speciale trebuie analizate împreună pentru traduceri.
[15][9][14]
Formularea eConsulat despre traducerile notariale străine nu dovedește o derogare de la art. 6 din regulamentul UE.
[16][9]
Prezența mandantului este prevăzută de condițiile autentificării consulare; mandatarul nu trebuie să fie prezent.
[17][18]
Apostila unei procuri nu completează puterile de reprezentare omise.
[2][19][20]
Mandatul către un avocat și mandatul către un neavocat au reguli distincte de dovadă și exercitare.
[19]
Actele de dispoziție procesuală din art. 81 cer mandat special și se disting de simpla depunere a actelor.
[20]
Art. 86 include reguli și excepții pentru mandatul general; ipoteza domiciliului cere lipsa atât a domiciliului, cât și a reședinței în țară.
[21]
Protecțiile persoanei reprezentate legal nu sunt înlăturate de o procură.
[20]
Art. 96 CPP păstrează necesitatea prezenței stabilite de organul judiciar.
[22]
Interpretarea în procedura penală are reguli proprii și nu justifică gratuitatea tuturor traducerilor private RCA.
[23][4]
Art. 20 din legea RCA permite cererea directă sau prin mandatar și depunerea electronică; nu uniformizează toate procedurile.
[4][19][22]
Transcrierea actelor de stare civilă ale cetățenilor români este distinctă de autenticitate și traducere.
[3][2][7]
Termenul din art. 41 alin. (2) și ipotezele din alin. (10) nu au ca declanșator data accidentului.
[25]
Art. 63 alin. (1) lit. e) privește nerespectarea obligației de prezentare; nu stabilește pierderea automată a despăgubirilor.
[26]
Art. 82 CPC acordă un termen scurt pentru dovada reprezentării, cu anularea cererii dacă lipsa nu este acoperită.
[24]
Aplicarea generală a Regulamentului (UE) 2016/1191 începe la 16 februarie 2019, distinct de etapele pregătitoare.
[27]
Procesele noi și cele în curs trebuie deosebite potrivit art. 24–25 CPC.
[28]
Fișa documentelor și exemplul sunt instrumente organizatorice, nu proceduri obligatorii sau hotărâri.
[30][31]

Poziția familiei în dosarul penal și în procedura de despăgubire

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 6 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Regulamentul (UE) 2016/1191 — text în reproducere găzduită de e-guvernareNormă · Art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1),(3)–(4), art. 3 pct. 1–2; PDF p.9–10. · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 1, PDF p. 8–12
Articolul 1 Obiect (1) Prezentul regulament prevede, în legătură cu anumite documente oficiale eliberate de către autorităţile unui stat membru și care trebuie prezentate autorităţilor unui alt stat membru, un sistem de: (a) scutire de la obligaţia de legalizare sau de la formalităţi similare; şi (b) simplificare a altor formalităţi. Fără a aduce atingere primului paragraf, prezentul regulament nu împiedică o persoană să utilizeze alte sisteme aplicabile într-un stat membru în ceea ce priveşte obligaţia de legalizare sau formalităţi similare. (2) Prezentul regulament stabileşte, de asemenea, formularele standard multilingve de utilizat ca instrumente ajutătoare pentru traducere care însoţesc documentele oficiale privind naşterea, faptul că o persoană este în viaţă, decesul, căsătoria (inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă), parteneriatul înregistrat (inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat), domiciliul şi/sau reşedinţa, precum și absenţa cazierului judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2, PDF p. 8–12
Articolul 2 Domeniu de aplicare (1) Prezentul regulament se aplică în ceea ce priveşte documentele oficiale eliberate de autorităţile unui stat membru în conformitate cu dreptul său intern care trebuie să fie prezentate autorităţilor altui stat membru și al căror scop principal este de a stabili unul sau mai multe dintre următoarele elemente: (a) naşterea; (b) faptul că o persoană este în viaţă; (c) decesul; (d) numele; (e) căsătoria, inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă; (f) divorţul, separarea de drept sau anularea căsătoriei; (g) parteneriatul înregistrat, inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat; (h) desfacerea unui parteneriat înregistrat, separarea de drept sau anularea unui parteneriat înregistrat; (i) filiaţia; (j) adopţia; (k) domiciliul şi/sau reşedinţa; (l) cetăţenia; (m) absenţa cazierului judiciar, cu condiţia ca astfel de documente oficiale să fie emise pentru un cetăţean al Uniunii de către autorităţile din statul membru al cărui cetăţean este acesta. (2) Prezentul regulament se aplică și în cazul documentelor oficiale a căror prezentare poate fi solicitată cetăţenilor Uniunii care îşi au reşedinţa într-un stat membru fără a fi și cetăţenii statului membru respectiv, în cazul în care aceştia doresc să voteze şi/sau să candideze la alegerile pentru Parlamentul European sau la alegerile locale în statul lor membru de reşedinţă, în condiţiile prevăzute de şi, respectiv, de Directiva 93/109/CE Directiva 94/80/CE a Consiliului ( ). 1 (3) Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce priveşte: (a) documentele oficiale eliberate de autorităţile dintr-un stat terţ; sau (b) copiile certificate ale documentelor menţionate la litera (a) întocmite de autorităţile unui stat membru. (4) Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce priveşte recunoaşterea într-un stat membru a efectelor juridice asociate conţinutului documentelor oficiale eliberate de autorităţile unui alt stat membru. __________ ( ) a Consiliului din 19 decembrie 1994 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales la 1 Directiva 94/80/CE alegerile locale pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin (JO L 368, 31.12.1994, p. 38).
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 3, PDF p. 8–12
Articolul 3 Definiţii În sensul prezentului regulament: 1. „documente oficiale” înseamnă: (a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc (huissier de justice); (b) documentele administrative; (c) actele notariale; (d) certificate oficiale depuse pe acte sub semnătură privată, cum ar fi certificatele oficiale privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu data certă şi legalizări de semnătură; (e) documentele întocmite de către agenţi diplomatici sau consulari ai unui stat membru, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul oricărui stat în calitate oficială, în cazul în care documentele respective trebuie să fie prezentate pe teritoriul altui stat membru sau agenţilor diplomatici sau consulari ai unui alt stat membru, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat terţ; 2. „autoritate” înseamnă o autoritate publică a unui stat membru sau o entitate care acţionează în calitate oficială şi autorizată în temeiul dreptului intern să elibereze sau să primească un document oficial care intră sub incidenţa prezentului regulament sau o copie certificată a acestuia; 3. „legalizare” înseamnă formalitatea de certificare a autenticităţii semnăturii unei persoane care ocupă o funcţie oficială, a calităţii în care a acţionat semnatarul documentului şi, dacă este cazul, a identităţii sigiliului sau ştampilei aplicate pe documentul respectiv; 4. „formalitate similară” înseamnă adăugarea certificatului prevăzut de Convenţia privind apostila; 5. „alte formalităţi” înseamnă cerinţa de a furniza copii certificate și traduceri ale documentelor oficiale; 6. „autoritatea centrală” înseamnă autoritatea sau autorităţile care a (au) fost desemnată (desemnate) în conformitate cu articolul 15 de către statele membre pentru a îndeplini funcţii legate de aplicarea prezentului regulament; 7. „copie certificată” înseamnă o copie a unui document oficial original care este semnată și atestată ca fiind o reproducere corectă şi completă a acelui document oficial original de către o autoritate care este împuternicită în temeiul dreptului intern să facă acest lucru şi care este din acelaşi stat membru care a eliberat iniţial documentul oficial. CAPITOLUL II SCUTIREA DE OBLIGAŢIA DE LEGALIZARE ŞI DE FORMALITĂŢI SIMILARE ȘI SIMPLIFICAREA ALTOR FORMALITĂŢI LEGATE DE COPIILE CERTIFICATE
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 — text oficialDocument · Art. 2–5: legalizare, scutire și apostilă; numai semnătură, calitate și sigiliu.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Article 2 · limba originalului: en
Article 2 Each Contracting State shall exempt from legalisation documents to which the present Convention applies and which have to be produced in its territory. For the purposes of the present Convention, legalisation means only the formality by which the diplomatic or consular agents of the country in which the document has to be produced certify the authenticity of the signature, the capacity in which the person signing the document has acted and, where appropriate, the identity of the seal or stamp which it bears.
Textul în documentul-sursă ↗
Article 3 · limba originalului: en
Article 3 The only formality that may be required in order to certify the authenticity of the signature, the capacity in which the person signing the document has acted and, where appropriate, the identity of the seal or stamp which it bears, is the addition of the certificate described in Article 4, issued by the competent authority of the State from which the document emanates. However, the formality mentioned in the preceding paragraph cannot be required when either the laws, regulations, or practice in force in the State where the document is produced or an agreement between two or more Contracting States have abolished or simplified it, or exempt the document itself from legalisation.
Textul în documentul-sursă ↗
Article 4 · limba originalului: en
Article 4 The certificate referred to in the first paragraph of Article 3 shall be placed on the document itself or on an " allonge "; it shall be in the form of the model annexed to the present Convention . It may, however, be drawn up in the official language of the authority which issues it. The standard terms appearing therein may be in a second language also. The title "Apostille (Convention de La Haye du 5 octobre 1961)" shall be in the French language.
Textul în documentul-sursă ↗
Article 5 · limba originalului: en
Article 5 The certificate shall be issued at the request of the person who has signed the document or of any bearer. When properly filled in, it will certify the authenticity of the signature, the capacity in which the person signing the document has acted and, where appropriate, the identity of the seal or stamp which the document bears. The signature, seal and stamp on the certificate are exempt from all certification.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicatăLege · Art. 41 alin. (1)–(4): transcrierea actelor cetățenilor români. · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 41 alin. (1)–(4), inclusiv (2^1)
Articolul 41(1) Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, au putere doveditoare în țară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.(2) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române, să solicite transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă ori la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României.(3) Transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve de stare civilă se efectuează în străinătate cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare de carieră, iar în țară cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, și avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București, iar refuzul acestora se motivează.(3^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cetățeanul român poate să solicite transcrierea acestor acte la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (7)-(9) când cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria competent/competentă să soluționeze cererea. (la 29-08-2022, Articolul 41 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 22, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 ) (4) Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine se face în registrele de stare civilă române ale misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României, acreditate să exercite funcții consulare în statul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă. (la 29-08-2022, Alineatul (4) din Articolul 41 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 )
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 20 alin. (1)–(3): cerere directă/prin mandatar; depunere electronică. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 20 alin. (1)–(3)
(1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Regulamentul (UE) 2016/1191 — text în reproducere găzduită de e-guvernareNormă · Art. 2 alin. (1), art. 3 și4; PDF p.9–11: domeniul înaintea scutirii. · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 2, PDF p. 8–12
Articolul 2 Domeniu de aplicare (1) Prezentul regulament se aplică în ceea ce priveşte documentele oficiale eliberate de autorităţile unui stat membru în conformitate cu dreptul său intern care trebuie să fie prezentate autorităţilor altui stat membru și al căror scop principal este de a stabili unul sau mai multe dintre următoarele elemente: (a) naşterea; (b) faptul că o persoană este în viaţă; (c) decesul; (d) numele; (e) căsătoria, inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă; (f) divorţul, separarea de drept sau anularea căsătoriei; (g) parteneriatul înregistrat, inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat; (h) desfacerea unui parteneriat înregistrat, separarea de drept sau anularea unui parteneriat înregistrat; (i) filiaţia; (j) adopţia; (k) domiciliul şi/sau reşedinţa; (l) cetăţenia; (m) absenţa cazierului judiciar, cu condiţia ca astfel de documente oficiale să fie emise pentru un cetăţean al Uniunii de către autorităţile din statul membru al cărui cetăţean este acesta. (2) Prezentul regulament se aplică și în cazul documentelor oficiale a căror prezentare poate fi solicitată cetăţenilor Uniunii care îşi au reşedinţa într-un stat membru fără a fi și cetăţenii statului membru respectiv, în cazul în care aceştia doresc să voteze şi/sau să candideze la alegerile pentru Parlamentul European sau la alegerile locale în statul lor membru de reşedinţă, în condiţiile prevăzute de şi, respectiv, de Directiva 93/109/CE Directiva 94/80/CE a Consiliului ( ). 1 (3) Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce priveşte: (a) documentele oficiale eliberate de autorităţile dintr-un stat terţ; sau (b) copiile certificate ale documentelor menţionate la litera (a) întocmite de autorităţile unui stat membru. (4) Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce priveşte recunoaşterea într-un stat membru a efectelor juridice asociate conţinutului documentelor oficiale eliberate de autorităţile unui alt stat membru. __________ ( ) a Consiliului din 19 decembrie 1994 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales la 1 Directiva 94/80/CE alegerile locale pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin (JO L 368, 31.12.1994, p. 38).
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 3, PDF p. 8–12
Articolul 3 Definiţii În sensul prezentului regulament: 1. „documente oficiale” înseamnă: (a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc (huissier de justice); (b) documentele administrative; (c) actele notariale; (d) certificate oficiale depuse pe acte sub semnătură privată, cum ar fi certificatele oficiale privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu data certă şi legalizări de semnătură; (e) documentele întocmite de către agenţi diplomatici sau consulari ai unui stat membru, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul oricărui stat în calitate oficială, în cazul în care documentele respective trebuie să fie prezentate pe teritoriul altui stat membru sau agenţilor diplomatici sau consulari ai unui alt stat membru, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat terţ; 2. „autoritate” înseamnă o autoritate publică a unui stat membru sau o entitate care acţionează în calitate oficială şi autorizată în temeiul dreptului intern să elibereze sau să primească un document oficial care intră sub incidenţa prezentului regulament sau o copie certificată a acestuia; 3. „legalizare” înseamnă formalitatea de certificare a autenticităţii semnăturii unei persoane care ocupă o funcţie oficială, a calităţii în care a acţionat semnatarul documentului şi, dacă este cazul, a identităţii sigiliului sau ştampilei aplicate pe documentul respectiv; 4. „formalitate similară” înseamnă adăugarea certificatului prevăzut de Convenţia privind apostila; 5. „alte formalităţi” înseamnă cerinţa de a furniza copii certificate și traduceri ale documentelor oficiale; 6. „autoritatea centrală” înseamnă autoritatea sau autorităţile care a (au) fost desemnată (desemnate) în conformitate cu articolul 15 de către statele membre pentru a îndeplini funcţii legate de aplicarea prezentului regulament; 7. „copie certificată” înseamnă o copie a unui document oficial original care este semnată și atestată ca fiind o reproducere corectă şi completă a acelui document oficial original de către o autoritate care este împuternicită în temeiul dreptului intern să facă acest lucru şi care este din acelaşi stat membru care a eliberat iniţial documentul oficial. CAPITOLUL II SCUTIREA DE OBLIGAŢIA DE LEGALIZARE ŞI DE FORMALITĂŢI SIMILARE ȘI SIMPLIFICAREA ALTOR FORMALITĂŢI LEGATE DE COPIILE CERTIFICATE
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Regulamentul (UE) 2016/1191 — text în reproducere găzduită de e-guvernareNormă · Art. 2 alin. (3)–(4), art. 3 pct. 2; PDF p.10: state terțe și recunoașterea efectelor. · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 2, PDF p. 8–12
Articolul 2 Domeniu de aplicare (1) Prezentul regulament se aplică în ceea ce priveşte documentele oficiale eliberate de autorităţile unui stat membru în conformitate cu dreptul său intern care trebuie să fie prezentate autorităţilor altui stat membru și al căror scop principal este de a stabili unul sau mai multe dintre următoarele elemente: (a) naşterea; (b) faptul că o persoană este în viaţă; (c) decesul; (d) numele; (e) căsătoria, inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă; (f) divorţul, separarea de drept sau anularea căsătoriei; (g) parteneriatul înregistrat, inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat; (h) desfacerea unui parteneriat înregistrat, separarea de drept sau anularea unui parteneriat înregistrat; (i) filiaţia; (j) adopţia; (k) domiciliul şi/sau reşedinţa; (l) cetăţenia; (m) absenţa cazierului judiciar, cu condiţia ca astfel de documente oficiale să fie emise pentru un cetăţean al Uniunii de către autorităţile din statul membru al cărui cetăţean este acesta. (2) Prezentul regulament se aplică și în cazul documentelor oficiale a căror prezentare poate fi solicitată cetăţenilor Uniunii care îşi au reşedinţa într-un stat membru fără a fi și cetăţenii statului membru respectiv, în cazul în care aceştia doresc să voteze şi/sau să candideze la alegerile pentru Parlamentul European sau la alegerile locale în statul lor membru de reşedinţă, în condiţiile prevăzute de şi, respectiv, de Directiva 93/109/CE Directiva 94/80/CE a Consiliului ( ). 1 (3) Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce priveşte: (a) documentele oficiale eliberate de autorităţile dintr-un stat terţ; sau (b) copiile certificate ale documentelor menţionate la litera (a) întocmite de autorităţile unui stat membru. (4) Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce priveşte recunoaşterea într-un stat membru a efectelor juridice asociate conţinutului documentelor oficiale eliberate de autorităţile unui alt stat membru. __________ ( ) a Consiliului din 19 decembrie 1994 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales la 1 Directiva 94/80/CE alegerile locale pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin (JO L 368, 31.12.1994, p. 38).
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 3, PDF p. 8–12
Articolul 3 Definiţii În sensul prezentului regulament: 1. „documente oficiale” înseamnă: (a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc (huissier de justice); (b) documentele administrative; (c) actele notariale; (d) certificate oficiale depuse pe acte sub semnătură privată, cum ar fi certificatele oficiale privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu data certă şi legalizări de semnătură; (e) documentele întocmite de către agenţi diplomatici sau consulari ai unui stat membru, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul oricărui stat în calitate oficială, în cazul în care documentele respective trebuie să fie prezentate pe teritoriul altui stat membru sau agenţilor diplomatici sau consulari ai unui alt stat membru, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat terţ; 2. „autoritate” înseamnă o autoritate publică a unui stat membru sau o entitate care acţionează în calitate oficială şi autorizată în temeiul dreptului intern să elibereze sau să primească un document oficial care intră sub incidenţa prezentului regulament sau o copie certificată a acestuia; 3. „legalizare” înseamnă formalitatea de certificare a autenticităţii semnăturii unei persoane care ocupă o funcţie oficială, a calităţii în care a acţionat semnatarul documentului şi, dacă este cazul, a identităţii sigiliului sau ştampilei aplicate pe documentul respectiv; 4. „formalitate similară” înseamnă adăugarea certificatului prevăzut de Convenţia privind apostila; 5. „alte formalităţi” înseamnă cerinţa de a furniza copii certificate și traduceri ale documentelor oficiale; 6. „autoritatea centrală” înseamnă autoritatea sau autorităţile care a (au) fost desemnată (desemnate) în conformitate cu articolul 15 de către statele membre pentru a îndeplini funcţii legate de aplicarea prezentului regulament; 7. „copie certificată” înseamnă o copie a unui document oficial original care este semnată și atestată ca fiind o reproducere corectă şi completă a acelui document oficial original de către o autoritate care este împuternicită în temeiul dreptului intern să facă acest lucru şi care este din acelaşi stat membru care a eliberat iniţial documentul oficial. CAPITOLUL II SCUTIREA DE OBLIGAŢIA DE LEGALIZARE ŞI DE FORMALITĂŢI SIMILARE ȘI SIMPLIFICAREA ALTOR FORMALITĂŢI LEGATE DE COPIILE CERTIFICATE
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Regulamentul (UE) 2016/1191 — text în reproducere găzduită de e-guvernareNormă · Art. 6 alin. (1) lit. a)–b), art. 7–8; PDF p.11–12: traducere și formular anexat. · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 6, PDF p. 8–12
Articolul 6 Simplificarea altor formalităţi privind traducerile (1) Traducerea nu este necesară în cazul în care: (a) documentul oficial este redactat în limba oficială a statului membru în care este prezentat documentul sau, în situaţia în care statul membru în cauză are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale locului în care documentul este prezentat ori în orice altă limbă pe care statul membru respectiv a acceptat-o în mod expres; sau (b) un document oficial privind naşterea, faptul că o persoană este în viaţă, decesul, căsătoria (inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă), parteneriatul înregistrat (inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat), domiciliul şi/sau reşedinţa sau absenţa cazierului judiciar este însoţit, în conformitate cu condiţiile stabilite în prezentul regulament, de un formular standard multilingv, cu condiţia ca autoritatea căreia i se prezintă documentul oficial să considere că informaţiile incluse în formularul standard multilingv sunt suficiente pentru prelucrarea documentului oficial. (2) O traducere autorizată realizată de o persoană calificată să efectueze astfel de traduceri în temeiul dreptului unui stat membru este acceptată în toate statele membre.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 7, PDF p. 8–12
Articolul 7 Formularele standard multilingve (1) Documentele oficiale privind naşterea, faptul că o persoană este în viaţă, decesul, căsătoria (inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă), parteneriatul înregistrat (inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat), domiciliul şi/sau reşedinţa, precum și absenţa cazierului judiciar, comunicate de statele membre în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (c), sunt însoţite, la cererea persoanei îndreptăţite să primească documentul oficial, de un formular standard multilingv întocmit în conformitate cu prezentul regulament. (2) Formularele standard multilingve menţionate la alineatul (1) sunt eliberate de o autoritate și poartă data eliberării lor, precum și semnătura şi, după caz, sigiliul sau ştampila autorităţii emitente.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 8, PDF p. 8–12
Articolul 8 Utilizarea formularelor standard multilingve (1) Formularele standard multilingve menţionate la articolul 7 alineatul (1) se anexează la documentele oficiale menţionate în respectivul alineat, se utilizează ca instrument de asistenţă pentru traducere și nu au valoare juridică autonomă. (2) Formularele standard multilingve nu constituie niciuna dintre următoarele: (a) extrase de pe actele de stare civilă; (b) copii exacte ale actelor de stare civilă; (c) extrase multilingve de pe actele de stare civilă; (d) extrase multilingve și codate de pe actele de stare civilă; sau (e) certificate multilingve și codate de pe actele de stare civilă. (3) Formularele standard multilingve se pot utiliza numai într-un alt stat membru decât statul membru în care au fost eliberate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: e-Justiție — Documente oficiale: informațiile comunicate de RomâniaGhid oficial · Informații România, art. 24 alin. (1) lit. a)–c), limba română și documentele/formularele enumerate. · forma din 31 iulie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Article24(1)(a)–(c) — Romania · limba originalului: en
Article 24(1)(a) - languages accepted by the Member State for the public documents to be presented to its authorities pursuant to point (a) of Article 6(1) Romanian Article 24(1)(b) – an indicative list of public documents falling within the scope of this Regulation The public documents falling within the scope of the Regulation include: birth certificates, marriage certificates, death certificates, domicile certificates registered in the National Register of Persons (RNEP), criminal record certificates (or attestations with the legal value of a criminal record certificate, obtained from diplomatic missions or consular posts), certificates establishing a person being alive, citizenship certificates, court decisions concerning civil status matters (divorce, adoption etc.), divorce certificates. Article 24(1)(c) – the list of public documents to which multilingual standard forms may be attached as a suitable translation aid The public documents to which multilingual standard forms may be attached as a suitable translation aid are: birth certificates, to which the multilingual standard form from Annex I is attached; life certificates, to which the multilingual standard form from Annex II is attached; death certificates, to which the multilingual standard form from Annex III is attached; marriage certificates, to which the multilingual standard form from Annex IV is attached; domicile certificates registered in the RNEP, to which the multilingual standard form from Annex X is attached; and criminal record certificates, to which the multilingual standard form from Annex XI is attached.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Regulamentul (UE) 2016/1191 — text în reproducere găzduită de e-guvernareNormă · Art. 6 alin. (2); PDF p.11: acceptarea traducerii autorizate realizate de o persoană calificată potrivit dreptului unui stat membru. · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 6, PDF p. 8–12
Articolul 6 Simplificarea altor formalităţi privind traducerile (1) Traducerea nu este necesară în cazul în care: (a) documentul oficial este redactat în limba oficială a statului membru în care este prezentat documentul sau, în situaţia în care statul membru în cauză are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale locului în care documentul este prezentat ori în orice altă limbă pe care statul membru respectiv a acceptat-o în mod expres; sau (b) un document oficial privind naşterea, faptul că o persoană este în viaţă, decesul, căsătoria (inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă), parteneriatul înregistrat (inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat), domiciliul şi/sau reşedinţa sau absenţa cazierului judiciar este însoţit, în conformitate cu condiţiile stabilite în prezentul regulament, de un formular standard multilingv, cu condiţia ca autoritatea căreia i se prezintă documentul oficial să considere că informaţiile incluse în formularul standard multilingv sunt suficiente pentru prelucrarea documentului oficial. (2) O traducere autorizată realizată de o persoană calificată să efectueze astfel de traduceri în temeiul dreptului unui stat membru este acceptată în toate statele membre.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Convenția nr.16 din 8 septembrie 1976 privind extrasele multilingve de stare civilăDocument · Art. 1,6 și8: extrase multilingve, limbile rubricilor și scutirea între statele aplicabile.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Convention CIEC no 16, art. 1 — texte officiel français · limba originalului: fr
Article 1er Les extraits des actes de l’état civil constatant la naissance, le mariage ou le décès sont, lorsqu’une partie intéressée le demande ou lorsque leur utilisation nécessite une traduction, établis conformément aux formules A, B et C annexées à la présente Convention. Dans chaque État contractant, ces extraits ne sont délivrés qu’aux personnes qui ont qualité pour obtenir des expéditions littérales.
Textul în documentul-sursă ↗
Convention CIEC no 16, art. 6 — texte officiel français · limba originalului: fr
Article 6 Au recto de chaque extrait les formules invariables, à l’exclusion des symboles prévus à l’article 5 en ce qui concerne les dates, sont imprimées en deux langues au moins, dont la langue ou l’une des langues officielles de l’État où l’extrait est délivré et la langue française. La signification des symboles doit y être indiquée au moins dans la langue ou l’une des langues officielles de chacun des États qui, au moment de la signature de la présente Convention, sont membres de la Commission Internationale de l’État Civil ou sont liés par la Convention de Paris du 27 septembre 1956 relative à la délivrance de certains extraits d’actes de l’état civil destinés à l’étranger, ainsi que dans la langue anglaise. Au verso de chaque extrait doivent figurer : – une référence à la Convention, dans les langues indiquées au deuxième alinéa du présent article, – la traduction des formules invariables, dans les langues indiquées au deuxième alinéa du présent article, pour autant que ces langues n’ont pas été utilisées au recto, – un résumé des articles 3, 4, 5 et 7 de la Convention, au moins dans la langue de l’autorité qui délivre l’extrait. Chaque État qui adhère à la présente Convention communique au Conseil Fédéral Suisse, lors du dépôt de son acte d’adhésion, la traduction dans sa ou ses langues officielles des formules invariables et de la signification des symboles. Cette traduction est transmise par le Conseil Fédéral Suisse aux États contractants et au Secrétaire Général de la Commission Internationale de l’État Civil. Chaque État contractant aura la faculté d’ajouter cette traduction aux extraits qui seront délivrés par ses autorités.
Textul în documentul-sursă ↗
Convention CIEC no 16, art. 8 — texte officiel français · limba originalului: fr
Article 8 Les extraits portent la date de leur délivrance et sont revêtus de la signature et du sceau de l’autorité qui les a délivrés. Ils ont la même valeur que les extraits délivrés conformément aux règles de droit interne en vigueur dans l’État dont ils émanent. Ils sont acceptés sans légalisation ou formalité équivalente sur le territoire de chacun des États liés par la présente Convention.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: eConsulat — Înscriere certificat de deces: acte necesareGhid oficial · Acte necesare: extrasul multilingv conform ConvențieiViena 1976, formular C, fără legalizare și traducere.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Acte necesare — extrasul multilingv CIEC, formular C
Notă: Extrasul multilingv eliberat în baza Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976, este scutit de traducere şi legalizare (Formular C-CIEC).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961 — text oficialDocument · Art. 1,3,6,12–13: documente, excluderi, scutiri, autoritate competentă și aplicare bilaterală/teritorială.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Article 1 · limba originalului: en
Article 1 The present Convention shall apply to public documents which have been executed in the territory of one Contracting State and which have to be produced in the territory of another Contracting State. For the purposes of the present Convention, the following are deemed to be public documents: a) documents emanating from an authority or an official connected with the courts or tribunals of the State, including those emanating from a public prosecutor, a clerk of a court or a process-server (" huissier de justice "); b) administrative documents; c) notarial acts; d) official certificates which are placed on documents signed by persons in their private capacity, such as official certificates recording the registration of a document or the fact that it was in existence on a certain date and official and notarial authentications of signatures. However, the present Convention shall not apply: a) to documents executed by diplomatic or consular agents; b) to administrative documents dealing directly with commercial or customs operations.
Textul în documentul-sursă ↗
Article 3 · limba originalului: en
Article 3 The only formality that may be required in order to certify the authenticity of the signature, the capacity in which the person signing the document has acted and, where appropriate, the identity of the seal or stamp which it bears, is the addition of the certificate described in Article 4, issued by the competent authority of the State from which the document emanates. However, the formality mentioned in the preceding paragraph cannot be required when either the laws, regulations, or practice in force in the State where the document is produced or an agreement between two or more Contracting States have abolished or simplified it, or exempt the document itself from legalisation.
Textul în documentul-sursă ↗
Article 6 · limba originalului: en
Article 6 Each Contracting State shall designate by reference to their official function, the authorities who are competent to issue the certificate referred to in the first paragraph of Article 3. It shall give notice of such designation to the Ministry of Foreign Affairs of the Netherlands at the time it deposits its instrument of ratification or of accession or its declaration of extension. It shall also give notice of any change in the designated authorities.
Textul în documentul-sursă ↗
Article 12 · limba originalului: en
Article 12 Any State not referred to in Article 10 may accede to the present Convention after it has entered into force in accordance with the first paragraph of Article 11. The instrument of accession shall be deposited with the Ministry of Foreign Affairs of the Netherlands. Such accession shall have effect only as regards the relations between the acceding State and those Contracting States which have not raised an objection to its accession in the six months after the receipt of the notification referred to in sub-paragraph d) of Article 15. Any such objection shall be notified to the Ministry of Foreign Affairs of the Netherlands. The Convention shall enter into force as between the acceding State and the States which have raised no objection to its accession on the sixtieth day after the expiry of the period of six months mentioned in the preceding paragraph.
Textul în documentul-sursă ↗
Article 13 · limba originalului: en
Article 13 Any State may, at the time of signature, ratification or accession, declare that the present Convention shall extend to all the territories for the international relations of which it is responsible, or to one or more of them. Such a declaration shall take effect on the date of entry into force of the Convention for the State concerned. At any time thereafter, such extensions shall be notified to the Ministry of Foreign Affairs of the Netherlands. When the declaration of extension is made by a State which has signed and ratified, the Convention shall enter into force for the territories concerned in accordance with Article 11. When the declaration of extension is made by a State which has acceded, the Convention shall enter into force for the territories concerned in accordance with Article 12.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Convenția apostilei — tabelul oficial al statutuluiGhid oficial · Legenda Contracting Parties și rândul România; ultima actualizare30.06.2026. · forma din 30 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Status table — data actualizării și definiția Contracting Party · limba originalului: en
Last update: 30-VI-2026 Number of Contracting Parties to this Convention: 130 The expression “Contracting Party” covers both cases in which the Convention has, and cases in which the Convention has not yet, entered into force for that Party following the deposit of its instrument of ratification, accession, acceptance or approval (see column EIF in the chart).
Textul în documentul-sursă ↗
Status table — rândul România · limba originalului: en
Romania 7-VI-2000 A 16-III-2001 1 D
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 1093 alin. (1)–(3): supralegalizarea înscrisurilor oficiale străine, convenții/lege/reciprocitate. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 1093
Articolul 1.093 Acte oficiale publice (1) Actele publice întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin pot fi produse în fața instanțelor române numai dacă sunt supralegalizate, pe cale administrativă ierarhică în statul de origine și apoi de misiunea diplomatică sau oficiul consular român, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea. (2) Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmată de supralegalizarea efectuată fie de către misiunea diplomatică română sau oficiul consular român din acest stat, fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular în România ale statului de origine și, în continuare, în oricare dintre cele două situații, de către Ministerul Afacerilor Externe. (3) Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unui tratat internațional la care România este parte sau pe bază de reciprocitate. (4) Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanțele române se face, din partea autorităților române, de către Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe, în această ordine.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 150 alin. (1)–(4), în special alin. (4): copii și traducerea legalizată a înscrisului în limbă străină. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 150
Articolul 150 Înscrisurile anexate (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces. (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice. (3) Se vor putea depune în copie numai părțile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanța să ordone, dacă va fi nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime. (4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale. (5) Dispozițiile art. 149 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: eConsulat — Înscriere certificat de deces: acte necesareGhid oficial · Acte necesare: traducere legalizată de notar local și apostilă/supralegalizare; scutiri menționate separat.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Acte necesare — certificatul, traducerea și legalizarea documentelor străine
certificatul sau extrasul de deces eliberat de autorităţile străine şi traducere legalizată în limba română. Documentul eliberat de autorităţile străine trebuie supralegalizat/apostilat sau, în funcţie de statul emitent, poate fi scutit de orice formă de legalizare. Documentele eliberate de statele membre UE sunt scutite de apostilare sau orice altă formalitate de legalizare. Dacă traducerea este efectuată la un traducător pe plan local şi este legalizată de notarul public din statul respectiv, aceasta trebuie apostilată sau supralegalizată. Dacă traducerea este efectuată de un traducător autorizat din unul din statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară, aceasta este scutită de orice altă formalitate de supralegalizare/apostilare, dacă prin dispoziţiile acestora se prevede astfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: eConsulat — Procuri: condițiiGhid oficial · Condițiile procurii: înfățișarea mandantului pentru identificare, consimțământ și semnătură; prezența mandatarului nu este necesară.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Condiții — înfățișarea mandantului pentru autentificare
În vederea autentificării unei procuri, mandantul trebuie să se prezinte personal la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular pentru a-i fi stabilită identitatea, pentru a-și exprima consimțământul cu privire la conținutul actului și pentru a semna originalul în fața diplomatului cu atribuții consulare sau a funcționarului consular. Persoanele care, din pricina infirmității, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, vor fi însoțite de 2 martori-asistenți, în prezența cărora li se va lua consimțământul, această formalitate suplinind absența semnăturii părții.
Textul în documentul-sursă ↗
Condiții — limba actului și prezența mandatarului
Persoanele care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română pot lua act de conținutul procurii și li se poate lua consimțământul prin intermediul unui traducător autorizat de Ministerul Justiției român sau, după caz, prin intermediul diplomaților cu atribuții consulare și funcționarilor consulari, atunci când aceștia cunosc limba străină înțeleasă de părți.Nu este necesară prezența personală la sediul misiunii diplomatice / oficiului consular a persoanei împuternicite (mandatarului).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: eConsulat — Procuri: acte necesareGhid oficial · Acte necesare: identitate în original, datele mandatarului și acte potrivit obiectului procurii.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Acte necesare — documentul de identitate în original
document de identitate valabil, în original;
Textul în documentul-sursă ↗
Acte necesare — datele mandatarului și înscrisurile privind obiectul procurii
datele de identitate ale persoanei împuternicite (mandatarului) - este recomandabilă prezentarea unei copii a documentului de identitate al acesteia; înscrisurile din care anumite date urmează să fie preluate în conținutul procurii, în original sau în copie (ex.: acte de proprietate, acte de stare civilă. extras de carte funciară; certificat de înmatriculare a unui autovehicul etc.);
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 80,83,85 și151: reprezentarea persoanei fizice și dovada mandatului, inclusiv regulile avocatului. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 80
Articolul 80 Formele reprezentării (1) Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară. (2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu vor sta în judecată prin reprezentant legal. (3) Părțile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condițiile legii, cu excepția cazului în care legea impune prezența lor personală în fața instanței. (4) Când legea prevede sau când circumstanțele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant în condițiile art. 58 alin. (3) , arătând în încheiere limitele și durata reprezentării. (5) Când dreptul de reprezentare izvorăște din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 83
Articolul 83 Reprezentarea convențională a persoanelor fizice (1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. (2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept. (3) În cazul contestației în anulare și al revizuirii, dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 85
Articolul 85 Forma mandatului (1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) , dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală, făcută în instanță și consemnată în încheierea de ședință, cu arătarea limitelor și a duratei reprezentării. (3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 151
Articolul 151 Cererea formulată prin reprezentant (1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată. (2) Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii. (3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale. (4) Reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea lor. (5) Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociații, societăți ori alte entități fără personalitate juridică, înființată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiție.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 81 alin. (1)–(2): mandat special pentru acte de dispoziție și protecția persoanelor reprezentate legal. Art. 438–439: învoiala părților și forma ei pentru hotărârea de expedient. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 81
Articolul 81 Limitele reprezentării. Continuarea judecării procesului (1) Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente. (2) Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1) , făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 438
Articolul 438 Condițiile în care se poate lua act de tranzacție (1) Părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecății, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească tranzacția lor. (2) Dacă părțile se înfățișează la ziua stabilită pentru judecată, cererea pentru darea hotărârii va putea fi primită chiar de un singur judecător. (3) Dacă părțile se înfățișează într-o altă zi, instanța va da hotărârea în camera de consiliu.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 439
Articolul 439 Forma tranzacției Tranzacția va fi încheiată în formă scrisă și va alcătui dispozitivul hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 86: mandatul general; prezumția pentru lipsa atât a domiciliului, cât și a reședinței în țară sau pentru procura dată unui prepus. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 86
Articolul 86 Mandatul general Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu și nici reședință în țară sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 96: reprezentare, cu excepția necesității prezenței stabilite de organele judiciare. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 96; PDF, pagina 44
În cursul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte părţi, precum şi persoana vătămată pot fi reprezentaţi, cu excepţia cazurilor în care prezenţa acestora este obligatorie sau este apreciată ca fiind necesară de procuror, judecător sau instanţa de judecată, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 12 alin. (1),(3) și art. 105 alin. (1)–(3): limba procedurii și interpretul; condiții proprii procedurii penale. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 12
Articolul 12 Limba oficială și dreptul la interpret (1) Limba oficială în procesul penal este limba română. (2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, actele procedurale întocmindu-se în limba română. (3) Părților și subiecților procesuali care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoștință de piesele dosarului, de a vorbi, precum și de a pune concluzii în instanță, prin interpret. În cazurile în care asistența juridică este obligatorie, suspectului sau inculpatului i se asigură în mod gratuit posibilitatea de a comunica, prin interpret, cu avocatul în vederea pregătirii audierii, a introducerii unei căi de atac sau a oricărei altei cereri ce ține de soluționarea cauzei. (4) În cadrul procedurilor judiciare se folosesc interpreți autorizați, potrivit legii. Sunt incluși în categoria interpreților și traducătorii autorizați, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 105
Articolul 105 Audierea prin interpret (1) Ori de câte ori persoana audiată nu înțelege, nu vorbește sau nu se exprimă bine în limba română, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau ales de părți ori persoana vătămată, dintre interpreții autorizați, potrivit legii. (2) În mod excepțional, în situația în care se impune luarea urgentă a unei măsuri procesuale sau dacă nu se poate asigura un interpret autorizat, audierea poate avea loc în prezența oricărei persoane care poate comunica cu cel ascultat, organul judiciar având însă obligația de a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este posibilă. (3) Dacă persoana audiată este surdă, mută sau surdo-mută, audierea se face cu participarea unei persoane care are capacitatea de a comunica prin limbajul special. În această situație comunicarea se poate face și în scris. (4) În cazuri excepționale, dacă nu este prezentă o persoană autorizată care poate comunica prin limbajul special, iar comunicarea nu se poate realiza în scris, audierea persoanelor prevăzute la alin. (3) se va face cu ajutorul oricărei persoane care are aptitudini de comunicare, dispozițiile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 82: termen scurt pentru dovada calității de reprezentant; consecința neîndeplinirii. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 82
Articolul 82 Lipsa dovezii calității de reprezentant (1) Când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată. (2) Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant înaintea primei instanțe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicatăLege · Art. 41 alin. (2): șase luni de la înregistrarea în străinătate ori dobândirea/redobândirea cetățeniei; alin. (10), ipoteze speciale legate de jurământ. · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 41 alin. (1)–(4), inclusiv (2^1)
Articolul 41(1) Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, au putere doveditoare în țară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.(2) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române, să solicite transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă ori la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României.(3) Transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve de stare civilă se efectuează în străinătate cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare de carieră, iar în țară cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, și avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București, iar refuzul acestora se motivează.(3^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cetățeanul român poate să solicite transcrierea acestor acte la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (7)-(9) când cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria competent/competentă să soluționeze cererea. (la 29-08-2022, Articolul 41 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 22, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 ) (4) Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine se face în registrele de stare civilă române ale misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României, acreditate să exercite funcții consulare în statul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă. (la 29-08-2022, Alineatul (4) din Articolul 41 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 )
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 41 alin. (10)
(10) În situațiile prevăzute la alin. (7)-(9) cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se depune, personal, de către titulari sau reprezentanții legali ai acestora, în termen de 6 luni de la data depunerii jurământului de credință față de România. Pentru minori cererea de transcriere poate fi depusă, de către unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita și personal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicatăLege · Art. 63 alin. (1) lit. e), raportat la art. 41 alin. (2),(10): contravenția privind prezentarea documentelor pentru transcriere. · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 63 — textul articolului din reprezentarea Portal, cu notele afișate
Articolul 63(1) Constituie contravenții la regimul actelor de stare civilă următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, sunt considerate infracțiuni:a) deținerea fără drept a certificatului de stare civilă aparținând altei persoane; a^1) eliberarea certificatelor de stare civilă altor persoane decât cele prevăzute la art. 10 alin. (1); (la 28-07-2022, Alineatul (1) din Articolul 63 , Capitolul VII a fost completat de Punctul 74, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) b) nedeclararea nașterii sau decesului în condițiile și în termenele prevăzute de lege; c) neasigurarea conservării și securității registrelor și certificatelor de stare civilă, potrivit normelor privind evidența și păstrarea acestora, sau netrimiterea la Arhivele Naționale a registrelor de stare civilă, după trecerea termenului legal de păstrare; d) necomunicarea la serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor ori, după caz, la primăriile competente, de către ofițerul de stare civilă, a mențiunilor, a copiilor de pe dispozițiile de admitere a schimbării numelui sau neînscrierea mențiunilor pe actele de stare civilă; (la 28-07-2022, Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 75, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) d^1) netransmiterea celui de-al doilea exemplar al registrelor de stare civilă la serviciul public comunitar județean de evidență a persoanelor/D.G.E.P.M.B., în termenul prevăzut la art. 61 alin. (2^1); (la 28-07-2022, Alineatul (1) din Articolul 63 , Capitolul VII a fost completat de Punctul 76, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) e) neprezentarea certificatelor de stare civilă sau a extraselor/extraselor multilingve eliberate de autoritățile străine pentru transcriere în registrele de stare civilă române, în termenul prevăzut la art. 41 alin. (2) sau, după caz, alin. (10); (la 28-07-2022, Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 77, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) f) omiterea declarării, în fața ofițerului de stare civilă, a unor date referitoare la starea civilă a persoanelor sau declararea lor în mod inexact; g) neverificarea de către ofițerul de stare civilă a realității conținutului declarației și a concordanței acesteia cu actele de identitate, certificatele de stare civilă și celelalte înscrisuri prezentate; h) comunicarea datelor înscrise în actele de stare civilă în alte condiții decât cele prevăzute la art. 70; i) neeliberarea de către personalul medico-sanitar competent, în termenele legale de declarare a nașterii și a decesului, a certificatelor medicale constatatoare ale acestor fapte; j) pierderea sau deteriorarea certificatelor de stare civilă; k) oficierea de către deservenții cultelor a serviciului religios în cazul căsătoriilor sau în vederea înhumării sau incinerării fără a li se fi prezentat certificatul de căsătorie și, respectiv, certificatul de deces ori documentul prevăzut la art. 38 alin. (1); (la 28-07-2022, Litera k) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 77, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) l) înregistrarea unui act de stare civilă cu încălcarea competenței teritoriale prevăzute de prezenta lege; m) efectuarea de răzuiri, ștersături în cuprinsul actelor de stare civilă; n) netransmiterea în termenul legal a comunicărilor cu privire la înregistrarea nașterii cetățenilor români cu domiciliul în România ori a modificărilor intervenite în statutul civil al persoanelor, a actelor de identitate ale persoanelor decedate, serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor competente; (la 28-07-2022, Litera n) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 77, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) o) nerespectarea termenului prevăzut de lege privind sesizarea poliției despre găsirea unui copil; p) înhumarea sau incinerarea cadavrului fără prezentarea certificatului de deces ori a documentului prevăzut la art. 38 alin. (1); (la 28-07-2022, Litera p) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 77, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) q) nerespectarea de către ofițerul de stare civilă a dispozițiilor privind căsătoria prevăzute la art. 26-31^1. (la 28-07-2022, Alineatul (1) din Articolul 63 , Capitolul VII a fost completat de Punctul 78, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) r) nedeclararea modificărilor intervenite în străinătate în statutul civil sau cu privire la nume, în termenul prevăzut la art. 44 alin. (4); (la 28-07-2022, Litera r) din Alineatul (1) , Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 79, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) s) nerespectarea dispozițiilor privind predarea-preluarea documentelor și gestiunii de stare civilă de către ofițerii de stare civilă, prevăzute la art. 62 alin. (2). (la 28-07-2022, Alineatul (1) din Articolul 63 , Capitolul VII a fost completat de Punctul 80, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) (2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei. (la 28-07-2022, Alineatul (2) din Articolul 63 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 81, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 ) (3) Prin derogare de la dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale la regimul actelor de stare civilă se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei. (la 28-07-2022, Articolul 63 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 82, Articolul I din LEGEA nr. 105 din 20 aprilie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 29 aprilie 2022 )
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 41 alin. (1)–(4), inclusiv (2^1)
Articolul 41(1) Actele de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, au putere doveditoare în țară numai dacă sunt transcrise în registrele de stare civilă române.(2) Cetățeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la înregistrarea actului sau faptului de stare civilă la autoritățile străine respectiv de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei române, să solicite transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau la primăria unității administrativ-teritoriale competent/competentă ori la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României.(3) Transcrierea certificatelor/extraselor/extraselor multilingve de stare civilă se efectuează în străinătate cu aprobarea șefilor misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare de carieră, iar în țară cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu/ultimul domiciliu avut în România al titularului sau al solicitantului, după caz, și avizul conform al șefului serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor/serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor al sectorului municipiului București, iar refuzul acestora se motivează.(3^1) Începând cu data prevăzută la art. 2 alin. (4), cetățeanul român poate să solicite transcrierea acestor acte la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie din cadrul unității administrativ-teritoriale, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (7)-(9) când cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria competent/competentă să soluționeze cererea. (la 29-08-2022, Articolul 41 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 22, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 ) (4) Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine se face în registrele de stare civilă române ale misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare de carieră ale României, acreditate să exercite funcții consulare în statul în care actele sau faptele de stare civilă s-au produs și s-au înregistrat în prealabil la autoritatea locală competentă. (la 29-08-2022, Alineatul (4) din Articolul 41 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din ORDONANȚA nr. 26 din 24 august 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 26 august 2022 )
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 41 alin. (10)
(10) În situațiile prevăzute la alin. (7)-(9) cererea de transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se depune, personal, de către titulari sau reprezentanții legali ai acestora, în termen de 6 luni de la data depunerii jurământului de credință față de România. Pentru minori cererea de transcriere poate fi depusă, de către unul dintre părinți sau, după caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 ani pot solicita și personal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Regulamentul (UE) 2016/1191 — text în reproducere găzduită de e-guvernareNormă · Art. 27 alin. (1)–(2); PDF p.19: intrare în vigoare și aplicare, cu datele pregătitoare distincte. · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 27, PDF p. 19
Articolul 27 Intrarea în vigoare (1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (2) Se aplică de la 16 februarie 2019, cu excepţia: (a) articolului 24 alineatul (2), care se aplică de la 16 februarie 2017; (b) a articolului 12 și a articolului 24 alineatul (3), care se aplică de la 16 februarie 2018; și (c) a articolului 22 și a articolului 24 alineatul (1), care se aplică de la 16 august 2018.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 24–25: legea procesuală pentru procesele noi și cele în curs. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 24
Articolul 24 Legea aplicabilă proceselor noi Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 25
Articolul 25 Legea aplicabilă proceselor în curs (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competență, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3) În cazul în care instanța învestită este desființată, dosarele se vor trimite din oficiu instanței competente potrivit legii noi. Dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: e-Justiție — Documente oficiale: reguli generaleGhid oficial · Regulile generale: autenticitate versus recunoașterea efectelor, cu respectarea dreptuluiUE. · forma din 5 noiembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Public documents — autenticitate și recunoașterea efectelor · limba originalului: en
The Regulation deals with the authenticity of public documents but not with the recognition of their legal effects in another EU country. The recognition of the legal effects of a public document is still governed by the national law of the EU country where the citizen presents the document. However, in applying their national law, EU countries must respect European Union law, including the case law of the Court of Justice of the European Union, on the free movement of citizens within the European Union.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Regulamentul (UE) 2016/1191 — text în reproducere găzduită de e-guvernareNormă · Art. 1–8, în special art. 2–3; PDF p.9–12. · forma din 6 iulie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 8 extrase citate
Art. 1, PDF p. 8–12
Articolul 1 Obiect (1) Prezentul regulament prevede, în legătură cu anumite documente oficiale eliberate de către autorităţile unui stat membru și care trebuie prezentate autorităţilor unui alt stat membru, un sistem de: (a) scutire de la obligaţia de legalizare sau de la formalităţi similare; şi (b) simplificare a altor formalităţi. Fără a aduce atingere primului paragraf, prezentul regulament nu împiedică o persoană să utilizeze alte sisteme aplicabile într-un stat membru în ceea ce priveşte obligaţia de legalizare sau formalităţi similare. (2) Prezentul regulament stabileşte, de asemenea, formularele standard multilingve de utilizat ca instrumente ajutătoare pentru traducere care însoţesc documentele oficiale privind naşterea, faptul că o persoană este în viaţă, decesul, căsătoria (inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă), parteneriatul înregistrat (inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat), domiciliul şi/sau reşedinţa, precum și absenţa cazierului judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2, PDF p. 8–12
Articolul 2 Domeniu de aplicare (1) Prezentul regulament se aplică în ceea ce priveşte documentele oficiale eliberate de autorităţile unui stat membru în conformitate cu dreptul său intern care trebuie să fie prezentate autorităţilor altui stat membru și al căror scop principal este de a stabili unul sau mai multe dintre următoarele elemente: (a) naşterea; (b) faptul că o persoană este în viaţă; (c) decesul; (d) numele; (e) căsătoria, inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă; (f) divorţul, separarea de drept sau anularea căsătoriei; (g) parteneriatul înregistrat, inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat; (h) desfacerea unui parteneriat înregistrat, separarea de drept sau anularea unui parteneriat înregistrat; (i) filiaţia; (j) adopţia; (k) domiciliul şi/sau reşedinţa; (l) cetăţenia; (m) absenţa cazierului judiciar, cu condiţia ca astfel de documente oficiale să fie emise pentru un cetăţean al Uniunii de către autorităţile din statul membru al cărui cetăţean este acesta. (2) Prezentul regulament se aplică și în cazul documentelor oficiale a căror prezentare poate fi solicitată cetăţenilor Uniunii care îşi au reşedinţa într-un stat membru fără a fi și cetăţenii statului membru respectiv, în cazul în care aceştia doresc să voteze şi/sau să candideze la alegerile pentru Parlamentul European sau la alegerile locale în statul lor membru de reşedinţă, în condiţiile prevăzute de şi, respectiv, de Directiva 93/109/CE Directiva 94/80/CE a Consiliului ( ). 1 (3) Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce priveşte: (a) documentele oficiale eliberate de autorităţile dintr-un stat terţ; sau (b) copiile certificate ale documentelor menţionate la litera (a) întocmite de autorităţile unui stat membru. (4) Prezentul regulament nu se aplică în ceea ce priveşte recunoaşterea într-un stat membru a efectelor juridice asociate conţinutului documentelor oficiale eliberate de autorităţile unui alt stat membru. __________ ( ) a Consiliului din 19 decembrie 1994 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales la 1 Directiva 94/80/CE alegerile locale pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin (JO L 368, 31.12.1994, p. 38).
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 3, PDF p. 8–12
Articolul 3 Definiţii În sensul prezentului regulament: 1. „documente oficiale” înseamnă: (a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care emană de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc (huissier de justice); (b) documentele administrative; (c) actele notariale; (d) certificate oficiale depuse pe acte sub semnătură privată, cum ar fi certificatele oficiale privind menţiuni de înregistrare, viza de învestire cu data certă şi legalizări de semnătură; (e) documentele întocmite de către agenţi diplomatici sau consulari ai unui stat membru, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul oricărui stat în calitate oficială, în cazul în care documentele respective trebuie să fie prezentate pe teritoriul altui stat membru sau agenţilor diplomatici sau consulari ai unui alt stat membru, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat terţ; 2. „autoritate” înseamnă o autoritate publică a unui stat membru sau o entitate care acţionează în calitate oficială şi autorizată în temeiul dreptului intern să elibereze sau să primească un document oficial care intră sub incidenţa prezentului regulament sau o copie certificată a acestuia; 3. „legalizare” înseamnă formalitatea de certificare a autenticităţii semnăturii unei persoane care ocupă o funcţie oficială, a calităţii în care a acţionat semnatarul documentului şi, dacă este cazul, a identităţii sigiliului sau ştampilei aplicate pe documentul respectiv; 4. „formalitate similară” înseamnă adăugarea certificatului prevăzut de Convenţia privind apostila; 5. „alte formalităţi” înseamnă cerinţa de a furniza copii certificate și traduceri ale documentelor oficiale; 6. „autoritatea centrală” înseamnă autoritatea sau autorităţile care a (au) fost desemnată (desemnate) în conformitate cu articolul 15 de către statele membre pentru a îndeplini funcţii legate de aplicarea prezentului regulament; 7. „copie certificată” înseamnă o copie a unui document oficial original care este semnată și atestată ca fiind o reproducere corectă şi completă a acelui document oficial original de către o autoritate care este împuternicită în temeiul dreptului intern să facă acest lucru şi care este din acelaşi stat membru care a eliberat iniţial documentul oficial. CAPITOLUL II SCUTIREA DE OBLIGAŢIA DE LEGALIZARE ŞI DE FORMALITĂŢI SIMILARE ȘI SIMPLIFICAREA ALTOR FORMALITĂŢI LEGATE DE COPIILE CERTIFICATE
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 4, PDF p. 8–12
Articolul 4 Scutirea de obligaţia de legalizare şi de formalităţi similare Documentele oficiale care intră sub incidenţa prezentului regulament și copiile lor certificate sunt scutite de toate obligaţiile de legalizare și de alte formalităţi similare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 5, PDF p. 8–12
Articolul 5 Simplificarea altor formalităţi privind copiile certificate (1) În cazul în care un stat membru impune prezentarea unui document oficial original eliberat de autorităţile altui stat membru, autorităţile statului membru în care este prezentat documentul oficial nu solicită de asemenea prezentarea copiei certificate a acestuia. (2) Atunci când un stat membru permite prezentarea unei copii certificate a unui document oficial, autorităţile respectivului stat membru acceptă o copie certificată întocmită într-un alt stat membru. CAPITOLUL III SIMPLIFICAREA ALTOR FORMALITĂŢI PRIVIND TRADUCERILE ȘI FORMULARELE STANDARD MULTILINGVE
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 6, PDF p. 8–12
Articolul 6 Simplificarea altor formalităţi privind traducerile (1) Traducerea nu este necesară în cazul în care: (a) documentul oficial este redactat în limba oficială a statului membru în care este prezentat documentul sau, în situaţia în care statul membru în cauză are mai multe limbi oficiale, în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale locului în care documentul este prezentat ori în orice altă limbă pe care statul membru respectiv a acceptat-o în mod expres; sau (b) un document oficial privind naşterea, faptul că o persoană este în viaţă, decesul, căsătoria (inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă), parteneriatul înregistrat (inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat), domiciliul şi/sau reşedinţa sau absenţa cazierului judiciar este însoţit, în conformitate cu condiţiile stabilite în prezentul regulament, de un formular standard multilingv, cu condiţia ca autoritatea căreia i se prezintă documentul oficial să considere că informaţiile incluse în formularul standard multilingv sunt suficiente pentru prelucrarea documentului oficial. (2) O traducere autorizată realizată de o persoană calificată să efectueze astfel de traduceri în temeiul dreptului unui stat membru este acceptată în toate statele membre.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 7, PDF p. 8–12
Articolul 7 Formularele standard multilingve (1) Documentele oficiale privind naşterea, faptul că o persoană este în viaţă, decesul, căsătoria (inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă), parteneriatul înregistrat (inclusiv capacitatea de a încheia un parteneriat înregistrat şi statutul de parteneriat înregistrat), domiciliul şi/sau reşedinţa, precum și absenţa cazierului judiciar, comunicate de statele membre în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (c), sunt însoţite, la cererea persoanei îndreptăţite să primească documentul oficial, de un formular standard multilingv întocmit în conformitate cu prezentul regulament. (2) Formularele standard multilingve menţionate la alineatul (1) sunt eliberate de o autoritate și poartă data eliberării lor, precum și semnătura şi, după caz, sigiliul sau ştampila autorităţii emitente.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 8, PDF p. 8–12
Articolul 8 Utilizarea formularelor standard multilingve (1) Formularele standard multilingve menţionate la articolul 7 alineatul (1) se anexează la documentele oficiale menţionate în respectivul alineat, se utilizează ca instrument de asistenţă pentru traducere și nu au valoare juridică autonomă. (2) Formularele standard multilingve nu constituie niciuna dintre următoarele: (a) extrase de pe actele de stare civilă; (b) copii exacte ale actelor de stare civilă; (c) extrase multilingve de pe actele de stare civilă; (d) extrase multilingve și codate de pe actele de stare civilă; sau (e) certificate multilingve și codate de pe actele de stare civilă. (3) Formularele standard multilingve se pot utiliza numai într-un alt stat membru decât statul membru în care au fost eliberate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 150–151 și1093. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 150
Articolul 150 Înscrisurile anexate (1) La fiecare exemplar al cererii se vor alătura copii de pe înscrisurile de care partea înțelege a se folosi în proces. (2) Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Dacă copiile sunt transmise în format electronic, partea le va putea conforma cu originalul, prin aplicarea semnăturii electronice. (3) Se vor putea depune în copie numai părțile din înscris referitoare la proces, urmând ca instanța să ordone, dacă va fi nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime. (4) Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, ele se depun în copie certificată, însoțite de traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat. În cazul în care nu există un traducător autorizat pentru limba în care sunt redactate înscrisurile în cauză, se pot folosi traducerile realizate de persoane de încredere cunoscătoare ale respectivei limbi, în condițiile legii speciale. (5) Dispozițiile art. 149 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 151
Articolul 151 Cererea formulată prin reprezentant (1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată. (2) Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii. (3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calității sale. (4) Reprezentanții persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menționată împuternicirea lor. (5) Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociații, societăți ori alte entități fără personalitate juridică, înființată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiție.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 1093
Articolul 1.093 Acte oficiale publice (1) Actele publice întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin pot fi produse în fața instanțelor române numai dacă sunt supralegalizate, pe cale administrativă ierarhică în statul de origine și apoi de misiunea diplomatică sau oficiul consular român, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea. (2) Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de origine al actului, urmată de supralegalizarea efectuată fie de către misiunea diplomatică română sau oficiul consular român din acest stat, fie de către misiunea diplomatică sau oficiul consular în România ale statului de origine și, în continuare, în oricare dintre cele două situații, de către Ministerul Afacerilor Externe. (3) Scutirea de supralegalizare este permisă în temeiul legii, al unui tratat internațional la care România este parte sau pe bază de reciprocitate. (4) Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanțele române se face, din partea autorităților române, de către Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Externe, în această ordine.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: eConsulat — Formular standard multilingvGhid oficial · Descriere serviciu: formularul însoțește documentul, fără valoare juridică autonomă.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Descriere serviciu — instrument ajutător și documentul însoțit
Formularele standard multilingve emise în baza Regulamentului (UE) 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 sunt utilizate ca instrumente ajutătoare pentru a facilita traducerea unor documente oficiale privind nașterea, căsătoria, decesul, faptul că o persoană este în viață sau absența cazierului judiciar. Formularele standard multilingve se pot utiliza numai într-un alt stat membru al Uniunii Europene decât statul membru în care au fost eliberate (România) și trebuie prezentate împreună cu documentul oficial pe care îl însoțește.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Comisia Europeană — Public documentsGhid oficial · Paragrafele de fond: simplificare pentru anumite documente, nu recunoașterea automată a efectelor juridice.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Public documents — simplificarea formalităților și efectele juridice · limba originalului: en
The Regulation abolishes the apostille requirement for those public documents and simplifies formalities concerning their certified copies and translations. Under the Regulation, citizens can ask for a multilingual standard form from the authorities of the EU country where the public document was issued to avoid having to provide a translation of the public document in all cases. The Regulation does not deal with the recognition in one EU country of the legal effects of a public document issued in another EU country (for example, a marriage certificate). The recognition of such legal effects depends on the national law of the EU country where the public document is presented.
Textul în documentul-sursă ↗

Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Cine poate solicita despăgubiri după decesul victimeiC07 · 10 MIN · GHID Soț, copii și părinți: ce trebuie documentat pentru fiecareC07 · 12 MIN · GHID Familia în dosarul penal și în procedura de despăgubireC07 · 11 MIN · GHID Cum deschid un dosar RCA și cum formulez cererea de despăgubireC03 · 12 MIN · GHID

Familie în străinătate și documente emise în alt stat

Primul pas: documentul și destinatarul, nu o listă universală de ștampile

Patru verificări care nu se înlocuiesc între ele

Documente din Uniunea Europeană: mai întâi domeniul scutirii

Formularul multilingv european nu este un certificat separat

Extrasul multilingv de la Viena: un alt traseu

Apostilă sau supralegalizare: numai după verificarea scutirilor

Traduceri și copii: cerințele instanței, ale serviciului consular și ale asigurătorului

Procura consulară și procura dată unui notar străin

A depune acte nu înseamnă a putea renunța sau tranzacționa

Dosarul penal și cererea RCA au reguli proprii

Transcrierea actelor de stare civilă: separată de apostilă

Cum organizez dosarul trimis din străinătate

Exemplu fictiv și întrebarea utilă pentru instituție

Termenele și data la care verific regulile

Limitele ghidului și legăturile utile

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Familie în străinătate și documente emise în alt stat

Cui se adresează

01Primul pas: documentul și destinatarul, nu o listă universală de ștampile

02Patru verificări care nu se înlocuiesc între ele

03Documente din Uniunea Europeană: mai întâi domeniul scutirii

04Formularul multilingv european nu este un certificat separat

05Extrasul multilingv de la Viena: un alt traseu

06Apostilă sau supralegalizare: numai după verificarea scutirilor

07Traduceri și copii: cerințele instanței, ale serviciului consular și ale asigurătorului

08Procura consulară și procura dată unui notar străin

09A depune acte nu înseamnă a putea renunța sau tranzacționa

10Dosarul penal și cererea RCA au reguli proprii

11Transcrierea actelor de stare civilă: separată de apostilă

12Cum organizez dosarul trimis din străinătate

13Exemplu fictiv și întrebarea utilă pentru instituție

14Termenele și data la care verific regulile

15Limitele ghidului și legăturile utile

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Primul pas: documentul și destinatarul, nu o listă universală de ștampile

Patru verificări care nu se înlocuiesc între ele

Documente din Uniunea Europeană: mai întâi domeniul scutirii

Formularul multilingv european nu este un certificat separat

Extrasul multilingv de la Viena: un alt traseu

Apostilă sau supralegalizare: numai după verificarea scutirilor

Traduceri și copii: cerințele instanței, ale serviciului consular și ale asigurătorului

Procura consulară și procura dată unui notar străin

A depune acte nu înseamnă a putea renunța sau tranzacționa

Dosarul penal și cererea RCA au reguli proprii

Transcrierea actelor de stare civilă: separată de apostilă

Cum organizez dosarul trimis din străinătate

Exemplu fictiv și întrebarea utilă pentru instituție

Termenele și data la care verific regulile

Limitele ghidului și legăturile utile

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri