ÎCCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție: instanța supremă a României, care dă și dezlegări obligatorii de drept, prin recursul în interesul legii și hotărârea prealabilă.
ÎCCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție) este instanța supremă din România. Pe lângă judecarea unor căi de atac în dosare individuale, ea dă dezlegări de drept prin două mecanisme: recursul în interesul legii (RIL), când instanțele au soluționat diferit aceeași problemă de drept prin hotărâri definitive, și hotărârea prealabilă (HP), când o instanță care judecă în ultimă instanță îi cere să lămurească o chestiune de drept de care depinde soluția.
Nu orice decizie ÎCCJ are același efect. O decizie dată într-un recurs individual rezolvă acel litigiu și nu devine RIL doar pentru că vine de la instanța supremă. Dezlegările date prin RIL și HP devin obligatorii, ca regulă, de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Un exemplu din domeniul RCA este Decizia ÎCCJ nr. 18/2023 (recurs în interesul legii), privind interpretarea art. 21 din Legea nr. 132/2017 despre penalitățile de întârziere.
APARE ȘI CA Înalta Curte de Casație și Justiție · Înaltei Curți de Casație și Justiție · Înalta Curte · Înaltei Curți · instanța supremă · Î.C.C.J.
Ghiduri unde apare
Hotărâre obișnuită, RIL, hotărâre prealabilă, CCR și CJUE →Cum citesc o hotărâre despre un accident rutier →Asigurătorul nu răspunde sau întârzie plata →Din textul legii
Vezi textul citat
Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.
Vezi textul citat
Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii.
Vezi textul citat
(4)Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Vezi textul citat
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 21 alin. (1), (2) și (5) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, cu modificările și completările ulterioare, în cazul nerespectării termenului de 30 de zile reglementat de art. 21 alin. (1) și (2) din același act normativ, penalitățile de 0,2% pe zi de întârziere curg de la expirarea celor 30 de zile în care asigurătorul trebuia să răspundă cererii părții solicitante.
Informațiile nu constituie consultanță juridică.