⌕Meniu

Hotărâre obișnuită, RIL, hotărâre prealabilă, CCR și CJUE

Nu toate hotărârile au același tip de efect. O soluție civilă obișnuită judecă un litigiu între anumite părți; deciziile date în recurs în interesul legii (RIL) și hotărârile prealabile dezleagă probleme de drept în condițiile codului aplicabil; Curtea Constituțională (CCR) controlează constituționalitatea, iar trimiterea preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privește dreptul Uniunii. Verifică întrebarea, răspunsul, destinatarii și momentul efectelor, nu numai numele instanței. [1] [2] [3] [4] [5]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
9 minute
CATEGORIE
Jurisprudență explicată
Cuprins · 17 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Prima întrebare: ce fel de act am în față?
  3. 03Hotărârea obișnuită: lucru judecat și efecte delimitate
  4. 04RIL: unificarea interpretării, nu recursul personal al victimei
  5. 05Când devine obligatoriu un RIL?
  6. 06Hotărârea prealabilă civilă: întrebare de drept într-o cauză pendinte
  7. 07Hotărârea prealabilă penală: regula civilă nu se copiază
  8. 08Respingerea ca inadmisibilă nu este răspunsul de fond imaginat
  9. 09Ce se întâmplă dacă norma interpretată se schimbă?
  10. 10CCR: controlul constituționalității și efectele publicării
  11. 11Un exemplu CCR nu este o grilă de despăgubire
  12. 12CJUE: interpretarea dreptului UE, nu apelul național obișnuit
  13. 13Aplicarea la propria situație: patru verificări
  14. 14Termene și repere
  15. 15Lista ta de pași
  16. 16Întrebări frecvente
  17. 17Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoane care citesc o hotărâre civilă sau latura civilă a unei hotărâri penale.

  • Persoane care compară propria situație cu jurisprudența și cu deciziile de interpretare.

✕ NU ACOPERĂ

  • Evaluarea individuală a despăgubirii și alegerea unei căi de atac într-un dosar concret.

  • Inventar exhaustiv al procedurilor speciale și al tuturor efectelor temporale ale jurisprudenței.

Prima întrebare: ce fel de act am în față?

Identifică instanța, completul, procedura și dispozitivul. O decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) într-un recurs individual nu devine RIL doar pentru că provine de la instanța supremă. În mod similar, o întrebare trimisă pentru hotărâre prealabilă nu este răspunsul la acea întrebare. [6] [7] [8]

Pentru lectura practică, distinge efectul soluției într-un litigiu concret de obligativitatea unei dezlegări de drept. Evită eticheta nediferențiată „precedent obligatoriu”: ea ascunde destinatarii, problema efectiv rezolvată și regulile temporale diferite. [9] [10] [11] [12]

Hotărârea obișnuită: lucru judecat și efecte delimitate

În dreptul comun civil, hotărârea este obligatorie și produce efecte între părți și succesorii lor. Față de terți, opozabilitatea operează cât timp aceștia nu fac dovada contrară în condițiile legii. Aceste reguli nu trebuie confundate cu o dezlegare obligatorie pentru soluționarea altor cauze; se verifică și eventualele regimuri speciale. [1] [13]

Lucrul judecat include dispozitivul și considerentele pe care acesta se sprijină. El poate privi și o chestiune relevantă într-un alt litigiu, nu numai repetarea identică a cererii. A spune că o hotărâre obișnuită „nu are niciun efect în alt dosar” este, prin urmare, prea larg. [14] [15] [16]

Există și efecte specifice în continuarea aceluiași proces: la rejudecarea civilă reglementată de art. 480 alin. (3), dezlegările de drept și necesitatea administrării probelor indicate de instanța de apel leagă judecătorii fondului. Aceasta nu stabilește o sumă standard pentru victime din alte accidente. [17] [9]

RIL: unificarea interpretării, nu recursul personal al victimei

Recursul în interesul legii urmărește rezolvarea neunității juridice. Atât Codul de procedură civilă (CPC), cât și Codul de procedură penală (CPP) cer dovada că problema de drept a fost soluționată diferit prin hotărâri judecătorești definitive, anexate cererii. Mecanismul nu este un apel suplimentar al persoanei nemulțumite de propria despăgubire. [18] [19] [7]

În ambele materii, decizia se pronunță numai în interesul legii și nu modifică hotărârile examinate ori situația părților din acele procese. Caracterul obligatoriu privește dezlegarea problemei de drept, nu orice fapt, opinie relatată sau sumă menționată în prezentarea practicii. [7] [20] [10] [21]

Când devine obligatoriu un RIL?

În civil, art. 517 alin. (4) CPC leagă obligativitatea dezlegării de publicarea deciziei în Monitorul Oficial, Partea I. În penal, art. 474 alin. (4) CPP prevede același reper pentru instanțe. Data unui comunicat sau simpla pronunțare nu trebuie substituită acestui reper. [22] [23]

Publicarea nu transformă RIL într-o hotărâre nouă asupra proceselor pe care le-a examinat. Pentru propriul dosar, verifică norma interpretată, problema de drept, momentul procedural și eventualele reguli speciale; nu presupune o redeschidere automată a unui proces închis. [7] [20]

Hotărârea prealabilă civilă: întrebare de drept într-o cauză pendinte

În mecanismul general din art. 519 CPC, un complet al ÎCCJ, al unei curți de apel sau al unui tribunal, care judecă în ultimă instanță, poate sesiza ÎCCJ dacă lămurirea chestiunii de drept este necesară soluției, chestiunea este nouă, iar ÎCCJ nu a statuat asupra ei și nu există un RIL în curs asupra aceleiași probleme. Acestea nu sunt condiții identice cu cele din orice procedură specială de sesizare. [24]

ÎCCJ răspunde numai chestiunii de drept supuse dezlegării; nu stabilește prin acest mecanism toate faptele, probele și despăgubirea din litigiul de origine. În procedura civilă generală, încheierea de sesizare suspendă cauza până la pronunțarea hotărârii prealabile. [3] [25]

Art. 521 alin. (3) CPC distinge două momente: pentru instanța care a solicitat dezlegarea, aceasta este obligatorie de la pronunțare; reperul general este publicarea în Monitorul Oficial. O explicație care indică numai publicarea omite această regulă specială pentru instanța de trimitere. [26] [27]

Hotărârea prealabilă penală: regula civilă nu se copiază

Art. 475 CPP reglementează sesizarea de către un complet care judecă în ultimă instanță și are nevoie de lămurirea unei chestiuni de drept pentru fond. Se verifică dacă ÎCCJ a statuat deja prin hotărâre prealabilă sau RIL și dacă există un RIL în curs. Textul nu reproduce condiția civilă a noutății în aceiași termeni. [28] [24]

Art. 477 alin. (3) CPP stabilește obligativitatea pentru instanțe de la publicarea în Monitorul Oficial. Nu introduce în acest text excepția civilă a obligativității de la pronunțare pentru instanța de trimitere. Cele două mecanisme trebuie citite separat chiar dacă sunt numite, în limbaj curent, „hotărâri prealabile”. [29] [26]

Și în penal, decizia privește chestiunea de drept trimisă, nu se substituie hotărârii instanței care judecă accidentul. Nu prelua dintr-o prezentare a sesizării concluzii despre vinovăția unei persoane sau cuantumul efectiv al despăgubirii. [30]

Respingerea ca inadmisibilă nu este răspunsul de fond imaginat

Prin Decizia nr. 19/2024, pronunțată în procedura hotărârii prealabile, ÎCCJ a respins ca inadmisibilă sesizarea referitoare la stabilirea despăgubirii pe baza facturilor de reparații și la verificarea pretențiilor. Dispozitivul reproduce problema adresată, dar nu o rezolvă printr-o regulă care impune întotdeauna factura integrală ori un tarif mediu obligatoriu. [8] [31]

Considerentele inadmisibilității trebuie citite pentru ceea ce explică efectiv. Nu le declara în bloc lipsite de orice relevanță, dar nici nu transforma refuzul mecanismului într-o dezlegare pozitivă asupra cuantumului. În această decizie, ÎCCJ subliniază diferența dintre o veritabilă dificultate de drept și validarea aplicării probelor la faptele concrete. [31] [8]

Ce se întâmplă dacă norma interpretată se schimbă?

Art. 518 CPC prevede încetarea aplicabilității RIL la modificarea, abrogarea ori constatarea neconstituționalității dispoziției interpretate; art. 521 alin. (4) trimite la această regulă și pentru hotărârea prealabilă. Identifică exact dispoziția și problema, fără a echivala orice schimbare a întregului act cu schimbarea normei interpretate. [32] [33]

CPP conține o formulare distinctă în art. 474¹ și 477¹: efectele încetează în situațiile indicate, cu excepția cazului în care problema de drept subzistă în noua reglementare. Așadar, în penal, constatarea unei renumerotări sau modificări nu încheie singură analiza efectelor. [34] [35]

CCR: controlul constituționalității și efectele publicării

CCR hotărăște, între altele, asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legi și ordonanțe. Nu este instanța care reevaluează, prin această procedură, orice probă ori fiecare sumă dintr-un accident. Identifică dispoziția controlată și sensul exact declarat neconstituțional, mai ales când dispozitivul conține formula „în măsura în care”. [36] [37]

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile se publică în Monitorul Oficial; de la publicare sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Acesta nu este un răspuns automat despre redeschiderea oricărei hotărâri definitive: o eventuală cale de atac rămâne supusă condițiilor legale proprii. [12] [38]

Pentru dispozițiile în vigoare vizate de art. 147 alin. (1), norma neconstituțională este suspendată de drept în intervalul de 45 de zile și își încetează efectele la expirarea lui dacă nu a fost pusă de acord cu Constituția. Nu există 45 de zile în care decizia CCR să nu fie încă obligatorie. La controlul anterior promulgării, art. 147 alin. (2) prevede reexaminarea legii, nu aceeași situație a unei norme deja în vigoare. [39] [40] [41]

Un exemplu CCR nu este o grilă de despăgubire

Decizia CCR nr. 342/2024 conține o constatare condiționată privind art. 1391 alin. (1) și posibilitatea despăgubirii victimelor indirecte. În același text, paragraful 45 rezervă instanțelor stabilirea prejudiciului concret și a reparației. Exemplul arată cum se citește întinderea unei decizii, nu că orice rudă primește automat bani sau o anumită sumă. [42] [43]

Opinia separată atașată acelei decizii susține o altă soluție decât majoritatea. Ea poate fi analizată ca argument distinct, dar nu se citează ca dispozitiv al CCR. Pentru pretențiile actuale trebuie analizate și legislația și jurisprudența aplicabile perioadei concrete; exemplul din 2024 nu le înlocuiește. [44] [37]

CJUE: interpretarea dreptului UE, nu apelul național obișnuit

Art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privește interpretarea tratatelor și validitatea sau interpretarea actelor Uniunii. O instanță națională poate cere răspunsul necesar soluționării cauzei. Acesta este un mecanism de cooperare judiciară; nu înseamnă că persoana nemulțumită își trimite pur și simplu apelul împotriva despăgubirii naționale la CJUE. [45] [46]

Răspunsul asupra dreptului UE este obligatoriu. Instanța națională aplică interpretarea la litigiul său; o hotărâre privind dreptul UE nu trebuie redusă la un simplu exemplu de cuantum. Citește norma europeană interpretată și domeniul concret al răspunsului, fără a presupune un efect identic pentru orice accident. [47] [46]

Concluziile avocatului general nu sunt hotărârea Curții: judecătorii nu sunt obligați să urmeze soluția propusă. Pentru o referință juridică verifică dacă documentul este hotărâre, ordonanță, concluzii sau simplă prezentare a unei întrebări. Nu aplica hotărârilor UE, prin analogie automată, data publicării în Monitorul Oficial al României prevăzută pentru RIL. [48] [45] [10]

Aplicarea la propria situație: patru verificări

Verifică problema de drept efectiv rezolvată, norma și versiunea ei, situația procedurală a propriului dosar și faptele și probele relevante. Decizia ÎCCJ nr. 18/2023 (recurs în interesul legii) este un exemplu util: paragraful 94 nu înlătură verificarea întinderii creanței; nu orice pretenție devine datorată doar prin citarea unei decizii obligatorii. [49] [50] [51] [52]

Concluzia utilă nu este „această instanță a spus, deci primesc aceeași sumă”, ci identificarea regulii aplicabile și a condițiilor care mai trebuie dovedite. Pentru lectura documentului concret, continuă cu ghidul despre dispozitiv, considerente și căile de atac. [53] [9] [49]

Termene și repere procedurale

REGULĂRIL civil — obligativitatea dezlegării
Interval

De la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, Partea I.

De când începe

Publicarea oficială a deciziei.

Cum se aplică

Se verifică data și textul publicării, nu numai pronunțarea.

Consecințe

Dezlegarea devine obligatorie în domeniul său.

[22][2]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu modifică hotărârile examinate sau situația părților din acele procese.

REGULĂRIL penal — obligativitatea pentru instanțe
Interval

De la publicarea în Monitorul Oficial, Partea I.

De când începe

Publicarea deciziei.

Cum se aplică

Art. 474 alin. (4) CPP.

Consecințe

Instanțele aplică dezlegarea în domeniul normei.

[23][54]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Fără efecte asupra hotărârilor examinate și părților din acele procese.

REGULĂHotărâre prealabilă civilă — două repere
Interval

Pronunțarea pentru instanța de trimitere; publicarea pentru reperul general.

De când începe

Pronunțarea, respectiv publicarea deciziei.

Cum se aplică

Se aplică distincția expresă din art. 521 alin. (3) CPC.

Consecințe

Dezlegarea leagă instanța de trimitere înaintea publicării în condițiile textului.

[26]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Mecanismul general din CPC; procedurile speciale se verifică separat.

  • Această excepție nu se transferă în procedura penală (CPP).

REGULĂHotărâre prealabilă penală — obligativitatea
Interval

De la publicarea în Monitorul Oficial, Partea I.

De când începe

Publicarea deciziei.

Cum se aplică

Art. 477 alin. (3) CPP.

Consecințe

Dezlegarea este obligatorie pentru instanțe în domeniul său.

[29]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Textul nu cuprinde excepția civilă pentru pronunțare.

REGULĂDecizie CCR — caracter general obligatoriu
Interval

De la publicarea în Monitorul Oficial.

De când începe

Publicarea deciziei CCR.

Cum se aplică

Art. 147 alin. (4) din Constituție; efecte numai pentru viitor.

Consecințe

Se aplică efectul general obligatoriu, în limitele deciziei.

[41]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este termenul de 45 de zile din alin. (1).

  • Nu constituie singur o cale de redeschidere a unui dosar definitiv.

REGULĂNormă în vigoare declarată neconstituțională
Interval

45 de zile de la publicare, în ipoteza art. 147 alin. (1).

De când începe

Publicarea deciziei CCR care privește dispozițiile în vigoare indicate de text.

Cum se aplică

Se urmăresc intervalul constituțional și punerea în acord a normei; nu este termenul unei cereri a victimei.

Consecințe

Încetarea efectelor normei în condițiile textului; nu amânarea obligativității deciziei CCR.

[39][40][41]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Norma este suspendată de drept pe durata intervalului.

  • Încetarea efectelor la expirare operează dacă norma nu este pusă de acord cu Constituția.

  • Controlul anterior promulgării are regula distinctă din art. 147 alin. (2).

Lista ta de pași

  • Identifică procedura și nu deduce efectele numai din numele instanței. [2] [3]

  • Citește problema și răspunsul separat. [55]

  • Verifică data publicării deciziei RIL și codul aplicabil. [22] [23]

  • Separă reperele hotărârii prealabile civile de cele penale. [26] [29]

  • La CCR, citește dispozitivul condiționat și data publicării. [42] [41]

  • Verifică modificarea normei interpretate și regulile de încetare a efectelor. [59] [35]

  • Identifică textul UE interpretat și documentul adoptat efectiv de Curte. [5] [58]

  • Nu transforma regula de drept într-o sumă acordată automat. [61]

Întrebări frecvente

Orice decizie ÎCCJ este precedent obligatoriu pentru toate dosarele?

Nu. Trebuie identificat mecanismul: soluționarea unui litigiu concret, RIL sau hotărârea prealabilă au domenii și efecte diferite. [1] [2] [3]

Un RIL schimbă automat hotărârile examinate în sesizare?

Nu. Codurile prevăd expres că decizia nu are efecte asupra acelor hotărâri și situației părților din ele. [2] [54]

Când devine obligatorie hotărârea prealabilă civilă pentru instanța care a cerut-o?

În mecanismul art. 521 alin. (3) CPC, de la pronunțare; pentru efectul general, textul indică publicarea în Monitorul Oficial. [26]

Aceeași excepție apare în art. 477 alin. (3) CPP?

Nu. Textul penal indică obligativitatea pentru instanțe de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial. [29]

Decizia ÎCCJ nr. 19/2024 (hotărâre prealabilă) impune plata integrală a oricărei facturi?

Nu rezultă o asemenea dezlegare: sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, iar întrebarea reprodusă nu este un răspuns de fond. [55] [56]

O decizie CCR devine obligatorie abia după 45 de zile?

Nu. Obligativitatea începe la publicare. Cele 45 de zile din art. 147 alin. (1) privesc suspendarea normei neconstituționale și condiția încetării efectelor sale. [39] [41]

Opinia separată sau concluziile avocatului general reprezintă soluția majorității?

Nu. Aceste texte trebuie identificate distinct; soluția adoptată nu se reconstruiește dintr-o opinie care nu a fost urmată. [57] [42] [58]

Modificarea legii șterge întotdeauna efectele oricărei dezlegări?

Se verifică norma și mecanismul. CPP păstrează expres excepția pentru problema de drept care subzistă în noua reglementare; CPC are propriile dispoziții. [59] [60] [34] [35]

De reținut

Arată cele 3 idei principale ale ghidului

  • Identifică instanța, completul, procedura și dispozitivul. O decizie ÎCCJ pronunțată într-un recurs individual nu devine RIL doar pentru că provine de la instanța supremă. În mod similar, o întrebare trimisă pentru hotărâre prealabilă nu este răspunsul la acea întrebare.

    [6][7][8]

  • Recursul în interesul legii urmărește rezolvarea neunității juridice. Atât CPC, cât și CPP cer dovada că problema de drept a fost soluționată diferit prin hotărâri judecătorești definitive, anexate cererii. Mecanismul nu este un apel suplimentar al persoanei nemulțumite de propria despăgubire.

    [18][19][7]

  • Art. 267 TFUE privește interpretarea tratatelor și validitatea sau interpretarea actelor Uniunii. O instanță națională poate cere răspunsul necesar soluționării cauzei. Acesta este un mecanism de cooperare judiciară; nu înseamnă că persoana nemulțumită își trimite pur și simplu apelul împotriva despăgubirii naționale la CJUE.

    [45][46]

Cum citesc pas cu pas o hotărâre

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 11 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.435 alin.(1); PDF pp.142–142 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.435 alin.(1); PDF pp.142–142
    (1)Hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.517 alin.(2); PDF pp.172–172 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.517 alin.(2); PDF pp.172–172
    (2)Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.521 alin.(1); PDF pp.174–174 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.521 alin.(1); PDF pp.174–174
    (1)Asupra sesizării, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunţă prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Constituția României, republicată — art. 78 și 147Lege · Art.146 lit.d) · forma din 31 octombrie 2003Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.146 lit.d)
    hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene — art.267Lege · Art.267, primul alineat lit.a)–b) · forma din 7 iunie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.267, primul alineat lit.a)–b)
    Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe, cu titlu preliminar, cu privire la: (a) interpretarea tratatelor; (b) validitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.521 alin.(1); PDF pp.174–174 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.521 alin.(1); PDF pp.174–174
    (1)Asupra sesizării, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunţă prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.517 alin.(2); PDF pp.172–172 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.517 alin.(2); PDF pp.172–172
    (2)Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 22 aprilie 2024 (hotărâre prealabilă, sesizare inadmisibilă)Hotărâre · Dispozitiv, prima frază, înaintea întrebării reproduseÎnalta Curte de Casație și Justiție · 19/2024 · 22 aprilie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv, prima frază, înaintea întrebării reproduse
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. 3.393/301/2022, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.435 alin.(1); PDF pp.142–142 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.435 alin.(1); PDF pp.142–142
    (1)Hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.517 alin.(4); PDF pp.172–172 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.517 alin.(4); PDF pp.172–172
    (4)Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.477 alin.(3); PDF p.289 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.477 alin.(3); PDF p.289
    Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Constituția României, republicată — art. 78 și 147Lege · Art.147 alin.(4) · forma din 31 octombrie 2003Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.147 alin.(4)
    Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.435 alin.(2); PDF pp.142–142 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.435 alin.(2); PDF pp.142–142
    (2)Hotărârea este opozabilă oricărei terţe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condiţiile legii, dovada contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.430 alin.(2); PDF pp.141–141 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.430 alin.(2); PDF pp.141–141
    (2)Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.431 alin.(1); PDF pp.141–141 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.431 alin.(1); PDF pp.141–141
    (1)Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.431 alin.(2); PDF pp.141–141 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.431 alin.(2); PDF pp.141–141
    (2)Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.480 alin.(3); PDF pp.156–156 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.480 alin.(3); PDF pp.156–156
    (3)În cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de apel, precum şi necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.515; PDF pp.171–171 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.515; PDF pp.171–171
    Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.472; PDF p.285 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.472; PDF p.285
    Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive, care se anexează la cerere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.474 alin.(2); PDF p.287 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.474 alin.(2); PDF p.287
    Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.474 alin.(4); PDF p.287 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.474 alin.(4); PDF p.287
    Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.517 alin.(4); PDF pp.172–172 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.517 alin.(4); PDF pp.172–172
    (4)Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.474 alin.(4); PDF p.287 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.474 alin.(4); PDF p.287
    Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.519; PDF pp.173–173 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.519; PDF pp.173–173
    Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.520 alin.(2); PDF pp.173–173 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.520 alin.(2); PDF pp.173–173
    (2)Prin încheierea prevăzută la alin. (1), cauza va fi suspendată până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.521 alin.(3); PDF pp.174–175 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.521 alin.(3); PDF pp.174–175
    (3)Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanţa care a solicitat dezlegarea, de la data pronunţării deciziei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.521 alin.(3); FormaPrintabila/00000G0DKHR4U4MR6TL0TZG4ZVZN0281Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.521 alin.(3); FormaPrintabila/00000G0DKHR4U4MR6TL0TZG4ZVZN0281
    Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.475; PDF p.287 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.475; PDF p.287
    Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.477 alin.(3); PDF p.289 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.477 alin.(3); PDF p.289
    Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.477 alin.(1); PDF p.289 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.477 alin.(1); PDF p.289
    Asupra sesizării, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunţă prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 22 aprilie 2024 (hotărâre prealabilă, sesizare inadmisibilă)Hotărâre · Par.82, motivarea inadmisibilitățiiÎnalta Curte de Casație și Justiție · 19/2024 · 22 aprilie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Par.82, motivarea inadmisibilității
    nu există o dificultate sporită de interpretare și aplicare a legii care să justifice angrenarea mecanismului hotărârii prealabile, ci, mai mult, o nevoie neexprimată expres de validare a unei anumite interpretări a probatoriului și a aplicării dispozițiilor legale la situația de fapt rezultată din acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.518; PDF pp.173–173 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.518; PDF pp.173–173
    Decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.521 alin.(4); PDF pp.175–175 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.521 alin.(4); PDF pp.175–175
    (4)Dispoziţiile art. 518 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.474¹; PDF p.287 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.474¹; PDF p.287
    Efectele deciziei încetează în cazul abrogării, constatării neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generat problema de drept dezlegată, cu excepţia cazului în care aceasta subzistă în noua reglementare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.477¹; PDF p.289 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.477¹; PDF p.289
    Efectele deciziei încetează în cazul abrogării, constatării neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generat problema de drept dezlegată, cu excepţia cazului în care aceasta subzistă în noua reglementare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Constituția României, republicată — art. 78 și 147Lege · Art.146 lit.d) · forma din 31 octombrie 2003Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.146 lit.d)
    hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: CCR, Decizia nr. 342 din 9 iulie 2024 — art. 1391 alin. (1) Cod civilHotărâre · Dispozitiv, constatarea referitoare la art.1391 alin.(1)Curtea Constituțională · 342 · 9 iulie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv, constatarea referitoare la art.1391 alin.(1)
    dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale, în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.457 alin.(1); PDF pp.147–147 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.457 alin.(1); PDF pp.147–147
    (1)Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Constituția României, republicată — art. 78 și 147Lege · Art.147 alin.(1) · forma din 31 octombrie 2003Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.147 alin.(1)
    Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Constituția României, republicată — art. 78 și 147Lege · Art.147 alin.(2) · forma din 31 octombrie 2003Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.147 alin.(2)
    În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Constituția României, republicată — art. 78 și 147Lege · Art.147 alin.(4) · forma din 31 octombrie 2003Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.147 alin.(4)
    Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: CCR, Decizia nr. 342 din 9 iulie 2024 — art. 1391 alin. (1) Cod civilHotărâre · Dispozitiv, constatarea referitoare la art.1391 alin.(1)Curtea Constituțională · 342 · 9 iulie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv, constatarea referitoare la art.1391 alin.(1)
    dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale, în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: CCR, Decizia nr. 342 din 9 iulie 2024 — art. 1391 alin. (1) Cod civilHotărâre · Par.45, fraza privind instanțele judecătoreștiCurtea Constituțională · 342 · 9 iulie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Par.45, fraza privind instanțele judecătorești
    Revine instanțelor judecătorești sesizate cu solicitări concrete de despăgubiri pentru astfel de prejudicii morale să stabilească existența și întinderea lor, precum și reparațiile datorate, dar atâta vreme cât legiuitorul nu a exclus explicit repararea unui astfel de prejudiciu moral, acesta nu poate fi înlăturat pe cale pretoriană.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: CCR, Decizia nr. 342 din 9 iulie 2024 — art. 1391 alin. (1) Cod civilHotărâre · Opinia separată, primul paragrafCurtea Constituțională · 342 · 9 iulie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Opinia separată, primul paragraf
    În dezacord cu decizia pronunțată de Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.391 alin. (1) din Codul civil, formulez prezenta opinie separată, considerând că excepția de neconstituționalitate ar fi trebuit să fie respinsă pentru următoarele considerente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene — art.267Lege · Art.267, primul alineat lit.a)–b) · forma din 7 iunie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.267, primul alineat lit.a)–b)
    Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe, cu titlu preliminar, cu privire la: (a) interpretarea tratatelor; (b) validitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii;
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene — art.267Lege · Art.267, al doilea alineat · forma din 7 iunie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.267, al doilea alineat
    În cazul în care o asemenea chestiune se invocă în fața unei instanțe dintr-un stat membru, această instanță poate, în cazul în care apreciază că o decizie în această privință îi este necesară pentru a pronunța o hotărâre, să ceară Curții să se pronunțe cu privire la această chestiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Curtea de Justiție — prezentare instituțională: întrebări preliminare și avocați generaliGhid oficial · References for preliminary rulings, paragraful privind efecteleTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    References for preliminary rulings, paragraful privind efectele · limba originalului: en
    The Court’s ruling on EU law is final and binding.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Curtea de Justiție — prezentare instituțională: întrebări preliminare și avocați generaliGhid oficial · The Advocates General, fraza privind libertatea judecătorilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    The Advocates General, fraza privind libertatea judecătorilor · limba originalului: en
    The Judges are free to decide the case how they wish
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: ÎCCJ, Decizia nr. 18 din 23 octombrie 2023 — recurs în interesul legii privind art. 21 din Legea nr. 132/2017Hotărâre · Par.94 · forma din 6 decembrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 18 · 23 octombrie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Par.94
    Sancțiunea instituită de legiuitor se referă la stabilirea unei scadențe specifice a obligației de plată și nu exclude verificările pe care trebuie să le facă instanța cu privire la întinderea creanței în raport cu probele administrate. Asigurătorul este obligat la plata unor penalități de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenite sau la diferența de sumă neachitată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: ÎCCJ, Decizia nr. 18 din 23 octombrie 2023 — recurs în interesul legii privind art. 21 din Legea nr. 132/2017Hotărâre · Par.97 · forma din 6 decembrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 18 · 23 octombrie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Par.97
    Conduita asigurătorului reprezintă factorul hotărâtor în acordarea penalităților de întârziere, astfel că aceasta trebuie să facă obiectul analizei instanței de judecată pentru fiecare caz concret în parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.24; PDF pp.7–7 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.24; PDF pp.7–7
    Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.25 alin.(1); PDF pp.7–7 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.25 alin.(1); PDF pp.7–7
    (1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.425 alin.(1); PDF pp.139–139 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.425 alin.(1); PDF pp.139–139
    b)considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;
    Textul în documentul-sursă ↗
  54. Sursa 54: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.474 alin.(2); PDF p.287 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.474 alin.(2); PDF p.287
    Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.
    Textul în documentul-sursă ↗
  55. Sursa 55: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 22 aprilie 2024 (hotărâre prealabilă, sesizare inadmisibilă)Hotărâre · Dispozitiv, prima frază, înaintea întrebării reproduseÎnalta Curte de Casație și Justiție · 19/2024 · 22 aprilie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv, prima frază, înaintea întrebării reproduse
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. 3.393/301/2022, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Textul în documentul-sursă ↗
  56. Sursa 56: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 22 aprilie 2024 (hotărâre prealabilă, sesizare inadmisibilă)Hotărâre · Par.82, motivarea inadmisibilitățiiÎnalta Curte de Casație și Justiție · 19/2024 · 22 aprilie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Par.82, motivarea inadmisibilității
    nu există o dificultate sporită de interpretare și aplicare a legii care să justifice angrenarea mecanismului hotărârii prealabile, ci, mai mult, o nevoie neexprimată expres de validare a unei anumite interpretări a probatoriului și a aplicării dispozițiilor legale la situația de fapt rezultată din acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  57. Sursa 57: CCR, Decizia nr. 342 din 9 iulie 2024 — art. 1391 alin. (1) Cod civilHotărâre · Opinia separată, primul paragrafCurtea Constituțională · 342 · 9 iulie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Opinia separată, primul paragraf
    În dezacord cu decizia pronunțată de Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.391 alin. (1) din Codul civil, formulez prezenta opinie separată, considerând că excepția de neconstituționalitate ar fi trebuit să fie respinsă pentru următoarele considerente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  58. Sursa 58: Curtea de Justiție — prezentare instituțională: întrebări preliminare și avocați generaliGhid oficial · The Advocates General, fraza privind libertatea judecătorilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    The Advocates General, fraza privind libertatea judecătorilor · limba originalului: en
    The Judges are free to decide the case how they wish
    Textul în documentul-sursă ↗
  59. Sursa 59: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.518; PDF pp.173–173 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.518; PDF pp.173–173
    Decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  60. Sursa 60: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Lege · Art.521 alin.(4); PDF pp.175–175 · forma din 10 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.521 alin.(4); PDF pp.175–175
    (4)Dispoziţiile art. 518 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  61. Sursa 61: ÎCCJ, Decizia nr. 18 din 23 octombrie 2023 — recurs în interesul legii privind art. 21 din Legea nr. 132/2017Hotărâre · Par.94 · forma din 6 decembrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 18 · 23 octombrie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Par.94
    Sancțiunea instituită de legiuitor se referă la stabilirea unei scadențe specifice a obligației de plată și nu exclude verificările pe care trebuie să le facă instanța cu privire la întinderea creanței în raport cu probele administrate. Asigurătorul este obligat la plata unor penalități de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenite sau la diferența de sumă neachitată.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Cum citesc o hotărâre despre un accident rutierC17 · 8 MIN · GHIDHotărâre, apel și caracter definitiv: ce verificC15 · 14 MIN · GHIDCum urmăresc un dosar fără să confund stadiul cu soluția motivatăC15 · 9 MIN · GHIDAsigurătorul nu răspunde sau întârzie plataC03 · 9 MIN · GHIDDeviz, piese și manoperă: cum citesc evaluarea reparațieiC04 · 9 MIN · GHIDCe sunt daunele morale după un accident rutierC06 · 10 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C17-002 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/hotarare-obisnuita-ril-hotarare-prealabila-ccr-si-cjue/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision