Hotărâre, apel și caracter definitiv: ce verific
După o hotărâre, verifică patru lucruri: ce act ai primit, când și cum a fost comunicat, ce cale de atac permite legea și de la ce dată soluția este definitivă. Minuta, hotărârea motivată și dovada finalității au roluri diferite. [1] [2] [4] [7] [23] [29]
În civil, apelul are de regulă 30 de zile de la comunicare, dar termenul și existența recursului depind de procedura aplicabilă. O hotărâre poate fi executorie înainte să fie definitivă. Păstrează actele și dovezile comunicării înainte de a calcula calendarul ori de a face pașii următori. [9] [12] [13] [25] [26]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 14 minute
- CATEGORIE
- Dispute, instanță și executare
Cuprins · 18 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce act am primit și ce spune soluția completă
- 03Separă pronunțarea, redactarea și comunicarea
- 04Apelul civil: termenul, instanța și ce contest
- 05Recursul nu este disponibil în orice dosar
- 06Cum calculez termenul și cum păstrez dovada depunerii
- 07Dacă cealaltă parte declară apel
- 08Eroare materială, dispozitiv neclar sau cerere omisă?
- 09Când este hotărârea definitivă?
- 10Definitivă și executorie sunt verificări distincte
- 11Dosarul de verificare a hotărârii
- 12Dacă despăgubirea este soluționată în dosarul penal
- 13Dacă actul primit este o hotărâre SAL-Fin
- 14Ce clarifică hotărârile instanțelor
- 15Termene și repere
- 16Lista ta de pași
- 17Întrebări frecvente
- 18Surse și trimiteri
Cui se adresează
Părți într-un proces civil de despăgubiri care au o soluție pronunțată ori o hotărâre comunicată.
Verificarea actului, comunicării, căii de atac, termenelor și a caracterului definitiv și executoriu.
Calculul unui termen individual fără hotărâre și dovada comunicării.
Motivele și termenele fiecărei proceduri speciale, contestații în anulare ori revizuiri.
Procedura detaliată a executării silite și dosarul de executare.
Ce act am primit și ce spune soluția completă
După pronunțare, notează instanța, numărul dosarului, data hotărârii și etapa procesului. Minuta cuprinde soluția; data hotărârii este data pronunțării minutei. Hotărârea motivată arată și faptele, probele și raționamentul juridic care au dus la acea soluție. [1] [2]
| Act sau mențiune | Ce verifici |
|---|---|
| Minută sau soluție pronunțată | Ce s-a admis, respins ori dispus și data pronunțării. [1] |
| Hotărâre redactată și semnată | Considerentele și dispozitivul integral; cine datorează fiecărei persoane, ce sume și ce cheltuieli. [2] [4] |
| Mențiune despre calea de atac | O confrunți cu legea aplicabilă, inclusiv termenul și locul depunerii. [2] [7] |
| Copie legalizată sau certificat de soluție | Dacă hotărârea este definitivă, în ce mod și de la ce dată. [29] |
„Sentință”, „decizie” și „încheiere” denumesc acte diferite. O decizie poate fi pronunțată în apel sau recurs; numele ei nu dovedește singur că nicio cale de atac nu mai este deschisă. Citește dispozitivul și verifică regimul legal al acelei hotărâri. [2] [7] [23]
Într-un dosar de despăgubiri, compară fiecare cerere cu soluția: daune materiale, daune morale, prestații periodice, dobânzi sau penalități cerute și cheltuieli de judecată. Uită-te la fiecare reclamant și pârât; o soluție favorabilă în parte nu înseamnă că toate sumele ori toți debitorii solicitați au fost acceptați. [2]
Separă pronunțarea, redactarea și comunicarea
În procesul civil, pentru redactare și semnare, Codul de procedură civilă (CPC) prevede cel mult 30 de zile de la pronunțare, cu prelungiri motivate de câte 30 de zile, de cel mult două ori. Acesta este termenul instanței. Copia hotărârii se comunică din oficiu după redactare și semnare, chiar dacă hotărârea este definitivă. Termenul de apel al părții se stabilește separat. [3] [4] [9]
Art. 154¹ prevede comunicarea hotărârii prin e-mail, din oficiu, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare. Momentul legal este cel la care sistemul folosit confirmă că hotărârea a ajuns la destinatar potrivit acelor date. Dacă lipsesc datele ori sistemul indică eroare de transmitere, se aplică modalitățile art. 154. Verifică mesajul și documentul primit, inclusiv dovada comunicării din dosar; așteptarea unui plic nu este un reper suficient. [5]
Mai există echivalențe legale: primirea copiei sub semnătură și cererea de comunicare a actului unei alte părți. Dacă declari apel înainte de comunicare, hotărârea se socotește comunicată la data depunerii apelului. Păstrează plicul, confirmarea, mesajele și dovada depunerii; nu deduce începutul termenului numai din ziua în care ai citit soluția pe scurt pe portal. [6] [9] [31]
Apelul civil: termenul, instanța și ce contest
Hotărârile primei instanțe pot fi atacate cu apel dacă legea nu prevede expres altfel. Regula civilă de drept comun este 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Există proceduri cu alte termene sau alte momente de început; încheierile premergătoare se atacă, de regulă, odată cu fondul. Calea și termenul nu rezultă doar din faptul că dosarul privește un accident. [7] [8] [9]
Apelul și, când este cazul, motivele se depun la instanța care a pronunțat hotărârea atacată, sub sancțiunea nulității. Cererea identifică hotărârea și părțile, arată criticile de fapt și de drept, probele și cuprinde semnătura. Verifică și obligația de timbrare aplicabilă. Lipsurile au sancțiuni și posibilități de remediere diferite; nu lăsa motivarea și probele pentru ședința de judecată. [10]
Apelul poate redeschide examinarea faptelor și a dreptului, în limitele soluțiilor atacate și ale celor dependente. Explică precis ce vrei schimbat și de ce. Probe noi pot fi propuse în condițiile legii, însă cadrul procesual nu poate fi schimbat liber: regula interzice schimbarea calității părților, cauzei ori obiectului și pretențiile noi, cu precizările și excepțiile art. 478 alin. (4)–(5). Apelul nemotivat are regimul art. 476 alin. (2), nu aceeași sancțiune automată ca recursul nemotivat. [11] [14]
Dacă o normă specială pornește termenul căii de atac din alt moment decât comunicarea, motivarea apelului se face într-un termen de aceeași durată, calculat de la comunicarea hotărârii. Identifică separat cele două repere, fără să presupui că toate termenele așteaptă motivarea. [10]
Recursul nu este disponibil în orice dosar
Recursul urmărește legalitatea hotărârii și este deschis numai în cazurile legii. Art. 483 alin. (2) exclude, între altele, hotărârile pronunțate în materia asigurărilor și hotărârile de apel din cauzele în care prima hotărâre este supusă numai apelului. Pentru un litigiu legat de RCA trebuie verificată calificarea cererii, împreună cu legea procesuală aplicabilă în timp; prezența unui asigurător în dosar nu rezolvă singură analiza. [7] [12] [30]
Dacă recursul este admisibil, termenul de drept comun este 30 de zile de la comunicare, dacă legea nu dispune altfel. Cererea și motivele se depun la instanța care a pronunțat hotărârea atacată. Motivele trebuie dezvoltate în termen și încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488. Simpla nemulțumire față de aprecierea probelor nu descrie, singură, un motiv legal de casare. [12] [13] [14]
Nemotivarea recursului în termen ori motivele care nu se încadrează în art. 488 atrag nulitatea, cu excepția legală privitoare la motivele de ordine publică ridicate de instanță. Excepția nu oferă părții o prelungire generală pentru motivare. [14]
Cum calculez termenul și cum păstrez dovada depunerii
Pentru un termen civil pe zile, nu intră în calcul ziua de început și nici ziua împlinirii. Zilele nelucrătoare din interior nu sunt eliminate; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Verifică separat durata, actul care pornește termenul și ultima zi efectivă. [15]
Depunerea fizică ține seama de închiderea legală a programului locului de depunere. Codul recunoaște și scrisoarea recomandată, curierul ori serviciul specializat, faxul și e-mailul trimise în termen. Pentru fax sau e-mail contează dovada datei și orei primirii atestate de sistemul instanței. Păstrează confirmarea corespunzătoare canalului folosit. [15] [16]
Decesul părții care are interes să atace hotărârea sau al mandatarului căruia i s-a comunicat hotărârea poate întrerupe termenul, cu recomunicarea și condițiile art. 469. Lipsa reprezentării unei persoane fără capacitate de exercițiu ori cu capacitate restrânsă are, de asemenea, reguli speciale. Aceste situații trebuie dovedite și încadrate; nu sunt simple prelungiri acordate la cerere. [6] [18]
Depășirea termenului atrage, ca regulă, decăderea și nulitatea actului tardiv. Repunerea cere motive temeinic justificate și îndeplinirea actului omis odată cu cererea. Pentru o cale de atac, durata de la încetarea împiedicării este aceeași cu termenul legal al acelei căi; cele 15 zile din regula generală nu se transferă automat asupra apelului ori recursului. [17]
Dacă instanța a indicat greșit termenul și ai respectat indicația greșită, art. 457 alin. (2) prevede repunerea din oficiu. Pentru o cale greșit indicată ori o recalificare există reguli distincte privind noul termen. Nu orice alegere greșită a părții intră în aceste ipoteze: verifică mențiunea efectivă și motivul soluției instanței. [7] [19] [43]
Dacă cealaltă parte declară apel
Citește cererea comunicată și înscrisurile noi. În pregătirea apelului, întâmpinarea se depune în termenul indicat de instanță, de cel mult 15 zile de la comunicare; apelantul poate răspunde în cel mult 10 zile de la comunicarea întâmpinării. Codul permite adaptări pentru urgență și domiciliul în străinătate. Nerespectarea termenului întâmpinării poate atrage pierderea dreptului de a propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, sub rezerva regulilor aplicabile. [33] [37]
Dacă urmărești și schimbarea soluției în folosul tău, simpla apărare la apel nu este întotdeauna suficientă. Apelul incident se formulează odată cu întâmpinarea și poate fi făcut după expirarea termenului de apel principal. El depinde însă de apelul advers: rămâne fără efect dacă acesta este retras ori respins pentru motive care nu implică cercetarea fondului. [34]
Eroare materială, dispozitiv neclar sau cerere omisă?
O eroare materială de nume ori calcul poate fi îndreptată. Înțelesul, întinderea sau aplicarea unui dispozitiv neclar și contradicțiile sale pot fi lămurite de instanța care l-a pronunțat. Dacă instanța a omis să soluționeze un capăt de cerere, se analizează completarea. O cerere respinsă și una asupra căreia instanța nu s-a pronunțat sunt situații diferite. [20] [21]
Completarea are termen: în condițiile art. 444, termenul căii de atac ori termenele speciale de 15 zile, cu repere diferite. Pentru hotărârile definitive pronunțate în apel sau recurs, cele 15 zile curg de la comunicare. Verifică în fișa termenelor și celelalte ipoteze, inclusiv pronunțarea în anumite căi extraordinare. [21]
Îndreptarea, lămurirea și completarea se cer prin procedurile art. 442–444, nu prin apel sau recurs. Hotărârile date în aceste proceduri au căile de atac prevăzute pentru hotărârea vizată. Urmărește în paralel termenul căii de atac împotriva soluției inițiale: regula care amână trimiterea dosarului după soluționarea cererilor de corectare nu acordă, prin ea însăși, un nou termen general de apel. [22] [32]
Când este hotărârea definitivă?
Art. 634 distinge hotărârile fără apel și recurs, hotărârile devenite definitive prin neexercitarea căii legale în termen și hotărârile pronunțate în recurs. Finalitatea se produce, după situație, la expirarea termenului sau la pronunțare. Nu se calculează automat la 30 de zile după data sentinței. [23] [9]
Verifică toate comunicările relevante, căile efectiv declarate și soluțiile lor, inclusiv limitele în care hotărârea a fost atacată. Pentru dovedirea finalității, cere instanței o copie legalizată ori un certificat de soluție cu modul și data rămânerii definitive. Lipsa unei actualizări vizibile pe portal nu ține locul acestei verificări. [23] [29] [31]
Caracterul definitiv nu elimină din lege contestația în anulare sau revizuirea; acestea au condiții proprii și nu sunt o reluare generală a judecății. Hotărârea atacată prin aceste căi își păstrează autoritatea de lucru judecat până când este înlocuită cu o altă hotărâre. Autoritatea de lucru judecat poate exista de la pronunțare, provizoriu cât timp hotărârea este supusă apelului ori recursului. [24]
Definitivă și executorie sunt verificări distincte
Legea permite ca o hotărâre să fie executorie înainte să fie definitivă. De exemplu, hotărârile date în apel sunt executorii dacă legea nu prevede altfel. Pentru accidente cu deces ori vătămare, art. 448 alin. (1) pct. 5 privește despăgubirile acordate ca prestații bănești periodice; această regulă nu se extinde automat la orice sumă globală de despăgubire. [25] [26]
Termenul de apel și apelul făcut în termen suspendă, ca regulă, executarea primei hotărâri, cu excepțiile legale. Recursul are efect suspensiv de drept numai în cazurile indicate de lege; în alte situații poate fi necesară o cerere și încuviințarea instanței, cu cauțiune. Executarea provizorie are propriul mecanism de suspendare. [27]
Dacă un titlu încă atacabil este pus în executare, iar apoi este modificat ori desființat, creditorul suportă riscul prevăzut de art. 637 și poate fi obligat să repună debitorul în drepturi. Înaintea pașilor pentru plată sau executare, clarifică separat ce obligație există, față de cine, dacă hotărârea este definitivă și dacă este executorie. [2] [25] [28]
Dosarul de verificare a hotărârii
Păstrează împreună hotărârea integrală, dovada comunicării, cererile de apel ori recurs și dovezile depunerii, hotărârile date în aceste căi și eventualele încheieri de îndreptare ori lămurire. Cererea pentru copia legalizată se soluționează de instanța la care se află dosarul. Pe copie se menționează și dacă hotărârea nu este definitivă sau a fost desființată. [2] [6] [10] [13] [22] [29]
Data accidentului și data începerii procesului au roluri diferite. Pentru căi de atac, motive și termene, identifică legea procesuală și regulile tranzitorii aplicabile dosarului, împreună cu deciziile obligatorii incidente. O durată găsită într-un alt dosar nu poate fi transferată fără această verificare. [30] [7]
Dacă despăgubirea este soluționată în dosarul penal
Verifică în ce calitate participi: partea civilă poate ataca latura penală și civilă; persoana vătămată, în această calitate, poate ataca latura penală. Încheierile și sentințele au reguli proprii de atac. [38]
Pentru procuror, persoana vătămată și părți, termenul general de apel penal este de 10 zile, dacă legea nu prevede altfel. El curge de la comunicarea hotărârii în cazurile art. 406 alin. (1) din Codul de procedură penală (CPP), iar în celelalte cazuri de la comunicarea copiei minutei. Înmânarea sub luare de dovadă poate constitui comunicare. Cererea se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă. Regulile de calcul și repunere sunt cele penale, detaliate mai jos. [39] [40]
Apelul depus în termen suspendă executarea pe latura penală și civilă, cu excepțiile prevăzute de lege. Pentru finalitate verifică soluția exactă: respingerea apelului și admiterea care pune capăt procesului au repere diferite de admiterea urmată de rejudecare. [41]
Dacă actul primit este o hotărâre SAL-Fin
Citește emitentul și procedura înscrise în document. Procedura de la Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Financiar nebancar (SAL-Fin) prin impunerea unei soluții se încheie printr-o hotărâre a conciliatorului. Aceasta trebuie să arate acordul privind caracterul obligatoriu, motivele, calea de atac și termenul ei. Pentru un asemenea act verifică regulile SAL-Fin și calea judiciară aplicabilă, fără să îi atribui automat termenul apelului civil. Ghidul „SAL-Fin: admisibilitate, proceduri și efecte” explică separat cele două proceduri. [42]
Ce clarifică hotărârile instanțelor
Nu conta pe un termen nou doar fiindcă ai ales sau ai denumit greșit calea de atac. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) nr. 19/2016, dată în recurs în interesul legii (RIL), privește situația în care hotărârea indică remediul corect, iar partea formulează altul: instanța poate califica o cerere denumită greșit, dacă are elementele necesare, dar această calificare nu pornește un termen nou. Dacă cererea nu poate fi calificată ca remediul legal, intervine inadmisibilitatea. [43]
Separat, pentru fax sau e-mail, Decizia ÎCCJ nr. 45/2020, pronunțată ca hotărâre prealabilă (HP), permite depunerea după închiderea registraturii, în ultima zi a unui termen calculat pe zile, în regimul introdus prin Legea nr. 310/2018. Contează recepția atestată de sistemul instanței până la ora 24:00; durata termenului și ziua lui de început trebuie stabilite înainte. [44]
Într-un dosar vechi, verifică și efectele deciziilor Curții Constituționale asupra regimului căilor de atac. Decizia Curții Constituționale (CCR) nr. 874/2018 a înlăturat interpretarea care păstra vechiul prag de 1.000.000 lei numai pentru că procesul începuse înaintea publicării Deciziei CCR nr. 369/2017, deși hotărârea de apel fusese pronunțată după publicare. Hotărârea privește regimul Legii nr. 2/2013, păstrează excepțiile după materie și explică limita raporturilor juridice deja epuizate. Ea nu permite concluzia că orice litigiu actual cu un asigurător are și recurs. [45]
Pentru citarea prin mijloace electronice, Decizia ÎCCJ nr. 75/2022 (HP) arată că solicitarea expresă, însoțită de datele necesare, permite folosirea acestei modalități fără citare prealabilă pe hârtie. Nulitatea pentru ignorarea modalității cerute presupune o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel; nu orice comunicare pe hârtie este automat nulă. Pentru comunicarea hotărârii rămâne de verificat regula distinctă din art. 154¹ CPC explicată mai sus. [46] [5]
Termene și repere procedurale
- Interval
30 de zile, dacă legea nu dispune altfel.
- De când începe
Comunicarea hotărârii; inclusiv comunicarea odată cu încheierea de încuviințare a executării. Apelul anterior comunicării produce echivalența de la data depunerii.
- Cum se aplică
Art. 181–183: termen pe zile libere; nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală și dovada depunerii pentru canalul folosit.
- Consecințe
Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea atacată. Actul tardiv atrage sancțiunile art. 185, dacă nu intervine o regulă specială ori repunerea admisă.
Pot exista termene ori repere speciale; nu orice încheiere are apel separat.
Art. 184 alin. (2) prevede echivalențe ale comunicării; art. 469 reglementează întreruperea.
Pentru procuror, art. 468 alin. (4) distinge pronunțarea de comunicare.
Art. 457 și 186 au condiții proprii pentru repunere și recalificare.
- Interval
30 de zile, dacă legea nu dispune altfel.
- De când începe
Comunicarea hotărârii; art. 485 trimite și la art. 468 alin. (2)–(4) și 469.
- Cum se aplică
Art. 181–183: termen pe zile libere; nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală și dovada depunerii pentru canalul folosit.
- Consecințe
Cererea și motivele se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă. Tardivitatea și nemotivarea au sancțiuni distincte; recursul nemotivat în termen ori neîncadrat în art. 488 este nul, sub rezerva art. 489 alin. (3).
Verificarea admisibilității precedă calculul: excluderile art. 483 alin. (2) și legile speciale pot închide recursul.
Nu se ignoră calificarea cererii de asigurări și regimul temporal.
Recursul se motivează în condițiile art. 487–489; art. 470 alin. (5) poate stabili un reper distinct pentru motivare.
- Interval
O durată egală cu termenul legal al apelului; regula se aplică și recursului prin art. 487 alin. (1).
- De când începe
Comunicarea hotărârii motivate în ipoteza art. 470 alin. (5).
- Cum se aplică
Art. 181–183: termen pe zile libere; nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală și dovada depunerii pentru canalul folosit.
- Consecințe
Motivele se depun la instanța care a pronunțat hotărârea. Se aplică sancțiunile art. 470 alin. (3), respectiv art. 489, după calea exercitată.
Aceasta nu amână termenul distinct pentru declararea căii de atac.
Nu este o prelungire generală aplicabilă oricărui apel ori recurs.
- Interval
Durata este aceeași cu termenul legal pentru exercitarea căii de atac; regula generală de 15 zile nu se aplică mecanic acestei ipoteze.
- De când începe
Încetarea împiedicării invocate și dovedite.
- Cum se aplică
Art. 181–183: termen pe zile libere; nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală și dovada depunerii pentru canalul folosit.
- Consecințe
Cererea este soluționată de instanța competentă pentru dreptul procedural neexercitat. Fără repunere, rămâne incidentă sancțiunea termenului depășit.
Sunt necesare motive temeinic justificate.
Actul omis se îndeplinește odată cu cererea de repunere.
Indicația greșită a instanței este reglementată distinct de art. 457 alin. (2).
- Interval
Termenul în care se poate declara apel sau recurs împotriva acelei hotărâri; pentru hotărârile definitive pronunțate în apel sau recurs: 15 zile de la comunicare.
- De când începe
Reperul căii de atac aplicabile; comunicarea pentru hotărârile definitive pronunțate în apel sau recurs.
- Cum se aplică
Art. 181–183: termen pe zile libere; nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală și dovada depunerii pentru canalul folosit.
- Consecințe
Completarea se cere instanței care a omis soluționarea, în procedura art. 444. Termenul depășit expune cererea sancțiunii art. 185; se verifică eventualele condiții ale repunerii.
Art. 444 alin. (1) prevede și 15 zile de la pronunțare pentru hotărârile date în căile extraordinare de atac ori în fond după casarea cu reținere; teza finală reglementează expres hotărârile definitive pronunțate în apel sau recurs.
Trebuie să existe o omisiune privind un capăt principal ori accesoriu sau o cerere conexă ori incidentală; nu o cerere respinsă.
Procedura completării este distinctă de apel ori recurs.
- Interval
Cel mult 30 de zile, cu prelungiri motivate de câte 30 de zile, de cel mult două ori.
- De când începe
Data pronunțării hotărârii.
- Cum se aplică
Termen al instanței, potrivit art. 426 alin. (5); calculul nu înlocuiește identificarea comunicării către parte.
- Consecințe
Obligația privește redactarea și semnarea hotărârii; comunicarea din oficiu urmează acestei etape. Termenul căii de atac se determină separat potrivit normei aplicabile.
Prelungirea presupune cazuri temeinic motivate.
Nu este termenul părții pentru declararea apelului.
- Interval
Cel mult 15 zile, potrivit comunicării instanței.
- De când începe
Comunicarea cererii și motivelor de apel, împreună cu înscrisurile prevăzute de art. 471¹ alin. (3).
- Cum se aplică
Art. 181–183: termen pe zile libere; nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală și dovada depunerii pentru canalul folosit.
- Consecințe
Întâmpinarea se depune la dosarul instanței de apel. În condițiile art. 208 și 482, omisiunea în termen poate atrage decăderea din probe și excepțiile care nu sunt de ordine publică.
Art. 471¹ alin. (7) trimite la adaptări pentru urgență și domiciliul în străinătate.
Apelul incident se depune odată cu întâmpinarea și rămâne dependent de apelul principal în condițiile art. 472.
- Interval
Cel mult 10 zile, potrivit comunicării instanței.
- De când începe
Comunicarea întâmpinării către apelant.
- Cum se aplică
Art. 181–183: termen pe zile libere; nu se numără ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală și dovada depunerii pentru canalul folosit.
- Consecințe
Răspunsul se depune la dosarul instanței de apel. Neexercitarea posibilității în termen se apreciază potrivit regulilor termenelor și limitelor apărărilor și probelor în apel; nu reîncepe termenul de apel.
Răspunsul este o posibilitate, nu o a doua cerere de apel.
Se aplică adaptările de la art. 471¹ alin. (7) și 201 alin. (5)–(6).
- Interval
10 zile, dacă legea nu prevede altfel.
- De când începe
Comunicarea hotărârii în cazurile art. 406 alin. (1) CPP, respectiv comunicarea copiei minutei în celelalte cazuri. Înmânarea sub luare de dovadă în condițiile art. 407 alin. (1¹) constituie comunicare.
- Cum se aplică
Art. 269 CPP: la termenul în zile nu se socotesc ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Păstrează actul comunicat și dovada primirii. Pentru poșta recomandată contează dovada depunerii în condițiile art. 270; nu transfera automat toate regulile canalelor din procesul civil.
- Consecințe
Apelul tardiv se respinge potrivit art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a); art. 268 alin. (1) prevede decăderea și nulitatea actului tardiv. Finalitatea și eventuala repunere se analizează distinct.
Cererea se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă; pentru persoana deținută este admisă și depunerea la administrația locului de deținere (art. 413).
Martorii, experții, interpreții și avocații pentru situațiile art. 409 alin. (1) lit. e) au reperele speciale din art. 410 alin. (2). Persoanele de la lit. f) au 10 zile de când află actul sau măsura care le-a vătămat, potrivit alin. (3).
Un termen special ori o cale de atac diferită se verifică separat. Repunerea în termen se judecă potrivit art. 411 și nu rezultă din simpla solicitare.
Art. 270 alin. (2) consideră în termen actul transmis, înainte de expirare, din necunoaștere ori greșeală vădită, unui organ judiciar necompetent, chiar dacă ajunge ulterior la cel competent. Această excepție nu acoperă orice adresare greșită.
- Interval
Apelul trebuie făcut în cel mult 10 zile de la încetarea împiedicării.
- De când începe
Încetarea cauzei temeinice de împiedicare invocate pentru întârziere.
- Cum se aplică
Art. 269 CPP: la termenul în zile nu se socotesc ziua de început și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Păstrează actul comunicat și dovada primirii. Pentru poșta recomandată contează dovada depunerii în condițiile art. 270; nu transfera automat toate regulile canalelor din procesul civil.
- Consecințe
Numai admiterea repunerii permite tratarea apelului întârziat ca făcut în termen. În lipsa condițiilor rămâne riscul respingerii ca tardiv.
Instanța de apel trebuie să constate cauza temeinică de împiedicare. Până la admiterea cererii de repunere hotărârea rămâne definitivă.
Până la soluționarea repunerii, instanța de apel poate suspenda executarea; cererea nu produce singură suspendarea.
Art. 411 alin. (1) și (3) nu se aplică redeschiderii procesului penal cerute de condamnatul în lipsă.
Lista ta de pași
Compară dispozitivul cu fiecare cerere și cu fiecare persoană obligată ori îndreptățită. [2]
Întrebări frecvente
Am văzut soluția pe portal. De atunci curge apelul?
Trebuie să aștept comunicarea pe hârtie dacă am primit e-mailul instanței?
Art. 154¹ reglementează comunicarea hotărârii prin e-mail când ai indicat datele necesare. Momentul se stabilește după confirmarea sistemului că a ajuns la destinatar. Dacă lipsesc datele ori apare o eroare de transmitere, se aplică procedura art. 154. Verifică dovada concretă, fără să presupui că termenul așteaptă un plic. [5]
Am întotdeauna 30 de zile și apoi încă un recurs?
Nu. Termenul civil de drept comun este de 30 de zile pentru apel și, când este deschis, pentru recurs. Legea poate prevedea altă durată ori alt reper, iar anumite hotărâri sunt exceptate de la recurs. Pentru materia asigurărilor trebuie verificată încadrarea cererii și legea aplicabilă în timp. [7] [9] [12] [13] [30]
Dacă am pierdut termenul, îl pot recupera?
Repunerea presupune motive temeinic justificate, dovezi și depunerea actului omis odată cu cererea. Pentru căile de atac, termenul de la încetarea împiedicării are durata căii respective. Indicația greșită a instanței are regulile distincte ale art. 457; nu orice eroare proprie atrage repunerea. [17] [19] [43]
Instanța a uitat un capăt de cerere. Îl adaug în apel?
O omisiune de soluționare se tratează prin completarea hotărârii, în termenul art. 444, nu printr-o solicitare de completare pe calea apelului. Dacă acel capăt a fost soluționat, dar rezultatul este greșit, analiza privește calea de atac aplicabilă. Citește exact dispozitivul și motivarea. [2] [21] [22] [7]
O hotărâre definitivă înseamnă că nicio cerere nu mai este posibilă?
Cum dovedesc data rămânerii definitive?
Poți cere un certificat referitor la soluție ori o copie legalizată a hotărârii, cu modul și data rămânerii definitive. Regula privind copia prevede și menționarea lipsei finalității ori a desființării. Cererile de copii sunt soluționate de instanța la care se află dosarul. [29]
De reținut
Arată cele 35 idei principale ale ghidului
Minuta cuprinde soluția; pronunțarea este distinctă de redactare, iar data hotărârii este data pronunțării minutei.
Apelul permite examinarea în fapt și drept în limitele legii; probele și pretențiile noi au reguli distincte, iar nemotivarea apelului are regimul art. 476 alin. (2).
Termenele civile pe zile se calculează potrivit art. 181–182, fără ziua de început și cea de împlinire; ultima zi nelucrătoare prelungește până în prima zi lucrătoare.
Depășirea termenului are sancțiuni, iar repunerea cere motive temeinic justificate, act și cerere simultan; pentru căile de atac durata de la încetarea împiedicării este durata căii, nu automat 15 zile.
Autoritatea de lucru judecat poate exista de la pronunțare și este provizorie cât timp hotărârea este supusă apelului ori recursului; contestația în anulare ori revizuirea nu o înlătură până la înlocuirea hotărârii.
Certificatul de soluție și copia legalizată indică modul și data finalității; copia poate menționa lipsa finalității ori desființarea, iar cererea de copie este soluționată unde se află dosarul.
Căile de atac și termenele cer identificarea începutului procesului și a normelor și deciziilor obligatorii aplicabile în timp, distinct de data accidentului.
Apelul incident se depune odată cu întâmpinarea, poate urma expirării apelului principal și rămâne fără efect în cazurile art. 472 alin. (2).
În procesul penal, partea civilă poate face apel privind latura penală și civilă; persoana vătămată, în această calitate, privind latura penală. Sentințele sunt apelabile dacă legea nu prevede altfel.
Pentru procuror, persoana vătămată și părți, apelul penal are în principiu 10 zile, de la comunicarea hotărârii în ipotezele art. 406 alin. (1), respectiv a copiei minutei în celelalte cazuri; există declanșatori speciali pentru persoanele de la art. 409 alin. (1) lit. e)–f). Cererea se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Calculul termenelor penale în zile exclude ziua de pornire și cea a împlinirii și deplasează ultima zi nelucrătoare. Apelul tardiv se respinge; repunerea necesită o cauză temeinică de împiedicare și apelul făcut în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia, cu limitele art. 411. Art. 270 alin. (2) păstrează depunerea în termen pentru actul transmis înaintea expirării, din necunoaștere ori greșeală vădită, unui organ judiciar necompetent, chiar dacă ajunge ulterior la cel competent.
Apelul penal declarat în termen suspendă executarea pe latura penală și civilă, cu excepțiile legii; finalitatea se stabilește potrivit art. 551–552, distinct după lipsa, retragerea ori respingerea apelului ori admiterea care încheie procesul.
Procedura SAL-Fin de impunere se încheie prin hotărârea conciliatorului, care trebuie să indice acordul privind caracterul obligatoriu, motivele, calea de atac și termenul; actul nu se tratează automat ca sentință civilă.
Când instanța a indicat corect calea de atac, alegerea unei alte căi de către parte nu activează noul termen din art. 457 alin. (4); rămâne posibilă calificarea prin art. 152 și 22 alin. (4), fără un termen nou produs de această calificare.
În regimul art. 183 modificat prin Legea nr. 310/2018, actul trimis prin fax sau e-mail într-un termen calculat pe zile poate fi depus după închiderea registraturii în ultima zi dacă recepția atestată de sistemul instanței este până la ora 24:00; regimul anterior și durata termenului se verifică separat.
În vechiul regim al pragului valoric din Legea nr. 2/2013, Decizia CCR nr. 874/2018 exclude interpretarea art. 27 care ar limita efectele Deciziei CCR nr. 369/2017 numai la procese începute după publicare; rămân relevante data hotărârii de apel, excepțiile după materie și limita raporturilor juridice epuizate.
Potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 75/2022 (HP), citarea electronică cerută expres, cu datele necesare, este o modalitate principală și nu presupune citarea prealabilă pe hârtie; nulitatea pentru ignorarea modalității cerute presupune vătămarea care poate fi înlăturată numai prin desființare și nu necesită înscrierea în fals pentru acest motiv.
Pregătește hotărârea și dovezile comunicării
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 10 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.401 alin.(1), integral(1) După ce a fost luată hotărârea, se va întocmi de îndată o minută care va cuprinde soluția și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.402, integralHotărârea se poate pronunța în ședință publică, la locul unde s-au desfășurat dezbaterile, de către președinte sau de către un judecător, membru al completului de judecată, care va citi minuta, indicând și calea de atac ce poate fi folosită împotriva hotărârii sau se poate pronunța prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.
Textul în documentul-sursă ↗Art.403, integralData hotărârii este aceea la care minuta este pronunțată potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.424 alin.(1)–(5), integral(1) Hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza se numește sentință.(2) Hotărârea prin care judecătoria soluționează căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege, se numește sentință.(3) Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului, recursului și recursului în interesul legii, precum și hotărârea pronunțată ca urmare a anulării în apel a hotărârii primei instanțe și reținerii cauzei spre judecare ori ca urmare a rejudecării cauzei în fond după casarea cu reținere în recurs se numește decizie.(4) Hotărârea prin care instanța se pronunță asupra contestației în anulare sau asupra revizuirii se numește, după caz, sentință sau decizie.(5) Toate celelalte hotărâri date de instanță se numesc încheieri, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗Art.425 alin.(1) lit.b)–c) și alin.(2)–(3), integralb) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate. (2) Dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanți sau împotriva mai multor pârâți, se va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant și la ce este obligat fiecare pârât ori, când este cazul, dacă drepturile și obligațiile părților sunt solidare sau indivizibile.(3) În partea finală a dispozitivului se vor arăta dacă hotărârea este executorie, este supusă unei căi de atac ori este definitivă, data pronunțării ei, mențiunea că s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, precum și semnăturile membrilor completului de judecată. Când hotărârea este supusă apelului sau recursului se va arăta și instanța la care se depune cererea pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.426 alin.(5), integral(5) Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum și, când este cazul, opinia concurentă se redactează și se semnează în același termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.427 alin.(1), integral(1) Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.154¹ alin.(1), integral(1) Comunicarea hotărârilor judecătorești se va face, din oficiu, prin poștă electronică dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop direct sau la solicitarea expresă a instanței în timpul procesului. Comunicarea va fi semnată cu o semnătură electronică calificată sau o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România, care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință.
Textul în documentul-sursă ↗Art.154¹ alin.(2)–(3), integral(2) Hotărârile judecătorești se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta. (3) Dacă comunicarea prin poștă electronică nu este posibilă din pricina lipsei datelor în acest sens sau sistemul folosit indică eroare în transmiterea prin poștă electronică, comunicarea hotărârilor judecătorești se va face potrivit art. 154.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.184 alin.(1)–(3), integral(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.457 alin.(1), integral(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.466 alin.(1)–(4), integral(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.(2) Sunt supuse apelului și hotărârile date în ultimă instanță dacă, potrivit legii, instanța nu putea să judece decât în primă instanță.(3) Hotărârile date în ultimă instanță rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunțate în primă instanță.(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.468 alin.(1)–(4), integral(1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.(4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.470 alin.(1)–(3), integral(1) Cererea de apel va cuprinde: a) numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar. Dacă apelantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; b) indicarea hotărârii atacate; c) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul; d) probele invocate în susținerea apelului; e) semnătura. (2) La cererea de apel se va atașa dovada achitării taxelor de timbru.(3) Cerințele de la alin. (1) lit. b) și e) și cea de la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității, iar cele de la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea decăderii. Lipsa semnăturii poate fi împlinită în condițiile art. 196 alin. (2), iar lipsa dovezii achitării taxei de timbru poate fi complinită până la primul termen de judecată la care partea a fost legal citată în apel.
Textul în documentul-sursă ↗Art.470 alin.(5), integral(5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.471 alin.(1), integral(1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art.476 alin.(1)–(2), integral(1) Apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept.(2) În cazul în care apelul nu se motivează ori motivarea apelului sau întâmpinarea nu cuprinde motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, instanța de apel se va pronunța, în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanță.
Textul în documentul-sursă ↗Art.477 alin.(1)–(2), integral(1) Instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată.(2) Devoluțiunea va opera cu privire la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluții din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil.
Textul în documentul-sursă ↗Art.478 alin.(1)–(2), integral(1) Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe.(2) Părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel de alte motive, mijloace de apărare și dovezi decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori în întâmpinare. Instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Textul în documentul-sursă ↗Art.478 alin.(3)–(5), integral(3) În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi.(4) Părțile pot însă să expliciteze pretențiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanțe.(5) Se vor putea cere, de asemenea, dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și va putea fi invocată compensația legală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.483 alin.(1)–(2), integral(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.(2) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j^3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗Art.483 alin.(3), integral(3) Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art.470 alin.(5), integral(5) În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.485 alin.(1), integral(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispozițiile art. 468 alin. (2)-(4), precum și cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗Art.487 alin.(1), integral(1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.
Textul în documentul-sursă ↗Art.490 alin.(1), integral(1) Recursul și, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art.487 alin.(1), integral(1) Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.
Textul în documentul-sursă ↗Art.488 alin.(1) pct.3)–8) și alin.(2), fragment continuu după nota HP52/20233. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condițiile legii; 4. când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești; 5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; 7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat; 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. (2) Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deși au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor.
Textul în documentul-sursă ↗Art.488 alin.(1), introducere și pct.1)–2), fragment continuu(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale; 2. dacă hotărârea a fost pronunțată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
Textul în documentul-sursă ↗Art.489 alin.(1)–(3), integral(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).(2) Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.(3) Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în ședință publică.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.181 alin.(1)–(2), integral(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; 3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗Art.182 alin.(1)–(2), integral(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.182 alin.(1)–(2), integral(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗Art.183 alin.(1), integral(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗Art.183 alin.(3), integral(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.185 alin.(1), integral(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.186 alin.(1)–(3), integral(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.184 alin.(1)–(3), integral(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗Art.469 alin.(1)–(4), integral(1) Termenul de apel se întrerupe prin moartea părții care are interes să facă apel. În acest caz se face din nou o singură comunicare a hotărârii, la cel din urmă domiciliu al părții, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor.(2) Termenul de apel va începe să curgă din nou de la data comunicării prevăzute la alin. (1). Pentru moștenitorii incapabili, cei cu capacitate restrânsă sau dispăruți ori în caz de moștenire vacantă, termenul va curge din ziua în care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu, după caz.(3) Apelul nu constituie prin el însuși un act de acceptare a moștenirii.(4) Termenul de apel se întrerupe și prin moartea mandatarului căruia i s-a făcut comunicarea. În acest caz se va face o nouă comunicare părții, la domiciliul ei, iar termenul de apel va începe să curgă din nou de la această dată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.457 alin.(2), integral(2) Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege. Indicarea în mod greșit de către instanță a termenului pentru exercitarea căii de atac constituie cauza de repunere în termen din oficiu a căii de atac exercitate cu respectarea indicației greșite a instanței.
Textul în documentul-sursă ↗Art.457 alin.(3)–(4), integral(3) Dacă instanța respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea mențiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunțată de instanța de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege.(4) Atunci când instanța dispune recalificarea căii de atac, de la data pronunțării încheierii, pentru părțile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părțile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.442 alin.(1), integral(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.
Textul în documentul-sursă ↗Art.443 alin.(1)–(3), integral(1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.(2) Instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților.(3) Încheierea se va atașa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.185 alin.(1), integral(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.444 alin.(1), integral(1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.445, integralÎndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442-444.
Textul în documentul-sursă ↗Art.446, integralÎncheierile pronunțate în temeiul art. 442 și 443, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 444 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.634 alin.(1)–(2), integral(1) Sunt hotărâri definitive:1. hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului; 2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs; 3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel; 4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs; 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii; 6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. (2) Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.430 alin.(1)–(2), integral(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.430 alin.(3)–(5), integral(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.(5) Hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.
Textul în documentul-sursă ↗Art.456, integralCalea ordinară de atac este apelul, iar căile extraordinare de atac sunt recursul, contestația în anulare și revizuirea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.632 alin.(1)–(2), integral(1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.633, integralSunt hotărâri executorii:1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel; 2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.448 alin.(1)–(2), integral(1) Hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect:1. stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, precum și modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul; 2. plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum și a sumelor cuvenite, potrivit legii, șomerilor; 3. despăgubiri pentru accidente de muncă; 4. rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale; 5. despăgubiri în caz de moarte sau vătămare a integrității corporale ori sănătății, dacă despăgubirile s-au acordat sub formă de prestații bănești periodice; 6. reparații grabnice; 7. punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea inventarului; 8. cereri privitoare la posesie, numai în ceea ce privește posesia; 9. hotărârile pronunțate în temeiul recunoașterii de către pârât a pretențiilor reclamantului, pronunțate în condițiile art. 436; 10. în orice alte cazuri în care legea prevede că hotărârea este executorie. (2) Executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art.468 alin.(5), integral(5) Termenul de apel suspendă executarea hotărârii de primă instanță, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. În aceleași condiții, executarea se suspendă dacă apelul a fost exercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗Art.484 alin.(1), integral(1) Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări cu așezare fixă, precum și în cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art.484 alin.(2), integral(2) La cererea recurentului formulată în condițiile art. 83 alin. (2) și (3), instanța sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotărârii atacate cu recurs în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1). Cererea se depune direct la instanța de recurs, alăturându-se o copie certificată de pe cererea de recurs și dovada depunerii cauțiunii prevăzute la art. 719. În cazul în care cererea se face înainte de a ajunge dosarul la instanța de recurs, se va alătura și o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu recurs.
Textul în documentul-sursă ↗Art.450 alin.(1)–(2), integral(1) Suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecății în apel.(2) Cererea se va depune la prima instanță sau, după caz, la instanța de apel. În această din urmă situație, la cerere se va alătura o copie legalizată a dispozitivului hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.450 alin.(4), integral(4) Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum va fi stabilit de instanță în condițiile art. 719 alin. (2) și (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.637 alin.(1), integral(1) Punerea în executare a unei hotărâri judecătorești care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat ori desființat, creditorul va fi ținut, în condițiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Regulamentul din 22 decembrie 2022 de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3243/2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.155 alin.(7), integral(7) La eliberarea certificatelor referitoare la soluțiile pronunțate de instanță se va face mențiunea dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod, arătându- se și data de când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.156 alin.(2)–(3), integral(2) La cerere se pot elibera copii legalizate ale hotărârilor judecătorești, dispozițiile art. 155 alin. (1) - (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Grefierul care eliberează copia solicită, dacă este necesar, primei instanțe informații referitoare la evidența căilor de atac.(3) Prin copie legalizată a hotărârii judecătorești, în sensul alin. (2), se înțelege copia care cuprinde ștampila instanței pe fiecare filă și mențiunea "conform cu originalul", precum și mențiuni privind modul în care aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă și data rămânerii definitive sau irevocabile, după caz. Dacă hotărârea nu este definitivă sau a fost desființată, acest aspect se menționează pe copia legalizată eliberată.
Textul în documentul-sursă ↗Art.156 alin.(8), integral(8) Cererile prevăzute la alin. (1), (2) și (5) se soluționează de instanța la care se află dosarul la momentul formulării cererii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.24, integralDispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.25 alin.(1), integral(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗Art.27, text integral anterior notei CCR874/2018Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art.401 alin.(1), integral(1) După ce a fost luată hotărârea, se va întocmi de îndată o minută care va cuprinde soluția și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.425 alin.(1) lit.b)–c) și alin.(2)–(3), integralb) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate. (2) Dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanți sau împotriva mai multor pârâți, se va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant și la ce este obligat fiecare pârât ori, când este cazul, dacă drepturile și obligațiile părților sunt solidare sau indivizibile.(3) În partea finală a dispozitivului se vor arăta dacă hotărârea este executorie, este supusă unei căi de atac ori este definitivă, data pronunțării ei, mențiunea că s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, precum și semnăturile membrilor completului de judecată. Când hotărârea este supusă apelului sau recursului se va arăta și instanța la care se depune cererea pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗Art.427 alin.(1), integral(1) Hotărârea se va comunica din oficiu părților, în copie, chiar dacă este definitivă. Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.154¹ alin.(1), integral(1) Comunicarea hotărârilor judecătorești se va face, din oficiu, prin poștă electronică dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop direct sau la solicitarea expresă a instanței în timpul procesului. Comunicarea va fi semnată cu o semnătură electronică calificată sau o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România, care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință.
Textul în documentul-sursă ↗Art.154¹ alin.(2)–(3), integral(2) Hotărârile judecătorești se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta. (3) Dacă comunicarea prin poștă electronică nu este posibilă din pricina lipsei datelor în acest sens sau sistemul folosit indică eroare în transmiterea prin poștă electronică, comunicarea hotărârilor judecătorești se va face potrivit art. 154.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art.442 alin.(1), integral(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.
Textul în documentul-sursă ↗Art.443 alin.(1)–(3), integral(1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.(2) Instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților.(3) Încheierea se va atașa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței.
Textul în documentul-sursă ↗Art.444 alin.(1), integral(1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.445, integralÎndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442-444.
Textul în documentul-sursă ↗Art.471 alin.(4), integral(4) Dacă s-au formulat atât apel, cât și cereri potrivit art. 442-444, dosarul nu va fi trimis instanței de apel decât după împlinirea termenului de apel privind hotărârile date asupra acestor din urmă cereri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.471¹ alin.(2)–(4), integral(2) În cazul în care cererea de apel nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, completul căruia i s-a repartizat dosarul va stabili lipsurile cererii de apel și îi va comunica, în scris, apelantului că are obligația de a completa sau modifica cererea. Completarea sau modificarea cererii se va face în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării.(3) După primirea dosarului sau, când este cazul, după regularizarea cererii de apel potrivit alin. (2), completul va dispune comunicarea cererii de apel, precum și a motivelor de apel intimatului, împreună cu copiile certificate de pe înscrisurile alăturate și care nu au fost înfățișate la prima instanță, punându-i-se în vedere obligația de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării.(4) Întâmpinarea depusă se comunică apelantului de îndată, punându-i-se în vedere posibilitatea de a depune la dosar răspunsul la întâmpinare în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării. Intimatul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare din dosarul cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗Art.471¹ alin.(7), integral(7) Dispozițiile art. 201 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗Art.201 alin.(5)–(6), integral(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.472 alin.(1)–(2), integral(1) Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.(2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect.
Textul în documentul-sursă ↗Art.474 alin.(1), integral(1) Apelul incident și apelul provocat se depun de către intimat odată cu întâmpinarea la apelul principal, fiind aplicabile prevederile art. 471^1 alin. (4).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Legea nr. 214 din 5 iulie 2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acesteaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.34 alin.(1), integralPrezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗Art.36 alin.(10) pct.2, textul integral al noului art.154¹ alin.(1)(1) Comunicarea hotărârilor judecătorești se va face, din oficiu, prin poștă electronică dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop direct sau la solicitarea expresă a instanței în timpul procesului. Comunicarea va fi semnată cu o semnătură electronică calificată sau o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România, care va înlocui ștampila instanței și semnătura grefierului de ședință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.154¹ alin.(1), nota oficială privind modificarea la 08.10.2024(la 08-10-2024, Alineatul (1) , Articolul 154^1 , Capitolul II , Titlul IV , Cartea I a fost modificat de Punctul 2. , Alineatul (10) , Articolul 36 , Capitolul IX din LEGEA nr. 214 din 5 iulie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 8 iulie 2024 )
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.208 alin.(1)–(2), integral(1) Întâmpinarea este obligatorie, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.(2) Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗Art.482, integralDispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul capitol.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — forma din 24.05.2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.408 alin.(1)–(2)(1) Sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel.(2) Încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.c)partea civilă, în ceea ce privește latura penală și latura civilă, și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluția din această latură a influențat soluția în latura civilă;
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.d)persoana vătămată, în ceea ce privește latura penală;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — forma din 24.05.2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 9 extrase citate
Art.406 alin.(1)Hotărârea trebuie să fie redactată la momentul pronunțării în cazurile în care se pronunță una dintre soluțiile prevăzute la art. 396 și 397.
Textul în documentul-sursă ↗Art.407 alin.(1), primele două frazeDupă pronunțare, o copie a hotărârii sau, după caz, a minutei se comunică procurorului, părților, persoanei vătămate și, în cazul în care inculpatul este arestat, administrației locului de deținere, în vederea exercitării căii de atac. În cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, după redactarea hotărârii, aceasta se comunică procurorului, părților și persoanei vătămate în întregul său.
Textul în documentul-sursă ↗Art.407 alin.(1¹)Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) se prezintă la pronunțarea făcută în ședință, înmânarea, la cerere, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a minutei se consideră comunicare. De asemenea, se consideră comunicare și înmânarea, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a minutei, prin mijlocirea grefei instanței.
Textul în documentul-sursă ↗Art.410 alin.(1)Pentru procuror, persoana vătămată și părți, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, și curge de la data comunicării hotărârii, în cazurile prevăzute la art. 406 alin. (1), sau, după caz, de la data comunicării copiei minutei, în celelalte cazuri.
Textul în documentul-sursă ↗Art.410 alin.(2)În cazul prevăzut la art. 409 alin. (1) lit. e), apelul poate fi exercitat de îndată după pronunțarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare și indemnizațiilor și cel mai târziu în 10 zile de la pronunțarea sentinței prin care s-a soluționat cauza sau, după caz, în termen de 10 zile de la comunicarea sentinței prin care a fost aplicată amenda judiciară sau prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare sau indemnizațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗Art.410 alin.(3)Pentru persoanele prevăzute la art. 409 alin. (1) lit. f), termenul de apel este de 10 zile și curge de la data la care acestea au aflat despre actul sau măsura care a provocat vătămarea.
Textul în documentul-sursă ↗Art.413 alin.(1)–(2)(1) Cererea de apel întocmită în condițiile prevăzute la art. 412 se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă.(2) Persoana care se află în stare de deținere poate depune cererea de apel și la administrația locului de deținere.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.e)martorul, expertul, interpretul și avocatul, în ceea ce privește amenzile judiciare aplicate prin sentință, precum și în ceea ce privește cheltuielile judiciare și indemnizațiile cuvenite acestora;
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.f)orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanței, în ceea ce privește dispozițiile care au provocat asemenea vătămare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — forma din 24.05.2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Art.268 alin.(1)Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen*).
Textul în documentul-sursă ↗Art.269 alin.(1)–(2)(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Textul în documentul-sursă ↗Art.269 alin.(4)Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗Art.270 alin.(1)Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
Textul în documentul-sursă ↗Art.411 alin.(1)–(4)(1) Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia.(2) Hotărârea este definitivă până la momentul în care instanța de apel admite cererea de repunere în termen.(3) Până la soluționarea repunerii în termen, instanța de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate.(4) Dispozițiile alin. (1) și (3) nu se aplică în situația redeschiderii procesului penal cerute de persoana condamnată în lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.421 alin.(1) pct.1 lit.a), teza introductivă și soluțiaInstanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții:1. respinge apelul, menținând hotărârea atacată:a) dacă apelul este tardiv sau inadmisibil;
Textul în documentul-sursă ↗Art.270 alin.(2)Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaștere ori dintr-o greșeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competență, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 41: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — forma din 24.05.2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art.416Apelul declarat în termen este suspensiv de executare, atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă, în afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗Art.551 pct.2, introducere și lit.a)–b)la data expirării termenului de apel sau de introducere a contestației:a) când nu s-a declarat apel sau contestație în termen; b) când apelul sau, după caz, contestația declarată a fost retrasă înăuntrul termenului;
Textul în documentul-sursă ↗Art.551 pct.3la data retragerii apelului sau, după caz, a contestației, dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel sau de introducere a contestației;
Textul în documentul-sursă ↗Art.551 pct.4la data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul sau, după caz, contestația.
Textul în documentul-sursă ↗Art.552 alin.(1)Hotărârea instanței de apel rămâne definitivă la data pronunțării acesteia, atunci când apelul a fost admis și procesul a luat sfârșit în fața instanței de apel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 42: Regulamentul ASF nr. 4/2016 — organizarea SAL-Fin și anexele PPS/PIS, forma selectată 27.04.2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Anexa2 PIS, art.9 alin.(1)Procedura soluționării alternative a litigiilor prin impunerea unei soluții în cadrul SAL-FIN ia sfârșit prin pronunțarea unei hotărâri de impunere.
Textul în documentul-sursă ↗Anexa2 PIS, art.9 alin.(6) lit.c)menționarea acordului părților privind caracterul obligatoriu al soluției;
Textul în documentul-sursă ↗Anexa2 PIS, art.9 alin.(6), teza introductivăHotărârea se redactează în scris și trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗Anexa2 PIS, art.9 alin.(6) lit.e)–f)e) motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază hotărârea; f) calea de atac și termenul de exercitare a acesteia;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 43: ÎCCJ, RIL nr. 19 din 24 octombrie 2016 — cale de atac aleasă greșit de parte, deși hotărârea indică remediul corectTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Dispozitiv, dezlegarea integrală și mențiunea obligativitățiiDispoziţiile art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile dacă partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. În ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate, instanţa de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, potrivit art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în măsura în care aceasta nu poate fi calificată prin aplicarea dispoziţiilor art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 16, pasajul despre calificarea de drept comun și lipsa unui termen nouAceasta înseamnă că dacă partea îşi denumeşte greşit calea de atac, deşi aceasta a fost corect indicată de către instanţă, devin aplicabile prevederile art. 22 alin. (4) şi art. 152 din Codul de procedură civilă, ca normă de drept comun. Într-o asemenea situaţie, instanţa competentă să soluţioneze calea de atac va proceda la calificarea acesteia, conform acestor din urmă dispoziţii, fără însă, ca urmare a acestei calificări, să curgă un nou termen pentru declararea, respectiv motivarea căii de atac prevăzute de lege, neexistând un temei juridic pentru repunerea în termen.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 16, fraza privind insuficiența conținutului cererii ori insistența părțiiÎn măsura în care cererea nu conţine suficiente elemente care să permită instanţei să califice calea de atac formulată drept cea prevăzută de lege sau partea insistă în denumirea dată iniţial căii de atac, aceasta va fi respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 44: ÎCCJ, HP nr. 45 din 22 iunie 2020 — depunerea prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului după închiderea registraturiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Par. 18, integralTribunalul Gorj - Secția I civilă a reținut că apelul a fost transmis prin fax, în ultima zi a termenului, la ora 20,12, astfel cum rezultă din data transmiterii efectuate prin fax, fiind înregistrat la instanță a doua zi, conform rezoluției menționate pe cererea de apel, motiv pentru care a invocat excepția tardivității apelului.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 81, integralAcest text relevă neechivoc modificarea art. 183 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, astfel că, în prezența acestui eveniment legislativ care se circumscrie sferei celor menționate în cuprinsul art. 518 din Codul de procedură civilă, se constată că efectele obligatorii ale Deciziei nr. 34 din 15 mai 2017 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu pot fi extinse asupra normelor care nu au constituit obiect al interpretării, problema încetării efectelor acestei hotărâri fiind astfel lămurită.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 82, integralÎntrucât normele interpretate prin această decizie sunt norme de procedură civilă, aplicarea în timp a acestora trebuie raportată la dispozițiile art. 24-27 din Codul de procedură civilă, cu caracter general, în sensul că procedurilor judiciare (lites pendentes) le este incidentă legea în vigoare la momentul declanșării lor, iar hotărârile judecătorești rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 83, integralÎn consecință, cad sub incidența efectelor obligatorii ale acestei decizii doar litigiile declanșate anterior modificării aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 114, integralÎn acest caz, potrivit actualei reglementări, data care produce consecințe juridice cu privire la depunerea în termen a actului de procedură este data și ora atestate de faxul sau de calculatorul instanței, iar nu data certă - a înregistrării actului la instanță, determinată conform art. 199 din Codul de procedură civilă și Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375 din 17 decembrie 2015.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 120, integralÎn consecință, se impune a se concluziona că actul de procedură care, potrivit legii, trebuie depus la instanță, înăuntrul unui termen care se socotește pe zile, transmis prin e-mail sau fax, chiar ulterior orei la care încetează programul de lucru al instanței, însă recepționat de faxul sau calculatorul instanței până la ora 24,00 a ultimei zile a termenului procedural, este prezumat de lege ca socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv, dezlegarea integrală și mențiunea obligativitățiiÎn interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 45: CCR, Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018 — art. 27 CPC în interpretarea HP nr. 52/2018 și efectele temporale ale Deciziei CCR nr. 369/2017Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Par. 54, prima frazăAstfel, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate a prevederii legale care limita exercițiul căii de atac a recursului, în funcție de un anumit prag valoric, și a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituțională.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 67, integralOr, Curtea reține că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii, în timp, a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 85, a doua frază, integralăOr, având în vedere că, așa cum a reținut Curtea în decizia menționată, în existența normativă a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 a intervenit o decizie a Curții Constituționale care privește și aplicarea în timp a acestora, în prezenta cauză, Curtea reține că, în vederea respectării principiilor constituționale ale egalității în drepturi și accesului liber la justiție, hotărârile pronunțate de instanțele de apel după publicarea deciziei de admitere a instanței constituționale trebuie supuse căilor de atac existente la momentul pronunțării lor, astfel încât, indiferent de data începerii procesului, în privința exercitării căii de atac a recursului, urmează a se aplica cele statuate în considerentul 32 al Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, în sensul că toate hotărârile pronunțate după data publicării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, sunt supuse recursului.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 90, ultimele două frazeOr, dacă hotărârea judecătorească nu era supusă recursului la momentul pronunțării și în cauză nici nu a fost invocată excepția de neconstituționalitate care privea acest aspect, nu mai poate fi solicitată aplicarea deciziei de admitere a respectivei prevederi legale, fiind vorba de un raport juridic epuizat. Cu alte cuvinte, fiind depășit momentul pronunțării hotărârii judecătorești, aceasta reprezintă o facta praeterita în raport cu decizia de admitere pronunțată de Curtea Constituțională, astfel încât această decizie nu poate fi aplicată retroactiv.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv pct. 1, clauza constatării neconstituționalitățiiconstată că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv, mențiunea caracterului definitivDefinitivă și general obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv pct. 2, clauza inadmisibilității, până la enumerarea autorilor excepțiilorRespinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu referire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă,
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 46: ÎCCJ, HP nr. 75 din 14 noiembrie 2022 — opțiunea pentru citare electronică și nulitatea condiționată de vătămareTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Par. 24, integralÎn motivarea contestației în anulare a susținut că, deși a solicitat expressis verbis să fie citat prin e-mail, deoarece avea probleme cu comunicarea prin poștă fizică, instanța de apel a refuzat să îl citeze în această modalitate, efectuând procedura doar prin poșta clasică.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 118, integralÎn prezența opțiunii exprese a părții cu privire la o anumită modalitate de comunicare, instanța are însă a da prioritate acesteia, cu respectarea dreptului la apărare, putând dispune, din oficiu, folosirea și a altor mijloace ce pot asigura înștiințarea părții pentru înfățișarea la termen. Folosirea și a altor mijloace de comunicare nu scutește însă instanța de judecată de obligația de a comunica părții citația și actul de procedură în modalitatea indicată de aceasta.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 140, integralÎn al treilea rând, nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului civil atrage sancțiunea nulității actului de procedură efectuat în aceste condiții, nulitate virtuală și condiționată de vătămarea adusă părții care invocă încălcarea dreptului la un proces echitabil prin lipsa accesului la justiție, ceea ce determină incidența dispozițiilor art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv, ambele dezlegări și mențiunea obligativitățiiEfectuarea procedurii de citare, în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă, dacă partea a solicitat și a indicat datele corespunzătoare în acest scop, constituie o modalitate principală de comunicare a actelor de procedură, fără a fi condiționată de efectuarea procedurii în format letric, conform dispozițiilor art. 154 alin. (1) din același act normativ. Actul de citare a părții în proces, într-o altă modalitate decât cea invocată prin cererea adresată instanței, este lovit de nulitate în temeiul dispozițiilor art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă prin nerespectarea modalității de comunicare a actului de procedură s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia, fără a fi condiționată de utilizarea procedurii înscrierii în fals, în temeiul dispozițiilor art. 163 alin. (5) și art. 164 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗