Taxe, expertize și cheltuieli de judecată
Costul unui proces include sumele de avansat și riscul cheltuielilor de la final. Taxa poate fi scutită, fixă sau calculată după valoarea cererii, iar recuperarea onorariilor presupune cerere, dovezi și aprecierea instanței. [1] [2] [3] [13] [14]
Dacă plata îți limitează accesul la instanță, poți cere ajutor public judiciar în condițiile legii. Urmărește separat termenele pentru taxă, reexaminare, expertiză și dovada cheltuielilor. [6] [7] [9] [19]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 11 minute
- CATEGORIE
- Dispute, instanță și executare
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 021. Costul de pornire și suma care poate fi recuperată
- 032. Taxa depinde de cerere și de scutirea aplicabilă
- 043. De ce citesc imediat comunicarea despre taxă
- 054. Expertiza: onorariu provizoriu, diferență și dovezi
- 065. Onorariul avocatului și suma suportată de adversar
- 076. Cum cer cheltuielile și când depun dovezile
- 087. Câștigul parțial, recunoașterea și costurile celeilalte părți
- 098. Când pot cere ajutor public judiciar
- 109. RCA și procesul penal: al cui este costul?
- 11Termene și repere
- 12Lista ta de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane fizice care pregătesc ori susțin o cerere civilă de despăgubiri după un accident rutier.
Delimitarea generală a cheltuielilor civile față de cele penale și a acoperirii RCA.
Calculul individual al taxei, al eligibilității pentru ajutor ori al sumelor recuperabile.
Tarife medico-legale, prețuri comerciale ale evaluărilor private și bugetul complet al unui anumit dosar.
Procedura completă la Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Financiar nebancar (SAL-Fin), executarea silită, costurile litigiilor din străinătate și asistența juridică penală gratuită.
1. Costul de pornire și suma care poate fi recuperată
Un dosar poate presupune taxa judiciară de timbru, onorariul avocatului, onorariul expertului, costuri ale martorilor, transport, cazare și alte cheltuieli necesare procesului. Cine avansează o sumă și cine o suportă la final sunt întrebări diferite. În procesul civil, partea care pierde poate fi obligată, la cererea celeilalte părți, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată. [1]
Pregătește un tabel cu patru coloane: cheltuiala, documentul care o justifică, momentul plății și dovada depusă la dosar. Pentru avocat, separă plata prevăzută în contract de suma cerută adversarului; pentru expert, separă avansul de onorariul definitiv. O chitanță dovedește o plată, însă instanța apreciază și legătura acesteia cu procesul și regulile de recuperare. [9] [10] [13] [30]
2. Taxa depinde de cerere și de scutirea aplicabilă
Instanța stabilește taxa. Pentru o cerere după un accident rutier, traseul de analiză este următorul:
| Situație | Regula de pornire |
|---|---|
| Despăgubiri civile pentru prejudicii materiale și morale care decurg din cauze penale | Art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevede scutirea; trebuie stabilit dacă cererea concretă intră în ipoteză. [3] |
| Despăgubiri materiale și morale decurgând din vătămări ale integrității fizice și/sau psihice, fără o scutire aplicabilă | Art. 7 alin. (2) prevede taxa de 100 lei. [2] |
| O pretenție evaluabilă în bani, precum repararea exclusivă a unui bun, fără regim special ori scutire | Se examinează taxarea progresivă după valoare, potrivit art. 3. [2] |
Scutirea nu rezultă numai din denumirea „accident rutier” sau din existența unei plângeri. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 387/2015, a legat scutirea, în problema dezincriminării analizată, de faptul că fapta era prevăzută ca infracțiune la data săvârșirii. Atașează actele relevante și explică temeiul scutirii. Pentru clasarea ca urmare a decesului făptuitorului, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 22/2021, dată în recurs în interesul legii (RIL), a respins sesizarea ca inadmisibilă; decizia nu oferă o dezlegare uniformă de acordare ori refuz al scutirii în orice asemenea dosar. [4] [5]
Capetele de cerere cu finalități diferite și căile de atac au reguli proprii. Prin urmare, taxa primei cereri nu este automat bugetul tuturor etapelor, iar plata unei taxe pentru un capăt nu rezolvă neapărat timbrarea celorlalte. [31] Taxa de 100 lei din art. 7 alin. (2) a fost introdusă prin Legea nr. 32/2021 și se aplică de la 20 martie 2021; pentru o cerere introdusă înainte de această dată se verifică forma de atunci a ordonanței. Art. 55 nu este o regulă de tranziție pentru această modificare: privește cererile introduse înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 80/2013 însăși, pentru care se aplică taxele legii în vigoare la data introducerii lor. [28]
3. De ce citesc imediat comunicarea despre taxă
Când cererea este netimbrată sau insuficient timbrată, instanța comunică suma și cere plata și dovada ei în termenul stabilit, de cel mult 10 zile de la primirea comunicării. Aceeași comunicare indică posibilitatea solicitării facilităților la plată în 5 zile de la primire. Dacă problema este modul în care a fost stabilită taxa, cererea de reexaminare se depune la aceeași instanță în 3 zile de la comunicarea taxei datorate și este scutită de taxă. Aceste demersuri au obiecte diferite. [6] [7]
Pentru termenele procedurale în zile, nu se numără ziua de început și nici ziua împlinirii; zilele nelucrătoare din interior nu dispar din calcul. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Păstrează dovada comunicării și a depunerii prin canalul folosit. Depunerea fizică ține de programul legal, iar transmiterea prin poștă recomandată, curier, fax ori e-mail are regulile și dovezile art. 183 din Codul de procedură civilă (CPC). [8]
Nu lăsa necompletate celelalte lipsuri ale cererii în timp ce soliciți facilități sau reexaminare. Neregularizarea timbrării poate conduce la anulare; reexaminarea cuantumului taxei și reexaminarea unei încheieri de anulare sunt proceduri diferite. Ghidul Acțiunea în instanță pentru despăgubiri: etapele generale explică regularizarea. [6] [7] [8]
4. Expertiza: onorariu provizoriu, diferență și dovezi
Încheierea de numire a expertului stabilește obiectivele, termenul lucrării, onorariul provizoriu și, când este cazul, avansul pentru deplasare. Instanța indică partea obligată la plată. Potrivit art. 331 alin. (3) CPC, aceasta depune la grefă dovada plății în 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanță. Citește exact încheierea, inclusiv contul și indicațiile de plată. [9]
Pentru expertiza tehnică judiciară, Ordonanța Guvernului (OG) nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară reglementează circuitul prin biroul local de expertize. Onorariul definitiv este stabilit de organul care a dispus expertiza, în funcție de complexitate, volumul muncii și gradul profesional ori științific. Dacă rezultă o diferență față de avans, partea înștiințată o depune în 5 zile de la înștiințare, potrivit art. 22 alin. (3). De aceea, un avans comunicat nu este o ofertă finală pentru orice expertiză. [10]
Majorarea onorariului în procesul civil cere o solicitare motivată a expertului și o încheiere cu citarea părților, după depunerea raportului, a răspunsului la obiecțiuni ori a raportului suplimentar, după caz. Expertul ales de parte, încuviințat să participe în condițiile legii, are un onorariu negociat prin contract și suportat de partea care l-a ales. Acest cost trebuie bugetat separat. [11] [12]
Neavansarea costului probei la termen poate atrage decăderea din dreptul de a o administra în fața acelei instanțe. Depunerea tardivă poate fi acceptată dacă nu amână judecata, în condițiile art. 262; nu este o prelungire garantată. Dacă plata este dificilă, formulează din timp cererea de ajutor public judiciar, cu documente. [9] [19]
5. Onorariul avocatului și suma suportată de adversar
Instanța poate reduce motivat partea din cheltuieli reprezentând onorariul avocatului dacă este vădit disproporționată față de valoarea ori complexitatea cauzei sau activitatea efectivă, ținând seama și de circumstanțe. Reducerea operează asupra sumei puse în sarcina adversarului și nu modifică obligațiile dintre avocat și client. Regula se aplică în mod corespunzător experților și specialiștilor indicați de lege; această putere de reducere nu privește taxele de timbru și sumele cuvenite martorilor. [13]
Nici un onorariu de succes nu trebuie bugetat ca rambursare sigură. În Decizia nr. 7/2026 (RIL), privind solicitarea sa pe cale separată, ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă: soluțiile examinate depindeau de clauză, probe, complexitate și caracterul justificat al cheltuielii. Decizia nu stabilește nici recuperarea automată, nici excluderea tuturor onorariilor de succes. Cere clarificarea obligațiilor contractuale înainte de asumarea lor; ghidul despre demersurile pe care le poți face singur și despre rolul avocatului explică relația cu avocatul. [18] [13]
6. Cum cer cheltuielile și când depun dovezile
În procesul civil, formulează expres cererea de cheltuieli de judecată. Regula art. 452 cere dovada existenței și întinderii lor cel târziu la închiderea dezbaterilor asupra fondului. Nu aștepta pronunțarea hotărârii pentru a prezenta pentru prima dată documentele. [14]
În funcție de cost, păstrează contractul, factura și dovada plății, încheierea privind expertul, documentele biroului de expertize, biletele și justificarea deplasării. Leagă fiecare sumă de dosar și de activitatea pentru care o ceri; un total fără explicație face dificilă demonstrarea cheltuielilor. Acestea sunt exemple de organizare a probelor, nu o listă obligatorie identică în fiecare dosar. [30]
Există o nuanță în apel: Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă) permite dovada achitării prin înscrisuri noi când cheltuielile au fost cerute în prima instanță, dar cererea a fost respinsă pentru lipsa dovezii până la închiderea dezbaterilor. Posibilitatea privește apelul împotriva acelei soluții; nu înseamnă că orice cerere nouă sau orice plată tardivă va fi acceptată. [15]
7. Câștigul parțial, recunoașterea și costurile celeilalte părți
Dacă pretențiile sunt admise numai în parte, instanța stabilește măsura în care fiecare parte suportă cheltuielile și poate dispune compensarea lor. Când sunt mai mulți reclamanți sau pârâți, repartizarea poate fi egală, proporțională ori solidară, potrivit poziției procesuale și raportului juridic. Suma solicitată în cerere nu este, prin ea însăși, suma ce va fi recuperată. [16]
Recunoașterea pretențiilor la primul termen la care părțile sunt legal citate poate conduce la exonerarea pârâtului de cheltuieli, în condițiile art. 454. Contează dacă fusese pus în întârziere înainte de proces, dacă era de drept în întârziere și natura cererii. Păstrează cererea de plată și dovada comunicării: pot conta și la disputa privind cheltuielile. [17]
Include în evaluarea financiară și posibilitatea de a suporta cheltuielile adversarului. Ajutorul public judiciar nu elimină această obligație dacă soluția și regulile de repartizare o impun. [16] [22]
8. Când pot cere ajutor public judiciar
Pentru persoanele fizice care intră în domeniul OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ajutorul civil poate acoperi, în condițiile legii, avocatul, expertul încuviințat, traducătorul ori interpretul, executorul și facilități privind taxele: scutire, reducere, eșalonare sau amânare. Ordonanța nu reglementează ajutorul în cauzele penale. [19]
Venitul relevant este media netă lunară pe membru de familie din ultimele două luni anterioare cererii. Sub 25% din salariul de bază minim brut pe țară, statul avansează integral sumele; sub 50%, în ipoteza ajutorului parțial, avansează 50%. Componența familiei, veniturile periodice și obligațiile pentru necesități de bază se apreciază după art. 5 și 9. Pragurile nu epuizează analiza: art. 8 alin. (3) permite ajutor proporțional și în alte situații, dacă costurile certe ori estimate limitează accesul efectiv la justiție în raport cu veniturile și cheltuielile dovedite. [20]
Pentru avocat, expert, traducător sau interpret și executor există plafonul cumulat anual echivalent cu 10 salarii minime brute. Plafonul art. 7 privește formele de la art. 6 lit. a)–c); nu se extinde automat la facilitățile pentru taxa de timbru de la lit. d). [32]
Cererea este scutită de taxă și se adresează instanței competente. Explică forma de ajutor cerută și situația concretă, cu acte despre venituri, familie și obligații; anexează declarația privind ajutorul primit în ultimele 12 luni. Respingerea poate fi reexaminată în 5 zile de la comunicarea încheierii. Un alt complet soluționează cererea în camera de consiliu, fără citare; Decizia Curții Constituționale nr. 399/2025, publicată în 2026, a respins critica de neconstituționalitate a acestei proceduri. [21] [23]
Ajutorul pentru o etapă nu acoperă automat calea de atac: este necesară noua cerere și respectarea procedurii speciale din art. 13. Nu presupune că orice solicitare de ajutor prelungește orice termen din dosar. [29]
Ajutorul poate implica și restituire. Legea sancționează ascunderea cu rea-credință a situației materiale și permite recuperarea avansurilor în cazurile art. 19. Art. 50² prevede restituirea când bunurile sau drepturile de creanță dobândite prin hotărârea indicată de lege depășesc de 10 ori ajutorul acordat. Această regulă poate conta și când obții o despăgubire; acordarea ajutorului nu este promisiunea că toate sumele rămân definitiv în sarcina statului. [22]
9. RCA și procesul penal: al cui este costul?
Legea nr. 132/2017 privind asigurarea RCA include, în condițiile și limitele acoperirii, cheltuielile de judecată ale persoanei prejudiciate și cheltuielile aferente soluționării alternative dacă soluția este favorabilă acesteia. Această prevedere trebuie corelată cu dovada, necesitatea și regulile de acordare; nu promite plata oricărei facturi de consultanță. [24] [13] [14]
Legea exclude amenzile și cheltuielile penale la care este obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul răspunzător, precum și cheltuielile făcute de acesta în procesul penal, chiar dacă acolo s-a soluționat și latura civilă. Nu transfera această excludere, fără analiză, asupra costurilor persoanei prejudiciate. [25]
În procesul penal, art. 272–276 din Codul de procedură penală (CPP) separă cheltuielile avansate de stat de cele făcute de părți. Repartizarea depinde de soluție și, în anumite situații, de culpa procesuală ori de înțelegerea părților; nu se aplică mecanic toate termenele expertizei civile. Ghidul Probele și expertiza în procesul de despăgubire tratează probele, iar regulile de mai sus despre taxă, avocat și expert trebuie raportate la procedura concretă. [26]
Termene și repere procedurale
- Interval
Termenul comunicat de instanță, de cel mult 10 zile.
- De când începe
Primirea comunicării pentru cererea netimbrată ori insuficient timbrată.
- Cum se aplică
Pentru termenul procedural în zile se aplică art. 181–183 CPC: ziua de început și ziua împlinirii nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea la prima zi lucrătoare următoare. Se păstrează dovada evenimentului de pornire și a depunerii; canalul ales are reguli proprii.
- Consecințe
Nerespectarea obligației poate conduce la anulare în condițiile art. 197 și 200 CPC.
Nu este un termen universal de 10 zile pentru orice taxă din orice etapă.
Facilitățile și reexaminarea au proceduri distincte; celelalte lipsuri trebuie completate.
- Interval
5 zile.
- De când începe
Primirea comunicării prevăzute de art. 33 alin. (2) din OUG nr. 80/2013.
- Cum se aplică
Pentru termenul procedural în zile se aplică art. 181–183 CPC: ziua de început și ziua împlinirii nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea la prima zi lucrătoare următoare. Se păstrează dovada evenimentului de pornire și a depunerii; canalul ales are reguli proprii.
- Consecințe
Nu se presupune păstrarea beneficiului procedural al acestei cereri dacă termenul este depășit; obligația de timbrare trebuie regularizată.
Se distinge de posibilitatea generală de a cere ajutor public judiciar în cursul procesului și de reexaminarea cuantumului taxei.
Cererea trebuie susținută cu date și documente; alte lipsuri ale acțiunii nu sunt suspendate automat.
- Interval
3 zile.
- De când începe
Comunicarea taxei datorate.
- Cum se aplică
Pentru termenul procedural în zile se aplică art. 181–183 CPC: ziua de început și ziua împlinirii nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea la prima zi lucrătoare următoare. Se păstrează dovada evenimentului de pornire și a depunerii; canalul ales are reguli proprii.
- Consecințe
Depășirea termenului poate atrage decăderea; taxa stabilită nu este înlăturată prin simpla contestare informală.
Se depune la aceeași instanță și este scutită de taxă.
Nu este reexaminarea încheierii de anulare și nu scutește de completarea celorlalte lipsuri.
- Interval
Potrivit art. 331 alin. (3) CPC: 5 zile de la numire sau termenul stabilit de instanță potrivit alin. (2).
- De când începe
Numirea expertului, pentru regula de 5 zile; pentru termenul individualizat, încheierea instanței.
- Cum se aplică
Pentru termenul procedural în zile se aplică art. 181–183 CPC: ziua de început și ziua împlinirii nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea la prima zi lucrătoare următoare. Se păstrează dovada evenimentului de pornire și a depunerii; canalul ales are reguli proprii.
- Consecințe
Art. 262 permite decăderea din proba încuviințată dacă suma nu este depusă la termen; depunerea ulterioară este posibilă dacă nu amână judecata.
Privește partea obligată prin încheiere; se citește exact măsura instanței.
Art. 17 alin. (2) din OG nr. 2/2000 reglementează distinct avansul în 5 zile de la înștiințare, iar art. 20 se referă la numire. Nu se înlocuiesc aceste evenimente cu data accidentului.
Regula nu este transferată automat procesului penal.
- Interval
5 zile.
- De când începe
Înștiințarea părții despre diferența dintre onorariul definitiv și cel provizoriu, potrivit art. 22 alin. (3) din OG nr. 2/2000.
- Cum se aplică
Pentru termenul procedural în zile se aplică art. 181–183 CPC: ziua de început și ziua împlinirii nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea la prima zi lucrătoare următoare. Se păstrează dovada evenimentului de pornire și a depunerii; canalul ales are reguli proprii.
- Consecințe
Partea trebuie să depună diferența în contul special; termenul nu fixează un preț final anticipat al expertizei.
Diferența este stabilită de organul care a dispus expertiza; nu rezultă automat dintr-o solicitare privată a expertului.
Circuitul de plată și momentul sunt cele indicate de actul comunicat și de lege.
- Interval
Cel târziu la închiderea dezbaterilor asupra fondului.
- De când începe
Desfășurarea judecății și momentul procesual al închiderii dezbaterilor; nu comunicarea hotărârii.
- Cum se aplică
Este un moment procesual, nu un număr de zile calculat de la plată. Se depun dovezile existenței și întinderii cheltuielilor în condițiile legii.
- Consecințe
Cererea de cheltuieli nedovedite poate fi respinsă; excepția din apel nu garantează recuperarea cuantumului.
Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 permite înscrisuri noi în apel pentru dovada achitării în ipoteza cererii formulate în prima instanță și respinse pentru lipsa dovezii.
Nu se deduce admisibilitatea oricărei cereri noi în apel sau după hotărâre.
- Interval
5 zile.
- De când începe
Comunicarea încheierii prin care se respinge cererea.
- Cum se aplică
Pentru termenul procedural în zile se aplică art. 181–183 CPC: ziua de început și ziua împlinirii nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea la prima zi lucrătoare următoare. Se păstrează dovada evenimentului de pornire și a depunerii; canalul ales are reguli proprii.
- Consecințe
Depășirea poate atrage decăderea din cererea de reexaminare; nu se presupune acordarea ajutorului.
Cererea se soluționează de un alt complet, în camera de consiliu, potrivit art. 15 din OUG nr. 51/2008.
Nu este aceeași cale cu reexaminarea taxei de la art. 39 din OUG nr. 80/2013.
- Interval
Cererea în termenul căii de atac; actele doveditoare în cel mult 10 zile pentru efectul de întrerupere prevăzut de art. 13 alin. (3).
- De când începe
Pentru cerere: începutul termenului căii de atac aplicabile; pentru cele 10 zile: cererea de ajutor depusă la instanța a cărei hotărâre se atacă.
- Cum se aplică
Pentru termenul procedural în zile se aplică art. 181–183 CPC: ziua de început și ziua împlinirii nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare deplasează împlinirea la prima zi lucrătoare următoare. Se păstrează dovada evenimentului de pornire și a depunerii; canalul ales are reguli proprii.
- Consecințe
Lipsa cererii în termen ori a documentelor cerute poate împiedica efectul de întrerupere; ajutorul din etapa anterioară nu se reportează automat.
Întreruperea prin această cerere operează o singură dată și numai cu îndeplinirea condițiilor legii.
Un nou termen al căii de atac curge de la comunicarea încheierii de soluționare ori de reexaminare; dacă ajutorul include avocat, art. 13 alin. (4)–(5) prevede regula specială a desemnării.
Ghidul nu fixează durata căii de atac, care depinde de hotărâre și procedură.
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Orice proces după un accident rutier este scutit de taxă?
Dacă instanța reduce onorariul, mai datorez diferența avocatului?
Măsura de la art. 451 alin. (2) CPC nu afectează raportul dintre avocat și client. Ea limitează suma pusă în sarcina adversarului; obligațiile contractuale se analizează separat. [13]
Mai pot dovedi în apel cheltuielile respinse pentru lipsa documentelor?
Ajutorul public judiciar mă protejează de toate costurile dacă pierd?
Nu. Poți datora cheltuielile celeilalte părți, iar legea prevede cazuri de restituire a ajutorului. Cererea trebuie să descrie complet veniturile și obligațiile, inclusiv ajutorul anterior cerut de lege. [22]
De reținut
Arată cele 27 idei principale ale ghidului
Decizia ÎCCJ nr. 22/2021 (RIL) este o respingere ca inadmisibilă, nu o dezlegare uniformă pe fond pentru toate clasările ca urmare a decesului făptuitorului.
Calculul termenelor procedurale în zile exclude ziua inițială și ziua împlinirii și prelungește ultima zi nelucrătoare; canalul depunerii trebuie probat.
Instanța stabilește onorariul provizoriu al expertului și partea obligată; dovada plății are termenul din art. 331 alin. (3) CPC, iar neavansarea probei poate atrage decăderea.
Onorariul definitiv al expertizei tehnice depinde de lucrare și criteriile legii; diferența se depune în 5 zile de la înștiințare.
Reducerea judiciară a cheltuielii cu avocatul nu modifică obligațiile avocat–client; reducerea are condițiile și limitele art. 451 alin. (2)–(4).
Decizia ÎCCJ nr. 7/2026 (RIL) nu garantează recuperarea onorariului de succes și nici nu îl exclude uniform; sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Recuperarea cheltuielilor civile presupune cerere și dovada existenței și întinderii cel târziu la închiderea dezbaterilor.
Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă) permite înscrisuri noi în apel pentru dovada achitării cheltuielilor deja cerute și respinse pentru nedovedire.
Admiterea parțială permite repartizarea ori compensarea costurilor; pluralitatea de părți nu implică automat aceeași sarcină pentru fiecare.
Exonerarea la recunoașterea pretențiilor are limite, inclusiv punerea în întârziere și întârzierea de drept.
Ajutorul prevăzut de OUG nr. 51/2008 privește materia civilă și poate include avocat, expert încuviințat și facilități de taxă.
Pragurile ajutorului sunt sub 25% și sub 50% din salariul minim brut, raportate la media netă pe membru de familie din ultimele două luni; art. 8 alin. (3) permite și evaluarea proporțională a accesului efectiv.
Plafonul anual de 10 salarii minime brute din art. 7 din OUG nr. 51/2008 privește art. 6 lit. a)–c) și nu se aplică automat facilităților privind taxa.
Ajutorul nu elimină costurile adversarului și poate fi restituit în condițiile legii, inclusiv art. 50².
CPP separă cheltuielile statului de cele ale părților și le repartizează după soluție și regulile proprii.
Ajutorul pentru calea de atac necesită o nouă cerere și are un mecanism special, condiționat, de întrerupere a termenului.
Organizarea documentelor pe cost și legătură cu dosarul este o recomandare practică pentru dovada cerută de art. 451–452.
Capetele de cerere cu finalitate diferită și căile de atac au reguli distincte de timbrare, inclusiv scutiri.
Pregătește probele pentru proces
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 10 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 451 alin. (1), integralCheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 453 alin. (1)Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 7 alin. (2)Acțiunile și cererile având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din vătămări ale integrității fizice și/sau psihice se taxează cu 100 lei.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 31 alin. (1)Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 3 alin. (1), introducere și lit. a)–f).Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel: a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puțin de 20 lei; b) între 501 lei și 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei; c) între 5.001 lei și 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei; d) între 25.001 lei și 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei; e) între 50.001 lei și 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei; f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 29 alin. (1) lit. i)cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: CCR, Decizia nr. 387 din 27 mai 2015 — scutirea de taxă și fapta prevăzută ca infracțiune la data săvârșiriiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv: constatarea constituționalității condiționate, de la „constată că dispoziţiile” până la condiția temporală.constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând dintr-o cauză penală în condiţiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârşirii acesteia, era prevăzută ca infracţiune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: ÎCCJ, Decizia nr. 22 din 11 octombrie 2021 — sesizarea privind taxa după clasare pentru decesul făptuitoruluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv: respingerea, problema privind clasarea în urma decesului făptuitorului și mențiunea caracterului obligatoriu.Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București cu privire la următoarea problemă de drept: Interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, în cauzele în care ca urmare a decesului făptuitorului se pronunță o soluție de clasare de către procuror. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 33 alin. (2), fragment referitor la platăobligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 33 alin. (2), propoziția privind facilitățilePrin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 39 alin. (1)Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 181 alin. (1) pct. 2când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗Art. 181 alin. (2)Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 183 alin. (1)Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 200 alin. (3), fragment privind sancțiuneaîn termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 331 alin. (3)Dovada plății onorariului se depune la grefa instanței de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanță potrivit alin. (2). Onorariul poate fi majorat, în condițiile prevăzute la art. 339 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗Art. 262 alin. (3)Nedepunerea sumei prevăzute la alin. (1) în termenul fixat atrage decăderea părții din dreptul de a administra dovada încuviințată în fața acelei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗Art.331 alin.(2), prima frazăÎncheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.262 alin.(4)Depunerea sumei prevăzute la alin. (1) se va putea însă face și după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amână judecata.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 23 alin. (1)Onorariul definitiv pentru expertiza tehnica judiciară se stabilește de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcție de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus și de gradul profesional ori științific al expertului sau al specialistului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 22 alin. (3)La termenul prevăzut la alin. (2), organul cu atribuții jurisdicționale înștiințează partea despre suma rămasă de plată și pune în vedere acesteia să efectueze plata în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare în termen de 5 zile de la înștiințare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 18 alin. (3), fragment privind contractulOnorariul expertului tehnic judiciar sau al specialistului care participă la efectuarea expertizei în condițiile alin. (1) este stabilit de parte și de expert, de comun acord, în temeiul raporturilor contractuale dintre aceștia, și este plătit acestuia de către partea care l-a nominalizat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 339 alin. (2)La cererea motivată a experților, ținându-se seama de lucrarea efectuată, instanța va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin încheiere executorie, dată cu citarea părților, însă numai după depunerea raportului, a răspunsului la eventualele obiecțiuni sau a raportului suplimentar, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 451 alin. (2), a doua propozițieMăsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 451 alin. (4)Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗Art. 451 alin. (2), prima propozițieInstanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 451 alin. (3)Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 452Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 453 alin. (1)Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: ÎCCJ, Decizia nr. 34 din 17 iunie 2024 — dovada cheltuielilor de judecată în apelTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv, ipoteza dezlegatăîn ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 453 alin. (1)Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 453 alin. (2)Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 455Dacă în cauză sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor putea fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 454, integralPârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗Nota oficială la art. 454: dezlegarea RIL nr. 21/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1091 din 11 noiembrie 2022În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 454 din Codul de procedură civilă, pârâtul nu poate fi exonerat de la plata cheltuielilor de judecată în situația în care obiectul acțiunii îl reprezintă un litigiu din categoria celor nesusceptibile de procedura punerii în întârziere sau un litigiu în care hotărârea nu se poate pronunța doar pe baza recunoașterii pârâtului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: ÎCCJ, Decizia nr. 7 din 20 aprilie 2026 — cererea separată pentru onorariul de succesTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Par. 51Divergențele identificate de autorul sesizării provin, în realitate, din aprecierea concretă a instanțelor asupra posibilității acordării, cu titlu de cheltuieli de judecată, a sumelor pretinse cu titlu de onorariu de succes, în raport cu circumstanțele specifice ale fiecărei cauze.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv: respingerea, întrebarea privind cererea separată pentru onorariul de succes și mențiunea caracterului obligatoriu.Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind următoarea problemă de drept: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 451-453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat procesul? Obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă — reprezentarea HTML cu amendamentele din 2023 și 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art. 3Ajutorul public judiciar prevăzut de prezenta ordonanță de urgență se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 6 lit. b)plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;
Textul în documentul-sursă ↗Art. 6 lit. a)plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat;
Textul în documentul-sursă ↗Art. 6 lit. d)scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă — reprezentarea HTML cu amendamentele din 2023 și 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 8 alin. (1)Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 8 alin. (2)Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 8 alin. (3)Ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate și cheltuielile dovedite, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 9La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic pentru satisfacerea unor necesități de bază, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă — reprezentarea HTML cu amendamentele din 2023 și 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art. 15 alin. (2)Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 14 alin. (1), prima propozițieCererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 12 alin. (2)Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 14 alin. (1), a doua propozițieCererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 15 alin. (3)Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă — reprezentarea HTML cu amendamentele din 2023 și 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art. 14 alin. (2), fragment de avertizare legalăîn cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina sa
Textul în documentul-sursă ↗Art. 50²În situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 17 alin. (2)Dacă instanța constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credință, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum și la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obținut nejustificat scutirea.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 19 alin. (1)Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 19 alin. (2)Instanța poate dispune însă, odată cu soluționarea cauzei, obligarea părții care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, dacă prin comportamentul nediligent avut în timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori dacă prin hotărâre judecătorească s-a constatat că acțiunea a fost exercitată abuziv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: CCR, Decizia nr. 399 din 18 septembrie 2025 — reexaminarea cererii de ajutor public judiciarTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Par. 14, fragment continuujudecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizează fondul cauzei și nu presupune în mod necesar dezbateri contradictorii.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv, începutul soluției până înainte de identificarea autorului.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv, constatarea privind art. 15 alin. (3), urmată de mențiunea caracterului definitiv și general obligatoriu.constată că dispozițiile art. 15 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 11 alin. (2) lit. e)cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată sau cheltuieli aferente în cazul soluționării alternative a litigiului dacă soluția este favorabilă persoanei prejudiciate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 12 lit. f)amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului;
Textul în documentul-sursă ↗Art. 12 lit. g)cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Art. 272 alin. (1), integralCheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, administrarea și, după caz, valorificarea în cursul procesului penal a bunurilor indisponibilizate, onorariile avocaților, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părți.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 276 alin. (2)Când acțiunea civilă este admisă numai în parte, instanța îl poate obliga pe inculpat la plata totală sau parțială a cheltuielilor judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 274 alin. (1)În caz de renunțare la urmărirea penală, condamnare, amânare a aplicării pedepsei sau renunțare la aplicarea pedepsei, suspectul sau, după caz, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepția cheltuielilor privind avocații din oficiu și interpreții desemnați de organele judiciare, care rămân în sarcina statului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 276 alin. (1)În caz de condamnare, renunțare la urmărirea penală, renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, inculpatul este obligat să plătească persoanei vătămate, precum și părții civile căreia i s-a admis acțiunea civilă cheltuielile judiciare făcute de acestea.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 276 alin. (3)În caz de renunțare la pretențiile civile, precum și în caz de tranzacție, mediere ori recunoaștere a pretențiilor civile, instanța dispune asupra cheltuielilor conform înțelegerii părților.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 276 alin. (5)În caz de achitare, persoana vătămată sau partea civilă este obligată să plătească inculpatului și, după caz, părții responsabile civilmente cheltuielile judiciare făcute de aceștia, în măsura în care au fost provocate de persoana vătămată sau de partea civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 276 alin. (6)În celelalte cazuri instanța stabilește obligația de restituire potrivit legii civile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 7 alin. (2)Acțiunile și cererile având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din vătămări ale integrității fizice și/sau psihice se taxează cu 100 lei.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 55Pentru cererile și acțiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗Nota temporală oficială a Portalului Legislativ, imediat după art. 7 alin. (2).(la 20-03-2021, Articolul 7 a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 32 din 16 martie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 263 din 17 martie 2021 )
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă — reprezentarea HTML cu amendamentele din 2023 și 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art. 13 alin. (1), prima propozițieAjutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 13 alin. (3)Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 14. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluționat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 13 alin. (2)Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanței a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea căii de atac și se soluționează de urgență de un alt complet decât cel care a soluționat cauza pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 13 alin. (4)În cazul admiterii cererii de ajutor public judiciar în condițiile art. 6 lit. a), instanța comunică de îndată încheierea solicitantului și baroului de avocați. Baroul este obligat să desemneze în 48 de ore un avocat cu drept de a pleda în fața instanței de apel sau, după caz, de recurs. Data desemnării avocatului și datele de identificare a acestuia se comunică instanței și solicitantului în cel mult 48 de ore.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 13 alin. (5)De la data desemnării avocatului potrivit alin. (4) începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 451 alin. (1), integralCheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 452Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 34 alin. (1)Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 23 alin. (1), partea introductivă și lit. a)–b).Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din: a) taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, dar nu mai puțin de 20 lei; b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puțin de 20 lei.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 28, textul normativ înaintea notei jurisprudențiale.Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă — reprezentarea HTML cu amendamentele din 2023 și 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 7, a doua propozițieValoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii de bază minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Textul în documentul-sursă ↗