Când pot gestiona singur demersurile și când mă poate ajuta un avocat

Nu ai nevoie în mod obligatoriu de avocat pentru orice demers după accident. Poți depune personal cererea RCA și, ca regulă, te poți prezenta personal într-un proces civil. Poți solicita și ajutor punctual, nu doar reprezentare integrală. În dosarul penal există însă cazuri distincte de asistență obligatorie, stabilite după rolul persoanei și etapa procedurii. Costurile și accesul la ajutor public trebuie analizate separat; nici angajarea unui avocat, nici acordarea ajutorului nu garantează rezultatul. [1] [2] [3] [8] [9] [25]

ACTUALIZAT: 12 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 12 minute
CATEGORIE: Avocat și decizie informată

Cuprins · 15 secțiuni

01Cui se adresează
02Ce pot face singur și ce nu rezultă din asta
03Când merită să cer o analiză juridică
04În procesul civil: personal nu înseamnă fără reguli
05În dosarul penal contează rolul persoanei și etapa
06Ce verific înaintea colaborării
07Onorariul convenit și suma recuperabilă sunt lucruri diferite
08Când nu pot suporta costurile: trei mecanisme distincte
09Termenele nu așteaptă alegerea avocatului
10Două repere din jurisprudență
11Cum folosesc acest ghid
12Termene și repere
13Lista ta de pași
14Întrebări frecvente
15Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Persoane fizice care aleg între demersuri personale, consultație limitată și reprezentare după un accident.
Victime, persoane care solicită despăgubiri și, în secțiunea expres delimitată, suspecți și inculpați în proceduri penale.

✕ NU ACOPERĂ

Reprezentarea societăților și a altor persoane juridice.
Calcul individual al termenelor, eligibilității, taxelor, onorariilor sau valorii despăgubirii.
Proceduri externe ori transfrontaliere detaliate și recomandarea unui avocat nominal.
Ghid exhaustiv al profesiei, al ajutorului public sau al tuturor ipotezelor de asistență obligatorie.

Ce pot face singur și ce nu rezultă din asta

Poți depune personal cererea de despăgubire din asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA), inclusiv electronic. Legea permite și depunerea prin mandatar — persoana împuternicită să acționeze pentru tine. Angajarea unui avocat nu este o condiție generală pentru deschiderea dosarului. Asta nu înseamnă că asigurătorul trebuie să accepte automat răspunderea, documentele ori suma cerută. [1] [34]

Gestionarea personală poate fi o opțiune când înțelegi traseul, poți organiza probele și urmărești răspunsurile. De exemplu, poți strânge documentele, cere înregistrarea solicitării și compara răspunsul cu ceea ce ai cerut. Acestea sunt recomandări de organizare, nu un test legal al „dosarului simplu”. Folosește ghidul cererii RCA și checklistul documentelor. [33] [34]

Poți cere ajutor punctual, fără să delegi întregul dosar: o consultație, analiza unei oferte, verificarea unui înscris înainte de semnare sau redactarea unei cereri. Activitatea și limitele ei trebuie clarificate în contract. [3] [4]

Când merită să cer o analiză juridică

Merită să iei în calcul o consultație atunci când problema nu mai este doar transmiterea unor acte: se contestă cine a provocat accidentul; efectele vătămării nu sunt încă lămurite; există mai multe persoane îndreptățite sau un minor; ai primit un refuz tehnic; ți se cere să semnezi o înțelegere care poate închide disputa; ori sunt implicate proceduri și termene diferite. Aceste exemple indică nevoia posibilă de analiză, nu situații în care legea impune automat avocat. [5]

O întrebare precisă este mai utilă decât „cât primesc?”. De exemplu: „Ce drepturi afectează documentul pe care mi se cere să îl semnez și ce probe lipsesc pentru suma contestată?” Cere să fie separate ceea ce rezultă clar din acte, ceea ce poate fi argumentat și ceea ce rămâne incert. Un rezultat promis nu înlocuiește analiza. Pentru problema concretă, vezi oferta RCA insuficientă sau motivarea refuzului. [15] [33]

Dacă alegi reprezentarea, stabilește dacă mandatul privește numai relația cu asigurătorul, și dosarul penal, ori și acțiunea civilă, calea de atac sau executarea. Nu presupune că un serviciu convenit pentru o etapă le include pe toate. [4] [13]

În procesul civil: personal nu înseamnă fără reguli

O persoană fizică poate, ca regulă, să își exercite drepturile procedurale personal. Codul de procedură civilă (CPC) permite reprezentarea, dar cere reprezentarea legală în situațiile prevăzute pentru persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu. Reprezentarea nu înlătură prezența personală în cazurile în care legea o impune. Nici recursul, o cale de atac a hotărârii, nu trebuie descris astăzi ca fiind, pentru orice persoană fizică, posibil numai prin avocat. [2] [31]

Un mandatar neavocat nu este în aceeași situație cu partea care se apără singură. Mandatarul neavocat are limitări la susținerea excepțiilor procesuale și a fondului, activități care se fac, în condițiile art. 83 CPC, prin avocat. Există excepția soțului sau rudei până la gradul al doilea inclusiv care este licențiat în drept. O simplă procură nu transformă orice prieten în avocat. [6]

O tranzacție — înțelegerea prin care se soluționează disputa —, renunțarea la judecată ori la drept și alte acte de dispoziție nu sunt simple formalități. Pentru îndeplinirea lor prin reprezentant sunt necesare mandatul special sau încuviințarea cerută de lege. Nu semna ori autoriza asemenea acte fără să înțelegi exact ce se închide și ce rămâne de discutat. [7]

În dosarul penal contează rolul persoanei și etapa

Pentru persoana vătămată și partea civilă — persoana care cere despăgubiri în procesul penal —, asistența juridică este obligatorie în cazurile art. 93 alin. (4) din Codul de procedură penală (CPP): între acestea, lipsa capacității de exercițiu sau capacitatea restrânsă și anumite infracțiuni enumerate de lege. Separat, organul judiciar dispune desemnarea unui avocat din oficiu dacă apreciază că persoana nu își poate face singură apărarea. O vătămare gravă într-un accident nu înseamnă, singură, că orice adult primește automat avocat din oficiu. [8]

Pentru suspect sau inculpat — persoana cercetată ori acuzată de săvârșirea unei infracțiuni —, art. 90 CPP are alte ipoteze, inclusiv minoritatea, privarea de libertate în cazurile prevăzute și aprecierea că nu își poate face singur apărarea. Regula legată de infracțiuni sancționate cu detențiune pe viață ori cu închisoare mai mare de 5 ani se aplică în camera preliminară, etapa judiciară premergătoare judecății, și în judecată; nu trebuie extinsă mecanic la orice act de urmărire penală. În caz de asistență obligatorie, lipsa unui avocat ales conduce la desemnarea unuia din oficiu, potrivit legii. [9]

Avocatul poate exercita drepturile procedurale specifice rolului clientului. Totuși, consultarea dosarului nu este un drept rezervat exclusiv avocatului, iar reprezentarea nu înlătură prezența personală când aceasta este obligatorie ori considerată necesară de organul judiciar. Consultarea rămâne supusă condițiilor și limitelor CPP. [10]

Ce verific înaintea colaborării

Verifică identitatea și dreptul actual de exercitare în tabloul baroului, în cadrul profesiei organizate prin Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR). Numele dintr-o reclamă și o carte de vizită nu înlocuiesc această verificare. Ghidul nu recomandă și nu certifică un avocat nominal. Găsești detaliile în ghidul verificării avocatului. [11]

Regula este contractul de asistență juridică în formă scrisă. Statutul profesiei de avocat permite, în mod excepțional, încheierea verbală, cu obligația redactării scrise cât mai curând posibil. Nu trata excepția ca pe o dispensă permanentă de documentare a colaborării. [35] Clarifică obiectul, etapa, persoana reprezentată, onorariul, cheltuielile și limitele împuternicirii. Ca măsură practică, păstrează un exemplar și stabilește cu avocatul cum primești copii ale cererilor, răspunsurilor și comunicărilor. Cere explicații separate pentru un mandat de negociere și pentru unul de a accepta definitiv o înțelegere. [12] [13] [7] [33]

Spune de la început cine sunt ceilalți participanți, pentru verificarea unui posibil conflict de interese. Avocatul are obligații de secret profesional, cu excepțiile expres prevăzute de lege; nu prezenta confidențialitatea ca fiind fără nicio excepție. Practic, transmite documentele printr-un canal convenit direct, nu într-un comentariu public. Pagina de față nu are formular pentru încărcarea dosarului. [14] [33]

Onorariul convenit și suma recuperabilă sunt lucruri diferite

Onorariul poate avea o componentă orară sau fixă și, în condițiile statutului, una de succes, complementară. În cauzele penale, onorariul de succes privește numai latura civilă. Statutul interzice pactul de quota litis, în care totalitatea onorariului depinde exclusiv de rezultatul judiciar; asta nu face ilegală orice componentă procentuală de succes. Cere să fie definit rezultatul, baza calculului și momentul plății. Nu există în acest ghid un „preț normal” inventat. [16] [17] [33]

În procesul civil, cheltuielile se cer și se dovedesc; instanța ține seama și de rezultatul procesului. Poate reduce motivat partea reprezentând onorariul recuperabil de la adversar când acesta este vădit disproporționat, potrivit criteriilor legale. Reducerea nu modifică, prin ea însăși, obligația contractuală dintre client și avocat. Prin urmare, faptul că plătești o sumă nu garantează că o recuperezi integral. [18] [19]

Păstrează contractul, facturile și dovezile de plată și discută din timp depunerea lor. Regula este dovedirea cheltuielilor până la închiderea dezbaterilor asupra fondului. Există o dezlegare specială privind proba adusă în apel, explicată mai jos; ea nu este un motiv pentru a lăsa deliberat dosarul fără dovezi. Pentru analiza contractului, vezi onorarii și cheltuieli. [19] [32]

Când nu pot suporta costurile: trei mecanisme distincte

Ajutorul public judiciar în materie civilă este sprijinul statului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 (OUG nr. 51/2008). Poate privi avocatul și, separat, alte costuri sau taxele judiciare. Nu este procedura de numire a apărătorului obligatoriu într-un dosar penal. [20] [9]

Pentru criteriile de venit din art. 8, se compară venitul mediu net lunar pe membru de familie din ultimele două luni cu salariul minim brut pe țară: sub 25%, sumele se avansează integral de stat; în ipoteza alin. (2), sub 50%, se avansează în proporție de 50%. Definiția familiei și veniturile și cheltuielile relevante sunt cele din ordonanță. Pragurile au fost modificate în 2023; nu folosi vechile praguri fixe în lei din materiale neactualizate. [21] [22]

Depășirea pragurilor nu exclude singură ajutorul: art. 8 alin. (3), în forma modificată în 2024, permite analiza nevoilor atunci când costurile limitează accesul efectiv la justiție, raportat la venituri și cheltuieli dovedite. Există și situații speciale prevăzute prin lege. Acordarea nu este automată și formele de sprijin au limite. [20] [23]

Cererea judiciară se adresează instanței competente, cu actele cerute privind veniturile, obligațiile și ajutorul primit anterior; cererea de acordare este netaxată. Pentru asistența extrajudiciară există un traseu distinct prin barou. Ajutorul nu elimină riscul cheltuielilor datorate adversarului și nici toate ipotezele de restituire a sumelor avansate de stat. În situația expres prevăzută de art. 50², obligația de restituire privește bunurile sau drepturile de creanță dobândite prin hotărârea indicată de text, dacă valoarea ori cuantumul lor depășește de 10 ori ajutorul acordat. Nu rezultă că orice câștig de cauză impune restituirea. [24] [25]

Asistența obligatorie în penal urmează CPP și rolul persoanei, explicate mai sus, nu pragurile de venit ale ajutorului civil. Asistența gratuită pentru victimele infracțiunilor, din Legea nr. 211/2004, este un alt mecanism. Pentru victimele altor infracțiuni decât cele enumerate la art. 14, art. 15 cere un venit lunar pe membru de familie cel mult egal cu salariul minim brut din anul cererii, împreună cu celelalte condiții aplicabile. Nu importa aici formula „net, două luni, 25%/50%” din ordonanța civilă și nu presupune că orice accident intră automat în lista art. 14. [8] [9] [26]

Pentru acest ultim mecanism, cererea se depune la tribunalul de la domiciliul victimei, potrivit art. 17. Art. 18 prevede o limită echivalentă cu 5 salarii de bază minime brute pe țară, stabilite pentru anul cererii, pentru întregul parcurs indicat de lege. O nouă cerere și cumulul până la dublul acestei limite sunt posibile numai în condițiile alin. (2), nu automat. Vechea condiție din art. 16 referitoare la sesizarea organelor judiciare a fost abrogată începând cu 8 noiembrie 2024; aceasta nu desființează termenele independente ale plângerii penale. Traseele și actele trebuie verificate separat, în ghidul ajutorului public judiciar și al altor forme de asistență. [26] [27]

Termenele nu așteaptă alegerea avocatului

Căutarea unui avocat sau programarea unei consultații nu constituie un motiv general de oprire a termenelor. În procesul civil, amânarea pentru lipsă de apărare este excepțională și cere motive temeinice neimputabile părții ori reprezentantului. Depășirea termenelor poate avea consecințe procedurale; repunerea în termen are condiții proprii, nu este o corecție automată. Identifică actul primit, data comunicării și procedura din ghidul termenelor. [30]

Există o regulă specială pentru ajutorul public judiciar solicitat în vederea unei căi de atac civile: cererea nouă trebuie făcută în termenul acelei căi de atac. Cererea se adresează instanței a cărei hotărâre se atacă. Întreruperea poate opera o singură dată dacă înscrisurile prevăzute de art. 14 sunt depuse în cel mult 10 zile de la introducerea cererii de ajutor. Începutul noului termen se verifică potrivit art. 13: comunicarea încheierii relevante sau, când se aprobă asistența prin avocat, desemnarea acestuia. Nu transforma această excepție într-o regulă că orice cerere de ajutor suspendă orice termen. [28]

Dacă este respins ajutorul civil, art. 15 permite reexaminarea în 5 zile de la comunicarea încheierii. Cererea de reexaminare este soluționată în camera de consiliu, de un alt complet al aceleiași instanțe. Acesta nu este termenul pentru toate formele de asistență și nici termenul de atac al hotărârii din dosarul principal. [29]

Două repere din jurisprudență

Curtea Constituțională, Decizia nr. 462/2014: Curtea a înlăturat cerința de asistență sau reprezentare obligatorie prin avocat pentru persoanele fizice în recurs, din textele CPC de atunci. Motivarea privește accesul la justiție și proporționalitatea acestei condiții. Nu spune că avocatul este inutil și nici că toate regulile speciale de reprezentare sunt neconstituționale. Regulile actuale ale reprezentării sunt cele din CPC; decizia din 2014 nu înlocuiește analiza regulilor aplicabile procedurii concrete. [31] [2]

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Decizia nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă), publicată la 7 august 2024: când cheltuielile au fost cerute în prima instanță, dar cererea a fost respinsă pentru lipsa dovezii achitării, dovada poate fi adusă prin înscrisuri noi în apelul împotriva acelei soluții. Contextul era un litigiu de executare, nu un accident rutier; aici interesează regula procedurală. Decizia nu garantează rambursarea oricărei sume și nu stabilește rezultatul definitiv al dosarului concret al cititorului. [32] [18]

Cum folosesc acest ghid

Alege nivelul de ajutor pentru o problemă identificată, nu din ideea că orice accident cere obligatoriu avocat sau, invers, că existența unor formulare face inutilă analiza juridică. Pregătește cronologia, documentele, întrebarea și termenele cunoscute; apoi clarifică serviciul și costurile înainte de a delega. Acestea sunt recomandări practice, nu condiții noi pentru despăgubire. [3] [33] [34]

Informația este generală. Ghidul privește în principal persoane fizice și proceduri din România; nu stabilește eligibilitatea pentru ajutor, onorariul potrivit ori strategia unui dosar individual. Regula aplicabilă unei situații istorice se verifică separat. Nu transmite dosarul medical sau acte de identitate în spații publice ale site-ului; păstrează-le pentru instituția competentă ori profesionistul ales.

Termene și repere procedurale

REGULĂReexaminarea refuzului ajutorului public judiciar civil

Interval: 5 zile de la comunicarea încheierii de respingere
De când începe: Comunicarea legală a încheierii de respingere pronunțate potrivit OUG nr. 51/2008.
Cum se aplică: Art. 15 alin. (2) din OUG nr. 51/2008 se coroborează cu regulile procedurale de la art. 181–183 CPC: la termenul pe zile se exclud ziua de început și cea de împlinire; ultima zi nelucrătoare prelungește termenul. Dovada depunerii se verifică după modalitatea folosită.
Consecințe: Depășirea termenului poate face tardivă reexaminarea, sub rezerva normelor legale aplicabile, inclusiv a condițiilor de repunere.

[29][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu este termenul căii de atac din dosarul principal.
Nu este termenul reexaminării cererii întemeiate pe Legea nr. 211/2004.
Nu se calculează aici o ultimă zi individuală; comunicarea și eventualele incidente trebuie verificate.

REGULĂAjutor civil pentru exercitarea unei căi de atac: cererea și documentele

Interval: Cererea: în termenul căii de atac; înscrisurile de la art. 14: în maximum 10 zile pentru efectul întreruperii unice
De când începe: Intenția de exercitare a căii de atac; termenul principal este cel aplicabil hotărârii respective. Pentru intervalul de cel mult 10 zile se pornește de la introducerea cererii de ajutor.
Cum se aplică: Art. 13 alin. (1)–(5) din OUG nr. 51/2008: cererea nouă se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, în termenul căii de atac. Întreruperea se produce o singură dată dacă se depun în maximum 10 zile înscrisurile cerute. Noul termen curge de la comunicarea încheierii relevante privind ajutorul ori reexaminarea; dacă este admis ajutorul prin avocat, alin. (5) leagă noul termen de desemnarea avocatului. Calculul zilelor se coroborează cu CPC.
Consecințe: Neîndeplinirea condițiilor poate înlătura efectul întreruperii invocat și expune calea de atac riscului de tardivitate.

[28][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu operează pentru orice cerere generică de ajutor sau pentru orice termen RCA, civil ori penal.
Condiția documentelor nu trebuie confundată cu un drept general de prelungire a termenului principal.
Se verifică separat calea de atac existentă, comunicarea, soluția asupra ajutorului și desemnarea; nu se face calcul individual.

REGULĂDovedirea cheltuielilor solicitate în procesul civil

Interval: Ca regulă: până la închiderea dezbaterilor asupra fondului
De când începe: Solicitarea cheltuielilor de judecată în procedura civilă.
Cum se aplică: Reper procedural, nu interval calculat de la accident. Art. 452 CPC cere dovada existenței și întinderii cheltuielilor; Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 privește posibilitatea dovezii prin înscrisuri noi în apelul împotriva respingerii unei cereri deja făcute în prima instanță pentru lipsa dovezii achitării.
Consecințe: Lipsa dovezilor poate duce la respingerea cererii de cheltuieli; situația unei eventuale căi de atac se analizează distinct.

[19][32]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu se transformă dezlegarea specială într-o permisiune generală de a ignora termenele probatorii.
Nu garantează rambursarea integrală sau admiterea cererii în apel.
Nu privește orice cost solicitat extrajudiciar asigurătorului.

Lista ta de pași

Identifică rolul tău, actul primit, data comunicării și procedura; nu amâna verificarea termenului până găsești un avocat. [30]
Pregătește cronologia, documentele disponibile și întrebarea precisă pentru consultație. Separă faptele dovedite de presupuneri. [33]
Verifică identitatea și dreptul de exercitare; comunică numele celorlalte părți pentru controlul conflictelor de interese. [11] [14]
Stabilește în scris serviciul, etapa, onorariul, cheltuielile și limitele mandatului, inclusiv cine poate accepta o înțelegere. [7] [12] [13]
Păstrează contractul și dovezile de plată; clarifică ce sume ar putea rămâne în sarcina ta, inclusiv când soliciți ajutor public. [18] [19] [25]
Stabilește cu avocatul o modalitate de comunicare și predare a copiilor; nu publica documentele personale în comentarii. [14] [33]

Întrebări frecvente

Pot deschide dosarul RCA fără avocat?

Da. Cererea poate fi formulată personal, inclusiv electronic, sau prin mandatar. Asigurătorul verifică în continuare condițiile și probele; absența avocatului nu este, singură, un motiv general de refuz. [1] [34]

Pot plăti doar analiza ofertei sau a unei înțelegeri?

Da, serviciul poate fi limitat la activitatea convenită, de exemplu o consultație sau verificarea unui document. Precizează obiectul și ce nu intră în contract. [3] [4]

O rudă mă poate reprezenta în instanța civilă?

Reprezentarea prin neavocat este posibilă, dar are limite la susținerea excepțiilor și fondului. Excepția pentru soț ori rudă până la gradul al doilea cere și ca persoana să fie licențiată în drept. Nu confunda această situație cu apărarea ta personală. [2] [6]

Primesc automat avocat gratuit fiindcă am fost rănit?

Nu. Trebuie separat regimul asistenței obligatorii în penal, ajutorul civil și sprijinul prevăzut pentru victimele infracțiunilor. Fiecare are condiții proprii; gravitatea vătămării nu este o regulă universală de numire a unui avocat. [8] [20] [26]

Dacă depășesc pragurile de venit ale ajutorului civil, nu mai are rost cererea?

Depășirea pragurilor nu exclude singură analiza. Art. 8 alin. (3) cere evaluarea nevoilor, costurilor, veniturilor și cheltuielilor dovedite. Aceasta nu înseamnă că orice cerere va fi admisă. [21] [23]

Recuperez integral onorariul dacă obțin despăgubiri?

Nu există o garanție generală. Cheltuielile se cer și se dovedesc; contează rezultatul procesului, iar instanța poate reduce onorariul rambursabil în condițiile legii, fără să modifice contractul tău cu avocatul. [18] [19]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului

Persoana prejudiciată poate formula personal cererea RCA, inclusiv electronic, fără condiția generală de a angaja avocat.
[1]
Persoana fizică poate acționa personal în procesul civil; reprezentarea legală și limitele mandatarului neavocat sunt întrebări distincte.
[2][6]
Asistența obligatorie a victimei în penal nu se deduce automat din gravitatea vătămării și nu urmează regula pedepsei pentru inculpat.
[8][9]
Pragul pedepsei mai mari de 5 ani de la art. 90 lit. c) CPP privește camera preliminară și judecata.
[9]
Ajutorul poate consta într-un serviciu juridic limitat contractual, fără delegarea tuturor etapelor.
[3][4]
Actele de dispoziție prin reprezentant cer mandat special sau încuviințarea legală corespunzătoare.
[7]
Componentele de succes nu sunt identice cu pactul de quota litis interzis; onorariul de succes în penal privește numai latura civilă.
[16][17]
Suma plătită avocatului nu este garantat recuperabilă integral de la adversar, iar reducerea judiciară nu modifică raportul contractual.
[18][19]
Pragurile civile compară venitul mediu net lunar pe membru de familie din două luni cu 25% sau 50% din minimul brut, nu cu vechile sume fixe.
[21][22]
Ajutorul civil poate fi analizat și în alte situații după costuri, venituri și cheltuieli dovedite; depășirea pragurilor nu este singură o excludere.
[20][23]
Ajutorul public civil nu elimină toate costurile adversarului, plafoanele și ipotezele de restituire.
[25]
Regimul pentru victime din Legea nr. 211/2004 are condiții proprii; art. 16 a fost abrogat în 2024, fără abolirea termenelor penale independente.
[26][27]
Căutarea avocatului nu oprește în general termenele; art. 13 din OUG nr. 51/2008 este o excepție condiționată pentru calea de atac.
[28][30]
Refuzul ajutorului civil poate fi reexaminat în 5 zile de la comunicarea încheierii, distinct de alte căi de atac.
[29]
Decizia Curții Constituționale nr. 462/2014 privește cerința istorică de avocat în recurs pentru persoane fizice, nu inutilitatea avocatului sau toate formele de reprezentare.
[31][2]
Decizia ÎCCJ nr. 34/2024 (hotărâre prealabilă) permite dovada prin înscrisuri noi în apel în ipoteza limitată a cheltuielilor cerute deja și respinse pentru lipsa dovezii achitării.
[32][19]

Informațiile și documentele de pregătit

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 12 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · Legea nr. 132/2017, art. 20 alin. (1)–(3) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 20 alin. (1)–(3)
(1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art. 80 alin. (1)–(3) și art. 83 alin. (1)–(2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 80 alin. (1)
Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 80 alin. (3)
Părțile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condițiile legii, cu excepția cazului în care legea impune prezența lor personală în fața instanței.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 80 alin. (2)
Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercițiu vor sta în judecată prin reprezentant legal.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 83 alin. (1)–(2)
(1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. (2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicatăLege · Legea nr. 51/1995, art. 2 alin. (4), art. 3 alin. (1) lit. a)–c) și art. 28 alin. (1) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 2 alin. (4)
Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 3 alin. (1), teza introductivă și lit. a)–c)
Activitatea avocatului se realizează prin: a)consultaţii şi cereri cu caracter juridic; b)asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii; c)redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 28 alin. (1)
Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRNormă · Statut, art. 121–122 și art. 126Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art. 121 alin. (1), prima frază
Contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă pe suport material, pe suport informatic sau în formă electronică, cerută ad probationem.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 121 alin. (5)
Contractul de asistență juridică poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă verbală. În acest caz, ca și în situația prevăzută la alin. (2), dispozițiile art. 43 din Lege se aplică în mod corespunzător. Contractul în formă scrisă va fi redactat în cel mai scurt timp posibil.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 122 alin. (1) lit. c)–d)
obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului; onorariul;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 126 alin. (1)
Contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II.
Textul în documentul-sursă ↗
Statutul profesiei de avocat, art. 122 alin. (1)–(2)
(1)Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente: a)datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia; b)datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul; c)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului; d)onorariul; e)atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia; f)modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client; g)semnăturile părţilor. (2)Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicatăLege · Legea nr. 51/1995, art. 3 alin. (1) și art. 45 · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 3 alin. (1), teza introductivă și lit. a)–c)
Activitatea avocatului se realizează prin: a)consultaţii şi cereri cu caracter juridic; b)asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii; c)redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 45 alin. (1)
Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art. 83 alin. (1)–(2) · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 83 alin. (1)–(2)
(1) În fața primei instanțe, în apel, precum și în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. (2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în fața oricărei instanțe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licențiat în drept.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art. 81 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 81 alin. (1)
Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 81 alin. (2)
Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · CPP, art. 93 alin. (4)–(5) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.93 alin.(5); PDF p.43
Când organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 93 alin. (4)
Asistența juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă sau când persoana vătămată sau partea civilă este victima uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 197, 199, 209-216^1, 218, 218^1, 219, 219^1, 221, 222 și 223 din Codul penal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · CPP, art. 90 lit. a)–c) și art. 91 alin. (1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 90, integral; PDF pagina 40
Asistenţa juridică este obligatorie: a)când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege; b)în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea; c)în cursul procedurii în cameră preliminară şi în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 91 alin. (1); PDF pagina 41
În cazurile prevăzute în art. 90, dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · CPP, art. 93 alin. (1)–(3), art. 94 alin. (8), art. 96 · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 93 alin. (1); PDF, pagina 42
În cursul urmăririi penale, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul să fie încunoştinţat în condiţiile art. 92 alin. (2), să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în condiţiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului şi de a formula cereri şi a depune memorii. Dispoziţiile art. 89 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 93 alin. (3); PDF, pagina 42
În cursul judecăţii, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepţia celor pe care aceasta le exercită personal, şi dreptul de a consulta actele dosarului.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 96; PDF, pagina 44
În cursul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte părţi, precum şi persoana vătămată pot fi reprezentaţi, cu excepţia cazurilor în care prezenţa acestora este obligatorie sau este apreciată ca fiind necesară de procuror, judecător sau instanţa de judecată, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 94 alin. (8); PDF p.43
(8)Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de a consulta dosarul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicatăLege · Legea nr. 51/1995, art. 1 alin. (2), art. 23–24 · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 1 alin. (2)
Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 23 alin. (1)
Baroul are obligaţia să întocmească anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetică, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul să pună concluzii.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 24 alin. (1)–(3)
(1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate. (2) În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării Stării de incompatibilitate. (3) Până la încetarea stării de incompatibilitate, cel primit în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor incompatibili într-o secţiune, distinct.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicatăLege · Legea nr. 51/1995, art. 28 alin. (1)–(2) · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 28 alin. (1)
Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 28 alin. (2)
Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRNormă · Statut, art. 122 alin. (1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 122 alin. (1) lit. c)–d)
obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului; onorariul;
Textul în documentul-sursă ↗
Statutul profesiei de avocat, art. 122 alin. (1)–(2)
(1)Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente: a)datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia; b)datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul; c)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului; d)onorariul; e)atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia; f)modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client; g)semnăturile părţilor. (2)Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicatăLege · Legea nr. 51/1995, art. 11 și art. 45 · forma din 6 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 11
Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 45 alin. (1)
Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRNormă · Statut: art. 110–116, art. 133–134 și art. 139 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 111
Avocatul este dator să îşi sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod conştiincios, corect şi cu diligentă. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 114 alin. (1)
Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 139 alin. (1)
Avocatul va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 134 alin. (1)
Avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, în limitele legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRNormă · Statut, art. 127–129Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
Art. 127 alin. (1)
Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 128 alin. (1)–(2)
Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale prezentului statut. Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 129 alin. (4)
Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 129 alin. (6)–(7)
Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix. În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 129 alin. (2)–(3)
Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unităţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului. Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează clientului.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 128 alin. (3)–(4)
În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentării imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştinţa acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare. În absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprimă expres dezacordul în privinţa onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat. În toate situaţiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistenţă juridică, ce urmează să fie încheiat în formă scrisă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRNormă · Statut, art. 130Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 130 alin. (1)–(2)
Este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis. Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art. 451 alin. (1)–(3) și art. 453 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Art. 451 alin. (1), integral
Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 451 alin. (2), a doua propoziție
Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 451 alin. (2), prima propoziție
Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 451 alin. (3)
Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 451 alin. (4)
Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 453 alin. (1)
Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 453 alin. (2)
Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art. 452 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 452
Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · OUG nr. 51/2008, art. 3–8^1 · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 8 extrase citate
Art. 3
Ajutorul public judiciar prevăzut de prezenta ordonanță de urgență se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 4 alin. (1)
Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 5 alin. (1)–(2)
(1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin familie se înțelege soțul/soția, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului. (2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 6, teza introductivă și lit. a)–d)
Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc; d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 7
Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii de bază minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 8 alin. (1)–(2)
(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. (2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 8 alin. (3)
Ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate și cheltuielile dovedite, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 8^1
Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistență judiciară sau dreptul la asistență juridică gratuită, ca măsură de protecție, în considerarea unor situații speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut și altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoașterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situația specială care a justificat recunoașterea, prin lege, a dreptului la asistență judiciară sau la asistență juridică gratuită.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · OUG nr. 51/2008, art. 5 și art. 8–9 · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art. 5 alin. (1)–(2)
(1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin familie se înțelege soțul/soția, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului. (2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 8 alin. (1)–(2)
(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. (2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 8 alin. (3)
Ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate și cheltuielile dovedite, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 8^1
Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistență judiciară sau dreptul la asistență juridică gratuită, ca măsură de protecție, în considerarea unor situații speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut și altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoașterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situația specială care a justificat recunoașterea, prin lege, a dreptului la asistență judiciară sau la asistență juridică gratuită.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 9
La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic pentru satisfacerea unor necesități de bază, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Legea nr. 31/2023 pentru modificarea OUG nr. 51/2008Lege · Legea nr. 31/2023, art. I pct. 1–3Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. I pct. 1 — noul art. 7 · forma extrasului din 11 ianuarie 2023
Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii de bază minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. I pct. 2 — noile alin. (1)–(2) ale art. 8 · forma extrasului din 11 ianuarie 2023
(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. (2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. I pct. 3 — noul art. 9 · forma extrasului din 11 ianuarie 2023
La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic pentru satisfacerea unor necesități de bază, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Legea nr. 268/2024 — modificările aduse OUG nr. 51/2008Lege · Legea nr. 268/2024, art. II pct. 2Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. II pct. 2 — noul art. 8 alin. (3) · forma extrasului din 30 octombrie 2024
Ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate și cheltuielile dovedite, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · OUG nr. 51/2008, art. 11–12, art. 14–15 și art. 35–37 · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 8 extrase citate
Art. 11 alin. (1)–(3)
(1) Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanței competente pentru soluționarea cauzei în care se solicită ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competența instanței de executare. (2) În cazul în care instanța competentă nu se poate stabili potrivit alin. (1), competentă este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința solicitantul. (3) Dacă ajutorul public judiciar este solicitat într-un proces în curs, cererea sau, după caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se soluționează, dacă legea nu prevede altfel, de completul învestit cu soluționarea cererii principale.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 12 alin. (1)–(2)
(1) Ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecății, de la data formulării cererii de către persoana interesată, și se menține pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat. (2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 14 alin. (1)
Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 14 alin. (2)
La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina sa, precum și posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 15 alin. (1)–(3)
(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. (2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. (3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 35 alin. (1)–(2)
(1) Asistența prin avocat poate fi și extrajudiciară și constă în acordarea de consultații, formularea de cereri, petiții, sesizări, inițierea altor asemenea demersuri legale, precum și în reprezentarea în fața unor autorități sau instituții publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuții jurisdicționale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistența extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informații clare și accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituțiile competente, și, dacă este posibil, la condițiile, termenele și procedurile prevăzute de lege pentru recunoașterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant. (2) Asistența extrajudiciară se acordă conform prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 36
Avocatul care a acordat asistență extrajudiciară nu poate acorda asistență judiciară aceleiași persoane, pentru valorificarea ori apărarea aceluiași drept sau interes, în cazul în care beneficiarul asistenței extrajudiciare formulează cerere de chemare în judecată pentru valorificarea ori apărarea acelui drept sau interes.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 37
Modul de plată și nivelul remunerației avocaților pentru serviciile de asistență extrajudiciară se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · OUG nr. 51/2008, art. 7, art. 14 alin. (2), art. 17 alin. (2), art. 19 și art. 50^2 · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art. 7
Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăși, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii de bază minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 14 alin. (2)
La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți vor fi în sarcina sa, precum și posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 17 alin. (2)
Dacă instanța constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credință, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum și la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obținut nejustificat scutirea.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 19 alin. (1)–(2)
(1) Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia. (2) Instanța poate dispune însă, odată cu soluționarea cauzei, obligarea părții care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, dacă prin comportamentul nediligent avut în timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori dacă prin hotărâre judecătorească s-a constatat că acțiunea a fost exercitată abuziv.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 50^2
În situația în care, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândește bunuri sau drepturi de creanță a căror valoare, respectiv cuantum, depășește de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevăzută la cap. III din prezenta ordonanță de urgență.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Legea nr. 211/2004 — reprezentarea Portalului Legislativ cu modificările Legii 272/2024Lege · Art. 14–15, art. 17 alin. (1)–(4) și (7), art. 18 alin. (1)–(2) · forma din 8 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 8 extrase citate
Art. 15
Asistența juridică gratuită se acordă, la cerere, victimelor altor infracțiuni decât cele prevăzute la art. 14 alin. (1), cu respectarea condițiilor stabilite la art. 14 alin. (2), dacă venitul lunar pe membru de familie al victimei este cel mult egal cu salariul de bază minim brut pe țară stabilit pentru anul în care victima a formulat cererea de asistență juridică gratuită.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 14 alin. (1) lit. b)
membrii de familie ai persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal, precum și a infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare moartea persoanei.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 14 alin. (1) lit. a), fragmentul inițial
persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei,
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 14 alin. (2)
Asistența juridică gratuită se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României sau, în cazul în care infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului României, dacă victima este cetățean român sau străin care locuiește legal în România și procesul penal se desfășoară în România.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 17 alin. (1)
Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite se depune la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază victima și se soluționează de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor unor infracțiuni, prin încheiere, în termen de 15 zile de la data depunerii.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 17 alin. (3)–(4)
La cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere și orice alte documente deținute de victimă, utile pentru soluționarea cererii. Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite se soluționează prin încheiere, în camera de consiliu, cu citarea victimei.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 17 alin. (7)
Încheierea prin care s-a respins cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite este supusă reexaminării de către tribunalul în cadrul căruia funcționează Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, la cererea victimei, în termen de 15 zile de la comunicare. Reexaminarea se soluționează în complet format din doi judecători.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 18 alin. (1)–(2)
Asistența juridică gratuită se acordă fiecărei victime pe tot parcursul procesului și în faza de executare silită a hotărârii privind despăgubirile civile acordate acesteia, în limita unei sume echivalente cu 5 salarii de bază minime brute pe țară, stabilite pentru anul în care victima a formulat cererea de asistență juridică gratuită. În cazul în care complexitatea cauzei a crescut ca urmare a unor împrejurări care nu erau previzibile la momentul formulării primei cereri de asistență juridică gratuită ori de la data acordării asistenței juridice gratuite s-a scurs mai mult de un an, iar procesul penal nu s-a încheiat, victima poate formula o nouă cerere pentru acordarea asistenței juridice gratuite, fără ca prin cumularea sumelor obținute să se poată depăși dublul limitei prevăzute la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Legea nr. 272/2024 — modificările privind asistența victimelorLege · Legea nr. 272/2024, art. I pct. 3–4; coroborat cu art. 16 abrogat din Legea nr. 211/2004Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. I pct. 3 · forma extrasului din 4 noiembrie 2024
Articolul 16 se abrogă.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. I pct. 4 · forma extrasului din 4 noiembrie 2024
La articolul 17 alineatul (2), litera c) se abrogă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · OUG nr. 51/2008, art. 13 alin. (1)–(5) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 13 alin. (1)–(3)
(1) Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri. (2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanței a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea căii de atac și se soluționează de urgență de un alt complet decât cel care a soluționat cauza pe fond. (3) Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare prevăzute la art. 14. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluționat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 13 alin. (4)–(5)
(4) În cazul admiterii cererii de ajutor public judiciar în condițiile art. 6 lit. a), instanța comunică de îndată încheierea solicitantului și baroului de avocați. Baroul este obligat să desemneze în 48 de ore un avocat cu drept de a pleda în fața instanței de apel sau, după caz, de recurs. Data desemnării avocatului și datele de identificare a acestuia se comunică instanței și solicitantului în cel mult 48 de ore. (5) De la data desemnării avocatului potrivit alin. (4) începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilăLege · OUG nr. 51/2008, art. 15 alin. (2)–(3) · forma din 3 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 15 alin. (1)–(3)
(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. (2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. (3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art. 181–186 și art. 222 · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Art. 222 alin. (1)
Amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei.
Textul în documentul-sursă ↗
Codul de procedură civilă, art. 181
(1)Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 1. când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte; 3. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni. (2)Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Codul de procedură civilă, art. 182
(1)Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. (2)Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Codul de procedură civilă, art. 183
(1)Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. (2)Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administraţia locului de deţinere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen. (3)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, precum şi menţiunea datei şi orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanţei, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗
CPC, art. 184; PDF pag. 67
(1)Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel. (2)Se consideră că actul a fost comunicat părţii şi în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum şi în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părţi. (3)Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe faţă de cel lipsit de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste. (4)Termenul procedural se întrerupe şi un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri: 1. când a intervenit moartea uneia dintre părţi; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părţii decedate, pe numele moştenirii, fără să se arate numele şi calitatea fiecărui moştenitor; 2. când a intervenit moartea reprezentantului părţii; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părţii.
Textul în documentul-sursă ↗
Codul de procedură civilă, art. 185
(1)Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. (2)În cazul în care legea opreşte îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
Textul în documentul-sursă ↗
Codul de procedură civilă, art. 186
(1)Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2)În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3)Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: CCR, Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014Hotărâre · CCR 462/2014, par. 25–29, 38–40, 48–55 și dispozitivCurtea Constituțională a României · 462 · 17 septembrie 2014 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Dispozitiv, fragmentul constatării neconstituționalității · forma extrasului din 17 septembrie 2014
şi constată că dispoziţiile din Codul de procedură civilă cuprinse în art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3), precum şi în art. 486 alin. (3) cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstituţionale.
Textul în documentul-sursă ↗
Dispozitiv, mențiunea efectelor · forma extrasului din 17 septembrie 2014
Definitivă şi general obligatorie.
Textul în documentul-sursă ↗
CCR, Decizia nr. 462/2014, paragraful 50 · forma extrasului din 17 septembrie 2014
În concluzie, Curtea constată că măsura reprezentării şi asistării prin avocat în etapa procesuală a recursului nu este proporţională cu scopul urmărit de legiuitor, avantajul public fiind nesemnificativ în raport cu gradul de afectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului, respectiv cele consacrate de art. 21 şi art. 24 din Constituţie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: ÎCCJ, Decizia nr. 34 din 17 iunie 2024 — dovada cheltuielilor de judecată în apelHotărâre · ÎCCJ, HP 34/2024, par. 63–81 și dispozitivÎnalta Curte de Casație și Justiție · 34 · 17 iunie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Dispozitiv, dezlegarea art. 452 raportat la art. 470 CPC · forma extrasului din 17 iunie 2024
Dispozițiile art. 452 raportate la cele ale art. 470 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 25 iunie 2020, se interpretează în sensul că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în fața primei instanțe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluției de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Dispozitiv, mențiunea obligativității · forma extrasului din 17 iunie 2024
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Par. 81, integral · forma extrasului din 17 iunie 2024
Câtă vreme legea dă posibilitatea completării probatoriului pe capetele principale de cerere cu dovezi noi în calea de atac, nu există nicio rațiune, în absența unei exceptări exprese în cadrul normelor ce reglementează apelul, pentru a da o soluție contrară în chestiunea admisibilității de probe noi în privința petitului accesoriu al cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRNormă · Art. 122 alin. (1), art. 126 alin. (1), art. 139 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 122 alin. (1) lit. c)–d)
obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului; onorariul;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 126 alin. (1)
Contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 139 alin. (1)
Avocatul va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client.
Textul în documentul-sursă ↗
Statutul profesiei de avocat, art. 122 alin. (1)–(2)
(1)Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente: a)datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia; b)datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul; c)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului; d)onorariul; e)atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia; f)modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client; g)semnăturile părţilor. (2)Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · Legea nr. 132/2017, art. 20 alin. (1)–(3), art. 21 alin. (1) și art. 22 alin. (1) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 20 alin. (1)–(3)
(1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 21 alin. (1), teza introductivă și lit. a)–b)
În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat: a) fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părții prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 22 alin. (1)
Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRNormă · Art. 121 alin. (1), prima teză, și alin. (5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 121 alin. (1), prima frază
Contractul de asistență juridică este încheiat în formă scrisă pe suport material, pe suport informatic sau în formă electronică, cerută ad probationem.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 121 alin. (5)
Contractul de asistență juridică poate fi încheiat, în mod excepțional, și în formă verbală. În acest caz, ca și în situația prevăzută la alin. (2), dispozițiile art. 43 din Lege se aplică în mod corespunzător. Contractul în formă scrisă va fi redactat în cel mai scurt timp posibil.
Textul în documentul-sursă ↗

Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Cum deschid un dosar RCA și cum formulez cererea de despăgubireC03 · 12 MIN · GHID Checklist după accident: informații și documente de păstratC19 · 9 MIN · GHID CU MODEL Am primit o ofertă RCA prea mică: ce verific și ce opțiuni existăC03 · 7 MIN · GHID Asigurătorul refuză despăgubirea: cum analizez motivareaC03 · 7 MIN · GHID Cum verific avocatul și ce întrebări pun înaintea colaborăriiC21 · 6 MIN · GHID Onorarii, contract și cheltuieli: ce clarific de la începutC21 · 8 MIN · GHID Ajutor public judiciar și alte forme de asistență: ce se verificăC21 · 12 MIN · GHID Termene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHID

Când pot gestiona singur demersurile și când mă poate ajuta un avocat

Ce pot face singur și ce nu rezultă din asta

Când merită să cer o analiză juridică

În procesul civil: personal nu înseamnă fără reguli

În dosarul penal contează rolul persoanei și etapa

Ce verific înaintea colaborării

Onorariul convenit și suma recuperabilă sunt lucruri diferite

Când nu pot suporta costurile: trei mecanisme distincte

Termenele nu așteaptă alegerea avocatului

Două repere din jurisprudență

Cum folosesc acest ghid

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Când pot gestiona singur demersurile și când mă poate ajuta un avocat

Cui se adresează

01Ce pot face singur și ce nu rezultă din asta

02Când merită să cer o analiză juridică

03În procesul civil: personal nu înseamnă fără reguli

04În dosarul penal contează rolul persoanei și etapa

05Ce verific înaintea colaborării

06Onorariul convenit și suma recuperabilă sunt lucruri diferite

07Când nu pot suporta costurile: trei mecanisme distincte

08Termenele nu așteaptă alegerea avocatului

09Două repere din jurisprudență

10Cum folosesc acest ghid

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Ce pot face singur și ce nu rezultă din asta

Când merită să cer o analiză juridică

În procesul civil: personal nu înseamnă fără reguli

În dosarul penal contează rolul persoanei și etapa

Ce verific înaintea colaborării

Onorariul convenit și suma recuperabilă sunt lucruri diferite

Când nu pot suporta costurile: trei mecanisme distincte

Termenele nu așteaptă alegerea avocatului

Două repere din jurisprudență

Cum folosesc acest ghid

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri