Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate

După un accident nu există un singur termen care pornește la data impactului. Unele obligații sunt imediate, altele pornesc de la accident, de la înaintarea unei cereri, de la comunicarea unui act sau de la o etapă a procesului. Un termen de răspuns al asigurătorului nu este termenul tău de prescripție, iar termenul de contestare a unei decizii nu se înlocuiește cu unul mai lung ales din altă procedură. [1] [2] [4] [9] [11]

Acest ghid te ajută să construiești cronologia și să identifici verificările necesare. Nu calculează o ultimă zi individuală și nu garantează că simpla trimitere a unui e-mail conservă toate drepturile. [20] [23]

ACTUALIZAT: 12 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 14 minute
CATEGORIE: Termene și prescripție

Cuprins · 16 secțiuni

01Cui se adresează
02De unde încep: evenimentul, documentul și persoana care trebuie să acționeze
03Imediat și 24 de ore nu sunt variante la alegere
04RCA: notificarea, cererea și acceptarea ofertei au funcții diferite
05Dosarul penal: sesizarea și plângerea prealabilă nu sunt același reper
06Despăgubirile în procesul penal: două momente care nu trebuie confundate
07Când primesc un act: ce anume se contestă
08FGA: trei date de urmărit și un regim temporal separat
09Prescripția: de ce regula „trei ani de la accident” poate fi insuficientă
10Suspendarea și întreruperea nu sunt efecte automate ale oricărui mesaj
11Unitatea termenului și ultima zi se verifică după procedură
12Cum folosesc cronologia fără să pierd procedurile paralele
13Termene și repere
14Lista ta de pași
15Întrebări frecvente
16Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Persoane implicate într-un accident care trebuie să ordoneze obligațiile imediate, cererile de despăgubire și actele procedurale.
Victime, reprezentanți și asigurați care dețin documente cu date diferite și trebuie să știe ce verificări să solicite.

✕ NU ACOPERĂ

Calculul individual al prescripției ori al ultimei zile; toate căile de atac, termenele de executare și regulile străine.
Calificarea unei fapte ca infracțiune sau confirmarea faptului că un înscris concret constituie o plângere prealabilă ori cerere completă.

De unde încep: evenimentul, documentul și persoana care trebuie să acționeze

Pentru fiecare problemă, pune separat cinci întrebări: ce drept sau obligație urmăresc; cine trebuie să facă actul; către cine; ce eveniment declanșează termenul; cu ce document dovedesc acel eveniment? Aceasta este o metodă practică de organizare, nu o nouă formalitate legală.

De exemplu, pentru prezentarea la poliție după un accident numai cu pagube materiale contează producerea accidentului; pentru răspunsul RCA contează înaintarea cererii de despăgubire; pentru contestarea unei soluții penale contează comunicarea actului relevant. Numărul dosarului, data redactării unei scrisori și data primirii sale nu sunt automat același lucru. [2] [4] [9]

Separă obligația de raportare, termenul de răspuns/plată, termenul unei căi de contestare și prescripția dreptului la acțiune. Prescripția privește posibilitatea obținerii protecției judiciare a dreptului în condițiile legii; nu o trata ca pe un termen administrativ de răspuns. Un termen special stabilit sub sancțiunea decăderii nu poate fi înlocuit prin invocarea unei prescripții mai lungi. [11] [15]

Pentru fiecare înscris, păstrează documentul complet, plicul sau confirmarea electronică și dovada trimiterii. O captură care arată doar titlul mesajului poate să nu permită reconstituirea conținutului ori a anexelor. Aceasta este o recomandare de probă și organizare, nu afirmația că legea impune același format tehnic în toate procedurile.

Imediat și 24 de ore nu sunt variante la alegere

Când accidentul a produs decesul sau rănirea unei persoane, Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 195/2002 impune anunțarea imediată a poliției și apelarea la 112, în condițiile art. 77. Nu aștepta ziua următoare în ideea că orice accident are un termen de raportare de 24 de ore. Pentru urgență și conduita la fața locului folosește Accident cu persoane rănite. [1]

La accidentul din care rezultă numai pagube materiale, art. 79 prevede prezentarea conducătorilor implicați la poliția competentă în cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului, cu excepțiile legale: constatarea amiabilă în condițiile legii și situația de asigurare facultativă prevăzută de text, când s-a avariat numai propriul vehicul. Nu presupune că o înțelegere verbală ori orice formular semnat îndeplinește automat excepția. [2]

Ora producerii este importantă. Nu transforma cele 24 de ore în „până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare” și nu importa fără temei regula ultimei zile dintr-un proces penal. Procedura completă este în Accident numai cu pagube materiale și Constatare amiabilă sau poliție. [2] [22]

RCA: notificarea, cererea și acceptarea ofertei au funcții diferite

Notificarea de către asigurat. Art. 15 alin. (1) din Legea nr. 132/2017 prevede notificarea asigurătorului în 5 zile lucrătoare de la accident. Există excepția imposibilității dovedite din alin. (4). Totodată, neîndeplinirea acestei obligații de către asigurat nu limitează dreptul persoanei prejudiciate la despăgubire, potrivit alin. (5). Aceasta nu înseamnă că „victima pierde despăgubirea dacă nu depune dosarul în 5 zile”. [3]

Cererea de despăgubire. Pentru obligația de răspuns RCA, art. 21 folosește 30 de zile de la înaintarea cererii. Un anunț de accident, o programare la constatare și o cerere cu pretenții nu trebuie confundate. Calificarea unei corespondențe depinde de conținutul efectiv; păstrează textul și anexele, nu numai numărul alocat. Solicitările suplimentare și investigațiile nu trebuie transformate într-o permisiune de amânare nelimitată. Detaliile și limitele sunt în Cum deschizi un dosar RCA și formulezi cererea. [4]

Plata. Art. 21 alin. (4) prevede 10 zile de la acceptarea ofertei sau, în ipoteza corespunzătoare, de la primirea de către asigurător a hotărârii definitive ori a acordului entității de soluționare a litigiilor privind suma. Data pronunțării hotărârii nu este automat data primirii sale de asigurător. Păstrează dovada acceptării și a transmiterii documentului relevant. [5]

Aceste termene descriu obligații în procedura de despăgubire. Nu stabilesc singure până când poți introduce acțiunea în instanță. Prescripția se cercetează separat, fără să aștepți finalul schimbului de mesaje. Pentru întârziere și accesorii vezi Asigurătorul nu răspunde sau întârzie plata. [4] [5] [15]

Dosarul penal: sesizarea și plângerea prealabilă nu sunt același reper

Plângerea prealabilă este manifestarea cerută de lege pentru punerea în mișcare a acțiunii penale numai la anumite infracțiuni. Nu orice accident și nu orice dosar penal depind de ea. Când este necesară, art. 296 din Codul de procedură penală (CPP) stabilește un termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. Nu presupune că acesta începe abia la primirea certificatului medico-legal, la identificarea șoferului sau la finalul tratamentului. [6]

Pentru minor ori persoana majoră care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, textul are reguli referitoare la cunoașterea de către reprezentantul legal; dacă fapta este comisă de reprezentant, există regula numirii unui nou reprezentant. Nu folosi mecanic nici data accidentului, nici majoratul în aceste situații. [6]

Verifică dacă actul deja depus exprimă ceea ce cere legea. Asta nu înseamnă că fiecare victimă trebuie neapărat să facă două înscrisuri diferite, dar nici că orice apel ori relatare echivalează cu o plângere prealabilă valabilă. Forma, semnarea și organul căruia te adresezi contează. Un simplu e-mail nu trebuie presupus suficient în orice situație; Codul prevede condiții pentru forma electronică. Pentru plângerea greșit îndreptată există protecția din art. 296 alin. (4)–(5), dacă a fost introdusă în termen; această protecție nu este o recomandare de a te adresa oricărui organ. [23]

Pentru identificarea procedurii, continuă cu Sesizare, plângere penală și plângere prealabilă. Nu amâna o verificare urgentă doar fiindcă actele medicale nu sunt încă toate disponibile.

Despăgubirile în procesul penal: două momente care nu trebuie confundate

Constituirea ca parte civilă înseamnă formularea pretențiilor civile în cadrul procesului penal. Art. 20 CPP permite acest demers până la începerea cercetării judecătorești, cu arătarea naturii și întinderii pretențiilor, motivelor și probelor. Este un reper procedural, nu un număr de luni de la accident. Cercetarea judecătorească se desfășoară în fața instanței și nu este sinonimă cu urmărirea penală efectuată înainte. Nerespectarea condițiilor art. 20 are consecințele prevăzute de text; posibilitatea acțiunii civile separate nu înseamnă inexistența prescripției. [7]

Cererea de introducere a părții responsabile civilmente are alt reper. Art. 21 alin. (1), în forma aplicabilă, o plasează până la rezolvarea cauzei de către procuror. Nu aștepta etapa judecății presupunând că termenul constituirii ca parte civilă păstrează automat și această posibilitate. Intervenția voluntară a părții responsabile civilmente, reglementată separat, nu este o prelungire generală a termenului cererii tale. [8]

Solicită din timp verificarea stadiului, a părților necesare și a actelor depuse. Ghidul dedicat este Constituirea ca parte civilă. În caz de probleme ale asigurătorului, nu înlocui automat în cerere asigurătorul cu Fondul de garantare a asiguraților (FGA): rolul procesual al Fondului și cererea sa de plată sunt distincte, inclusiv potrivit Deciziei nr. 26/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (recurs în interesul legii). [25] [24]

Când primesc un act: ce anume se contestă

Clasarea în dosarul penal. Art. 339 alin. (4) prevede 20 de zile de la comunicarea copiei actului pentru plângerea împotriva soluției de clasare, în cadrul procedurii la procurorul competent. După respingerea plângerii, art. 340 reglementează calea la judecătorul de cameră preliminară, cu propriul termen de 20 de zile de la comunicare. Pentru lipsa soluționării în termen există regula specială din art. 340 alin. (2). Nu sări peste identificarea etapei și nu considera orice hârtie din dosar drept actul de la care începe aceeași cale de atac. [9]

Procesul-verbal de contravenție rutieră. Art. 118 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 prevede 15 zile de la comunicare pentru plângerea contravențională, la judecătoria competentă potrivit textului. Regimul nu este același cu cel al clasării și nici cu o petiție adresată asigurătorului. Păstrează dovada înmânării ori comunicării și verifică imediat opțiunile; procesul-verbal neatacat în termen este titlu executoriu în condițiile art. 120. [10]

Respingerea FGA. În regimul actual, art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015 prevede 30 de zile de la comunicarea deciziei, sub sancțiunea decăderii. Este o cale distinctă, iar procedurile istorice impun verificarea versiunii legii. Nu înlocui contestația prin așteptarea unei noi discuții cu instituția și nu aplica termenul de 5 ani ca alternativă comodă. [11] [12]

Pentru detalii, folosește Clasarea și căile de contestare, Raportarea accidentului și contestarea procesului-verbal și Refuzul FGA. O cerere de reanalizare, o plângere procesuală și o petiție sunt demersuri diferite: cere verificarea efectului concret, nu presupune că unul conservă toate celelalte termene.

FGA: trei date de urmărit și un regim temporal separat

Pentru FGA, pune în cronologie cel puțin actul oficial care deschide dreptul de solicitare, cererea ta de plată și actul prin care se răspunde ori se respinge. În regimul RCA special, răspunsul de 3 luni pornește de la primirea cererii; plata de maximum 3 luni pornește de la transmiterea aprobării integrale sau de la comunicarea către FGA a acceptării scrise a ofertei parțiale. Aceste evenimente nu sunt sinonime cu accidentul ori predarea dosarului de către asigurător. [14]

În procedurile istorice, formula de 90 de zile se poate raporta la rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a falimentului sau la nașterea ulterioară a creanței, potrivit formei aplicabile. Legea nr. 202/2025 păstrează anumite proceduri sub legea veche indiferent de data cererii. Nu presupune că o cerere nouă într-un faliment vechi intră automat în regimul nou. [12] [13]

Pentru oferta parțială, urmărește separat acceptarea sumei și comunicarea respingerii diferenței. Așteptarea plății părții acceptate nu este prezentată de lege ca înlocuitor al contestației formulate în termen. [27]

Dacă dosarul de faliment sau nașterea creanței nu sunt clare, nu introduce o dată aproximativă într-un calculator. Ghidul de orientare este Asigurătorul are probleme: rolul FGA, iar analiza specializată a termenelor rămâne în Termenele FGA.

Prescripția: de ce regula „trei ani de la accident” poate fi insuficientă

Codul civil prevede un termen general de 3 ani, când legea nu stabilește altul, și un termen de 2 ani pentru acțiunea întemeiată pe un raport de asigurare sau reasigurare. Enumerarea nu rezolvă calificarea unei acțiuni concrete a persoanei prejudiciate împotriva asigurătorului RCA. Nu se poate alege termenul doar fiindcă pe dosar scrie „asigurare” și nici nu trebuie presupus că toate pretențiile au termenul general. Trebuie identificate temeiul, titularul, debitorul și obiectul cererii. [15]

Începutul este o altă întrebare decât durata. Pentru repararea pagubei din faptă ilicită, art. 2528 leagă începutul de momentul când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și persoana răspunzătoare. Pentru raportul de asigurare, art. 2527 folosește expirarea termenelor prevăzute de lege ori contract pentru plata indemnizației sau despăgubirii. Aceste texte nu autorizează amânarea tuturor prescripțiilor până la hotărârea penală definitivă. [16]

Există și reguli speciale: art. 1394 privește situația în care despăgubirea derivă dintr-o faptă supusă unei prescripții penale mai lungi, iar art. 1395 privește suspendarea în legătură cu stabilirea pensiei ori ajutoarelor de asigurări sociale în ipotezele textului. Ghidul nu atribuie un număr de ani unei anumite infracțiuni și nu presupune că orice dosar penal activează automat toate excepțiile. [17]

În plus, acțiunea contra FGA are regimul special din art. 13 alin. (6), separat de contestația refuzului. Pentru accidente vechi, art. 6 din Codul civil impune verificarea normei temporale a prescripției începute; forma legii în vigoare astăzi nu mută automat toate termenele istorice sub legea nouă. [11] [21]

Concluzia practică: cere un calcul juridic pentru fiecare pretenție și fiecare persoană vizată, însoțit de actele pe care se sprijină data de început. Ghidul nu stabilește o dată-limită individuală. Ghidul dedicat este Prescripția pretențiilor după accident.

Suspendarea și întreruperea nu sunt efecte automate ale oricărui mesaj

Suspendarea oprește temporar curgerea în cazurile prevăzute de lege; după încetarea cauzei, se aplică regulile de reluare și protecție ale art. 2534. Întreruperea are efecte diferite, care pot conduce la începerea unei prescripții noi în condițiile normei. A folosi cele două cuvinte ca sinonime poate produce un calcul greșit. [18] [20]

Codul civil enumeră, între cauzele de întrerupere, recunoașterea dreptului în condițiile legii, introducerea cererii judiciare și constituirea ca parte civilă, cu precizările textului. Nu echivala existența oricărui dosar penal cu o constituire ca parte civilă valabilă și cu efecte față de toate persoanele. Există și ipoteza specială privind începerea urmăririi penale când despăgubirile se acordă din oficiu; ea nu justifică o regulă generală pentru toate victimele. [19] [26]

O punere în întârziere nu este o soluție fără condiții: art. 2540 cere, pentru efectul de întrerupere prevăzut acolo, ca aceasta să fie urmată de chemarea în judecată în 6 luni. Efectele cererilor retrase, respinse, anulate ori perimate și limitele față de persoanele vizate trebuie analizate conform art. 2539–2542. Nu presupune că orice e-mail conservă dreptul pentru încă trei ani. [19] [20]

Nici negocierile nu suspendă automat prescripția pe toată durata lor: art. 2532 leagă cauza respectivă de condiții, inclusiv de intervalul ultimelor 6 luni înaintea expirării. Pentru persoanele fără capacitate sau cu capacitate restrânsă, cauza legată de reprezentare nu înseamnă că toate drepturile oricărui minor sunt suspendate automat până la majorat. La o plată parțială ori o recunoaștere, examinează exact dreptul recunoscut și persoana căreia îi este opozabil efectul. [18] [19] [20] [26]

Pentru actele concrete, continuă cu Suspendare și întrerupere și Minori, prejudicii descoperite ulterior și accidente vechi. Păstrează documentele care ar putea demonstra cauza și perioada, fără a te baza exclusiv pe denumirea demersului.

Unitatea termenului și ultima zi se verifică după procedură

Pentru termenele procedurale penale, art. 269 CPP prevede reguli proprii: la ore sau zile nu se socotesc ora/ziua de început și cea de împlinire; la luni sau ani reperul este ziua corespunzătoare, cu regula pentru luna fără acea zi; ultima zi nelucrătoare are regula prorogării până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Art. 270 reglementează anumite situații de depunere considerate în termen. Acestea sunt reguli ale procedurii penale, nu un algoritm universal pentru toate obligațiile după accident. [22]

Nu transforma 3 luni în 90 de zile, 24 de ore în zile lucrătoare și data de comunicare în data înscrisă în antet. Nu importa o regulă de calcul din CPP într-o prescripție civilă ori într-o obligație rutieră fără temei. Canalul de transmitere și forma actului trebuie de asemenea verificate: o depunere timpurie, dar nevalabilă ca formă, poate crea altă problemă decât depunerea tardivă. [2] [6] [22] [23]

Acest ghid nu este un calculator de termene. Pentru a calcula ultima zi sunt necesare norma aplicabilă, evenimentul dovedit, regulile calendaristice/procedurale și eventualele cauze de suspendare ori întrerupere. Explicația detaliată este în Cum se calculează termenele.

Cum folosesc cronologia fără să pierd procedurile paralele

Exemplu de organizare, nu calcul juridic: ai data și ora accidentului, apoi data anunțării asigurătorului, o cerere de despăgubire cu dovadă de înaintare, o ofertă, acceptarea ei și ulterior o comunicare de la procuror. Nu le comprima într-o singură coloană „data dosarului”. Lângă fiecare document notează obligația sau calea care ar putea fi declanșată. Reperele diferite rezultă din regulile expuse mai sus. [3] [4] [5] [9]

Ține un registru practic cu data/ora evenimentului, data comunicării, documentul integral, destinatarii, confirmarea, acțiunea de făcut și verificarea juridică necesară. Marchează imediat orice refuz sau soluție comunicată și orice incertitudine privind calitatea de parte ori prescripția. Nu aștepta să se termine o procedură pentru a întreba dacă alta trebuie începută.

Asistența unui avocat este deosebit de utilă când există vătămări importante, un minor, un prejudiciu ulterior, o respingere, negocieri prelungite, un asigurător intrat într-o procedură specială sau o dată de început contestată. Cere verificarea actelor și un raționament pentru fiecare termen, nu doar o dată oferită fără context.

Termene și repere procedurale

REGULĂAnunțarea accidentului cu persoane rănite sau decedate

Interval: Imediat
De când începe: Accidentul în ipoteza art. 77.
Cum se aplică: Obligație imediată; nu există o perioadă alternativă generală de 24 de ore.
Consecințe: Anunțarea autorităților nu trebuie amânată pentru asigurare sau acte medicale.

[1]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Textul reglementează și alte ipoteze, inclusiv mărfurile periculoase.
Ghidul nu stabilește răspunderea penală individuală.

REGULĂPrezentarea la poliție pentru accident numai cu pagube materiale

Interval: Cel mult 24 de ore
De când începe: Producerea accidentului.
Cum se aplică: Păstrează data și ora; nu înlocui cu sfârșitul următoarei zile lucrătoare.
Consecințe: Nerespectarea obligației expune la regimul sancționator aplicabil; nu se calculează aici sancțiunea individuală.

[2]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Constatarea amiabilă trebuie să îndeplinească condițiile legale.
Excepția de asigurare facultativă are condițiile art. 79 alin. (2).

REGULĂNotificarea RCA de către asigurat

Interval: 5 zile lucrătoare
De când începe: Producerea accidentului.
Cum se aplică: Termenul vizează asiguratul; păstrează dovada notificării.
Consecințe: Nu este prezentat ca decădere a victimei din dreptul la despăgubire.

[3]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Imposibilitatea dovedită: art. 15 alin. (4).
Nerespectarea de către asigurat nu limitează dreptul victimei, potrivit alin. (5).

REGULĂRăspunsul asigurătorului RCA

Interval: 30 de zile
De când începe: Înaintarea cererii de despăgubire.
Cum se aplică: Califică înscrisul și dovedește înaintarea; nu substitui automat avizarea sau constatarea.
Consecințe: Obligația de ofertă/refuz motivat și consecințele se examinează potrivit art. 21, fără a presupune acceptarea oricărei sume nominale.

[4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Investigațiile au condițiile art. 21 alin. (3).
Conținutul și documentarea unei cereri concrete pot fi disputate.

REGULĂPlata RCA după ofertă acceptată ori titlu relevant

Interval: 10 zile
De când începe: Acceptarea ofertei; alternativ, primirea de către asigurător a hotărârii definitive/acordului entității de soluționare a litigiilor în condițiile art. 21 alin. (4).
Cum se aplică: Păstrează acceptarea și dovada primirii titlului; nu porni automat de la pronunțare.
Consecințe: Întârzierea se analizează separat potrivit art. 21 alin. (5) și regimului aplicabil.

[5]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu este termenul acțiunii victimei.
Nu este transferat automat asupra FGA.

REGULĂPlângerea prealabilă, când este cerută de lege

Interval: 3 luni
De când începe: Ziua când persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei, cu regulile speciale de reprezentare.
Cum se aplică: Identifică momentul cunoașterii și regula de reprezentare din art. 296; verifică separat calculul ultimei zile. Ghidul nu convertește cele 3 luni în 90 de zile și nu stabilește o ultimă zi individuală.
Consecințe: Tardivitatea este verificată conform art. 297; nu se așteaptă automat actele medicale definitive.

[6][23]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Numai pentru infracțiunile care cer plângere prealabilă.
Art. 296 alin. (2)–(3): reprezentare; alin. (4)–(5): plângere greșit îndreptată.

REGULĂConstituirea ca parte civilă

Interval: Până la începerea cercetării judecătorești
De când începe: Atingerea etapei procesuale prevăzute de art. 20 alin. (1).
Cum se aplică: Nu este durată de la accident; trebuie verificată etapa și îndeplinirea cerințelor cererii.
Consecințe: Consecințele art. 20 alin. (4), fără concluzia că despăgubirea este automat pierdută în orice altă procedură.

[7][8][15]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Introducerea părții responsabile civilmente are termen distinct.
Acțiunea civilă separată rămâne supusă propriilor condiții și prescripției.

REGULĂCererea de introducere a părții responsabile civilmente

Interval: Până la rezolvarea cauzei de către procuror
De când începe: Momentul procedural prevăzut de art. 21 alin. (1).
Cum se aplică: Nu se confundă cu începutul cercetării judecătorești sau intervenția voluntară.
Consecințe: Risc de pierdere a posibilității cererii în etapa depășită; nu te baza pe un remediu automat.

[8]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Aplicarea concretă și părțile necesare trebuie verificate.
Art. 21 alin. (3) reglementează separat intervenția voluntară.

REGULĂPlângerea împotriva clasării — etapa la procuror

Interval: 20 de zile
De când începe: Comunicarea copiei actului care dispune soluția.
Cum se aplică: Art. 339 alin. (4), cu regulile de calcul din CPP; se identifică procurorul competent.
Consecințe: Tardivitatea poate împiedica examinarea pe calea respectivă; etapa trebuie identificată.

[9][22]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Etapa la judecător are reper propriu după respingere.
Art. 340 alin. (2) are regulă specială pentru lipsa soluționării.

REGULĂPlângerea contravențională rutieră

Interval: 15 zile
De când începe: Comunicarea procesului-verbal în condițiile legii.
Cum se aplică: Dovada comunicării și regulile procedurale aplicabile sunt necesare; nu se aplică automat regulile de calcul din CPP.
Consecințe: Procesul-verbal neatacat în termen este titlu executoriu în condițiile art. 120.

[10]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Judecătoria competentă se determină potrivit art. 118.
Nu sunt tratate toate efectele asupra permisului.

Lista ta de pași

Păstrează separat data accidentului, a notificării, a cererii cu pretenții, a primirii comunicărilor și a actelor procesuale. Este o recomandare de organizare, nu o formalitate unică obligatorie.
Pentru o obligație imediată sau de 24 de ore, nu aștepta verificarea despăgubirii. [1] [2]
La fiecare refuz, clasare sau proces-verbal primit, identifică obiectul, calea și dovada comunicării. [9] [10] [11]
Verifică separat constituirea ca parte civilă și introducerea părții responsabile civilmente. [7] [8]
Pentru prescripție, cere stabilirea temeiului, a debitorului, a începutului și a efectelor fiecărui act pretins întreruptiv ori suspensiv. [15] [16] [18] [19] [20]
La FGA, identifică regimul istoric sau nou înainte de a folosi o durată dintr-un formular ori dintr-o listă generală. [12] [13] [14]

Întrebări frecvente

Am un dosar penal deschis. Pot aștepta soluția înainte să cer despăgubiri?

Nu presupune acest lucru. Constituirea ca parte civilă și introducerea părții responsabile civilmente au repere proprii; prescripția are reguli și efecte distincte. Faptul că există dosarul nu dovedește singur toate actele necesare conservării pretențiilor. [7] [8] [19]

Ca victimă, pierd dreptul la despăgubire dacă nu o cer în 5 zile lucrătoare?

Nu. Textul citat privește notificarea de către asigurat și precizează că neîndeplinirea obligației nu limitează dreptul persoanei prejudiciate la despăgubire. Alte termene trebuie totuși verificate. [3]

Un e-mail sau o petiție oprește automat prescripția?

Nu există această concluzie generală. Trebuie verificat dacă actul intră într-o cauză legală de suspendare ori întrerupere și dacă îi îndeplinește condițiile, inclusiv cele ale art. 2540 pentru punerea în întârziere. [18] [19] [20]

Dacă documentul are o dată în antet, de acolo calculez contestația?

Numai dacă acea dată este chiar reperul legal. Pentru exemplele din ghid — clasare, proces-verbal rutier și respingere FGA — trebuie verificată comunicarea relevantă, nu doar redactarea. [9] [10] [11]

Dacă sunt în discuții cu FGA, mai contează termenul de contestare a refuzului?

Da, trebuie verificat distinct. Nu echivala schimbul de mesaje, plata părții acceptate sau termenul de prescripție cu înlocuirea contestației speciale. [11] [27]

De reținut

Arată cele 23 idei principale ale ghidului

Obligația imediată la accidente cu victime nu se înlocuiește cu regula de 24 de ore pentru pagube materiale.
[1][2]
Termenul RCA de 5 zile lucrătoare al asiguratului nu este o decădere generală a victimei.
[3]
Cererea RCA, acceptarea ofertei și primirea titlului sunt evenimente distincte.
[4][5]
Plângerea prealabilă de 3 luni se verifică numai dacă este cerută, cu regulile speciale de reprezentare.
[6][23]
Constituirea ca parte civilă și cererea de introducere a părții responsabile civilmente au repere diferite.
[7][8]
Clasarea, procesul-verbal și respingerea FGA au căi și termene distincte.
[9][10][11]
Duratele de 2 sau 3 ani nu stabilesc automat prescripția oricărei cereri RCA și nici începutul ei.
[15][16][17]
Simpla existență a unui dosar penal ori orice e-mail nu dovedește automat întreruperea prescripției.
[19][20][26]
Regulile de calcul din CPP nu sunt un calculator universal al termenelor după accident.
[22][2]
Prescripțiile istorice și procedurile FGA cer verificarea temporală proprie.
[21][12][13]
Când accidentul a produs decesul sau rănirea unei persoane, OUG nr. 195/2002 impune anunțarea imediată a poliției și apelarea la 112, în condițiile art. 77. Nu aștepta ziua următoare în ideea că orice accident are un termen de raportare de 24 de ore. Pentru urgență și conduita la fața locului folosește Accident cu persoane rănite.
[1]
Plângerea prealabilă este manifestarea cerută de lege pentru punerea în mișcare a acțiunii penale numai la anumite infracțiuni. Nu orice accident și nu orice dosar penal depind de ea. Când este necesară, art. 296 CPP stabilește un termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. Nu presupune că acesta începe abia la primirea certificatului medico-legal, la identificarea șoferului sau la finalul tratamentului.
[6]
Solicită din timp verificarea stadiului, a părților necesare și a actelor depuse. Ghidul dedicat este Constituirea ca parte civilă. În caz de probleme ale asigurătorului, nu înlocui automat în cerere asigurătorul cu FGA: rolul procesual al Fondului și cererea sa de plată sunt distincte, inclusiv potrivit Deciziei nr. 26/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (recurs în interesul legii).
[25][24]
Anunțarea accidentului cu persoane rănite sau decedate: imediat. Declanșator: accidentul, în ipoteza art. 77. Calcul: obligație imediată; nu există o perioadă alternativă generală de 24 de ore. Limite: textul reglementează și alte ipoteze, inclusiv mărfurile periculoase; ghidul nu stabilește răspunderea penală individuală. Consecințe: anunțarea autorităților nu trebuie amânată pentru asigurare sau acte medicale. Temei: art. 77 din OUG nr. 195/2002.
[1]
Prezentarea la poliție pentru accident numai cu pagube materiale: cel mult 24 de ore. Declanșator: producerea accidentului. Calcul: păstrează data și ora; nu înlocui cu sfârșitul următoarei zile lucrătoare. Limite: constatarea amiabilă trebuie să îndeplinească condițiile legale; excepția de asigurare facultativă are condițiile art. 79 alin. (2). Consecințe: nerespectarea obligației expune la regimul sancționator aplicabil; ghidul nu calculează sancțiunea individuală. Temei: art. 79 din OUG nr. 195/2002.
[2]
Notificarea RCA de către asigurat: 5 zile lucrătoare. Declanșator: producerea accidentului. Calcul: termenul vizează asiguratul; păstrează dovada notificării. Limite: imposibilitatea dovedită, potrivit art. 15 alin. (4); nerespectarea de către asigurat nu limitează dreptul victimei, potrivit alin. (5). Consecințe: nu este prezentat ca decădere a victimei din dreptul la despăgubire. Temei: art. 15 din Legea nr. 132/2017.
[3]
Răspunsul asigurătorului RCA: 30 de zile. Declanșator: înaintarea cererii de despăgubire. Calcul: califică înscrisul și dovedește înaintarea; nu substitui automat avizarea sau constatarea. Limite: investigațiile au condițiile art. 21 alin. (3); conținutul și documentarea unei cereri concrete pot fi disputate. Consecințe: obligația de ofertă sau de refuz motivat și consecințele se examinează potrivit art. 21, fără a presupune acceptarea oricărei sume nominale. Temei: art. 20–21 din Legea nr. 132/2017.
[4]
Plata RCA după ofertă acceptată ori titlu relevant: 10 zile. Declanșator: acceptarea ofertei sau, alternativ, primirea de către asigurător a hotărârii definitive ori a acordului entității de soluționare a litigiilor, în condițiile art. 21 alin. (4). Calcul: păstrează acceptarea și dovada primirii titlului; nu porni automat de la pronunțare. Limite: nu este termenul acțiunii victimei și nu este transferat automat asupra FGA. Consecințe: întârzierea se analizează separat, potrivit art. 21 alin. (5) și regimului aplicabil. Temei: art. 21 alin. (4)–(5) din Legea nr. 132/2017.
[5]
Plângerea prealabilă, când este cerută de lege: 3 luni. Declanșator: ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei, cu regulile speciale de reprezentare. Calcul: identifică momentul cunoașterii și regula de reprezentare din art. 296; verifică separat calculul ultimei zile. Ghidul nu convertește cele 3 luni în 90 de zile și nu stabilește o ultimă zi individuală. Limite: numai pentru infracțiunile care cer plângere prealabilă; art. 296 alin. (2)–(3) privește reprezentarea, iar alin. (4)–(5) plângerea greșit îndreptată. Consecințe: tardivitatea se verifică potrivit art. 297; nu se așteaptă automat actele medicale definitive. Temei: art. 295–297 CPP.
[6][23]
Constituirea ca parte civilă: până la începerea cercetării judecătorești. Declanșator: atingerea etapei procesuale prevăzute de art. 20 alin. (1). Calcul: nu este o durată de la accident; trebuie verificate etapa și îndeplinirea cerințelor cererii. Limite: introducerea părții responsabile civilmente are termen distinct; acțiunea civilă separată rămâne supusă propriilor condiții și prescripției. Consecințe: cele prevăzute de art. 20 alin. (4), fără concluzia că despăgubirea este automat pierdută în orice altă procedură. Temei: art. 20 CPP.
[7][8][15]
Cererea de introducere a părții responsabile civilmente: până la rezolvarea cauzei de către procuror. Declanșator: momentul procedural prevăzut de art. 21 alin. (1). Calcul: nu se confundă cu începutul cercetării judecătorești sau cu intervenția voluntară. Limite: aplicarea concretă și părțile necesare trebuie verificate; art. 21 alin. (3) reglementează separat intervenția voluntară. Consecințe: risc de pierdere a posibilității cererii în etapa depășită; nu te baza pe un remediu automat. Temei: art. 21 CPP.
[8]
Plângerea împotriva clasării, etapa la procuror: 20 de zile. Declanșator: comunicarea copiei actului care dispune soluția. Calcul: art. 339 alin. (4), cu regulile de calcul din CPP; se identifică procurorul competent. Limite: etapa la judecător are reper propriu după respingere; art. 340 alin. (2) are o regulă specială pentru lipsa soluționării. Consecințe: tardivitatea poate împiedica examinarea pe calea respectivă; etapa trebuie identificată. Temei: art. 338–340 CPP.
[9][22]
Plângerea contravențională rutieră: 15 zile. Declanșator: comunicarea procesului-verbal în condițiile legii. Calcul: sunt necesare dovada comunicării și regulile procedurale aplicabile; nu se aplică automat regulile de calcul din CPP. Limite: judecătoria competentă se determină potrivit art. 118; nu sunt tratate toate efectele asupra permisului. Consecințe: procesul-verbal neatacat în termen este titlu executoriu în condițiile art. 120. Temei: art. 118 alin. (1) și art. 120 alin. (1) din OUG nr. 195/2002.
[10]

Cum pregătesc informațiile și documentele pentru cronologie

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 12 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

Sursa 1: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceLege · Art. 77 alin. (1)–(3) · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 77 alin. (1)
Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea unei persoane este obligat să ia măsuri de anunțare imediată a poliției, să nu modifice sau să șteargă urmele accidentului și să nu părăsească locul faptei.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 77 alin. (2)
Orice persoană care este implicată sau are cunoștință de producerea unui accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, precum și în situația în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este obligată să anunțe de îndată poliția și să apeleze numărul național unic pentru apeluri de urgență 112, existent în rețelele de telefonie din România.
Textul în documentul-sursă ↗
OUG 195/2002, art. 77 alin. (3)
Este interzis oricărei persoane să schimbe poziția vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să șteargă urmele accidentului fără încuviințarea poliției care cercetează accidentul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceLege · Art. 79 alin. (1)–(2) · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
OUG 195/2002, art. 79 alin. (1), partea introductivă și lit. a)–b)
Conducătorii de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale sunt obligați: a) să scoată imediat vehiculele în afara părții carosabile ori, dacă starea vehiculelor nu permite acest lucru, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezența; b) să se prezinte la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare.
Textul în documentul-sursă ↗
OUG 195/2002, art. 79 alin. (2)
Se exceptează de la obligațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)*): a) conducătorii vehiculelor care încheie o constatare amiabilă de accident, în condițiile legii; b) conducătorul de vehicul care deține o asigurare facultativă de avarii auto, iar accidentul de circulație a avut ca rezultat numai avarierea propriului vehicul.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · Art. 15 alin. (1), (4)–(6)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 15 alin. (1)
Ca urmare a producerii unui accident de vehicule, asiguratul notifică asigurătorul RCA cu privire la aceasta în termen de 5 zile lucrătoare de la producerea accidentului.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 15 alin. (4)–(6)
Prevederile la alin. (1) și (3) nu se aplică în situația în care asiguratul face dovada imposibilității îndeplinirii acestei obligații. Neîndeplinirea de către asigurat a obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(3) nu limitează dreptul persoanei prejudiciate de a fi despăgubită. Neprezentarea asiguratului la solicitarea asigurătorului nu îngrădește dreptul persoanei prejudiciate de a fi despăgubită.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · Art. 20; art. 21 alin. (1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Art.21 alin.(3), fraza privind necomunicarea notificării
Necomunicarea notificării privind intenția de a desfășura investigații în termenul de 5 zile decade asigurătorul RCA din acest drept, fiind obligat la plata despăgubirii.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 132/2017, art. 20 alin. (1)–(2)
Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 20 alin. (3)
Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 21 alin. (1), teza introductivă și lit. a)–b)
În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat: a) fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părții prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.21 alin.(2)
Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părții prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire, precum și motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.21 alin.(3), prima teză
Deschiderea procedurii privind efectuarea investigațiilor se face de către asigurător dacă există indicii temeinice asupra producerii evenimentului, în baza unui raport de expertiză realizat de un expert autorizat, și dacă acesta a notificat în scris persoana prejudiciată/asiguratul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data deschiderii dosarului de daună și întocmirea procesului-verbal de constatare, cu privire la intenția de a desfășura investigații.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.21 alin.(3), ultima teză
Rezultatul motivat al investigațiilor se comunică părții prejudiciate în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizare, dar fără a depăși termenul prevăzut la alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · Art. 21 alin. (4)–(5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.21 alin.(4), prima teză
Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.21 alin.(5)
Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 295; art. 296 alin. (1)–(5); art. 297 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
Art.296 alin.(5); PDF p.200
Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.295 alin.(1) și (2); PDFp.200
(1) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. (2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 295 alin. (3)
Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.296 alin.(1)–(4); PDFp.200
(1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei. (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal. (4) Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.297 alin.(1); PDFpp.200–201
La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu propunerea de clasare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.297 alin. (2)
Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 20 alin. (1), (1^1), (2), (4)–(5) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
Art.20 alin.(1^1); PDF p.8
Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligaţia de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă şi dacă cere introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 20 alin. (1); PDF p. 8
(1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 20 alin. (2); PDF p. 8
(2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.20 alin. (3)
În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9
(4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c)
Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 21 alin. (1), (3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 21 alin. (1), PDF p. 9
Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.21 alin. (3)
Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 338; art. 339 alin. (4); art. 340 alin. (1)–(2) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art.338
Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanţei.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.339 alin. (4)
În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.340 alin. (1)
Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.340 alin. (2)
Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceLege · Art. 118 alin. (1); art. 120 alin. (1) · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.118 alin.(1)
Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.120 alin.(1)
Procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, precum și, după caz, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Art. 13 alin. (5)–(6) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Legea 213/2015, art. 13 alin. (5); PDF p. 17–18
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 13 alin. (6); PDF p. 18
(6)Dreptul petenţilor la acţiune contra Fondului pentru plata creanţelor de asigurări, după înregistrarea de către aceştia a cererilor de plată, se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la data naşterii dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Legea nr. 202/2025 — reforma FGA și dispozițiile tranzitoriiLege · Art. III și VI · forma din 3 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. III
Procedurile administrative gestionate de Fondul de garantare a asiguraților privind soluționarea cererilor de plată a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări ai asigurătorilor persoane juridice române, pentru care procedura de faliment a fost deschisă anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse legii aplicabile la data începerii acestora, indiferent de momentul depunerii cererilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.VI, integral
Prevederile art. 15 alin. (1^1) și (1^2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile cererilor de plată formulate de petenți și nesoluționate de Fond ce pretind creanțe de asigurare rezultate din contractele de asigurare încheiate cu asigurătorii pentru care a fost deschisă deja procedura de faliment.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Legea nr. 213/2015 — versiune istorică 19 ianuarie 2024Lege · Art.14 alin.(1), forma istorică la 19 ianuarie 2024; reprezentarea HTML · forma din 19 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 14 alin. (1), forma istorică la 19 ianuarie 2024 (reprezentare HTML)
Orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în stare de insolvență poate formula o cerere de plată motivată, adresată Fondului în condițiile prevăzute la art. 12^1 și alin. (4), dar nu mai târziu de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior, sub sancțiunea decăderii din drept.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Art. 12^1 alin. (1)–(4); art. 15 alin. (8), (10); art. 16 · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 8 extrase citate
Legea 213/2015, art. 12^1 alin. (1); PDF p. 14
(1)Dreptul creditorilor de asigurări prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a) şi d) şi alin. (2) lit. a) de a solicita direct sau indirect, după caz, plata sumelor cuvenite de la Fond se naşte la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară prin care se constată existenţa indiciilor stării de insolvenţă a asigurătorului şi imposibilitatea redresării acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 12^1 alin. (2); PDF p. 14–15
(2)Dreptul creditorilor de asigurări prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) de a solicita direct sau indirect, după caz, plata sumelor cuvenite de la Fond se naşte la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară prin care retrage autorizaţia de funcţionare a asigurătorului şi avizează intrarea acestuia în procedură de dizolvare şi lichidare voluntară ori dispune acestuia intrarea în procedură de dizolvare şi lichidare.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 12^1 alin. (3); PDF p. 15
(3)Dreptul creditorilor de asigurări prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. c) de a solicita plata sumelor cuvenite de la Fond se naşte la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a extrasului referitor la decizia autorităţii competente din statul membru de origine al asigurătorului, inclusiv a asigurătorului european, privind deschiderea la acesta a procedurii de faliment sau de lichidare bazată sau nu pe insolvenţă.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 12^1 alin. (4); PDF p. 15
(4)Dreptul creditorilor de asigurări prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. e) de a solicita plata sumelor cuvenite de la Fond se naşte la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a extrasului privind decizia de deschidere la asigurătorul european a procedurii de faliment sau de lichidare bazată pe insolvenţă de către autoritatea competentă din statul membru de origine al acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 15 alin. (8); PDF p. 21
(8)În termen de 3 luni de la data primirii cererii de plată şi independent de informarea transmisă de către asigurător, prevăzute la art. 14^1 alin. (1) şi (3), Fondul decide cu privire la cererea de plată şi transmite petentului următoarele documente: a)în cazul în care se dovedeşte răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin contractul RCA şi prejudiciul pentru repararea căruia se formulează pretenţiile de despăgubiri prin cererea de plată este cuantificat parţial sau total: (i)o notificare justificată, în care se precizează faptul că pretenţiile de despăgubire formulate în cererea de plată au fost aprobate în totalitate şi termenul maxim de plată de către Fond a despăgubirii; sau (ii)o ofertă de despăgubire justificată, în care se precizează faptul că pretenţiile de despăgubire formulate în cererea de plată au fost aprobate parţial şi termenul maxim de plată de către Fond a despăgubirii precizate în ofertă, însoţită de decizia de respingere parţială a pretenţiilor de despăgubire formulate în cererea de plată; b)în cazul în care nu se dovedeşte răspunderea asiguratului sau aceasta nu a fost stabilită în mod clar ori prejudiciul pentru repararea căruia se formulează pretenţiile de despăgubiri prin cererea de plată nu este cuantificat, Fondul transmite decizia de respingere în totalitate a pretenţiilor de despăgubire, motivată corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 15 alin. (10); PDF p. 21
(10)În cazul în care datorează despăgubiri în conformitate cu alin. (8) lit. a), Fondul plăteşte despăgubirea persoanei prejudiciate RCA fără întârzieri nejustificate, dar nu mai târziu de: a)3 luni de la data transmiterii notificării justificate prevăzute la alin. (8) lit. a) pct. (i); b)3 luni de la data comunicării către Fond, în scris, a acceptului persoanei prejudiciate RCA cu privire la oferta de despăgubire prevăzută la alin. (8) lit. a) pct. (ii).
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 16 alin. (1); PDF p. 22
(1)În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenţilor completarea documentaţiei şi/sau precizarea ori furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora; informaţiile solicitate se transmit comisiei în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii solicitării acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 16 alin. (2); PDF p. 22
(2)Fără a aduce atingere termenului prevăzut la art. 15 alin. (8), în situaţia depăşirii termenului prevăzut la alin. (1), soluţionarea cererii de plată se suspendă până la data transmiterii documentaţiei şi/ sau a informaţiilor solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art.2500; art.2517; art.2519 alin.(1); PDF p.576, 579–580 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 2.500; PDF, pagina fizică 576
(1)Dreptul material la acţiune, denumit în continuare drept la acţiune, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. (2)În sensul prezentului titlu, prin drept la acţiune se înţelege dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forţei publice, să execute o anumită prestaţie, să respecte o anumită situaţie juridică sau să suporte orice altă sancţiune civilă, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.517; PDF, pagina fizică 579
Termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.519 alin. (1); PDF, pagina fizică 580
(1)Dreptul la acţiune întemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare se prescrie în termen de 2 ani.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2527–2528, PDF p. 582 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 2.527; PDF, pagina fizică 582
În cazul asigurării contractuale, prescripţia începe să curgă de la expirarea termenelor prevăzute de lege ori stabilite de părţi pentru plata primei de asigurare, respectiv pentru plata indemnizaţiei sau, după caz, a despăgubirilor datorate de asigurător.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.528; PDF, pagina fizică 582
(1)Prescripţia dreptului la acţiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea. (2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul acţiunii în restituire întemeiate pe îmbogăţirea fără justă cauză, plata nedatorată sau gestiunea de afaceri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 1394–1395, PDF p. 331 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 1.394; PDF, pagina fizică 331
În toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripţii mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripţie a răspunderii penale se aplică şi dreptului la acţiunea în răspundere civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 1.395; PDF, pagina fizică 331
Prescripţia dreptului la acţiune cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii ori prin decesul unei persoane este suspendată până la stabilirea pensiei sau a ajutoarelor ce s-ar cuveni, în cadrul asigurărilor sociale, celui îndreptăţit la reparaţie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2532 și 2534, PDF p. 584–585 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 2.532 — teza introductivă; PDF, pagina fizică 584–585
Prescripţia nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.532 pct. 4; PDF, pagina fizică 584–585
4. în cazul celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziţie legală contrară;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.532 pct. 6; PDF, pagina fizică 584–585
6. pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînţelegerilor dintre părţi, însă numai dacă acestea au fost ţinute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripţie;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.534; PDF, pagina fizică 585
(1)De la data când cauza de suspendare a încetat, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului şi timpul scurs înainte de suspendare. (2)Prescripţia nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data când suspendarea a încetat, cu excepţia prescripţiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de o lună de la încetarea suspendării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2537–2539, PDF p. 586 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 9 extrase citate
Art.2537, teza introductivă; PDF p.586
Prescripţia se întrerupe:
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.537 pct. 1; PDF, pagina fizică 585–586
1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoaşterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripţia;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.537 pct. 2; PDF, pagina fizică 585–586
2. prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanţei la masa credală în cadrul procedurii insolvenţei, prin depunerea cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori ori prin invocarea, pe cale de excepţie, a dreptului a cărui acţiune se prescrie;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.537 pct. 3; PDF, pagina fizică 585–586
3. prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în faţa instanţei de judecată până la începerea cercetării judecătoreşti; în cazul în care despăgubirile se acordă, potrivit legii, din oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe cursul prescripţiei, chiar dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.537 pct. 4; PDF, pagina fizică 585–586
4. prin orice act prin care cel în folosul căruia curge prescripţia este pus în întârziere;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.538 alin. (1); PDF, pagina fizică 586
(1)Recunoaşterea se poate face unilateral sau convenţional şi poate fi expresă sau tacită.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.538 alin. (2); PDF, pagina fizică 586
(2)Când recunoaşterea este tacită, ea trebuie să rezulte fără echivoc din manifestări care să ateste existenţa dreptului celui împotriva căruia curge prescripţia. Constituie acte de recunoaştere tacită plata parţială a datoriei, achitarea, în tot sau în parte, a dobânzilor sau penalităţilor, solicitarea unui termen de plată şi altele asemenea.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.539 alin. (1); PDF, pagina fizică 586–587
(1)În cazurile prevăzute la art. 2.537 pct. 2 şi 3, prescripţia este întreruptă chiar dacă sesizarea a fost făcută la un organ de jurisdicţie ori de urmărire penală necompetent sau chiar dacă este nulă pentru lipsă de formă.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.539 alin. (2); PDF, pagina fizică 586–587
(2)Prescripţia nu este întreruptă dacă cel care a făcut cererea de chemare în judecată sau de arbitrare ori de intervenţie în procedura insolvenţei sau a urmăririi silite a renunţat la ea, nici dacă cererea a fost respinsă, anulată ori s-a perimat printr-o hotărâre rămasă definitivă. Cu toate acestea, dacă reclamantul, în termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau de anulare a rămas definitivă, introduce o nouă cerere, prescripţia este considerată întreruptă prin cererea de chemare în judecată sau de arbitrare precedentă, cu condiţia însă ca noua cerere să fie admisă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art.2540–2542; PDF p.587–588 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Art. 2.540; PDF, pagina fizică 587
Prescripţia este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripţia numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.541 alin. (1); PDF, pagina fizică 587–588
(1)Întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.541 alin. (2); PDF, pagina fizică 587–588
(2)După întrerupere începe să curgă o nouă prescripţie.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.541 alin. (3); PDF, pagina fizică 587–588
(3)Dacă întreruperea prescripţiei a avut loc prin recunoaşterea dreptului de către cel în folosul căruia curgea, va începe să curgă o nouă prescripţie de acelaşi fel.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.541 alin. (4); PDF, pagina fizică 587–588
(4)În cazul în care prescripţia a fost întreruptă printr-o cerere de chemare în judecată ori de arbitrare, noua prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită nu va începe să curgă cât timp hotărârea de admitere a acţiunii nu a rămas definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.541 alin. (6); PDF, pagina fizică 587–588
(6)În cazul în care prescripţia a fost întreruptă potrivit art. 2.537 pct. 3, întreruperea operează până la comunicarea ordonanţei de clasare, a ordonanţei de suspendare a urmăririi penale ori a hotărârii de suspendare a judecăţii sau până la pronunţarea hotărârii definitive a instanţei penale. Dacă repararea pagubei se acordă, potrivit legii, din oficiu, întreruperea operează până la data când cel împotriva căruia a început să curgă prescripţia a cunoscut sau trebuia să cunoască hotărârea definitivă a instanţei penale prin care ar fi trebuit să se stabilească despăgubirea.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.542; PDF, pagina fizică 588
(1)Efectele întreruperii prescripţiei profită celui de la care emană actul întreruptiv şi nu pot fi opuse decât celui împotriva căruia a fost îndreptat un asemenea act, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel. (2)Dacă prescripţia a fost întreruptă prin recunoaşterea dreptului de către cel în folosul căruia curgea, efectele întreruperii profită celui împotriva căruia a curs şi nu pot fi opuse decât autorului recunoaşterii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 6 alin. (1)–(4), PDF p. 3 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 6 alin. (1)–(2); PDF p.3
(1)Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2)Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.6 alin.(4); PDF p.3
Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 269 alin. (1)–(4); art. 270 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
Art.269 alin. (1)
La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.269 alin. (2)
La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.269 alin. (3)
Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârşitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârşitul zilei şi lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.269 alin. (4)
Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.270 alin. (1)
Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administraţia locului de deţinere ori la unitatea militară sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administraţia locului de deţinere pe actul depus, recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.270 alin. (2)
Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaştere ori dintr-o greşeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competenţă, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.289 alin.(3)–(6), (8), raportat la art.295 alin.(3) și art.296 alin.(4)–(5); PDF p.197, 200 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 8 extrase citate
Art.296 alin.(5); PDF p.200
Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.289 alin.(8); PDF p.197
Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 295 alin. (3)
Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.289 alin. (3)
Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.289 alin. (4)
Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.289 alin. (5)
Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.289 alin. (6)
Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.296 alin. (4)
Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Art. 2 alin. (9); art. 14 alin. (1)–(4) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Legea 213/2015, art. 2 alin. (9); PDF p. 4
(9)Executarea silită pentru titlurile executorii obţinute împotriva asigurătorului nu poate fi demarată împotriva Fondului; în acest caz, cererea de plată motivată este depusă în condiţiile art. 14 alin. (1), cu respectarea procedurii şi a plafonului stabilite prin prezenta lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 14 alin. (1); PDF p. 18
(1)Orice persoană dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1) care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului poate formula o cerere de plată motivată adresată Fondului în condiţiile prevăzute la art. 12^1 şi de prezentul articol.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 14 alin. (2); PDF p. 18
(2)Cererea de plată prevăzută la alin. (1) se formulează în scris şi se comunică Fondului, direct de către potenţialul creditor de asigurări sau prin mandatarii acestuia, cu anexarea înscrisurilor justificative, în copie legalizată, din care să rezulte cuantumul sumelor solicitate; dacă cererea de plată priveşte mai multe dosare de daună sau contracte de asigurare, potenţialul creditor de asigurări anexează o evidenţă conţinând datele de identificare şi sumele aferente fiecărui dosar de daună/contract de asigurare, precum şi orice documente relevante, dacă este cazul.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 14 alin. (3); PDF p. 18
(3)În cazul imposibilităţii de prezentare a înscrisurilor justificative în copie legalizată, creditorul de asigurări poate prezenta fie copii ale acestora, fie o declaraţie pe propria răspundere, în sensul susţinerii acestor documente justificative, iar în cerere se precizează motivul imposibilităţii depunerii lor în copie legalizată.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 14 alin. (4); PDF p. 18–19
(4)Cererea de plată conţine cel puţin următoarele informaţii: datele de identificare şi de contact ale petentului şi, dacă este cazul, ale mandatarului acestuia, cuantumul sumei solicitate, datele de identificare ale contractului de asigurare şi, dacă este cazul, ale dosarului de daună deschis de asigurător, modalitatea în care doreşte să se efectueze plata; modelele cererilor de plată privind acordarea despăgubirilor/indemnizaţiilor, respectiv privind acordarea restituirii de primă se stabilesc prin reglementări emise în aplicarea prezentei legi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: ÎCCJ — Decizia nr.26/20 noiembrie 2017, rolul procesual FGAHotărâre · Secțiunea 8, analiza de fond: calitatea de garant, procedura administrativă și limitele regimului din 2017; dispozitivÎnalta Curte de Casație și Justiție · 26 · 20 noiembrie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
RIL26/20.11.2017, dispozitiv
În procesul penal, Fondul de garantare a asiguraților în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule asigurate la o societate de asigurare aflată în faliment nu are calitatea de parte responsabilă civilmente.
Textul în documentul-sursă ↗
Secțiunea 8, analiza de fond, paragraful care începe «Calitatea de garant» · forma extrasului din 20 noiembrie 2017
Calitatea de garant al Fondului, în vederea plății despăgubirii creditorilor de asigurări, este evidențiată atât prin denumire, cât și prin dispozițiile legale ce îi sunt aplicabile. Nicăieri, în cuprinsul Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților ori al altui act normativ, nu se prevede subrogarea de drept a Fondului de garantare a asiguraților în drepturile și obligațiile procesuale ale societății de asigurare, în cazul existenței pe rol a unei acțiuni în pretenții pornite împotriva acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗
Secțiunea 8, analiza de fond, paragraful care începe «Dimpotrivă» · forma extrasului din 20 noiembrie 2017
Dimpotrivă, legea prevede o procedură administrativă/ necontencioasă pe care potențialii creditori din contractele de asigurări trebuie să o urmeze în ce privește pretenția pe care o au față de societatea de asigurare aflată în faliment și care debutează, potrivit art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/2015, cu sesizarea Fondului cu o cerere scrisă de despăgubire sau de plată însoțită de documente justificative.
Textul în documentul-sursă ↗
Secțiunea 8, descrierea procedurii din 2017; limită istorică, NU termen actual · forma extrasului din 20 noiembrie 2017
Lista se înaintează comisiei speciale, competentă să aprobe sau să respingă sumele pretinse. În cea din urmă ipoteză se emite o decizie de respingere, împotriva căreia se poate formula contestație la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 10 zile de la comunicare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2532: lipsa reprezentantului legal și negocierile în condițiile textului; art. 2537 pct. 3 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 2.532 — teza introductivă; PDF, pagina fizică 584–585
Prescripţia nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.532 pct. 4; PDF, pagina fizică 584–585
4. în cazul celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziţie legală contrară;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.532 pct. 6; PDF, pagina fizică 584–585
6. pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînţelegerilor dintre părţi, însă numai dacă acestea au fost ţinute în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripţie;
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2.537 pct. 3; PDF, pagina fizică 585–586
3. prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în faţa instanţei de judecată până la începerea cercetării judecătoreşti; în cazul în care despăgubirile se acordă, potrivit legii, din oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe cursul prescripţiei, chiar dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Art. 13 alin. (5); art. 15 alin. (10) lit. b) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Legea 213/2015, art. 13 alin. (5); PDF p. 17–18
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea 213/2015, art. 15 alin. (10); PDF p. 21
(10)În cazul în care datorează despăgubiri în conformitate cu alin. (8) lit. a), Fondul plăteşte despăgubirea persoanei prejudiciate RCA fără întârzieri nejustificate, dar nu mai târziu de: a)3 luni de la data transmiterii notificării justificate prevăzute la alin. (8) lit. a) pct. (i); b)3 luni de la data comunicării către Fond, în scris, a acceptului persoanei prejudiciate RCA cu privire la oferta de despăgubire prevăzută la alin. (8) lit. a) pct. (ii).
Textul în documentul-sursă ↗

Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Accident cu persoane rănite: autorități, documente și primele demersuriC01 · 9 MIN · GHID Accident numai cu pagube materiale: ce procedură urmezC01 · 8 MIN · GHID Constatare amiabilă sau poliție: când se aplică fiecare variantăC01 · 8 MIN · GHID Cum deschid un dosar RCA și cum formulez cererea de despăgubireC03 · 12 MIN · GHID Asigurătorul nu răspunde sau întârzie plataC03 · 9 MIN · GHID Sesizare, plângere penală și plângere prealabilă: diferențeC10 · 9 MIN · GHID Constituirea ca parte civilă: condiții și moment proceduralC10 · 10 MIN · GHID Clasarea, alte soluții și căile de contestare pentru victimăC10 · 10 MIN · GHID Termene pentru raportarea accidentului și contestarea procesului-verbalC16 · 10 MIN · GHID Refuzul FGA și contestarea unei deciziiC09 · 9 MIN · GHID Asigurătorul are probleme: când și în ce rol intervine FGAC09 · 14 MIN · GHID Termenele FGA și evenimentele de la care curgC09 · 11 MIN · GHID Prescripția pretențiilor după accident: ce trebuie stabilitC16 · 10 MIN · GHID Suspendare și întrerupere: ce efect pot avea diferite demersuriC16 · 12 MIN · GHID Minori, prejudicii descoperite ulterior și accidente vechiC16 · 11 MIN · GHID Cum se calculează termenele: repere și limiteC16 · 12 MIN · GHID Checklist după accident: informații și documente de păstratC19 · 9 MIN · GHID CU MODEL

Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate

De unde încep: evenimentul, documentul și persoana care trebuie să acționeze

Imediat și 24 de ore nu sunt variante la alegere

RCA: notificarea, cererea și acceptarea ofertei au funcții diferite

Dosarul penal: sesizarea și plângerea prealabilă nu sunt același reper

Despăgubirile în procesul penal: două momente care nu trebuie confundate

Când primesc un act: ce anume se contestă

FGA: trei date de urmărit și un regim temporal separat

Prescripția: de ce regula „trei ani de la accident” poate fi insuficientă

Suspendarea și întreruperea nu sunt efecte automate ale oricărui mesaj

Unitatea termenului și ultima zi se verifică după procedură

Cum folosesc cronologia fără să pierd procedurile paralele

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate

Cui se adresează

01De unde încep: evenimentul, documentul și persoana care trebuie să acționeze

02Imediat și 24 de ore nu sunt variante la alegere

03RCA: notificarea, cererea și acceptarea ofertei au funcții diferite

04Dosarul penal: sesizarea și plângerea prealabilă nu sunt același reper

05Despăgubirile în procesul penal: două momente care nu trebuie confundate

06Când primesc un act: ce anume se contestă

07FGA: trei date de urmărit și un regim temporal separat

08Prescripția: de ce regula „trei ani de la accident” poate fi insuficientă

09Suspendarea și întreruperea nu sunt efecte automate ale oricărui mesaj

10Unitatea termenului și ultima zi se verifică după procedură

11Cum folosesc cronologia fără să pierd procedurile paralele

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

De unde încep: evenimentul, documentul și persoana care trebuie să acționeze

Imediat și 24 de ore nu sunt variante la alegere

RCA: notificarea, cererea și acceptarea ofertei au funcții diferite

Dosarul penal: sesizarea și plângerea prealabilă nu sunt același reper

Despăgubirile în procesul penal: două momente care nu trebuie confundate

Când primesc un act: ce anume se contestă

FGA: trei date de urmărit și un regim temporal separat

Prescripția: de ce regula „trei ani de la accident” poate fi insuficientă

Suspendarea și întreruperea nu sunt efecte automate ale oricărui mesaj

Unitatea termenului și ultima zi se verifică după procedură

Cum folosesc cronologia fără să pierd procedurile paralele

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri