Refuzul FGA și contestarea unei decizii

Fondul de garantare a asiguraților (FGA) poate respinge o cerere, poate cere completarea actelor sau poate să nu răspundă; acestea nu sunt același lucru. Pentru contestația la o decizie de respingere, regimul civil al Legii nr. 213/2015 prevede 30 de zile de la comunicare; instanța și legea aplicabilă trebuie stabilite în funcție de procedura concretă. O petiție la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu înlocuiește această cale. [1] [2] [11]

ACTUALIZAT: 12 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 9 minute
CATEGORIE: FGA și situația asigurătorului

Cuprins · 13 secțiuni

01Cui se adresează
02Ce act am primit, de fapt?
03Regimul aplicabil, înainte de alegerea instanței
04Instanța competentă și termenul de 30 de zile
05Completarea documentelor nu are aceeași consecință în toate regimurile
06Cum organizez criticile: motive, probe și solicitări
07Ce pregătesc pentru cererea adresată instanței
08Petiția ASF, discuția cu FGA și efectele contestației
09Ce rezultat se poate anticipa și ce urmează
10Termene și repere
11Lista ta de pași
12Întrebări frecvente
13Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Persoane care analizează drepturi de despăgubire în legătură cu FGA și falimentul unui asigurător.
Cadrul român, cu delimitarea etapelor administrative, judiciare și de executare.

✕ NU ACOPERĂ

Consultanță personalizată, redactarea unei contestații pentru un dosar concret sau garantarea unui rezultat.
Procedura la Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, procedura la Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Financiar, căile extraordinare ori toate regimurile istorice ale contenciosului administrativ.

Ce act am primit, de fapt?

În procedura de plată a FGA, comisia competentă poate aproba cererea ori o poate respinge în parte sau în întregime. Respingerea sumelor pretinse trebuie motivată. Începe prin a identifica documentul, numărul cererii și exact ce componentă a fost refuzată. [1]

Situația din dosar	Ce verifici mai întâi	Ce nu presupui
Respingere totală sau parțială	Decizia motivată, suma și motivele; dovada comunicării	Că un schimb informal de mesaje prelungește termenul de contestație
Solicitare de documente	Lista cerută, data primirii și regimul completărilor	Că cererea a fost deja respinsă
Suspendarea soluționării	Temeiul și împrejurarea care o justifică	Că este identică unei hotărâri de suspendare a unui proces
Niciun răspuns	Înregistrarea cererii, corespondența, termenul aplicabil acelei proceduri	Că orice tăcere devine automat decizie de respingere sau aprobare

Tabelul este un instrument de orientare, nu o listă de căi judiciare identice. Pentru lipsa răspunsului se examinează situația reală și obligația încălcată; nu se inventează o dată de comunicare a unei decizii inexistente. [1] [10] [20]

Regimul aplicabil, înainte de alegerea instanței

Data la care depui contestația nu este singurul reper. Identifică asigurătorul, data deschiderii falimentului, începutul procedurii FGA și actele aplicabile acesteia. Legea nr. 202/2025 păstrează, în condițiile art. III, regimul unor proceduri privind asigurători români al căror faliment era deja deschis, indiferent de data depunerii cererii de plată. Modificările aduse în 2021 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2021 au propriile dispoziții tranzitorii, la art. VI. [2] [3]

În forma istorică din 19 ianuarie 2024, contestația era deja îndreptată către instanțele civile de la sediul Fondului, în 30 de zile de la comunicare. Noua redactare păstrează aceste repere și formulează expres derogarea de la regulile generale sau speciale de competență indicate de ea. Nu rezultă că orice procedură mai veche intră automat sub aceeași redactare. [4] [6]

O informare FGA datată 6 august 2020 menționează Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ. Este o informare istorică, nu un motiv pentru a trimite acolo orice contestație actuală. Data și cadrul normativ al paginii contează mai mult decât faptul că pagina este încă accesibilă. [5] [3]

Instanța competentă și termenul de 30 de zile

În regimul civil prevăzut de Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5) indică instanțele civile de la sediul Fondului. Alegerea între nivelurile de instanță cere verificarea obiectului și, când este relevantă, a valorii cererii, împreună cu regulile speciale. Nu presupune că sintagma „contest decizia” desemnează automat aceeași instanță în orice dosar. [6] [7]

Termenul de 30 de zile curge de la comunicarea deciziei, nu doar de la data înscrisă pe ea. Sancțiunea este decăderea: poți pierde posibilitatea exercitării acestei contestații în condițiile legii. Păstrează documentul integral, plicul, confirmarea de primire sau datele comunicării electronice. Dacă sunt mai multe comunicări, nu alege singur data cea mai convenabilă; stabilește care comunicare a produs efectul legal. [1] [8]

Calculul unui termen procedural civil pe zile nu înseamnă numărarea a 30 de zile lucrătoare. Art. 181 exclude ziua de început și ziua împlinirii din numărul zilelor; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare următoare. Modalitatea depunerii contează: pentru registratură există programul legal, iar art. 183 reglementează poșta recomandată, curierul, faxul și e-mailul. Pentru e-mail sau fax, dovada legală vizează data și ora primirii atestate de sistemul instanței, nu simpla existență a unui mesaj în dosarul „Trimise”. [8]

Termenul de prescripție de 5 ani al acțiunii pentru plata creanțelor, prevăzut separat la art. 13 alin. (6), nu este o rezervă care înlocuiește termenul scurt al contestației. Obiectul acțiunii, existența deciziei și regimul temporal trebuie analizate distinct. [9]

Completarea documentelor nu are aceeași consecință în toate regimurile

În forma nouă a art. 16, informațiile suplimentare cerute trebuie transmise în cel mult 30 de zile de la primirea solicitării. Depășirea termenului conduce la suspendarea soluționării până la furnizarea documentelor și informațiilor, fără a aduce atingere termenului din art. 15 alin. (8). Pentru cererile din procedura RCA specială, adică cererile de plată ale persoanelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)–c), la care se referă art. 14¹ alin. (1), acesta este termenul de 3 luni de la primirea cererii în care Fondul decide și transmite documentele corespunzătoare soluției. Rezerva nu transformă cele 3 luni într-un termen universal de plată pentru orice cerere FGA, nu este o aprobare tacită și nu justifică ignorarea solicitării de completare. [10]

Forma istorică din 19 ianuarie 2024 prevedea respingerea pentru netransmiterea completărilor în termen. Pentru motive temeinice, la cererea petentului, permitea prelungirea când erau necesare documente emise de alte entități publice ori private, cu posibilitatea suspendării în acea situație. Nu înlocui această regulă veche cu cea nouă înainte de a verifica tranziția. [4] [2]

Practic, răspunde punct cu punct și păstrează dovada transmiterii. Pentru un document indisponibil, arată cine îl deține, când l-ai solicitat și de ce nu îl poți furniza încă. Aceste explicații sunt utile, dar nu garantează prelungirea sau înlăturarea consecinței legale. [15] [4]

Cum organizez criticile: motive, probe și solicitări

O critică utilă arată unde este problema și ce schimbare ceri, nu doar că despăgubirea este prea mică. Separă, de exemplu, calitatea titularului, întinderea prejudiciului, documentele considerate insuficiente, regimul temporal, limita de plată și sumele deja încasate. Pentru fiecare, identifică pasajul deciziei și actul care îl confirmă ori îl contrazice. Aceasta este o recomandare de organizare, nu o nouă condiție legală de admisibilitate. [15]

Exemplu fictiv de organizare, nu hotărâre sau opinie medicală: „La punctul X al deciziei se afirmă că documentul Y nu a fost depus. Anexez documentul și dovada transmiterii sale odată cu cererea. Solicit examinarea motivului de respingere în raport cu aceste înscrisuri și explicarea efectului asupra sumei contestate.” Într-o cerere adresată instanței, această critică trebuie legată de solicitarea concretă pe care instanța este chemată să o soluționeze. [13] [15]

Când discuția privește leziuni sau consecințe medicale, indică documentul, data și concluzia specialistului, fără a redacta tu un diagnostic alternativ ori a transforma numărul de zile într-o formulă de despăgubire. Probele trebuie să susțină faptele invocate; o nemulțumire nu înlocuiește dovada. [14]

Ce pregătesc pentru cererea adresată instanței

Codul de procedură civilă (CPC) cere identificarea părților, dovada reprezentării când este cazul, obiectul și valoarea relevantă, motivele de fapt și de drept, probele și semnătura. Organizează decizia FGA, cererea inițială de plată, dovada înregistrării, completările, comunicările și documentele pentru fiecare componentă contestată. Depune exemplarele și anexele potrivit regulilor aplicabile modalității alese. [13]

Propune probele odată cu cererea, în condițiile CPC. Există excepții legale pentru propunerea ulterioară, dar nu trata posibilitatea unei regularizări sau a unei excepții ca pe un drept general de a lăsa motivele și probele pentru mai târziu. [14]

Art. 39 alin. (6) din Legea nr. 213/2015 prevede taxa judiciară de timbru de 200 de lei pentru acțiunile, cererile, obiecțiunile și contestațiile prevăzute de această lege. Încadrarea cererii și a eventualelor capete distincte trebuie verificată; suma nu reprezintă costul total garantat al procesului și nu este un procent din despăgubire. [16]

Faptele și actele sunt mai importante decât copierea unei denumiri de cerere. Instanța are atribuții de calificare juridică, în limitele art. 22 CPC, și soluționează în limitele învestirii. Legea păstrează și excepția privind calificarea sau motivele de drept asupra cărora părțile s-au înțeles expres, când sunt întrunite condițiile art. 22 alin. (5). Nu presupune că simpla anulare cerută, obligarea la plată și alte solicitări sunt întotdeauna interschimbabile sau că instanța va formula în locul tău tot ceea ce ai omis. [18]

Petiția ASF, discuția cu FGA și efectele contestației

ASF supraveghează și controlează activitatea Fondului în cadrul legal și poate lua măsuri administrative. Aceste atribuții nu transformă orice petiție ASF într-o contestație judiciară la decizia de respingere. Nu construi o succesiune obligatorie „FGA–ASF–instanță” fără un text care o impune și nu presupune că așteptarea răspunsului ASF oprește termenul de 30 de zile. [11] [12]

În noua redactare a art. 13 alin. (5), introducerea contestației nu suspendă efectele deciziei. Regula nu înseamnă că ai câștigat sau pierdut automat fondul cauzei și nu trebuie transferată fără verificare oricărei proceduri istorice. Hotărârea pronunțată asupra contestației este supusă căilor de atac prevăzute de CPC; nu confunda această etapă cu termenul inițial pentru contestarea deciziei FGA. [17] [2]

Dacă suspectezi că un termen a fost pierdut, analizează imediat comunicarea și împiedicarea invocată. CPC prevede condiții pentru repunerea în termen, nu o prelungire automată acordată celui care a așteptat voluntar o soluție administrativă. Calificarea termenului și aplicabilitatea remediului în dosarul concret necesită verificare. [19]

Ce rezultat se poate anticipa și ce urmează

Nu există aici un rezultat garantat: admiterea cererii depinde de obiectul ei, regimul aplicabil, motive, probe și soluția instanței. Ghidul nu oferă procente de succes ori exemple inventate de hotărâri care ar acorda automat diferența cerută. [14] [18]

Pentru pașii anteriori, citește titularii și creanțele și depunerea cererilor. Pentru declanșarea și natura termenelor, folosește Termenele FGA și evenimentele de la care curg; pentru limite și diferențe, Limite de plată, categorii de creanțe și diferențe nerecuperate. Dacă există deja un proces sau o executare împotriva asigurătorului, continuă cu Procese și executări în curs când se modifică situația asigurătorului: acestea nu devin automat proceduri împotriva Fondului. [20]

Informațiile sunt generale. Sprijinul juridic poate fi deosebit de util când competența, tranziția sau mai multe termene se suprapun; ghidul nu presupune că orice cerere administrativă necesită avocat.

Termene și repere procedurale

REGULĂContestația la decizia FGA de respingere

Interval: 30 de zile
De când începe: Comunicarea deciziei de respingere, nu doar data înscrisă pe document.
Cum se aplică: Reguli procedurale civile de calcul și depunere; păstrează dovada comunicării și transmiterii.
Consecințe: Decădere prevăzută de art. 13 alin. (5); împrejurările excepționale se verifică distinct.

[1][2][3][4][8]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Se verifică regimul tranzitoriu; nu se aplică mecanic procedurilor anterioare reformei din 2021.
Nu este termenul pentru apelul hotărârii instanței, pentru cererea inițială FGA sau pentru petiția ASF.

REGULĂCompletările solicitate de comisia FGA

Interval: Cel mult 30 de zile
De când începe: Primirea solicitării de informații sau documente suplimentare.
Cum se aplică: Identifică solicitarea, documentele cerute și data primirii; termenul nu se calculează de la accident.
Consecințe: Consecința diferă după forma aplicabilă a legii; prelungirea nu este automată.

[10][4][2][3]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Forma nouă: suspendare până la furnizare, fără a aduce atingere celor 3 luni din art. 15 alin. (8), în domeniul procedurii RCA speciale (cererile din art. 14¹ alin. (1), ale persoanelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)–c)); nu termen universal de plată.
Forma istorică din 2024: respingere, cu posibilitatea prelungirii în condițiile art. 16 alin. (2) și a suspendării prevăzute la alin. (3).

REGULĂPrescripția acțiunii pentru plata creanțelor FGA

Interval: 5 ani; reper distinct de contestație
De când începe: Nașterea dreptului la acțiune, în condițiile art. 13 alin. (6), după înregistrarea cererii de plată.
Cum se aplică: Ghidul nu o calculează individual. Forma istorică conține un reper suplimentar legat de momentul de la care Fondul putea plăti.
Consecințe: Prescripția se analizează în condițiile regimului aplicabil, nu ca prelungire a termenului de contestație.

[9][4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu înlocuiește termenul de 30 de zile pentru atacarea deciziei.
Întreruperea, suspendarea și efectul actelor concrete cer analiză separată.

Lista ta de pași

Păstrează decizia integrală și dovada comunicării, nu doar o captură a sumei. [1] [8]
Identifică începutul procedurii FGA și dispoziția tranzitorie aplicabilă. [2] [3]
Separă fiecare motiv de refuz și documentul care îl susține ori îl contrazice. [15]
Verifică instanța, solicitările concrete, probele și dovada depunerii în termen. [7] [13] [8]
Urmărește distinct petiția administrativă, contestația și eventualul dosar de faliment. [11] [20]

Întrebări frecvente

Am 30 de zile de la data tipărită pe decizie?

Termenul este legat de comunicarea deciziei. Păstrează dovada și verifică actul care a comunicat legal decizia; data redactării poate fi diferită. [1] [8]

Mai pot aștepta răspunsul ASF înainte de instanță?

Nu presupune că petiția suspendă ori prelungește termenul contestației. Supravegherea administrativă și controlul judiciar sunt proceduri distincte. [11] [12]

Orice lipsă de documente duce astăzi numai la suspendare?

Nu. Forma nouă și forma istorică din 19 ianuarie 2024 prevăd consecințe diferite. Se selectează întâi regimul procedural, apoi se aplică regula completărilor. [10] [4] [2]

Dacă există termenul de 5 ani, pot ignora cele 30 de zile?

Nu le confunda: prescripția acțiunii de plată nu înlocuiește contestația împotriva unei decizii comunicate. Obiectul și regimul fiecărui demers trebuie analizate. [9]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului

Respingerea FGA parțială sau totală se motivează.
[1]
Legea nr. 202/2025 păstrează anumite proceduri anterioare indiferent de data cererii.
[2]
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2021 are o tranziție proprie.
[3]
Regimul civil al contestației FGA prevede 30 de zile de la comunicarea deciziei, cu selectarea prealabilă a legii temporale.
[1][4]
Nivelul de instanță se verifică după obiect și regulile de competență, nu numai eticheta cererii.
[6][7]
Calculul pe zile și dovada depunerii sunt cele procedurale, nu 30 de zile lucrătoare.
[8]
Termenul de 5 ani nu substituie contestația de 30 de zile.
[9]
Consecința lipsei completărilor diferă între forma nouă și cea istorică; suspendarea din forma nouă nu afectează termenul art. 15 alin. (8) în domeniul său.
[10][4]
Criticile pot fi organizate pe pasaj, document și solicitare, fără condiție suplimentară de admisibilitate.
[15]
Cererea adresată instanței are elementele și probele cerute de CPC.
[13][14]
Art. 39 alin. (6) prevede taxa de 200 de lei pentru cererile din lege, nu costul total al litigiului.
[16]
Petiția ASF nu substituie contestația și nu este presupusă suspensivă a termenului.
[11][12]
Noua redactare prevede că introducerea contestației nu suspendă efectele deciziei.
[17]
Căile de atac ale hotărârii instanței urmează CPC, nu termenul inițial al deciziei FGA.
[17]
Instanța califică juridic, dar soluționează în limitele învestirii.
[18]
Repunerea în termen nu este automată și nu este garantată celui care a așteptat un răspuns administrativ.
[19]

Procese și executări în curs

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 12 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (4)–(5): respingere parțială/totală motivată și contestație. · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (4)
(4)Aprobarea sau respingerea, parţială sau totală, a sumelor pretinse de petenţi şi de organismele similare din alte state este de competenţa comisiei speciale constituite conform art. 12³; comisia specială poate dispune suspendarea soluţionării cererii de plată, în condiţiile art. 16 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5)
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Legea nr. 202/2025 — reforma FGA și dispozițiile tranzitoriiLege · Legea nr. 202/2025, art. I pct. 26 (art. 13 alin. (5)) și pct. 33 (art. 16); art. II–III: modificări și tranziție. · forma din 3 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Legea nr. 202/2025, art. I pct. 26, noul art. 13 alin. (5); PDF pag. 10, 11
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 202/2025, art. I pct. 33, noul art. 16 alin. (1); PDF pag. 15
(1)În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenţilor completarea documentaţiei şi/sau precizarea ori furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora; informaţiile solicitate se transmit comisiei în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii solicitării acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 202/2025, art. I pct. 33, noul art. 16 alin. (2); PDF pag. 15
(2)Fără a aduce atingere termenului prevăzut la art. 15 alin. (8), în situaţia depăşirii termenului prevăzut la alin. (1), soluţionarea cererii de plată se suspendă până la data transmiterii documentaţiei şi/ sau a informaţiilor solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 202/2025, art. II
Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. I pct. 38-48 care intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 202/2025, art. III
Procedurile administrative gestionate de Fondul de garantare a asiguraţilor privind soluţionarea cererilor de plată a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări ai asigurătorilor persoane juridice române, pentru care procedura de faliment a fost deschisă anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse legii aplicabile la data începerii acestora, indiferent de momentul depunerii cererilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: OUG102/2021 — modificări ale Legii213/2015 și dispoziții tranzitoriiLege · OUG nr. 102/2021, art. I pct. 23 (art. 13 alin. (5)) și art. VI: trecerea la calea civilă și tranziția. · forma din 24 septembrie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
OUG nr. 102/2021, art. I pct. 23: art. 13 alin. (5), redactarea introdusă în 2021
(5) În caz de respingere a sumelor pretinse se va emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestație în termen de 30 zile de la comunicarea acesteia, sub sancțiunea decăderii, la instanțele civile de la sediul Fondului, potrivit normelor de competență generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
OUG nr. 102/2021, art. VI
Procedurile administrative gestionate de Fondul de garantare a asiguraților pentru plata sumelor cuvenite creditorilor de asigurări ai asigurătorilor pentru care a fost deschisă deja procedura de faliment, proceduri care au fost începute anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân supuse legii aplicabile la data începerii acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Legea nr. 213/2015 — versiune istorică 19 ianuarie 2024Lege · Legea213, copia19.01.2024: art.13 alin.(5)–(6), PDF pag.13; art.16 alin.(1)–(3), PDF pag.15. · forma din 19 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art. 13 alin. (5); PDF p. 13
(5) În caz de respingere a sumelor pretinse se va emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, potrivit normelor de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 13 alin. (6); PDF p. 13
(6) Dreptul petenţilor la acţiune contra Fondului pentru plata creanţelor de asigurări, după înregistrarea de către aceştia a cererilor de plată, se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la data naşterii dreptului, dar nu înainte de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Autorităţii de Supraveghere Financiară de retragere a autorizaţiei de funcţionare şi constatare a existenţei indiciilor stării de insolvenţă a asigurătorului sau de la data prevăzută la art. 12¹ alin. (2), moment de la care Fondul este îndreptăţit să efectueze plăţi.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 16 alin. (1); PDF p. 15
(1) În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenţilor completarea documentaţiei şi/sau precizarea ori furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora; informaţiile solicitate se transmit comisiei, sub sancţiunea respingerii cererii, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii solicitării acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 16 alin. (2); PDF p. 15
(2) Pentru motive temeinice, la solicitarea petentului, termenul de depunere a documentaţiei solicitate se poate prelungi, în situaţia în care petentul trebuie să completeze documentaţia depusă cu documente emise de alte entităţi publice sau private.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 16 alin. (3); PDF p. 15
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), Fondul poate emite o decizie de suspendare a soluţionării cererii de plată până la stingerea motivelor care au condus la luarea unei astfel de măsuri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: FGA — clarificări din6august2020 privind despăgubirile pentru vătămare/decesGhid oficial · Informarea FGA06.08.2020: paragrafele despre Curtea de Apel București și legea de la adoptarea procedurii. · forma din 6 august 2020Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Informare FGA din 6 august 2020, începutul frazei referitoare la instanța de contencios administrativ
Această decizie poate fi contestată la Curtea de Apel București – Secția Contencios Administrativ si Fiscal,
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea213, art.13 alin.(5)–(5^1), PDF pag.18: instanțe civile de la sediul Fondului și căile CPC. · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5)
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5¹), PDF pag. 18
(5¹)Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (5) sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art. 94 pct. 1 lit. k), art. 95 pct. 1 și art. 194 lit. c): competență și valoarea obiectului.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
CPC, art. 194; PDF pag. 71, 72 · forma extrasului din 10 martie 2026
Cererea de chemare în judecată va cuprinde: a)numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; b)numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; c)obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt; d)arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea; e)arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; f)semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗
CPC, art. 94 pct. 1 lit. k), PDF pag. 28; selecție, nu enumerarea integrală · forma extrasului din 10 martie 2026
k)orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti;
Textul în documentul-sursă ↗
CPC, art. 95, introducere și pct. 1, PDF pag. 29 · forma extrasului din 10 martie 2026
Tribunalele judecă: 1. în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art.181–183, PDF pag.65–67: calcul și dovada transmiterii, inclusiv183 alin.(3).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Codul de procedură civilă, art. 181 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 1. când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte; 3. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni. (2)Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Codul de procedură civilă, art. 182 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. (2)Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Codul de procedură civilă, art. 183 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. (2)Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administraţia locului de deţinere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen. (3)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, precum şi menţiunea datei şi orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanţei, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea213, art.13 alin.(5) și(6), PDF pag.18: contestație30zile versus prescripția acțiunii de plată5ani. · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5)
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (6)
(6)Dreptul petenţilor la acţiune contra Fondului pentru plata creanţelor de asigurări, după înregistrarea de către aceştia a cererilor de plată, se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la data naşterii dreptului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 16 alin. (1)–(2), art. 13 alin. (4), art. 15 alin. (8) și art. 14¹ alin. (1): completări, suspendare și limita procedurii speciale RCA. · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (4)
(4)Aprobarea sau respingerea, parţială sau totală, a sumelor pretinse de petenţi şi de organismele similare din alte state este de competenţa comisiei speciale constituite conform art. 12³; comisia specială poate dispune suspendarea soluţionării cererii de plată, în condiţiile art. 16 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 14¹ alin. (1)
(1)În cazul primirii cererilor de plată de la persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), Fondul informează: a)asigurătorul care a încheiat contractul RCA; b)organismul similar din statul membru de origine al asigurătorului; c)BAAR, în situaţia în care accidentul s-a produs pe teritoriul altui stat decât România; d)alte persoane şi entităţi prevăzute în acordul de cooperare sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (8)
(8)În termen de 3 luni de la data primirii cererii de plată şi independent de informarea transmisă de către asigurător, prevăzute la art. 14¹ alin. (1) şi (3), Fondul decide cu privire la cererea de plată şi transmite petentului următoarele documente: a)în cazul în care se dovedeşte răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin contractul RCA şi prejudiciul pentru repararea căruia se formulează pretenţiile de despăgubiri prin cererea de plată este cuantificat parţial sau total: (i)o notificare justificată, în care se precizează faptul că pretenţiile de despăgubire formulate în cererea de plată au fost aprobate în totalitate şi termenul maxim de plată de către Fond a despăgubirii; sau (ii)o ofertă de despăgubire justificată, în care se precizează faptul că pretenţiile de despăgubire formulate în cererea de plată au fost aprobate parţial şi termenul maxim de plată de către Fond a despăgubirii precizate în ofertă, însoţită de decizia de respingere parţială a pretenţiilor de despăgubire formulate în cererea de plată; b)în cazul în care nu se dovedeşte răspunderea asiguratului sau aceasta nu a fost stabilită în mod clar ori prejudiciul pentru repararea căruia se formulează pretenţiile de despăgubiri prin cererea de plată nu este cuantificat, Fondul transmite decizia de respingere în totalitate a pretenţiilor de despăgubire, motivată corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 16 alin. (1)
(1)În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenţilor completarea documentaţiei şi/sau precizarea ori furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora; informaţiile solicitate se transmit comisiei în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii solicitării acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 16 alin. (2)
(2)Fără a aduce atingere termenului prevăzut la art. 15 alin. (8), în situaţia depăşirii termenului prevăzut la alin. (1), soluţionarea cererii de plată se suspendă până la data transmiterii documentaţiei şi/ sau a informaţiilor solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea213, art.40 alin.(1)–(4), PDF pag.37; art.13 alin.(5). · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5)
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 40 alin. (1)–(4), PDF pag. 37
(1)Autoritatea de Supraveghere Financiară supraveghează şi controlează modul în care Fondul îşi desfăşoară activitatea. (2)Fondul are obligaţia de a pune la dispoziţia Autorităţii de Supraveghere Financiară, la cerere, în forma şi în termenul stabilite de aceasta, informaţiile şi documentele care să evidenţieze şi să justifice operaţiunile privind activitatea desfăşurată, sub toate aspectele sale. (3)Autoritatea de Supraveghere Financiară poate adopta orice măsuri, inclusiv de natură administrativă, împotriva Fondului şi a persoanelor fizice responsabile, după caz, în scopul prevenirii sau remedierii oricăror situaţii care sunt de natură să prejudicieze drepturile creditorilor de asigurări garantate conform prevederilor prezentei legi. (4)Cu excepţia informaţiilor pentru care Fondul are obligaţia de publicare, potrivit prezentei legi, informaţiile legate de activitatea Fondului pot fi comunicate doar către Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum şi către organele judiciare în timpul procedurilor judiciare, procedurilor de insolvenţă ori al procedurilor de lichidare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art.193 alin.(1): procedura prealabilă numai când legea o prevede expres.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
CPC, art. 193 alin. (1), PDF pag. 71 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art. 151 și art. 194–196: dovada reprezentării, cuprinsul cererii, exemplare și semnătură.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
CPC, art. 151; PDF pag. 50 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată. (2)Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii. (3)Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale. (4)Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor. (5)Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociaţii, societăţi ori alte entităţi fără personalitate juridică, înfiinţată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiţie.
Textul în documentul-sursă ↗
CPC, art. 194; PDF pag. 71, 72 · forma extrasului din 10 martie 2026
Cererea de chemare în judecată va cuprinde: a)numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; b)numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; c)obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt; d)arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea; e)arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; f)semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗
CPC, art. 195; PDF pag. 72 · forma extrasului din 10 martie 2026
Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
CPC, art. 196; PDF pag. 72, 73 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispoziţiile art. 200 sunt aplicabile. (2)Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea. (3)Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condiţiile prevăzute la alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art.249–250 și254 alin.(1)–(2): sarcina și propunerea probelor, excepțiile legale.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
CPC, art. 249; PDF pag. 90 · forma extrasului din 10 martie 2026
Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
CPC, art. 250; PDF pag. 90 · forma extrasului din 10 martie 2026
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumţii, mărturisirea uneia dintre părţi, făcută din proprie iniţiativă sau obţinută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la faţa locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
CPC, art. 254 alin. (1)–(2); PDF pag. 91 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse şi oral, în cazurile anume prevăzute de lege. (2)Dovezile care nu au fost propuse în condiţiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, în afară de cazurile în care: 1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea; 3. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii; 5. există acordul expres al tuturor părţilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (3)–(5): examinarea dosarului și motivarea respingerii. · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (3)
(3)În vederea îndeplinirii obligaţiilor de plată prevăzute de prezenta lege, Fondul procedează la analizarea documentelor şi informaţiilor aferente cererilor de plată şi cererilor de rambursare prevăzute la art. 2 alin. (4) şi (6), inclusiv a documentelor şi informaţiilor preluate de la asigurător, ţinând seama de normele aplicabile în materie, de condiţiile de asigurare generale şi specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul, precum şi de acordul de cooperare încheiat cu organismele similare din alte state sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (4)
(4)Aprobarea sau respingerea, parţială sau totală, a sumelor pretinse de petenţi şi de organismele similare din alte state este de competenţa comisiei speciale constituite conform art. 12³; comisia specială poate dispune suspendarea soluţionării cererii de plată, în condiţiile art. 16 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5)
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea213, art.39 alin.(6), PDF pag.37: taxa judiciară de timbru200lei pentru cererile prevăzute de lege. · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Legea nr. 213/2015, art. 39 alin. (6), PDF pag. 37
(6)Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti în temeiul prezentei legi se taxează cu 200 lei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea213, art.13 alin.(5), teza finală, și(5^1): lipsa suspendării efectelor deciziei prin contestație în noua formă; căile CPC. · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5)
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5¹), PDF pag. 18
(5¹)Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (5) sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art. 22 alin. (1)–(7), în special alin. (2), (4)–(6): rolul judecătorului, excepția calificării convenite și limitele învestirii.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
CPC, art. 22; PDF pag. 6 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Judecătorul soluţionează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile. (2)Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc. (3)Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunţa la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretenţiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacţie. (4)Judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă. (5)Cu toate acestea, judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părţile, în virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică şi motivele de drept asupra cărora au înţeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale altora. (6)Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel. (7)Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să ţină seama de toate circumstanţele cauzei, judecătorul va ţine seama, între altele, de principiile generale ale dreptului, de cerinţele echităţii şi de buna-credinţă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · CPC, art.184–186, PDF pag.67–68: împrejurări speciale, decădere și condițiile repunerii în termen.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
CPC, art. 184; PDF pag. 67 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel. (2)Se consideră că actul a fost comunicat părţii şi în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum şi în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părţi. (3)Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe faţă de cel lipsit de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste. (4)Termenul procedural se întrerupe şi un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri: 1. când a intervenit moartea uneia dintre părţi; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părţii decedate, pe numele moştenirii, fără să se arate numele şi calitatea fiecărui moştenitor; 2. când a intervenit moartea reprezentantului părţii; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părţii.
Textul în documentul-sursă ↗
Codul de procedură civilă, art. 185 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. (2)În cazul în care legea opreşte îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
Textul în documentul-sursă ↗
Codul de procedură civilă, art. 186 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2)În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac. (3)Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 1 alin. (4), art. 13 alin. (3)–(5), art. 14 alin. (1), art. 17 alin. (1)–(3) și art. 18 alin. (1)–(2): mecanisme distincte. · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 10 extrase citate
Legea nr. 213/2015, art. 1 alin. (4)
(4)Fondul nu preia obligaţiile asigurătorilor debitori, ci efectuează plăţi către creditorii de asigurări ai acestora după parcurgerea procedurii administrative reglementate de prezenta lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (3)
(3)În vederea îndeplinirii obligaţiilor de plată prevăzute de prezenta lege, Fondul procedează la analizarea documentelor şi informaţiilor aferente cererilor de plată şi cererilor de rambursare prevăzute la art. 2 alin. (4) şi (6), inclusiv a documentelor şi informaţiilor preluate de la asigurător, ţinând seama de normele aplicabile în materie, de condiţiile de asigurare generale şi specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul, precum şi de acordul de cooperare încheiat cu organismele similare din alte state sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (4)
(4)Aprobarea sau respingerea, parţială sau totală, a sumelor pretinse de petenţi şi de organismele similare din alte state este de competenţa comisiei speciale constituite conform art. 12³; comisia specială poate dispune suspendarea soluţionării cererii de plată, în condiţiile art. 16 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5)
(5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (1)
(1)Orice persoană dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1) care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului poate formula o cerere de plată motivată adresată Fondului în condiţiile prevăzute la art. 12¹ şi de prezentul articol.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (1)
(1)Creditorul de asigurări poate urma separat şi procedura de faliment a asigurătorului prevăzută de Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea recuperării creanţei sale din activele asigurătorului aflat în faliment, inclusiv pentru suma cuvenită care depăşeşte plafonul de garantare prevăzut la art. 15 alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (2)
(2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi creditorului de asigurări al asigurătorului european, în conformitate cu legislaţia naţională a statului membru de origine care reglementează procedura de lichidare bazată pe insolvenţă a respectivului asigurător.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (3)
(3)Pentru aceeaşi creanţă de asigurare, un creditor de asigurări nu poate încasa sume care depăşesc valoarea creanţei prin parcurgerea atât a procedurii administrative prevăzute de prezenta lege, cât şi a procedurilor prevăzute la alin. (1) sau (2), sub sancţiunea respingerii la plată a sumei pretinse sau, după caz, sub sancţiunea obligaţiei de a returna Fondului suma achitată de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 18 alin. (1)
(1)Fondul se subrogă în toate drepturile creditorilor de asigurări la concurenţa sumelor pe care le-a plătit din disponibilităţile sale.
Textul în documentul-sursă ↗
Legea nr. 213/2015, art. 18 alin. (2)
(2)Prin derogare de la dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2014, Fondul poate înregistra la masa credală, în tot cursul procedurii de faliment, în vederea recuperării lor, orice sume, dobânzi şi/sau cheltuieli pe care acesta le-a achitat din resursele sale.
Textul în documentul-sursă ↗

Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Procese și executări în curs când se modifică situația asigurătoruluiC09 · 12 MIN · GHID Cine poate formula cereri FGA și pentru ce creanțeC09 · 10 MIN · GHID Cum se depun cererile și documentele către FGAC09 · 11 MIN · GHID Termenele FGA și evenimentele de la care curgC09 · 11 MIN · GHID Limite de plată, categorii de creanțe și diferențe nerecuperateC09 · 10 MIN · GHID

Refuzul FGA și contestarea unei decizii

Ce act am primit, de fapt?

Regimul aplicabil, înainte de alegerea instanței

Instanța competentă și termenul de 30 de zile

Completarea documentelor nu are aceeași consecință în toate regimurile

Cum organizez criticile: motive, probe și solicitări

Ce pregătesc pentru cererea adresată instanței

Petiția ASF, discuția cu FGA și efectele contestației

Ce rezultat se poate anticipa și ce urmează

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Refuzul FGA și contestarea unei decizii

Cui se adresează

01Ce act am primit, de fapt?

02Regimul aplicabil, înainte de alegerea instanței

03Instanța competentă și termenul de 30 de zile

04Completarea documentelor nu are aceeași consecință în toate regimurile

05Cum organizez criticile: motive, probe și solicitări

06Ce pregătesc pentru cererea adresată instanței

07Petiția ASF, discuția cu FGA și efectele contestației

08Ce rezultat se poate anticipa și ce urmează

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Ce act am primit, de fapt?

Regimul aplicabil, înainte de alegerea instanței

Instanța competentă și termenul de 30 de zile

Completarea documentelor nu are aceeași consecință în toate regimurile

Cum organizez criticile: motive, probe și solicitări

Ce pregătesc pentru cererea adresată instanței

Petiția ASF, discuția cu FGA și efectele contestației

Ce rezultat se poate anticipa și ce urmează

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri