Limite de plată, categorii de creanțe și diferențe nerecuperate

La Fondul de garantare a asiguraților (FGA) nu există un plafon unic pentru orice dosar. Limita depinde de categoria creanței și de legea procedurii: regula generală, excepțiile RCA și regimurile anterioare trebuie citite separat. Plafonul nu înlocuiește dovada prejudiciului și nu garantează recuperarea întregii sume. [4] [5] [1] [12]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
FGA și situația asigurătorului
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 021. Plafonul nu este suma pe care o primește automat victima
  3. 032. Verificarea temporală precede plafonul
  4. 043. Regula generală și excepția RCA: nu sunt același plafon
  5. 054. Limita RCA per accident nu este o sumă pentru fiecare persoană
  6. 065. Mai multe componente nu înseamnă automat mai multe plafoane
  7. 076. Cum se citește Decizia ÎCCJ nr. 29/2020 fără a aplica o lege veche unui dosar nou
  8. 087. CASCO, decontare directă și restituire de primă
  9. 098. Diferența nerecuperată: procedură separată, fără promisiunea recuperării
  10. 109. Fișa sumelor: cerut, dovedit, aprobat, plătit
  11. 1110. Prioritățile de analiză și categoria creanței
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Creditori și persoane prejudiciate care verifică o creanță de asigurare în mecanismul FGA; categoriile RCA și celelalte creanțe sunt separate.

  • Proceduri guvernate de versiuni anterioare, numai după verificarea regulii tranzitorii și a versiunii efectiv aplicabile.

✕ NU ACOPERĂ
  • Calculul unui termen sau al unei despăgubiri pentru un dosar individual.

  • Presupunerea că orice creanță împotriva asigurătorului devine obligație FGA sau că orice titular poate folosi o rută transfrontalieră identică.

  • Diagnostic, tratament, punctaj traumatologic ori concluzii medico-legale.

1. Plafonul nu este suma pe care o primește automat victima

Plafonul este o limită legală a plății din mecanismul de garantare, nu evaluarea prejudiciului. Creanța de asigurare este dreptul legat de contract și de evenimentul acoperit, în categoria recunoscută de lege. Creditorul este titularul acelui drept. FGA nu devine pur și simplu debitorul tuturor obligațiilor asigurătorului. [3] [4]

Separă, așadar, existența dreptului, suma dovedită, limita aplicabilă și suma efectiv plătită. O hotărâre împotriva asigurătorului nu se execută automat împotriva FGA: art. 2 alin. (9) păstrează necesitatea cererii în procedura Fondului. [3] [12]

Nu folosi acest ghid pentru a estima daunele morale, un procent medical sau valoarea unui dosar individual. Pentru titular și categorie, pornește de la Cine poate formula cereri FGA și pentru ce creanțe; aici se explică de ce aceeași cifră nu poate fi folosită pentru orice cerere. [3]

2. Verificarea temporală precede plafonul

Legea nr. 202/2025 are o regulă principală de intrare în vigoare la 6 decembrie 2025 și excepții stabilite de art. II, pentru dispozițiile sancționatorii de la art. I pct. 38–48. Art. III menține, în condițiile sale, legea aplicabilă la începerea procedurilor administrative pentru asigurătorii români cu faliment deschis anterior, indiferent de data depunerii cererii. O depunere nouă într-o procedură veche nu primește automat limita mai favorabilă din cadrul nou. [1]

Și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2021 are o regulă proprie de tranziție, la art. VI. De aceea, o hotărâre care discută 450.000 de lei, o copie de lege cu 500.000 de lei și o normă nouă cu limită RCA pot privi situații diferite. Mai întâi identifică procedura și versiunea, apoi compară valorile. [2] [7] [10] [5]

3. Regula generală și excepția RCA: nu sunt același plafon

În redactarea nouă, art. 15 alin. (2) păstrează plafonul general de 500.000 de lei pentru o creanță de asigurare datorată în temeiul unui contract. Art. 15 alin. (5) instituie o excepție pentru persoanele prejudiciate din categoriile RCA prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)–c): limita este cea maximă de răspundere a asigurătorului. Alin. (6) cere cea mai mare dintre limita prevăzută de legea locului accidentului și limita contractului. [4] [5]

Situație care trebuie verificată Regula de orientare Ce nu trebuie presupus
Creanță eligibilă în regula generală 500.000 de lei pentru fiecare creanță, în condițiile art. 15 alin. (2). [4] Nu orice pretenție devine creanță eligibilă.
Persoană prejudiciată din categoria nouă RCA specială Excepția art. 15 alin. (5)–(6), cu limitele relevante. [5] Nu se aplică automat unei cereri istorice ori oricărei restituiri de primă.
Restituire de primă RCA sau creanță non-RCA Se identifică tipul din art. 2 și art. 4; nu este automat despăgubire RCA pentru vătămare. [3] [4] Cuvântul „RCA” de pe poliță nu activează singur excepția.
Creanță într-o procedură anterioară Legea și plafonul stabilite prin analiza tranziției. [1] [2] [7] Nu se alege doar cifra cea mai recentă sau cea mai mare.

Pentru rutele care implică organisme din alte state, art. 2 și art. 15 alin. (7) diferențiază plata și rambursarea între organisme. Un membru al familiei care locuiește în străinătate nu poate presupune că are aceeași cale directă către FGA. [3] [5]

4. Limita RCA per accident nu este o sumă pentru fiecare persoană

Art. 6 din Legea nr. 132/2017, în redactarea introdusă prin Legea nr. 181/2025, distinge limitele pentru prejudicii materiale și pentru vătămări sau deces, inclusiv prejudicii nepatrimoniale. Art. 6 alin. (4) raportează limita la același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate. Nu înseamnă că fiecare victimă primește întreaga limită sau că prejudiciul fiecăreia este evaluat la acea valoare. [6]

Trebuie verificate accidentul, țara și legea aplicabilă, contractul, categoria prejudiciului și celelalte creanțe care folosesc aceeași limită. Art. 6 alin. (5) prevede și posibilitatea revizuirii limitelor; ghidul nu indică o limită RCA ca sumă universală pentru toate accidentele, separat de data și norma ei. [6] [5]

Această limită contractuală sau legală, unitatea „creanță de asigurare” din mecanismul FGA și numărul persoanelor dintr-o familie răspund unor întrebări diferite. Nu împărți sau multiplica plafonul înainte de a stabili drepturile fiecărui titular. [3] [4] [5]

5. Mai multe componente nu înseamnă automat mai multe plafoane

Înregistrarea separată a cheltuielilor, veniturilor pierdute și prejudiciului moral ajută la probă, dar nu creează, prin simpla denumire, câte un plafon nou pentru fiecare rând. În Decizia nr. 29/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) discută diferența dintre creanța bazată pe raportul RCA și componentele ei. Aceasta este o indicație pentru a analiza unitatea juridică a creanței, nu o formulă prin care ghidul decide toate cazurile cu victime multiple. [11] [4]

Nici însumarea tuturor drepturilor într-o evidență de faliment nu dovedește, singură, existența unei singure creanțe plafonate în mecanismul FGA. Hotărârea citată a separat cele două proceduri și portofoliul de creanțe subrogate; întinderea concluziei trebuie păstrată în contextul ei. [10]

Practic, pentru fiecare sumă notează titularul, contractul relevant, evenimentul, componenta prejudiciului, actele și plățile anterioare. Dacă FGA grupează ori limitează diferit sumele, cere să fie identificat temeiul și modul concret de calcul. Este o recomandare de clarificare, nu un drept garantat la multiplicarea plafonului. [18]

6. Cum se citește Decizia ÎCCJ nr. 29/2020 fără a aplica o lege veche unui dosar nou

ÎCCJ, Decizia nr. 29 din 2 martie 2020 este o hotărâre prealabilă de interpretare a legii, nu un barem de despăgubiri. În litigiul descris, un asigurător care plătise în baza CASCO contestase refuzul FGA. Prima instanță ceruse examinarea pe fond a cererii; relatarea nu dovedește o sumă definitiv acordată și plătită. Criticile formulate de FGA în recurs trebuie deosebite de răspunsul ÎCCJ. [9]

Dispozitivul a stabilit, în legea interpretată atunci, că asigurătorul CASCO subrogat putea avea calitatea de creditor de asigurare, regresul constituia creanță de asigurare și plafonul istoric de 450.000 de lei se aplica pentru fiecare creanță preluată, nu întregului portofoliu. Motivarea distinge procedura administrativă de evidența cumulată din faliment. [10]

Limita de folosire este esențială: art. 4 alin. (1) lit. b) pct. (v) din redactarea nouă exclude alte recuperări ale asigurătorilor prin regres, subrogare ori acțiune directă, cu excepția prevăzută pentru decontarea directă. Dezlegarea din 2020 nu poate fi folosită singură pentru a înlătura această modificare sau pentru a afirma eligibilitatea actuală a oricărui regres CASCO. Se verifică legea păstrată prin tranziție și natura concretă a creanței. [8] [1] [2]

Obligarea FGA să soluționeze pe fond o cerere nu echivalează cu acordarea și plata sumei pretinse. Dezlegarea de principiu trebuie aplicată în limitele chestiunii de drept și ale regimului normativ pe care îl interpretează. [9] [10]

7. CASCO, decontare directă și restituire de primă

Dreptul unui asigurat la indemnizația propriei polițe și cererea unui asigurător care încearcă să recupereze ce a plătit altuia sunt situații juridice diferite. Excluderea nouă a unor recuperări ale asigurătorilor nu trebuie transformată automat în excluderea dreptului propriu al oricărui asigurat CASCO. Fiecare solicitant trebuie încadrat în categoriile legale. [3] [8]

La fel, decontarea directă este menționată expres în noul text, dar nu face ca orice regres al unui asigurător să fie decontare directă. Restituirea unei prime RCA este alt tip de creanță decât repararea vătămării provocate prin accident. Formularul folosit ori eticheta poliței nu rezolvă singure încadrarea. [8] [3]

Pentru cererea și documentele specifice, folosește Cum se depun cererile și documentele către FGA. Ghidul de față nu reia formularele și nu garantează eligibilitatea doar pentru că o sumă apare într-un dosar al asigurătorului. [3] [12]

8. Diferența nerecuperată: procedură separată, fără promisiunea recuperării

Art. 17 permite urmărirea separată a creanței în procedura de faliment, inclusiv pentru diferența care depășește plafonul, în condițiile legii. Pentru un asigurător din alt stat membru se verifică legislația și procedura relevante acelui faliment. Faptul că există o diferență nu demonstrează că în patrimoniul asigurătorului vor exista fonduri suficiente. [13]

Cererea FGA nu trebuie tratată ca o înscriere automată în toate celelalte proceduri. Păstrează actele proprii privind declararea creanței, verificarea ei și eventualele căi de atac. Art. 18 alin. (2) oferă Fondului, după subrogarea în drepturile creditorilor plătiți, o excepție proprie pentru înscrierea în faliment; nu este o permisiune generală pentru orice creditor de a ignora termenele sale. [13] [14]

Legea interzice dubla recuperare peste dreptul cuvenit. Declară sumele primite și păstrează dovezile, inclusiv când provin din distribuiri în faliment. Plata FGA și plata din altă procedură trebuie reconciliate, nu adunate fără limită. [13]

9. Fișa sumelor: cerut, dovedit, aprobat, plătit

Modelul de mai jos este fictiv, doar pentru organizare, fără valori și fără statut de formular obligatoriu. Nu este un calcul de despăgubire sau exemplu de hotărâre. [18]

Componentă identificată Sumă cerută și probe Poziția FGA Plăți și rest de analizat
Cheltuială documentată Act, titular, dovadă de plată Acceptată, limitată ori respinsă; motivul Ce a fost efectiv plătit și din ce sursă
Venit sau sprijin pierdut Perioadă și documente Cuantificare aprobată ori diferență motivată Fără dublarea sumelor acoperite
Prejudiciu nepatrimonial Cerere și probe relevante Oferta sau decizia, nu simpla sumă pretinsă Ce este contestat și în ce procedură
Restituire de primă Contract, încetare, perioadă Categorie distinctă Separată de despăgubirea pentru vătămare

Art. 15 alin. (3) prevede plata în lei. Pentru creanțele în valută, plata se poate efectua și în moneda creanței, dacă există conturile corespunzătoare; nu este o alegere liberă a monedei prin simpla formulare a cererii. Nu se presupune un curs valutar ales liber de solicitant și nu se transformă aici o limită în valută într-un calcul individual. [4]

Pentru oferta parțială, plata și dobânda legală specifică noilor cereri RCA, consultă Termenele FGA și evenimentele de la care curg. O sumă cerută, o sumă aprobată și o sumă deja intrată în cont trebuie păstrate ca înregistrări diferite. [15] [18]

10. Prioritățile de analiză și categoria creanței

Prioritățile legale pentru anumite cereri influențează ordinea analizei în condițiile normei, fără a garanta aprobarea ori data plății; nu creează un plafon superior numai pentru că o persoană se află într-o categorie prioritară. Extinderea priorităților la unele cereri vechi, prin art. VI din Legea nr. 202/2025, nu transferă întregul regim nou asupra lor. Nu se stabilește aici dacă o persoană are un anumit grad de incapacitate. [16] [1]

Răspunsul general din secțiunea de întrebări frecvente a FGA despre 500.000 de lei trebuie citit împreună cu excepțiile și regulile tranzitorii, nu în locul lor. Îndrumarea generală a instituției nu înlătură excepția RCA din regimul nou și nici legea păstrată prin tranziție pentru o procedură anterioară. [17] [4] [5] [1]

Lista ta de pași

  • Stabilește titularul, tipul creanței și legea procedurii înainte de a cita un plafon. [3] [1] [2]

  • Verifică dacă este regula generală ori categoria specială RCA; restituirea primei este distinctă. [4] [5] [3]

  • Nu transforma limita pe accident în sumă garantată fiecărei persoane. [6]

  • Separă sumele cerute, dovedite, aprobate, contestate și efectiv recuperate. [18]

  • Citește hotărârile în legea de atunci și verifică modificările ulterioare, mai ales pentru regresul CASCO. [10] [8]

  • Păstrează distinct actele din faliment și declară orice plată care acoperă aceeași creanță. [13] [14]

Întrebări frecvente

Limita este mereu de 500.000 de lei?

Nu. Acesta este plafonul general din art. 15 alin. (2) în redactarea nouă, dar există excepția RCA pentru categoriile legale și proceduri anterioare supuse altor reguli. [4] [5] [1]

Pot cere separat câte un plafon pentru fiecare cheltuială?

Separarea probelor nu creează automat creanțe distincte. Se analizează contractul, evenimentul, titularul și raportul dintre componente; exemplul Deciziei ÎCCJ nr. 29/2020 nu este o formulă universală pentru orice accident. [11] [4]

Hotărârea din 2020 dovedește că orice asigurător CASCO poate recupera acum de la FGA?

Nu. Decizia interpretează un regim istoric, iar noul art. 4 alin. (1) lit. b) pct. (v) conține o excludere expresă cu excepția decontării directe. Se verifică și legea păstrată prin tranziție. [10] [8] [1]

Diferența peste plafon se pierde automat?

Art. 17 permite urmărirea separată în faliment, în condițiile procedurii aplicabile. Aceasta nu garantează plata integrală și nu înlocuiește actele ori termenele acelei proceduri. [13] [14]

Pot păstra și plata FGA, și aceeași sumă primită din faliment?

Nu se poate realiza o recuperare dublă peste dreptul cuvenit. Plățile trebuie declarate și corelate potrivit art. 17, cu consecințele prevăzute de lege. [13]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului
  • FGA nu preia automat toate obligațiile asigurătorului.

    [3]

  • Plafonul general nou este de 500.000 de lei pentru fiecare creanță datorată în temeiul contractului, nu o sumă automată.

    [4]

  • Excepția RCA privește categoriile art. 2 alin. (1) lit. a)–c) și cea mai mare dintre limitele prevăzute la art. 15 alin. (6).

    [5]

  • Regulile tranzitorii împiedică alegerea automată a plafonului nou la depunerea în 2026.

    [1][2]

  • Limita RCA pe accident nu este un drept al fiecărei victime la întreaga limită.

    [6]

  • Restituirea de primă nu este identificată automat cu despăgubirea pentru vătămare în mecanismul RCA special.

    [3][5]

  • Separarea componentelor probatorii nu multiplică de la sine plafoanele.

    [11][4]

  • Decizia ÎCCJ nr. 29/2020 tratează istoric creanțele subrogate, nu întregul portofoliu ca unic plafon.

    [10]

  • Argumentele FGA în litigiul descris nu se confundă cu dispozitivul hotărârii prealabile.

    [9][10]

  • Decizia ÎCCJ nr. 29/2020 (hotărâre prealabilă) nu este dovada unui rezultat individual definitiv sau a plății.

    [9]

  • Noua excludere a unor recuperări ale asigurătorilor trebuie confruntată cu interpretarea istorică.

    [8][10][1]

  • Creanța proprie a asiguratului CASCO și regresul asigurătorului sunt situații diferite.

    [3][8]

  • Diferența peste plafon poate fi urmărită separat în faliment, fără garanția recuperării.

    [13]

  • Excepția art. 18 alin. (2) este a FGA subrogat, nu a oricărui creditor.

    [14]

  • Plățile din mai multe proceduri nu pot depăși dreptul prin dublă recuperare.

    [13]

  • Prioritățile legale nu reprezintă prin ele însele un plafon superior.

    [16][1]

Termenele FGA și evenimentele de la care curg

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 12 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 202/2025 — reforma FGA și dispozițiile tranzitoriiLege · Legea nr. 202/2025, art. II; Legea nr. 202/2025, art. III; Legea nr. 202/2025, art. VI · forma din 3 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Legea nr. 202/2025, art. II
    Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. I pct. 38-48 care intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 202/2025, art. III
    Procedurile administrative gestionate de Fondul de garantare a asiguraţilor privind soluţionarea cererilor de plată a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări ai asigurătorilor persoane juridice române, pentru care procedura de faliment a fost deschisă anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse legii aplicabile la data începerii acestora, indiferent de momentul depunerii cererilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 202/2025, art. VI
    Prevederile art. 15 alin. (1¹) şi (1²) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile cererilor de plată formulate de petenţi şi nesoluţionate de Fond ce pretind creanţe de asigurare rezultate din contractele de asigurare încheiate cu asigurătorii pentru care a fost deschisă deja procedura de faliment.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: OUG102/2021 — modificări ale Legii213/2015 și dispoziții tranzitoriiLege · OUG nr. 102/2021, art. I pct. 27 — art. 15 alin. (2); OUG nr. 102/2021, art. VI · forma din 24 septembrie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    OUG nr. 102/2021, art. VI
    Procedurile administrative gestionate de Fondul de garantare a asiguraților pentru plata sumelor cuvenite creditorilor de asigurări ai asigurătorilor pentru care a fost deschisă deja procedura de faliment, proceduri care au fost începute anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân supuse legii aplicabile la data începerii acestora.
    Textul în documentul-sursă ↗
    OUG nr. 102/2021, art. I pct. 27 — art. 15 alin. (2)
    (2) Plata de către Fond a creanțelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide și exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 500.000 lei stabilit conform art. 4 alin. (1) lit. e).
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 1 alin. (3); Legea nr. 213/2015, art. 1 alin. (4); Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (1); Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (2); Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (4); Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (9); Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (10); Legea nr. 213/2015, art. 4 alin. (1) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 8 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (1)
    (1)Fondul are ca scop protejarea directă a: a)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română; b)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (2), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română; c)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (3), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător autorizat într-un alt stat membru, inclusiv asigurătorul european; d)creditorilor de asigurări ai unui asigurător persoană juridică română, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a) şi la alin. (2), al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1), şi care se află în una dintre următoarele situaţii: (i)sunt îndreptăţiţi la restituirea primelor datorate de asigurător pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta ca urmare a încetării contractelor RCA; (ii)deţin creanţe de asigurare rezultate din contractele de asigurare încheiate de asigurător, altele decât contractele RCA; (iii)sunt îndreptăţiţi în baza legii române să recupereze de la asigurător sume plătite în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă contractelor RCA; e)creditorilor de asigurări ai unui asigurător european, alţii decât cei prevăzuţi la lit. c), al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (4), şi care se află în una dintre următoarele situaţii: (i)deţin creanţe de asigurare rezultate din contractele de asigurare, altele decât contractele RCA, încheiate de asigurătorul european prin intermediul sucursalei din România în calitate de stat membru gazdă şi pentru care asigurătorul european are obligaţia de a contribui la Fond în condiţiile dispoziţiilor art. 3; (ii)sunt îndreptăţiţi în baza legii române să recupereze de la asigurătorul european sume plătite în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă contractelor RCA.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (2)
    (2)Fondul are ca scop, de asemenea, protejarea indirectă a: a)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în alte state membre, al căror drept de a solicita plata indirectă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română; b)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în alte state membre, al căror drept de a solicita plata indirectă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (2), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (4)
    (4)Fondul efectuează plata creanţelor de asigurări către persoanele prevăzute la alin. (1) după depunerea de către acestea a unei cereri de plată în condiţiile art. 14 şi parcurgerea procedurii administrative reglementate de prezenta lege, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut la art. 15 alin. (2) sau, după caz, la art. 15 alin. (5) şi (6).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 1 alin. (3)
    (3)Fondul, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, protejează creditorii de asigurări de consecinţele falimentului sau lichidării bazate ori nu pe insolvenţă a asigurătorilor, în condiţiile prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 1 alin. (4)
    (4)Fondul nu preia obligaţiile asigurătorilor debitori, ci efectuează plăţi către creditorii de asigurări ai acestora după parcurgerea procedurii administrative reglementate de prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (9)
    (9)Executarea silită pentru titlurile executorii obţinute împotriva asigurătorului nu poate fi demarată împotriva Fondului; în acest caz, cererea de plată motivată este depusă în condiţiile art. 14 alin. (1), cu respectarea procedurii şi a plafonului stabilite prin prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (10)
    (10)Sunt excluse de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi orice obligaţii decurgând din contractele de reasigurare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 4 alin. (1)
    (1)În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a)creanţa de asigurări - creanţele creditorilor de asigurări, indiferent de momentul naşterii acestora raportat la data deschiderii procedurii de faliment sau de lichidare bazată sau nu pe insolvenţă, care rezultă dintr-un contract de asigurare, inclusiv sumele rezervate pentru aceşti creditori atunci când unele elemente ale datoriei nu sunt cunoscute încă; se consideră creanţe de asigurări sumele achitate creditorilor de asigurări din disponibilităţile Fondului, reprezentând despăgubiri/indemnizaţii şi primele datorate de către asigurătorul debitor pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta, ca urmare a încetării contractelor de asigurare; b)creditorii de asigurări, deţinători ai uneia sau mai multor creanţe de asigurare, sunt, după caz: (i)persoana asigurată - persoana fizică sau juridică aflată în raporturi juridice cu asigurătorul debitor prin încheierea contractului de asigurare; (ii)beneficiarul asigurării - persoana definită la art. 1 alin. (2) pct. 7 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 237/2015; (iii)persoana prejudiciată - persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă, altul decât un contract RCA; (iv)persoană prejudiciată RCA - persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA atunci când accidentul cauzator de prejudicii se produce în limitele teritoriale de aplicare ale asigurării RCA; (v)asigurătorul îndreptăţit să recupereze de la asigurătorul aflat în faliment sau în procedură de lichidare bazată pe insolvenţă sume plătite persoanelor prejudiciate RCA în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă unui contract RCA, conform dreptului intern; orice alt asigurător care are un drept de subrogare, regres sau acţiune directă împotriva asigurătorului debitor nu este considerat creditor de asigurare în sensul prezentei legi; c)contribuţie - suma nerambursabilă datorată Fondului de către asigurătorii prevăzuţi la art. 3, conform prevederilor prezentei legi; d)despăgubire/indemnizaţie - suma pe care Fondul o plăteşte fiecărei persoane dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1), în limita plafonului de garantare şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. e)asigurător european - asigurătorul autorizat într-un alt stat membru care desfăşoară activitate pe teritoriul României în calitate de stat membru gazdă prin intermediul unei sucursale deschise în România; f)stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau alt stat membru al Spaţiului Economic European.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (2); Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (3) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (2)
    (2)Plata de către Fond a creanţelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide şi exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 500.000 lei pentru o creanţă de asigurare datorată în temeiul unui contract de asigurare încheiat de asigurătorul aflat în insolvenţă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (3)
    (3)Plata se face în moneda naţională - leu, iar în cazul creanţelor în valută, plata se poate face şi în moneda creanţei, prin deschiderea de conturi bancare corespunzătoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (5); Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (6); Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (7); Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (1); Legea nr. 213/2015, art. 14¹ alin. (1) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (1)
    (1)Fondul are ca scop protejarea directă a: a)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română; b)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (2), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română; c)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (3), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător autorizat într-un alt stat membru, inclusiv asigurătorul european; d)creditorilor de asigurări ai unui asigurător persoană juridică română, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a) şi la alin. (2), al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1), şi care se află în una dintre următoarele situaţii: (i)sunt îndreptăţiţi la restituirea primelor datorate de asigurător pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta ca urmare a încetării contractelor RCA; (ii)deţin creanţe de asigurare rezultate din contractele de asigurare încheiate de asigurător, altele decât contractele RCA; (iii)sunt îndreptăţiţi în baza legii române să recupereze de la asigurător sume plătite în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă contractelor RCA; e)creditorilor de asigurări ai unui asigurător european, alţii decât cei prevăzuţi la lit. c), al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (4), şi care se află în una dintre următoarele situaţii: (i)deţin creanţe de asigurare rezultate din contractele de asigurare, altele decât contractele RCA, încheiate de asigurătorul european prin intermediul sucursalei din România în calitate de stat membru gazdă şi pentru care asigurătorul european are obligaţia de a contribui la Fond în condiţiile dispoziţiilor art. 3; (ii)sunt îndreptăţiţi în baza legii române să recupereze de la asigurătorul european sume plătite în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă contractelor RCA.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 14¹ alin. (1)
    (1)În cazul primirii cererilor de plată de la persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), Fondul informează: a)asigurătorul care a încheiat contractul RCA; b)organismul similar din statul membru de origine al asigurătorului; c)BAAR, în situaţia în care accidentul s-a produs pe teritoriul altui stat decât România; d)alte persoane şi entităţi prevăzute în acordul de cooperare sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (5)
    (5)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), plata creanţei de asigurare datorate în temeiul unui contract RCA fiecăruia dintre creditorii de asigurări prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) se efectuează de către Fond în limita unui plafon de garantare care este dat de nivelul limitei maxime de răspundere a asigurătorului care a încheiat contractul RCA.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (6)
    (6)Limita maximă de răspundere a asigurătorului care a încheiat contractul RCA prevăzută la alin. (5) este egală cu cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislaţia aplicabilă locului de producere a accidentului şi cea prevăzută în contractul RCA.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (7)
    (7)Prevederile alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător şi pentru efectuarea rambursărilor în condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (6) solicitate de organismele similare din statele membre de reşedinţă ale persoanelor prejudiciate RCA.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Legea nr. 181/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017Lege · Legea nr. 181/2025, art. I pct. 6 — Legea nr. 132/2017 art. 6 alin. (4); Legea nr. 181/2025, art. I pct. 6 — Legea nr. 132/2017 art. 6 alin. (5) · forma din 13 noiembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Legea nr. 181/2025, art. I pct. 6 — Legea nr. 132/2017 art. 6 alin. (4)
    (4) Limitele minime de răspundere acoperite prin asigurarea RCA conform reglementărilor Uniunii Europene sunt următoarele: a) pentru prejudicii materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente, la un nivel de 6.434.740 lei; b) pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește la un nivel de 31.926.210 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 181/2025, art. I pct. 6 — Legea nr. 132/2017 art. 6 alin. (5)
    (5) A.S.F. poate revizui prin reglementări proprii limitele prevăzute la alin. (4) conform actelor delegate emise de către Comisia Europeană în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Directiva 2009/103/CE, astfel cum se modifică prin art. 1 pct. 5 din Directiva (UE) 2021/2.118.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Legea nr. 213/2015 — versiune istorică 19 ianuarie 2024Lege · Art. 15 alin. (2); PDF p. 15 · forma din 19 ianuarie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 15 alin. (2); PDF p. 15
    (2) Plata de către Fond a creanţelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide şi exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 500.000 lei pentru o creanţă de asigurare datorată în temeiul unui contract de asigurare încheiat de asigurătorul aflat în insolvenţă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 4 alin. (1); Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (1) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 2 alin. (1)
    (1)Fondul are ca scop protejarea directă a: a)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română; b)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (2), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător persoană juridică română; c)creditorilor de asigurări care sunt persoane prejudiciate RCA cu reşedinţa în România, al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (3), şi care deţin creanţe de asigurări rezultate din contractele RCA încheiate de asiguraţii răspunzători de producerea prejudiciilor cu un asigurător autorizat într-un alt stat membru, inclusiv asigurătorul european; d)creditorilor de asigurări ai unui asigurător persoană juridică română, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a) şi la alin. (2), al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (1), şi care se află în una dintre următoarele situaţii: (i)sunt îndreptăţiţi la restituirea primelor datorate de asigurător pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta ca urmare a încetării contractelor RCA; (ii)deţin creanţe de asigurare rezultate din contractele de asigurare încheiate de asigurător, altele decât contractele RCA; (iii)sunt îndreptăţiţi în baza legii române să recupereze de la asigurător sume plătite în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă contractelor RCA; e)creditorilor de asigurări ai unui asigurător european, alţii decât cei prevăzuţi la lit. c), al căror drept de a solicita plata directă de către Fond a sumelor cuvenite potrivit prevederilor prezentei legi este născut conform art. 12¹ alin. (4), şi care se află în una dintre următoarele situaţii: (i)deţin creanţe de asigurare rezultate din contractele de asigurare, altele decât contractele RCA, încheiate de asigurătorul european prin intermediul sucursalei din România în calitate de stat membru gazdă şi pentru care asigurătorul european are obligaţia de a contribui la Fond în condiţiile dispoziţiilor art. 3; (ii)sunt îndreptăţiţi în baza legii române să recupereze de la asigurătorul european sume plătite în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă contractelor RCA.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 4 alin. (1)
    (1)În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a)creanţa de asigurări - creanţele creditorilor de asigurări, indiferent de momentul naşterii acestora raportat la data deschiderii procedurii de faliment sau de lichidare bazată sau nu pe insolvenţă, care rezultă dintr-un contract de asigurare, inclusiv sumele rezervate pentru aceşti creditori atunci când unele elemente ale datoriei nu sunt cunoscute încă; se consideră creanţe de asigurări sumele achitate creditorilor de asigurări din disponibilităţile Fondului, reprezentând despăgubiri/indemnizaţii şi primele datorate de către asigurătorul debitor pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit de acesta, ca urmare a încetării contractelor de asigurare; b)creditorii de asigurări, deţinători ai uneia sau mai multor creanţe de asigurare, sunt, după caz: (i)persoana asigurată - persoana fizică sau juridică aflată în raporturi juridice cu asigurătorul debitor prin încheierea contractului de asigurare; (ii)beneficiarul asigurării - persoana definită la art. 1 alin. (2) pct. 7 din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 237/2015; (iii)persoana prejudiciată - persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă, altul decât un contract RCA; (iv)persoană prejudiciată RCA - persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA atunci când accidentul cauzator de prejudicii se produce în limitele teritoriale de aplicare ale asigurării RCA; (v)asigurătorul îndreptăţit să recupereze de la asigurătorul aflat în faliment sau în procedură de lichidare bazată pe insolvenţă sume plătite persoanelor prejudiciate RCA în conformitate cu clauza de despăgubire directă aferentă unui contract RCA, conform dreptului intern; orice alt asigurător care are un drept de subrogare, regres sau acţiune directă împotriva asigurătorului debitor nu este considerat creditor de asigurare în sensul prezentei legi; c)contribuţie - suma nerambursabilă datorată Fondului de către asigurătorii prevăzuţi la art. 3, conform prevederilor prezentei legi; d)despăgubire/indemnizaţie - suma pe care Fondul o plăteşte fiecărei persoane dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1), în limita plafonului de garantare şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. e)asigurător european - asigurătorul autorizat într-un alt stat membru care desfăşoară activitate pe teritoriul României în calitate de stat membru gazdă prin intermediul unei sucursale deschise în România; f)stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau alt stat membru al Spaţiului Economic European.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: ÎCCJ — Decizia29 din2martie2020 (hotărâre prealabilă privind FGA și regresul CASCO)Hotărâre · ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 7, prima frază; ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 12; ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 14Înalta Curte de Casație și Justiție · 29 · 2 martie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 7, prima frază · forma extrasului din 2 martie 2020
    Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 30 octombrie 2019, în Dosarul nr. 360/2/2017, aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    Textul în documentul-sursă ↗
    ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 12 · forma extrasului din 2 martie 2020
    Prin Sentința civilă nr. 2.569 din 23 iunie 2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea, a anulat Decizia nr. xxxx din 27 decembrie 2016 emisă de pârât și l-a obligat pe acesta să soluționeze pe fond cererea de plată formulată de reclamantă cu privire la suma de 19.580,23 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 14 · forma extrasului din 2 martie 2020
    Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Fondul de garantare a asiguraților, solicitând casarea, în parte, a hotărârii recurate și, în urma reținerii cauzei spre rejudecare, respingerea în tot a cererii de chemare în judecată formulate de intimata-reclamantă, precum și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate în legătură cu soluționarea cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: ÎCCJ — Decizia29 din2martie2020 (hotărâre prealabilă privind FGA și regresul CASCO)Hotărâre · HP29/02.03.2020, dispozitiv — creditor de asigurare; HP29/02.03.2020, dispozitiv — plafonul istoric; HP29/2020, par.153; ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, dispozitiv — noțiunea de creanță de asigurare; ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 124; ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 125Înalta Curte de Casație și Justiție · 29 · 2 martie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    HP29/02.03.2020, dispozitiv — creditor de asigurare
    În interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, prin creditor de asigurare se înțelege și societatea de asigurare care a despăgubit pe asiguratul său, titulară a dreptului de regres izvorât dintr-o poliță CASCO împotriva asigurătorului de răspundere civilă obligatorie aflat în faliment.
    Textul în documentul-sursă ↗
    HP29/02.03.2020, dispozitiv — plafonul istoric
    În interpretarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015, plafonul de 450.000 lei se aplică pe creanțe de asigurare, în situațiile în care se exercită dreptul de regres de către societatea de asigurare care a efectuat plata indemnizației către propriul asigurat, ca efect al subrogării în drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanță în parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
    HP29/2020, par.153
    Prin urmare, asigurătorul CASCO are calitatea de creditor de asigurare pentru fiecare asigurat în drepturile căruia se subrogă și nu poate fi considerat unic creditor, prin însumarea valorii creanțelor dobândite în mod succesiv prin subrogarea în fiecare drept distinct al asiguraților săi despăgubiți, întrucât această interpretare nu reflectă situația juridică reală vizată de legiuitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, dispozitiv — noțiunea de creanță de asigurare · forma extrasului din 2 martie 2020
    În interpretarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 213/2015, prin creanță de asigurare se înțelege și creanța izvorâtă din dreptul de regres al societății de asigurare care a despăgubit pe asiguratul său împotriva asigurătorului de răspundere civilă obligatorie aflat în faliment.
    Textul în documentul-sursă ↗
    ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 124 · forma extrasului din 2 martie 2020
    Nu este lipsit de relevanță faptul că în cuprinsul definiției date acestei noțiuni legiuitorul folosește, inițial, termenul la plural - „creanțele creditorilor de asigurări“ - tocmai pentru că aceste creanțe pot reprezenta daune materiale, daune morale, penalități, însă ulterior indică clar elementul care unește toate aceste creanțe și impune a fi tratate ca o singură creanță, și anume contractul de asigurare. Astfel, creanțele creditorilor de asigurări care ar rezulta dintr-un contract de asigurare reprezintă „creanța de asigurare“.
    Textul în documentul-sursă ↗
    ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 125 · forma extrasului din 2 martie 2020
    Se impune a se preciza că referirea expresă la contractul de asigurare din conținutul art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 213/2015 are în vedere contractul de asigurare de răspundere civilă delictuală (contract RCA), încheiat de asigurătorul în faliment cu persoana vinovată de săvârșirea faptei ilicite, și nu contractul de asigurare facultativă încheiat între asigurătorul de asigurare facultativă și clientul său (contract CASCO). Prin urmare, elementul esențial care stă la baza despăgubirilor achitate de Fondul de garantare a asiguraților îl reprezintă contractul de asigurare de răspundere civilă delictuală, în cadrul căruia asigurătorul în faliment figurează în calitate de debitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: ÎCCJ — Decizia29 din2martie2020 (hotărâre prealabilă privind FGA și regresul CASCO)Hotărâre · ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 124; ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 125Înalta Curte de Casație și Justiție · 29 · 2 martie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 124 · forma extrasului din 2 martie 2020
    Nu este lipsit de relevanță faptul că în cuprinsul definiției date acestei noțiuni legiuitorul folosește, inițial, termenul la plural - „creanțele creditorilor de asigurări“ - tocmai pentru că aceste creanțe pot reprezenta daune materiale, daune morale, penalități, însă ulterior indică clar elementul care unește toate aceste creanțe și impune a fi tratate ca o singură creanță, și anume contractul de asigurare. Astfel, creanțele creditorilor de asigurări care ar rezulta dintr-un contract de asigurare reprezintă „creanța de asigurare“.
    Textul în documentul-sursă ↗
    ÎCCJ, Decizia nr. 29/2020, par. 125 · forma extrasului din 2 martie 2020
    Se impune a se preciza că referirea expresă la contractul de asigurare din conținutul art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 213/2015 are în vedere contractul de asigurare de răspundere civilă delictuală (contract RCA), încheiat de asigurătorul în faliment cu persoana vinovată de săvârșirea faptei ilicite, și nu contractul de asigurare facultativă încheiat între asigurătorul de asigurare facultativă și clientul său (contract CASCO). Prin urmare, elementul esențial care stă la baza despăgubirilor achitate de Fondul de garantare a asiguraților îl reprezintă contractul de asigurare de răspundere civilă delictuală, în cadrul căruia asigurătorul în faliment figurează în calitate de debitor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (3); Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (4); Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5); Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (2); Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (3); Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (4) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5)
    (5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (2)
    (2)Cererea de plată prevăzută la alin. (1) se formulează în scris şi se comunică Fondului, direct de către potenţialul creditor de asigurări sau prin mandatarii acestuia, cu anexarea înscrisurilor justificative, în copie legalizată, din care să rezulte cuantumul sumelor solicitate; dacă cererea de plată priveşte mai multe dosare de daună sau contracte de asigurare, potenţialul creditor de asigurări anexează o evidenţă conţinând datele de identificare şi sumele aferente fiecărui dosar de daună/contract de asigurare, precum şi orice documente relevante, dacă este cazul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (3)
    (3)În cazul imposibilităţii de prezentare a înscrisurilor justificative în copie legalizată, creditorul de asigurări poate prezenta fie copii ale acestora, fie o declaraţie pe propria răspundere, în sensul susţinerii acestor documente justificative, iar în cerere se precizează motivul imposibilităţii depunerii lor în copie legalizată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (4)
    (4)Cererea de plată conţine cel puţin următoarele informaţii: datele de identificare şi de contact ale petentului şi, dacă este cazul, ale mandatarului acestuia, cuantumul sumei solicitate, datele de identificare ale contractului de asigurare şi, dacă este cazul, ale dosarului de daună deschis de asigurător, modalitatea în care doreşte să se efectueze plata; modelele cererilor de plată privind acordarea despăgubirilor/indemnizaţiilor, respectiv privind acordarea restituirii de primă se stabilesc prin reglementări emise în aplicarea prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (3)
    (3)În vederea îndeplinirii obligaţiilor de plată prevăzute de prezenta lege, Fondul procedează la analizarea documentelor şi informaţiilor aferente cererilor de plată şi cererilor de rambursare prevăzute la art. 2 alin. (4) şi (6), inclusiv a documentelor şi informaţiilor preluate de la asigurător, ţinând seama de normele aplicabile în materie, de condiţiile de asigurare generale şi specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul, precum şi de acordul de cooperare încheiat cu organismele similare din alte state sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (4)
    (4)Aprobarea sau respingerea, parţială sau totală, a sumelor pretinse de petenţi şi de organismele similare din alte state este de competenţa comisiei speciale constituite conform art. 12³; comisia specială poate dispune suspendarea soluţionării cererii de plată, în condiţiile art. 16 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (1); Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (2); Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (3) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (1)
    (1)Creditorul de asigurări poate urma separat şi procedura de faliment a asigurătorului prevăzută de Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea recuperării creanţei sale din activele asigurătorului aflat în faliment, inclusiv pentru suma cuvenită care depăşeşte plafonul de garantare prevăzut la art. 15 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (2)
    (2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi creditorului de asigurări al asigurătorului european, în conformitate cu legislaţia naţională a statului membru de origine care reglementează procedura de lichidare bazată pe insolvenţă a respectivului asigurător.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (3)
    (3)Pentru aceeaşi creanţă de asigurare, un creditor de asigurări nu poate încasa sume care depăşesc valoarea creanţei prin parcurgerea atât a procedurii administrative prevăzute de prezenta lege, cât şi a procedurilor prevăzute la alin. (1) sau (2), sub sancţiunea respingerii la plată a sumei pretinse sau, după caz, sub sancţiunea obligaţiei de a returna Fondului suma achitată de acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 18 alin. (1); Legea nr. 213/2015, art. 18 alin. (2) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 18 alin. (1)
    (1)Fondul se subrogă în toate drepturile creditorilor de asigurări la concurenţa sumelor pe care le-a plătit din disponibilităţile sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 18 alin. (2)
    (2)Prin derogare de la dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2014, Fondul poate înregistra la masa credală, în tot cursul procedurii de faliment, în vederea recuperării lor, orice sume, dobânzi şi/sau cheltuieli pe care acesta le-a achitat din resursele sale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (8); Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (10); Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (11); Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (12) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (8)
    (8)În termen de 3 luni de la data primirii cererii de plată şi independent de informarea transmisă de către asigurător, prevăzute la art. 14¹ alin. (1) şi (3), Fondul decide cu privire la cererea de plată şi transmite petentului următoarele documente: a)în cazul în care se dovedeşte răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin contractul RCA şi prejudiciul pentru repararea căruia se formulează pretenţiile de despăgubiri prin cererea de plată este cuantificat parţial sau total: (i)o notificare justificată, în care se precizează faptul că pretenţiile de despăgubire formulate în cererea de plată au fost aprobate în totalitate şi termenul maxim de plată de către Fond a despăgubirii; sau (ii)o ofertă de despăgubire justificată, în care se precizează faptul că pretenţiile de despăgubire formulate în cererea de plată au fost aprobate parţial şi termenul maxim de plată de către Fond a despăgubirii precizate în ofertă, însoţită de decizia de respingere parţială a pretenţiilor de despăgubire formulate în cererea de plată; b)în cazul în care nu se dovedeşte răspunderea asiguratului sau aceasta nu a fost stabilită în mod clar ori prejudiciul pentru repararea căruia se formulează pretenţiile de despăgubiri prin cererea de plată nu este cuantificat, Fondul transmite decizia de respingere în totalitate a pretenţiilor de despăgubire, motivată corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (10)
    (10)În cazul în care datorează despăgubiri în conformitate cu alin. (8) lit. a), Fondul plăteşte despăgubirea persoanei prejudiciate RCA fără întârzieri nejustificate, dar nu mai târziu de: a)3 luni de la data transmiterii notificării justificate prevăzute la alin. (8) lit. a) pct. (i); b)3 luni de la data comunicării către Fond, în scris, a acceptului persoanei prejudiciate RCA cu privire la oferta de despăgubire prevăzută la alin. (8) lit. a) pct. (ii).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (11)
    (11)Pentru neplata despăgubirii în termenul prevăzut la alin. (10), Fondul datorează dobândă legală penalizatoare stabilită în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare; dobânda penalizatoare se aplică la nivelul sumei de despăgubire înscrise în documentele prevăzute la alin. (8) lit. a) şi se calculează proporţional cu numărul de zile împlinite până la data efectuării plăţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (12)
    (12)În cazul primirii altor cereri de plată decât cele prevăzute la art. 14¹ alin. (1), Fondul asigură soluţionarea acestora într-un termen rezonabil, raportat la volumul de activitate desfăşurată în vederea respectării prevederilor art. 2 alin. (8).
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (1); Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (1¹); Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (1²) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (1)
    (1)Pe măsura înregistrării şi analizării cererilor de plată ale petenţilor, împreună cu documentele anexate, se întocmesc listele creditorilor de asigurări ale căror cereri de plată urmează să fie aprobate ori respinse parţial sau total; listele se înaintează comisiei speciale, cu propunerea de aprobare sau respingere la plată, parţială sau totală, a sumelor solicitate, iar după aprobarea acestor liste de către comisia specială se efectuează plăţile creanţelor de asigurări către creditorii de asigurări, cu respectarea prevederilor prezentului articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (1¹)
    (1¹)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), vor fi analizate cu prioritate: a)cererile de plată formulate de descendenţii minori, precum şi cei aflaţi la studii până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani, ai persoanelor decedate în accidente rutiere; b)cererile de plată ale petenţilor care în urma producerii evenimentului asigurat şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă prin raportare la gradele de invaliditate prevăzute de lege; c)cererile de plată formulate de petenţi în baza titlurilor executorii în contradictoriu cu asigurătorii aflaţi în faliment, prin care asigurătorul este obligat la plata unor rente lunare în favoarea acestora; d)cererile de plată privind acordarea restituirilor de primă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 15 alin. (1²)
    (1²)Cererile de plată menţionate la alin. (1¹) sunt evidenţiate pe liste separate care se înaintează comisiei speciale, cu propunerea de aprobare sau respingere la plată a sumelor solicitate, iar după aprobarea acestor liste de către comisia specială se efectuează plăţile creanţelor de asigurări către creditorii de asigurări.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: FGA — întrebări frecvente; delimitarea informației generale de regimurile legaleGhid oficial · Întrebări frecvente, întrebarea 4; Întrebări frecvente, întrebarea 6Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Întrebări frecvente, întrebarea 6
    Orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în stare de insolvenţă poate formula o cerere de plată motivată, adresată Fondului în condiţiile prevăzute de Legea 213/2015, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior, sub sancţiunea decăderii din drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Întrebări frecvente, întrebarea 4
    Plafonul de garantare este de 500.000 lei pentru fiecare creanță de asigurare, astfel cum este prevăzut în Legea 213/2015- Art. 15 (2) Plata de către Fond a creanţelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide şi exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 500.000 lei pentru o creanţă de asigurare datorată în temeiul unui contract de asigurare încheiat de asigurătorul aflat în insolvenţă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (3); Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (4); Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5); Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (2); Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (3); Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (4); Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (3) · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 7 extrase citate
    Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (5)
    (5)În caz de respingere parţială sau totală a sumelor pretinse de petenţi se emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, prin derogare de la normele de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin derogare de la normele de competenţă specială prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestaţia adresată instanţei nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, efectele deciziei comisiei speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (2)
    (2)Cererea de plată prevăzută la alin. (1) se formulează în scris şi se comunică Fondului, direct de către potenţialul creditor de asigurări sau prin mandatarii acestuia, cu anexarea înscrisurilor justificative, în copie legalizată, din care să rezulte cuantumul sumelor solicitate; dacă cererea de plată priveşte mai multe dosare de daună sau contracte de asigurare, potenţialul creditor de asigurări anexează o evidenţă conţinând datele de identificare şi sumele aferente fiecărui dosar de daună/contract de asigurare, precum şi orice documente relevante, dacă este cazul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (3)
    (3)În cazul imposibilităţii de prezentare a înscrisurilor justificative în copie legalizată, creditorul de asigurări poate prezenta fie copii ale acestora, fie o declaraţie pe propria răspundere, în sensul susţinerii acestor documente justificative, iar în cerere se precizează motivul imposibilităţii depunerii lor în copie legalizată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 14 alin. (4)
    (4)Cererea de plată conţine cel puţin următoarele informaţii: datele de identificare şi de contact ale petentului şi, dacă este cazul, ale mandatarului acestuia, cuantumul sumei solicitate, datele de identificare ale contractului de asigurare şi, dacă este cazul, ale dosarului de daună deschis de asigurător, modalitatea în care doreşte să se efectueze plata; modelele cererilor de plată privind acordarea despăgubirilor/indemnizaţiilor, respectiv privind acordarea restituirii de primă se stabilesc prin reglementări emise în aplicarea prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 17 alin. (3)
    (3)Pentru aceeaşi creanţă de asigurare, un creditor de asigurări nu poate încasa sume care depăşesc valoarea creanţei prin parcurgerea atât a procedurii administrative prevăzute de prezenta lege, cât şi a procedurilor prevăzute la alin. (1) sau (2), sub sancţiunea respingerii la plată a sumei pretinse sau, după caz, sub sancţiunea obligaţiei de a returna Fondului suma achitată de acesta.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (3)
    (3)În vederea îndeplinirii obligaţiilor de plată prevăzute de prezenta lege, Fondul procedează la analizarea documentelor şi informaţiilor aferente cererilor de plată şi cererilor de rambursare prevăzute la art. 2 alin. (4) şi (6), inclusiv a documentelor şi informaţiilor preluate de la asigurător, ţinând seama de normele aplicabile în materie, de condiţiile de asigurare generale şi specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul, precum şi de acordul de cooperare încheiat cu organismele similare din alte state sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Legea nr. 213/2015, art. 13 alin. (4)
    (4)Aprobarea sau respingerea, parţială sau totală, a sumelor pretinse de petenţi şi de organismele similare din alte state este de competenţa comisiei speciale constituite conform art. 12³; comisia specială poate dispune suspendarea soluţionării cererii de plată, în condiţiile art. 16 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C09-005 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/limite-de-plata-categorii-de-creante-si-diferente-nerecuperate/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision