Venit pierdut

(1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

(1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească.

Articolul 19 Constatarea prejudiciilor (1) Procesul-verbal de constatare se întocmește de către specialistul constatare daune și se semnează de către acesta și persoana prejudiciată. (2) În cazul în care despăgubirea urmează a fi recuperată în condițiile prevăzute la art. 25 din Legea nr. 132/2017 , procesul-verbal de constatare se semnează de către persoana prejudiciată, asigurat sau conducătorul vehiculului asigurat și specialistul constatare daune. (3) Specialistul constatare daune înmânează câte un exemplar al procesului-verbal de constatare părților semnatare, la momentul efectuării constatării. (4) Persoana prejudiciată este îndreptățită la obținerea despăgubirii chiar și în cazul în care asiguratul sau conducătorul vehiculului asigurat refuză semnarea procesului-verbal de constatare, în situația prevăzută la alin. (2) . (5) Procesul-verbal de constatare cuprinde cel puțin următoarele informații: a) numărul dosarului de daună deschis; b) numele și prenumele în clar ale părților semnatare; c) data și locul producerii evenimentului; d) data avizării evenimentului; e) datele de identificare ale bunului avariat; f) elementele constatate ca avariate în același accident; g) soluțiile tehnice propuse inițial; h) lista documentelor necesare a fi depuse de către persoana prejudiciată pentru finalizarea dosarului de daună și efectuarea plății; i) rubrica mențiuni și observații; j) datele de contact ale părților semnatare; k) informarea persoanei prejudiciate cu privire la dreptul acesteia de a se putea adresa pentru efectuarea reparației oricărei unități reparatoare auto, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (8) din Legea nr. 132/2017 , fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoare auto care ar putea să îi influențeze opțiunea. (6) În cazul în care, pentru recuperarea pagubei materiale produse într-un accident de vehicul, persoana prejudiciată se adresează asigurătorului său RCA ca urmare a utilizării decontării directe sau asigurătorului său de bunuri, sunt opozabile asigurătorului RCA al persoanei vinovate următoarele: a) constatarea avariilor; b) soluțiile tehnice adoptate; c) modul de stabilire a cuantumului despăgubirilor, cuvenite în baza contractului RCA. (7) În limitele despăgubirii achitate pe baza utilizării serviciului decontării directe, asigurătorul RCA al persoanei prejudiciate este subrogat în toate drepturile propriului asigurat împotriva asigurătorului RCA al persoanei vinovate de producerea prejudiciului. (8) În situația prevăzută la alin. (6) , asigurătorul persoanei prejudiciate recuperează despăgubirea plătită de la asigurătorul RCA al persoanei vinovate, acesta având obligația de transmitere, prevăzută la art. 7 alin. (1) lit. g) , către baza de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României. (9) Specialistul în constatarea daunelor este obligat să înscrie eventualele obiecții ale părților cu privire la prejudiciile constatate în procesul-verbal de constatare sau într-o anexă la acesta; lipsa obiecțiilor nu poate fi invocată în sensul restricționării drepturilor părților. (10) Dacă ulterior demontării elementelor avariate sau la introducerea în reparație a vehiculului se constată și alte pagube produse ca urmare a accidentului, care nu au putut fi constatate inițial, sau este necesară modificarea soluției tehnice adoptate inițial, se întocmește un proces-verbal suplimentar de constatare. (11) În cazul prevăzut la alin. (10) , asigurătorul RCA întocmește procesul-verbal suplimentar de constatare într-un termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare. (12) Soluțiile tehnice finale de remediere a avariilor se stabilesc de către unitatea reparatoare, în acord cu documentația tehnică din manualul de reparație al producătorului auto, și sunt acceptate de către persoana prejudiciată. (13) Părțile pot agrea constatarea avariilor și întocmirea procesului-verbal de constatare prin transmiterea de informații și documente prin mijloace electronice de comunicare. (14) Asigurătorii RCA acordă despăgubiri și în cazul în care persoana prejudiciată a procedat la repararea vehiculului avariat înainte ca asigurătorii să efectueze constatarea avariilor, dacă împrejurările, cauzele producerii evenimentului asigurat și cuantumul pagubei rezultă din actele aflate la dosar. (15) În situația prevăzută la alin. (14) , evaluarea avariilor și întocmirea procesului-verbal de constatare se fac prin coroborarea informațiilor: a) consemnate în constatarea amiabilă de accident, în actele încheiate de organele de poliție, de unitățile de pompieri sau de celelalte autorități publice competente; b) din documentația privind costul efectiv al reparațiilor efectuate, depusă la dosarul de daună; c) din declarațiile scrise ale părților implicate în accident și ale martorilor cu privire la accidentul produs, precum și din alte dovezi prezentate; d) din propriile constatări ale asigurătorului RCA rezultate în urma examinării reparațiilor executate la vehicul; e) din investigațiile privind dinamica accidentului; f) din alte mijloace legale de probă. (16) Constatarea vătămării integrității corporale sau a sănătății ori a decesului rezultate în urma unui accident de vehicule se realizează pe baza documentelor justificative emise de instituțiile sanitare cu caracter public de medicină legală.