Venituri pierdute de un salariat
Venitul pierdut după un accident trebuie legat de munca afectată și de sumele efectiv încasate pentru aceeași perioadă. Salariul anterior, concediul medical și indemnizația au roluri diferite. Pentru cererea RCA contează venitul net dovedit, iar în dreptul civil există reguli proprii privind venitul de referință și prestațiile sociale. Acest ghid te ajută să organizezi probele, nu să obții o sumă garantată printr-un calcul automat. [1] [2] [3] [5]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 10 minute
- CATEGORIE
- Vătămări corporale și consecințe
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Ce pierdere se analizează
- 03Regula amiabilă RCA și regula civilă nu se copiază una peste alta
- 04Documentele pentru venitul anterior și pentru absență
- 05Indemnizații, ajutoare și recalculări: cum evit scăderea de două ori
- 06O fișă lunară care poate fi verificată
- 07Cererea, oferta și documentele apărute ulterior
- 08Când pierderea este contestată în procesul civil
- 09Termenele au declanșatori diferiți
- 10Aplicarea în timp și limitele ghidului
- 11Termene și repere
- 12Lista ta de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoana vătămată care documentează venitul pierdut după un accident rutier.
Cerere RCA în condițiile acoperirii și organizarea probelor pentru procesul civil.
Calcul individual al despăgubirii, salariului, impozitelor ori indemnizațiilor.
Diagnostic, concluzie medico-legală, calcul de zile ori de punctaj, tratament ori decizia reluării muncii.
Regimul accidentelor de muncă, situațiile în care intervin Fondul de garantare a asiguraților sau Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România și toate situațiile transfrontaliere.
Pierderi exclusiv ale vehiculului sau ale unei societăți; sinteză de practică judiciară uniformă.
Ce pierdere se analizează
Veniturile pierdute sunt o componentă a prejudiciului patrimonial: pierderea economică, distinctă de suferința pentru care se discută daune morale. Codul civil leagă pierderea ori nerealizarea câștigului de pierderea sau reducerea capacității de muncă. Pentru RCA trebuie verificate și răspunderea, acoperirea și legătura pierderii cu accidentul; simpla existență a unui contract de muncă nu stabilește suma datorată. [1] [6] [21]
Construiește două cronologii: una pentru activitatea pe care nu ai putut-o desfășura și alta pentru bani. Notează intervalul pretins, documentul care îl explică și plățile aferente. Nu transforma din proprie inițiativă zilele medico-legale în zile de salariu pierdut și nu atribui accidentului o scădere de venit fără să explici legătura. Aceasta este o recomandare de organizare a probelor, nu o evaluare medicală. [18] [19]
Pentru documentele medicale și distincția dintre internare, îngrijiri și concediu, vezi Zile de îngrijiri, spitalizare și concediu medical: diferențe; pentru cadrul general al cererii, Despăgubiri pentru vătămări: traseul și documentele esențiale.
Regula amiabilă RCA și regula civilă nu se copiază una peste alta
În stabilirea pe cale amiabilă, art. 26 lit. a) pct. (i) din Norma nr. 20/2017 a Autorității de Supraveghere Financiară se referă la diferența dintre veniturile nete dovedite și indemnizația primită de la angajator și/sau din fondurile asigurărilor sociale de stat, pentru perioada spitalizării și a concediului medical. Citește împreună venitul, indemnizația și perioada: norma nu spune să ceri încă o dată întregul salariu net peste indemnizația deja primită. [2]
În dreptul civil, art. 1388 alin. (1) pornește de la venitul mediu lunar net din muncă din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacității de muncă. În lipsa acestuia, textul permite examinarea venitului net care ar fi putut fi realizat, ținând seama de calificare sau de pregătirea în curs. Nu înlocui anul de referință cu luna cea mai bună și nu transforma limitele de perioadă din regula amiabilă într-o interdicție judiciară universală. [3] [18]
Un venit mai mare dintr-un contract încheiat în ultimul an, dar nepus în executare, are regula și condiția probatorie din art. 1388 alin. (2). Reperul salariului minim net din alin. (3) privește persoana fără calificare, care nici nu era în curs să o primească; nu este o soluție automată pentru orice salariu nedovedit. Separat, norma RCA folosește salariul de bază minim brut pentru situația expresă a persoanei aflate în ultimul an de studii sau calificare. Cele două situații nu sunt interschimbabile. [4] [2]
Documentele pentru venitul anterior și pentru absență
Ca pregătire practică, solicită angajatorului o situație lunară inteligibilă, nu doar o valoare totală. Corelează contractul și actele adiționale cu adeverințele de venit, documentele de salarizare pe care le deții, extrasele de cont și evidența absenței. Pentru sporuri, comisioane sau prime, arată condiția de acordare și istoricul; nu presupune nici includerea tuturor, nici excluderea lor numai fiindcă variază. Recomandarea urmărește proba venitului și nu stabilește drepturi salariale într-un litigiu cu angajatorul. [18] [19]
| Întrebarea de lămurit | Documente de corelat, după situație | Ce nu dovedește singur un document |
|---|---|---|
| Ce venit net exista înainte? | Situații lunare, contract, modificări, dovezi ale plății | Un singur transfer poate reuni mai multe luni sau tipuri de sume. |
| Ce interval a fost afectat? | Concedii medicale, evidența absenței, înscrisurile medicale relevante | Absența notată nu explică singură toate consecințele economice. |
| Ce bani au fost primiți? | Fluturaș ori explicația salarizării, decizii de prestații, extras | Data viramentului nu identifică automat perioada acoperită. |
| Ce venit variabil este pretins? | Condiții contractuale, rezultate anterioare, documentul calculului | O estimare proprie nu demonstrează singură realizarea venitului. |
Tabelul este o fișă orientativă, nu o listă legală exhaustivă sau o promisiune că fiecare înscris va fi suficient. Certificatul pentru concediu și indemnizație ține de regimul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005; nu înlocuiește documentarea economică a cererii. [19] [7]
Indemnizații, ajutoare și recalculări: cum evit scăderea de două ori
Separă salariul pentru munca efectiv prestată, indemnizația pentru incapacitate temporară și orice ajutor ori pensie din asigurările sociale. Pentru fiecare cere denumirea, temeiul, perioada, valoarea brută ori netă și situația plății. Verifică apoi dacă aceeași sumă a fost deja luată în calcul pe alt rând; nu amesteca brutul dintr-un act cu netul din altul fără explicație. [2] [19]
Art. 1393 Cod civil prevede că, atunci când a fost recunoscut dreptul la ajutor ori pensie în cadrul asigurărilor sociale, reparația este datorată în măsura în care paguba depășește ajutorul ori pensia. Cât timp acestea nu au fost efectiv acordate sau refuzate, textul limitează obligarea judiciară la o despăgubire provizorie în condițiile art. 1387 alin. (3). Această regulă nu este o autorizație de a scădea automat orice donație, împrumut sau plată cu altă natură. [5]
Art. 17 alin. (1^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 prevede, pentru situația precisă în care episodul de incapacitate se prelungește în luna următoare și depășește pragurile indicate de art. 17, includerea diferențelor recalculate în veniturile lunii în care sunt determinate. Regula se aplică de la 1 iulie 2026, inclusiv episoadelor începute anterior și continuate după această dată. De aceea, păstrează separat luna la care se referă diferența și luna înregistrării sau a plății; nu declara automat orice încasare întârziată drept venit dintr-o muncă nouă. [8] [19]
Ghidul nu calculează indemnizația, procentele, taxele sau derogările temporare și nu tratează regimul accidentelor de muncă. Pentru suma efectiv folosită, solicită explicația plătitorului aplicabilă perioadei tale. [7] [19]
O fișă lunară care poate fi verificată
Folosește câte un rând pentru fiecare perioadă și păstrează documentul de origine. Distinge suma pretinsă de suma deja acceptată sau plătită. O diferență într-un tabel este o susținere de demonstrat, nu dovada completă a prejudiciului. [18] [19]
| Perioada vizată | Venit de referință și justificare | Venit din muncă realizat | Indemnizații/prestații și perioada lor | Document / întrebare rămasă |
|---|---|---|---|---|
| Intervalul A | Se completează din actele relevante, cu precizarea netului | Se identifică suma și activitatea | Se trec separat natura și stadiul plății | Ce componentă a inclus angajatorul? |
| Intervalul B | Se explică orice schimbare față de referință | Se separă plățile pentru munca anterioară | Se marchează eventualele diferențe recalculate | A fost aceeași sumă deja dedusă? |
Exemplu fictiv de organizare, fără evaluare medicală sau calcul de despăgubiri: un transfer primit în intervalul B poate privi o indemnizație aferentă intervalului A. Fișa păstrează ambele repere și documentul explicativ; nu scade suma în ambele intervale. [19]
Cererea, oferta și documentele apărute ulterior
Poți înainta cererea către asigurătorul RCA competent direct sau prin mandatar, inclusiv electronic. Explică intervalul, venitul de referință, absența, încasările și diferența cerută; numerotează anexele și păstrează dovada conținutului transmis. Cererea directă către asigurător nu înseamnă că decontarea directă de pe propriul RCA este disponibilă pentru vătămări. [10] [19]
Pentru oferta privind vătămările, norma cere un calcul detaliat și sursele de referință. Când calculul nu este clar, întreabă concret: ce luni au fost folosite, ce net a fost preluat, ce sumă a fost dedusă și pentru ce perioadă? Nu este necesar să redactezi singur o concluzie medicală pentru a semnala o plată dublu scăzută sau un înscris omis. [9] [19]
Dacă despăgubirea a fost deja plătită, art. 30 alin. (2)–(3) permite solicitarea reanalizării pe documente justificative depuse ulterior plății. Aceasta nu înseamnă că orice pretenție nouă trebuie admisă ori că un acord semnat poate fi ignorat. Pentru diferența dintre încasare și stingerea pretențiilor, vezi Acceptarea ofertei, plata parțială și tranzacția: diferențe importante. Pentru evidența completărilor, vezi Asigurătorul cere completări: cum urmăresc ce am trimis. [12]
Când pierderea este contestată în procesul civil
În civil, cel care afirmă o pierdere trebuie să o dovedească, în condițiile legii; instanța examinează probele individual și împreună. O adeverință, un extras și un tabel pot avea roluri complementare, fără ca totalul înscris de parte să oblige automat instanța. [13]
Probele se propun, ca regulă, prin cererea de chemare în judecată și întâmpinare. Art. 254 permite depunerea ulterioară numai în situațiile sale, de exemplu o nevoie imprevizibilă ori imposibilitatea justificată a propunerii în termen. Nu presupune că un fluturaș obținut târziu poate fi depus oricând fără explicație. [14]
Când un act relevant se află la un terț ori o instituție, identifică deținătorul, perioada și ce dovedește; instanța poate folosi mecanismele legale pentru obținerea lui. O expertiză contabilă poate fi dispusă dacă sunt necesare cunoștințe de specialitate, nu obligatoriu în fiecare dosar. Întrebări utile sunt identificarea sumelor nete, a perioadelor și a suprapunerilor, nu solicitarea ca expertul contabil să stabilească el însuși cauzalitatea medicală. [15] [18]
Regulile procedurale din această secțiune sunt civile. Nu sunt transferate dosarului penal; pentru orientarea între demersuri, vezi Despăgubiri pentru vătămări: traseul și documentele esențiale, iar pentru expertiza medico-legală, Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile.
Termenele au declanșatori diferiți
Asigurătorul are, potrivit art. 21 alin. (1), 30 de zile de la înaintarea cererii pentru oferta justificată, dacă sunt dovedite răspunderea și cuantumul, sau comunicarea motivată a neaprobării totale ori parțiale. Pentru reanalizarea după plată pe documente ulterioare, art. 30 prevede 10 zile lucrătoare pentru plata diferenței justificate ori respingerea motivată. Sunt obligații diferite ale asigurătorului, nu termene universale în care victima trebuie să conteste veniturile. [11] [12]
Separat trebuie verificată prescripția — intervalul în care dreptul la acțiune poate fi exercitat cu efectele prevăzute de lege — și calendarul procesual. Codul civil cuprinde reguli speciale în art. 1394–1395, inclusiv raportul cu anumite fapte penale și cu stabilirea prestațiilor sociale. Nu calcula ultima zi doar din data ultimului salariu sau a ultimei completări; vezi Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate. [20] [18]
Aplicarea în timp și limitele ghidului
Pentru obligațiile extracontractuale, art. 103 din Legea nr. 71/2011 trimite la legea în vigoare la data faptului juridic. Regimul procedural și cel al probelor au propriile reguli temporale în art. 24–26 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, data accidentului, perioada pierderii și data începerii procesului trebuie păstrate distinct; nu aplica mecanic unui accident vechi orice regulă afișată astăzi. [16] [17]
Ghidul nu stabilește o practică judiciară uniformă, venituri „standard” sau rezultatul unui caz. Consecințele medicale trebuie susținute de documentele și evaluările competente; ghidul nu diagnostichează și nu decide reluarea muncii.
Cheltuielile de tratament sunt tratate separat în Tratament, medicamente și recuperare: documentarea cheltuielilor, iar îngrijirea în Îngrijire la domiciliu, transport și ajutorul altei persoane. Veniturile independente sunt în Venituri pierdute de PFA, independenți și persoane cu venituri variabile. Pentru prejudicii viitoare și capacitatea de muncă, vezi Prejudicii viitoare și pierderea capacității de muncă.
Termene și repere procedurale
- Interval
30 de zile
- De când începe
Înaintarea cererii de despăgubire de către asigurat sau partea prejudiciată.
- Cum se aplică
Art. 21 alin. (1) fixează reperul la înaintarea cererii; nu la data la care decizi tu că toate cheltuielile s-au încheiat.
- Consecințe
Obligația de răspuns se verifică separat de plata, penalitățile și celelalte efecte prevăzute de lege.
Ofertă justificată când sunt dovedite răspunderea și cuantumul sau comunicare motivată de neaprobare totală ori parțială.
Nu este termen pentru obiecții medico-legale, prescripție sau depunerea probelor în instanță.
Nu se calculează aici data finală ori penalitățile unui dosar individual.
- Interval
10 zile lucrătoare
- De când începe
Solicitarea de reanalizare a cuantumului plătit, bazată pe documente justificative depuse ulterior plății.
- Cum se aplică
Art. 30 alin. (2)–(3) din normă; păstrează dovada solicitării și a documentelor.
- Consecințe
Plata diferenței justificate ori notificarea scrisă, cu confirmare de primire, a motivelor respingerii.
Termen diferit de cele 30 de zile pentru cererea inițială.
Nu toate sumele solicitate sunt automat datorate.
Reanalizarea nu înseamnă că o tranzacție ori o hotărâre definitivă rămâne fără efecte.
Lista ta de pași
Separă perioada absenței, perioada pentru care se datorează o plată și data viramentului. [19]
Întrebări frecvente
Dacă am primit indemnizația, mai pot discuta o pierdere salarială?
Se ia salariul brut din contract?
O primă posibilă se acordă automat?
De reținut
Arată cele 15 idei principale ale ghidului
Venitul pierdut prin afectarea capacității de muncă este distinct de celelalte componente ale prejudiciului.
Regula amiabilă a salariatului privește diferența dintre venitul net și indemnizație pentru spitalizare și concediu medical.
Art. 1388 alin. (1) folosește ultimul an anterior pierderii sau reducerii capacității de muncă și prevede o alternativă când venitul lipsește.
Contractul neexecutat și reperul minim net au condiții speciale; nu se generalizează.
Ajutorul ori pensia socială și soluția provizorie se examinează potrivit art. 1393, nu prin deducerea oricărei încasări.
Regula de recalculare din art. 17 alin. (1^2) este limitată la ipoteza legală, cu aplicare din 01.07.2026 și tranziția indicată.
Oferta privind vătămările trebuie să includă calculul detaliat și sursele.
Cererea poate fi transmisă direct sau prin mandatar, inclusiv electronic.
Venituri pierdute de PFA, independenți și persoane cu venituri variabile
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 5 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 1385; PDF p.328(1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1387 alin. (1); PDF p. 328–329În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.26 lit.a) pct.(v); domeniul: stabilirea amiabilă; PDF p.27 · forma extrasului din 4 decembrie 2023cheltuielile cu asistenţi personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 1388 alin. (1); PDF p. 329(1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 1388; PDF p.329(1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească. (2)Cu toate acestea, dacă cel păgubit face dovada posibilităţii obţinerii unui venit din muncă mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, iar acesta nu a fost pus în executare, se va ţine seama în stabilirea despăgubirii de aceste venituri. (3)Dacă cel păgubit nu avea o calificare profesională şi nici nu era în curs să o primească, despăgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 1393 alin. (1), (2); PDF p. 331(1)Dacă în cadrul asigurărilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparaţia este datorată numai în măsura în care paguba suferită prin vătămare sau moarte depăşeşte ajutorul ori pensia. (2)Cât timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordată sau, după caz, refuzată celui păgubit, instanţa nu îl poate obliga pe cel chemat să răspundă decât la o despăgubire provizorie, în condiţiile dispoziţiilor art. 1.387 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1387; PDF p.328,329(1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 22 — PDF pp. 22–24 · forma extrasului din 4 decembrie 2023ARTICOLUL 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi. (2) Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului şi modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliţie, serviciile de urgenţă profesioniste sau de celelalte autorităţi publice competente să constate şi să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înştiinţarea asiguraţilor, respectiv a conducătorilor auto vinovaţi; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenime ntului. (4) În situaţia în care se formulează pretenţii de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre preţioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poştale, timbre şi pentru dispariţia sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor; b) hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau (ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretenţiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017. (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în acelaşi accident de vehicule depăşeşte, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporţional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA şi totalul cuantumului despăgubirilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 1; textul dispozițieiArticolul 1(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:A. realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; B. realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; C. beneficiază de indemnizație de șomaj, potrivit legii. (2) Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Notă Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023 prevede: Articolul II(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, și care au venitul lunar asigurat mai mare decât venitul înscris în declarația fiscală depusă în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 170 alin. (1) , art. 174 alin. (6) și art. 180 alin. (2) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, mai mare decât valoarea a 3 salarii de bază minime brute pe țară, pentru contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de maternitate, se modifică prin acte adiționale până la data de 1 a lunii următoare celei în care se împlinesc 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Modificările înscrise în actele adiționale se realizează în termenul prevăzut la alin. (1), la notificarea caselor de asigurări de sănătate, sub sancțiunea încetării contractelor de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu acestea.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), precum și contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la termenul prevăzut la alin. (1), nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la termenul prevăzut la alin. (1) se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(4) Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, în cazul contractelor de asigurare aflate în derulare, care se modifică potrivit alin. (1), baza de calcul al indemnizației pentru maternitate se determină ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare. Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 prevede: Articolul III(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, își produc efectele până la data de 31 august 2021.(2) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite la art. I pct. 3 și 5 din prezenta ordonanță de urgență.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la 31 august 2021, nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la data de 31 august 2021 se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(3) Modelul și conținutul contractului prevăzut la alin. (2) sunt reglementate în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.(4) Contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzut la alin. (2) constituie titlu de creanță și devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă, conform legii.(5) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția pensionarilor de invaliditate gradul III și a pensionarilor nevăzători, care desfășoară activități independente definite potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal .
Textul în documentul-sursă ↗Art. 2; textul dispozițieiArticolul 2(1) Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, sunt:a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; Notă Decizie de respingere: HP nr. 35/2022 , publicată în Monitorul Oficial nr. 779 din 4 august 2022.b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; Notă Decizie de respingere: HP nr. 12/2023 , publicată în Monitorul Oficial nr. 357 din 27 aprilie 2023. Decizie de respingere: HP nr. 211/2025 , publicată în Monitorul Oficial nr. 680 din 21 iulie 2025.d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; d^1) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice; e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal care se acordă persoanelor asigurate în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004 , cu modificările și completările ulterioare. din Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 ) (2) Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (1) sunt denumite în continuare concedii și indemnizații.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 11; textul dispozițieiArticolul 11(1) Asigurații beneficiază de concedii și de indemnizații, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare.(2) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, medic curant este orice medic aflat în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum și orice alt medic cu autorizație de liberă practică valabilă, medic de familie sau specialist, care încheie o convenție în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. (3) Medicii prevăzuți la alin. (1) pot completa certificatele de concediu medical atât pe suport hârtie, cât și electronic și le pot transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță angajatorilor/persoanelor în drept, după caz. (4) Certificatele de concediu medical, prevăzute la alin. (3), care sunt transmise prin mijloace electronice de transmitere la distanță de către medicii care le eliberează, sunt semnate de aceștia cu semnături electronice calificate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 17; textul dispozițieiArticolul 17(1) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii se determină raportat la fiecare episod de boală, după cum urmează:a) prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă; b) prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă; c) prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă. (1^1) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă pentru bolile cardiovasculare stabilite în condițiile art. 13 alin. (3) lit. a) se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10. (1^2) Pentru situațiile în care perioada de incapacitate temporară de muncă pentru care s-au eliberat certificatele de concediu medical conform alin. (1) se prelungește în luna următoare și conduce la depășirea perioadelor prevăzute la lit. a) și b) ale aceluiași alineat, diferențele de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, rezultate ca urmare a recalculării și aferente lunii anterioare celei în care are loc această operațiune, se includ în veniturile lunii în care sunt determinate și se declară în Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, aferentă aceleiași luni. Notă Conform alineatului (2) al articolului VIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1203 din 24 decembrie 2025, prevederile art. VII intră în vigoare la data de 1 iulie 2026 și se aplică inclusiv în cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii aferente certificatelor de concediu medical eliberate în cadrul episoadelor de boală începute înainte de data de 1 iulie 2026 și care continuă după această dată.(2) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, de bolile infectocontagioase din grupa A, de urgențe medico-chirurgicale, precum și de unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare, stabilite în condițiile prevăzute la art. 9, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10. Notă Decizie de respingere: HP nr. 35/2022 , publicată în Monitorul Oficial nr. 779 din 4 august 2022.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.29 alin.(3); PDF p.28 · forma extrasului din 4 decembrie 2023Oferta de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, şi cuprinde modul detaliat de calcul şi sursele de referinţă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 20 alin. (1)–(3)(1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.21 alin.(1), introducereÎn termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 30 — PDF pp. 29–29 · forma extrasului din 4 decembrie 2023ARTICOLUL 30 Plata despăgubirilor (1) După exprimarea în scris a acceptului cu privire la oferta de despăgubire, plata se efectuează conform indicaţiilor persoanei prejudiciate, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (2) Cuantumul despăgubirii plătite se va reanaliza la solicitarea persoanei prejudiciate pe baza documentelor justificative depuse ulterior plăţii. (3) Asigurătorul RCA răspunde solicitării de reanalizare prevăzute la alin. (2) în termen de 10 zile lucrătoare, după cum urmează: a) efectuând plata diferenţei de despăgubire justificată; b) notificând în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care a respins pretenţiile formulate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 250Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art.264 alin.(1)–(2); PDF pp.95–95 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 254 — Propunerea probelor. Rolul instanţei; textul articolului; PDF p. 91 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse şi oral, în cazurile anume prevăzute de lege. (2)Dovezile care nu au fost propuse în condiţiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, în afară de cazurile în care: 1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea; 3. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii; 5. există acordul expres al tuturor părţilor. (3)În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiaşi aspect pentru care s-a încuviinţat proba invocată. (4)În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviinţată: a)să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviinţarea probei, când se cere proba cu martori; b)să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviinţat proba cu înscrisuri; c)să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviinţarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii; d)să depună dovada plăţii cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviinţat proba expertizei. (5)Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc. (6)Cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 297 — Obligaţia terţului de a prezenta înscrisul; textul articolului; PDF p. 103 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Când se arată că un înscris necesar soluţionării procesului se află în posesia unui terţ, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanţă. (2)Când deţinătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanţii ei vor putea fi citaţi ca martori. (3)Terţul poate refuza înfăţişarea înscrisului în cazurile prevăzute la art. 294.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 298 — Obligaţia autorităţii sau instituţiei publice de a prezenta înscrisul; textul articolului; PDF p. 103 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Dacă înscrisul se găseşte în păstrarea unei autorităţi sau instituţii publice, instanţa va lua măsuri, la cererea uneia dintre părţi sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorităţii sau instituţiei publice deţinătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare. (2)Autoritatea sau instituţia publică deţinătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea naţională, siguranţa publică sau relaţiile diplomatice. Extrase parţiale vor putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispoziţiile art. 252 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗Art.330 alin.(1); PDF p.113 · forma extrasului din 10 martie 2026Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanţă să aibă loc conform dispoziţiilor art. 336.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.103Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 26 — Legea aplicabilă mijloacelor de probă; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii. (2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 1385; PDF p.328(1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1387; PDF p.328,329(1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1388; PDF p.329(1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească. (2)Cu toate acestea, dacă cel păgubit face dovada posibilităţii obţinerii unui venit din muncă mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, iar acesta nu a fost pus în executare, se va ţine seama în stabilirea despăgubirii de aceste venituri. (3)Dacă cel păgubit nu avea o calificare profesională şi nici nu era în curs să o primească, despăgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 22 — PDF pp. 22–24 · forma extrasului din 4 decembrie 2023ARTICOLUL 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi. (2) Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului şi modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliţie, serviciile de urgenţă profesioniste sau de celelalte autorităţi publice competente să constate şi să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înştiinţarea asiguraţilor, respectiv a conducătorilor auto vinovaţi; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenime ntului. (4) În situaţia în care se formulează pretenţii de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre preţioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poştale, timbre şi pentru dispariţia sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor; b) hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau (ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretenţiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017. (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în acelaşi accident de vehicule depăşeşte, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporţional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA şi totalul cuantumului despăgubirilor.
Textul în documentul-sursă ↗Art.26 lit.a) pct.(v); domeniul: stabilirea amiabilă; PDF p.27 · forma extrasului din 4 decembrie 2023cheltuielile cu asistenţi personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.1394; PDF p.331În toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripţii mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripţie a răspunderii penale se aplică şi dreptului la acţiunea în răspundere civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1395; textul articolului, extras din copia FGA păstratăArt. 1395: Suspendarea prescripţiei Prescripţia dreptului la acţiune cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii ori prin decesul unei persoane este suspendată până la stabilirea pensiei sau a ajutoarelor ce s-ar cuveni, în cadrul asigurărilor sociale, celui îndreptăţit la reparaţie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 11Articolul 11 Riscurile acoperite(1) Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.(2) Fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în bani pentru:a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial; b) prejudicii materiale, inclusiv costuri de radiere și înmatriculare, costuri cu taxe de timbru, cheltuieli cu limitarea prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli aferente diminuării valorii vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză; c) costuri privind readucerea vehiculului la starea dinaintea evenimentului asigurat, dovedite cu documente emise prin sisteme specializate sau prin documente emise în condițiile legii; d) prejudicii reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului, pe baza opțiunii persoanei prejudiciate; e) cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată sau cheltuieli aferente în cazul soluționării alternative a litigiului dacă soluția este favorabilă persoanei prejudiciate; f) cheltuielile legate de transportul vehiculului avariat, aparținând terțului păgubit, de la locul accidentului la locația în care se găsește centrul de constatare daune, la unitatea reparatoare aleasă de păgubit în vederea reparării vehiculului, cel/cea mai apropiat/apropiată de locul producerii accidentului sau de domiciliul persoanei prejudiciate, după caz, dacă respectivul vehicul nu se mai poate deplasa prin mijloace proprii, iar asigurătorul nu asigură transportul. (3) Indiferent de locul în care s-a produs accidentul, respectiv pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice, în incinte și în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse ca urmare a unor accidente generate prin utilizarea vehiculului asigurat, până la limita de răspundere prevăzută în contractul RCA pentru: a) prejudiciul produs de dispozitivele sau instalațiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii ori a atașului tractat de vehicul; b) prejudiciul produs din culpa conducătorului vehiculului asigurat; c) prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substanțelor, materialelor sau a obiectelor transportate; d) prejudiciile provocate terților, drept consecință a deschiderii ușilor vehiculului, în timpul mersului sau atunci când vehiculul este oprit ori staționează, de către pasagerii acestuia, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic; e) prejudiciile provocate terților, drept consecință a conducerii vehiculului sub influența băuturilor alcoolice sau a stupefiantelor. (4) Prevederile alin. (3) lit. b) se aplică inclusiv în cazurile în care la data accidentului conducătorul vehiculului:a) a condus vehiculul fără consimțământul expres sau prezumat al asiguratului; b) nu este titularul unui permis care atestă dreptul să conducă vehiculul respectiv; c) nu a respectat obligațiile legale cu privire la starea și siguranța vehiculului respectiv. (5) Membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau oricărei altei persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de vehicule și este acoperită de asigurarea obligatorie RCA nu sunt excluși de la beneficiul asigurării pentru propriile lor vătămări corporale.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 22Articolul 22 Stabilirea despăgubirilor(1) Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. (2) Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat.(3) Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.(4) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.(5) Stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă se realizează pe baza următoarelor criterii generale de evaluare:a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătății și A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București; b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate; c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la data producerii accidentului; d) despăgubirile se pot ajusta în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative; e) punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora. (6) Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.(7) Întinderea răspunderii civile delictuale a asiguratului nu poate depăși întinderea răspunderii contractuale a asigurătorului RCA, până la atingerea limitelor de răspundere prevăzute în asigurarea RCA.
Textul în documentul-sursă ↗