Zile de îngrijiri, spitalizare și concediu medical: diferențe

01Patru întrebări diferite, patru tipuri de informații

02Zilele de îngrijiri: cum citesc concluzia, fără să reconstruiesc singur cifra

03Spitalizarea: intervalul de internare nu este întreaga recuperare

04Concediul medical: incapacitatea de muncă și certificatul său

05Exemplu de organizare, nu de evaluare medicală

06De ce pragul de 90 de zile nu decide singur dosarul penal

07Despăgubirea RCA: nu există aici un preț universal pe zi

08Cum pregătesc lămurirea unei diferențe dintre documente

!De reținut

#Surse și trimiteri

1. 1
   Sursa 1: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 193 alin. (2) și art. 194 alin. (1): gravitatea leziunii și zilele de îngrijiri medicale, cu alte consecințe alternative. · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art.193 alin.(2)

   Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.194 alin.(1)

   (1) Fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna dintre următoarele consecințe: a) o infirmitate; b) leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale; c) un prejudiciu estetic grav și permanent; d) avortul; e) punerea în primejdie a vieții persoanei, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

   Textul în documentul-sursă ↗
2. 2
   Sursa 2: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleNormă · Art. 9–11 și art. 26: acte medico-legale, documentație, date noi și consecințe ale leziunilor. · forma din 24 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 4 extrase citate

   Art. 9; textul dispoziției

   Articolul 9(1) Actele medico-legale sunt raportul de expertiza, raportul de constatare, certificatul, buletinul de analiza și avizul.(2) În sensul prezentelor norme:a) prin raport de expertiză medico-legală se înțelege actul întocmit de un expert la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde datele privind expertiza efectuată. Raportul de expertiză medico-legală, suplimentul la raportul de expertiză medico-legală și raportul de nouă expertiză medico-legală se efectuează în situațiile și în conformitate cu prevederile titlului IV capitolul VII din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile art. 330-340 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare; din Alineatul (2) , Articolul 9 , Sectiunea 2 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.434 din 24 aprilie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 02 mai 2023 ) b) prin raport de constatare medico-legală se înțelege actul întocmit de medicul legist la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde date privind constatarea efectuată. Constatarea medico-legală se efectuează în situațiile prevăzute la art. 172 și 189 din Codul de procedură penală. din Alineatul (2) , Articolul 9 , Sectiunea 2 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.434 din 24 aprilie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 02 mai 2023 ) c) prin certificat medico-legal se înțelege actul întocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate și care cuprinde date privind examinarea medico-legală; d) prin buletin de analiza se înțelege actul întocmit de specialiștii instituțiilor de medicina legală sau de persoanele competente din cadrul instituțiilor de medicina legală, la cererea persoanelor interesate, și care cuprinde date privind examenul complementar; e) prin aviz medico-legal se înțelege actul întocmit de Comisia superioară medico-legală, precum și de comisiile de avizare și control al actelor medicale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aproba conținutul și concluziile actelor medico-legale și se recomanda efectuarea unor noi expertize sau se formulează concluzii proprii.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 10 alin. (1)–(2)

   (1) La întocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnată are următoarele obligații: a) să ia în considerare documentele medicale ale persoanei evaluate, emise de unități sanitare din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății sau a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și documentele medicale emise de unități medicale din străinătate, traduse și legalizate; b) să ia în considerare doar documentele medicale care prezintă următoarele elemente de siguranță: număr de înregistrare, ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului, care trebuie să menționeze specialitatea și codul medicului, iar în cazul fotocopiilor, mențiunea «conform cu originalul», atestată de medicul responsabil. (2) Atunci când este necesar, pot fi luate în considerare și alte documente relevante pentru stabilirea diagnosticului sau pentru a putea răspunde la obiectivele dispuse.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 11 alin. (1)–(4)

   (1) Raportul de expertiza sau de constatare medico-legală cuprinde antetul, ștampila și numărul de înregistrare al instituției de medicina legală în care a fost efectuată și se înregistrează în registrul de evidenta. (2) Copiile de pe raportul de expertiza sau de constatare medico-legală se arhiveaza pe o perioadă nedeterminată. (3) Raportul de expertiza sau de constatare medicolegala, precum și certificatul medico-legal se semnează de toți cei care au participat la întocmirea lui. Opiniile divergențe se consemnează în cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat și motivat. (4) În cazul în care în evoluția leziunilor menționate la prima expertiza apar date medicale noi, complicatii sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifica numai de către medicul legist care a efectuat prima expertiza.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 26; textul dispoziției

   Articolul 26 Constatarea și expertiza medico-legală referitoare la persoane în viața, efectuate la cererea organelor judiciare, constau în examinari clinice și complementare radiologice, hematologice, serologice, bacteriologice, antropologice, dermatologice, genetice și altele, putând avea ca obiect:a) constatarea sexului, virginitatii, capacității sexuale, vârstei, conformatiei sau dezvoltării fizice, precum și a elementelor necesare pentru stabilirea filiației; b) constatarea leziunilor traumatice, a infirmitatilor și a starilor de boala consecutive acestora; c) constatarea stării obstetricale, cum ar fi sarcina, viduitatea, avortul, nașterea, lehuzia; d) evaluarea stării de sănătate, având ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumită activitate sau profesie; e) constatarea capacității psihice.

   Textul în documentul-sursă ↗
3. 3
   Sursa 3: Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientuluiLege · Art. 12 și 35: rezumatul la externare și continuitatea îngrijirilor. · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art. 12

   Pacientul sau persoana desemnată în mod expres de acesta, conform prevederilor art. 9 și 10, are dreptul să primească, la externare, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului, îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării și, la cerere, o copie a înregistrărilor investigațiilor de înaltă performanță, o singură dată.

   Textul în documentul-sursă ↗
4. 4
   Sursa 4: OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateLege · Art. 1–2 și 11–11^1: concediu pentru incapacitate temporară de muncă, certificatul și medicul curant. · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 1; textul dispoziției

   Articolul 1(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:A. realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; B. realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; C. beneficiază de indemnizație de șomaj, potrivit legii. (2) Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Notă Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023 prevede: Articolul II(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, și care au venitul lunar asigurat mai mare decât venitul înscris în declarația fiscală depusă în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 170 alin. (1) , art. 174 alin. (6) și art. 180 alin. (2) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, mai mare decât valoarea a 3 salarii de bază minime brute pe țară, pentru contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de maternitate, se modifică prin acte adiționale până la data de 1 a lunii următoare celei în care se împlinesc 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Modificările înscrise în actele adiționale se realizează în termenul prevăzut la alin. (1), la notificarea caselor de asigurări de sănătate, sub sancțiunea încetării contractelor de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu acestea.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), precum și contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la termenul prevăzut la alin. (1), nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la termenul prevăzut la alin. (1) se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(4) Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, în cazul contractelor de asigurare aflate în derulare, care se modifică potrivit alin. (1), baza de calcul al indemnizației pentru maternitate se determină ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare. Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 prevede: Articolul III(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, își produc efectele până la data de 31 august 2021.(2) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite la art. I pct. 3 și 5 din prezenta ordonanță de urgență.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la 31 august 2021, nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la data de 31 august 2021 se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(3) Modelul și conținutul contractului prevăzut la alin. (2) sunt reglementate în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.(4) Contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzut la alin. (2) constituie titlu de creanță și devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă, conform legii.(5) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția pensionarilor de invaliditate gradul III și a pensionarilor nevăzători, care desfășoară activități independente definite potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal .

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 2; textul dispoziției

   Articolul 2(1) Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, sunt:a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; Notă Decizie de respingere: HP nr. 35/2022 , publicată în Monitorul Oficial nr. 779 din 4 august 2022.b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; Notă Decizie de respingere: HP nr. 12/2023 , publicată în Monitorul Oficial nr. 357 din 27 aprilie 2023. Decizie de respingere: HP nr. 211/2025 , publicată în Monitorul Oficial nr. 680 din 21 iulie 2025.d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; d^1) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice; e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal care se acordă persoanelor asigurate în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004 , cu modificările și completările ulterioare. din Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 ) (2) Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (1) sunt denumite în continuare concedii și indemnizații.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 11; textul dispoziției

   Articolul 11(1) Asigurații beneficiază de concedii și de indemnizații, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare.(2) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, medic curant este orice medic aflat în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum și orice alt medic cu autorizație de liberă practică valabilă, medic de familie sau specialist, care încheie o convenție în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. (3) Medicii prevăzuți la alin. (1) pot completa certificatele de concediu medical atât pe suport hârtie, cât și electronic și le pot transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță angajatorilor/persoanelor în drept, după caz. (4) Certificatele de concediu medical, prevăzute la alin. (3), care sunt transmise prin mijloace electronice de transmitere la distanță de către medicii care le eliberează, sunt semnate de aceștia cu semnături electronice calificate.

   Textul în documentul-sursă ↗
5. 5
   Sursa 5: OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateLege · Art. 10 alin. (8)–(9): perioada în zile calendaristice și zilele plătibile potrivit programului. · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art. 10; textul dispoziției

   Articolul 10(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B, baza de calcul al indemnizațiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă. (2) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C, baza de calcul al indemnizațiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor brute lunare reprezentând indemnizație de șomaj, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar. (3) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), baza de calcul al indemnizațiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita a 3 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată. Notă Conform alineatului (4) al articolului II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023, prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, în cazul contractelor de asigurare aflate în derulare, care se modifică potrivit alin. (1), baza de calcul al indemnizației pentru maternitate se determină ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare.(4) În situația în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor alin. (1)-(3), se constituie baza de calcul al indemnizațiilor se utilizează perioadele asimilate stagiului de asigurare prevăzute la art. 8 alin. (2), veniturile care se iau în considerare sunt:a) indemnizațiile de asigurări sociale de care au beneficiat asigurații, prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a); b) salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective, pentru situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. b) și c); c) indemnizațiile de care au beneficiat asigurații, prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. d); c^1) veniturile asigurate în România în luna/lunile anterioară/ anterioare lunii în care s-a eliberat certificatul de concediu medical sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate/asigurare în România, pentru situațiile în care se utilizează perioadele prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. d^1) și d^2), astfel: veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B; veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de asigurare înscris în contractul de asigurare, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2); veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d) sau, după caz, venitul lunar din prima lună de asigurare fără plata unei contribuții, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C. din Alineatul (4) , Articolul 10 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 2, Articolul II din ORDONANȚA nr. 21 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 87 din 31 ianuarie 2023 ) d) Eliminată.-------------Litera d) a alineatului (4) al art. 10 introdusă prin pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 25 din 4 februarie 2020 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 109 din 12 februarie 2020 a fost eliminată prin abrogarea acestei ordonanțe de urgență de către art. IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 145 din 24 august 2020 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 776 din 25 august 2020. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 25 din 4 februarie 2020 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 109 din 12 februarie 2020 a fost respinsă de LEGEA nr. 255 din 15 octombrie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 990 din 15 octombrie 2021. Notă Anterior, prin DECIZIA nr. 229 din 2 iunie 2020 , publicată în Monitorul Oficial nr. 602 din 9 iulie 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate este neconstituțională. Conform art. 147 alin. (1) din Constuția României , republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonantele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de drept. Prin urmare, în intervalul 9 iulie-22 august 2020, dispozițiile lit. d) din alin. (4) al art. 10, introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2020 , au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 23 august 2020, întrucât legiuitorul nu a intervinit pentru modificarea prevederilor atacate. (5) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și în cazul pensionarilor de invaliditate gradul III, precum și în cazul pensionarilor nevăzători, pe perioada în care se află în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B și alin. (2).(6) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în cazul în care stagiul de asigurare este mai mic de 6 luni, pentru situațiile prevăzute la art. 9 și 31, baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare realizate sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate, cu respectarea prevederilor alin. (4). (7) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cazul în care stagiul de asigurare este mai mic de 6 luni, pentru situațiile prevăzute la art. 9, baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare asigurate, înscrise în contractul de asigurare, sau, după caz, venitul lunar din prima lună de asigurare cu respectarea prevederilor alin. (4). (7^1) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), pentru acordarea concediului de risc maternal potrivit art. 31, baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare asigurate, înscrise în contractul de asigurare, încheiat potrivit art. 6 alin. (6). (8) Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare.(9) La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum și cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă. Notă Decizie de respingere: HP nr. 251/2025 , publicată în Monitorul Oficial nr. 882 din 26 septembrie 2025.

   Textul în documentul-sursă ↗
6. 6
   Sursa 6: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 22 alin. (4)–(6): evaluarea amiabilă/judiciară, punctajul pentru dureri fizice și prejudiciile psihice. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art. 22

   Articolul 22 Stabilirea despăgubirilor(1) Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. (2) Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat.(3) Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.(4) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.(5) Stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă se realizează pe baza următoarelor criterii generale de evaluare:a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătății și A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București; b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate; c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la data producerii accidentului; d) despăgubirile se pot ajusta în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative; e) punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora. (6) Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.(7) Întinderea răspunderii civile delictuale a asiguratului nu poate depăși întinderea răspunderii contractuale a asigurătorului RCA, până la atingerea limitelor de răspundere prevăzute în asigurarea RCA.

   Textul în documentul-sursă ↗
7. 7
   Sursa 7: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 3–6: evaluatorul, examenul și raportul, punctajul traumatologic și particularitățile evaluării.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 4 extrase citate

   Art. 3; textul dispoziției

   Articolul 3(1) În cazul vătămării sănătății și integrității corporale a persoanelor, calculul punctajului traumatologic se realizează contra cost la cererea persoanei prejudiciate, a asigurătorului RCA, a BAAR sau Fondului de Garantare a Asiguraților, denumit în continuare FGA, de către medici experți evaluatori.(2) Medicii experți evaluatori sunt reprezentați de medici specialiști sau primari de medicină legală sau medici specialiști sau primari de expertiză medicală a capacității de muncă sau de medicii care au absolvit cursul postuniversitar de „Evaluare prejudiciu corporal în cazul unor traumatisme asociate incidentelor de trafic rutier“. (3) Cursul prevăzut la alin. (2) este organizat la nivelul universităților/facultăților de medicină și farmacie acreditate de Ministerul Educației, în baza unui curriculum de pregătire avizat de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici“ București.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 4; textul dispoziției

   Articolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 5; textul dispoziției

   Articolul 5(1) Modul de cuantificare al severității leziunilor traumatice include trei parametri distincți:a) leziunea traumatică inițială, denumită în continuare LT, pentru care punctajul a fost constituit în funcție de consecințele morfologice, fiziologice ale leziunii; b) complicații posttraumatice, denumite în continuare CP, fiind acele complicații imediate și/sau acute sau cronice care beneficiază de recuperare terapeutică; c) consecințe posttraumatice permanente, denumite în continuare CPP, fiind acele complicații cu caracter permanent care nu se mai pot vindeca și care pot genera consecințe posttraumatice severe sau invaliditate, pentru care punctajul cuantifică gradul în care este afectată capacitatea unui individ de a funcționa normal în societate sau în mediul familial. (2) Daunalitatea asociată punctajului nu include nicio referire la costurile procedurilor medicale, chirurgicale și recuperatorii necesare pentru vindecarea sau reducerea deficitelor morfofiziologice evaluate.(3) În cazul leziunilor multiple se aplică metoda sumării leziunilor și complicațiilor pe măsură ce acestea se constituie, cu următoarele precizări:a) în cazul în care victima are mai multe leziuni, valoarea totală nu poate depăși valoarea corespunzătoare stării vegetative persistente, denumită în continuare SVP; valoarea acesteia din barem este de 200; b) în cazul în care o anumită leziune traumatică generează mai multe complicații se va calcula numărul total de puncte pentru fiecare complicație în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; c) în cazul în care o leziune traumatică generează mai multe CPP, în calcul se va lua strict punctajul celei mai severe CPP, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; d) în cazul în care o leziune traumatică generează atât CP, cât și CPP, în calcul vor fi incluse LT și punctajele pentru CP și CPP cu severitatea maximală, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; e) în cazul în care victima are mai multe LT, se vor suma valorile LT, CP și CPP pentru fiecare leziune în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 6; textul dispoziției

   Articolul 6 Despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc pe baza punctajului traumatologic prevăzut în anexă, obținut prin însumarea punctelor corespunzătoare traumatismelor coroborat cu prevederile art. 22 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 132/2017 , cu modificările și completările ulterioare.

   Textul în documentul-sursă ↗
8. 8
   Sursa 8: Întrebări frecvente — INML „Mina Minovici”Ghid oficial · Conținutul certificatului și modificarea lui: dezacord cu zilele, schimbarea evaluării, intervenție ulterioară și depunerea documentelor.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Dezacordul cu numărul de zile de îngrijiri

   Nu sunt de acord cu numărul de zile de îngrijiri medicale. Ce pot face? Reevaluarea numărului de zile de îngrijiri medicale se face în cadrul unui raport de expertiză medico-legală, dispus de organul de cercetare penală sau de instanță, la care vă adresați pentru emiterea ordonanței, cu obiectivele pe care le semnalați. Expertiza este efectuată de alt medic legist, fiindcă articolul 7 din Normele procedurale prevede că medicul legist care a eliberat un certificat medico-legal nu mai poate participa la efectuarea unei noi expertize sau la redactarea unui raport de expertiză în aceeași cauză. De ce s-a modificat numărul de zile de îngrijiri medicale față de un act anterior? Motivația modificării este consemnată în cuprinsul actului, înainte de capitolul Concluzii, și se citește acolo. Ea se bazează pe identificarea unor elemente medicale noi, care nu au fost avute la dispoziție cu ocazia evaluării anterioare, sau care au fost reevaluate pe baza unor date medicale sau non-medicale suplimentare.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Întrebarea „Am fost operat după examinare”

   Am fost operat după examinare. Cum se ia în calcul? Puteți solicita o completare a certificatului medico-legal, pentru constatarea infirmităților și a stărilor de boală consecutive leziunilor traumatice certificate, situație prevăzută la articolul 15 litera c) din Normele procedurale. Când certificatul a fost deja preluat într-un raport de expertiză expediat organului judiciar, calea este o nouă ordonanță pentru un supliment de expertiză.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Întrebarea „Cum cer o completare a certificatului”

   Cum cer o completare a certificatului? Vă prezentați la sediul institutului cu actele medicale noi, în original, și depuneți cererea de completare. Formularul de completare nu se transmite la distanță, fiindcă nu există o procedură operațională în acest sens, deci prezentarea la sediu este necesară inclusiv pentru persoanele plecate din țară, la revenirea în România. Completarea se referă doar la aspecte traumatice asociate direct evenimentului traumatic declarat, nu la reevaluarea întregului caz (certificatul are valoarea unui raport de constatare, deci spune ce se constată la momentul relevant)

   Textul în documentul-sursă ↗
9. 9
   Sursa 9: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 196 alin. (1)–(3), raportat la art. 193 alin. (2) și 194 alin. (1): condiții diferite ale vătămării corporale din culpă. · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art.196 alin.(1)–(6); fără nota editorială dintre alin.(4) și (5)

   (1) Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârșită din culpă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. (3) Când fapta prevăzută în alin. (2) a fost săvârșită ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. (4) Dacă urmările prevăzute în alin. (1)-(3) s-au produs față de două sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. (5) Dacă nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfășurarea activității care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1) și alin. (3) constituie prin ea însăși o infracțiune se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. (6) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.193 alin.(2)

   Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.194 alin.(1)

   (1) Fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna dintre următoarele consecințe: a) o infirmitate; b) leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale; c) un prejudiciu estetic grav și permanent; d) avortul; e) punerea în primejdie a vieții persoanei, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

   Textul în documentul-sursă ↗
10. 10
    Sursa 10: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 26 lit. a) pct. (i)–(vi): pierderi de venit, indemnizații, cheltuieli și daune nepatrimoniale în evaluarea amiabilă. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art.26 lit.a) pct.(v); domeniul: stabilirea amiabilă; PDF p.27 · forma extrasului din 4 decembrie 2023

    cheltuielile cu asistenţi personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;

    Textul în documentul-sursă ↗
11. 11
    Sursa 11: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleNormă · Art. 10–11: documente și completări, coroborate pentru un registru cu perioade și versiuni. · forma din 24 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    art. 10 alin. (1)–(2)

    (1) La întocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnată are următoarele obligații: a) să ia în considerare documentele medicale ale persoanei evaluate, emise de unități sanitare din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății sau a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și documentele medicale emise de unități medicale din străinătate, traduse și legalizate; b) să ia în considerare doar documentele medicale care prezintă următoarele elemente de siguranță: număr de înregistrare, ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului, care trebuie să menționeze specialitatea și codul medicului, iar în cazul fotocopiilor, mențiunea «conform cu originalul», atestată de medicul responsabil. (2) Atunci când este necesar, pot fi luate în considerare și alte documente relevante pentru stabilirea diagnosticului sau pentru a putea răspunde la obiectivele dispuse.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 11 alin. (1)–(4)

    (1) Raportul de expertiza sau de constatare medico-legală cuprinde antetul, ștampila și numărul de înregistrare al instituției de medicina legală în care a fost efectuată și se înregistrează în registrul de evidenta. (2) Copiile de pe raportul de expertiza sau de constatare medico-legală se arhiveaza pe o perioadă nedeterminată. (3) Raportul de expertiza sau de constatare medicolegala, precum și certificatul medico-legal se semnează de toți cei care au participat la întocmirea lui. Opiniile divergențe se consemnează în cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat și motivat. (4) În cazul în care în evoluția leziunilor menționate la prima expertiza apar date medicale noi, complicatii sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifica numai de către medicul legist care a efectuat prima expertiza.

    Textul în documentul-sursă ↗
12. 12
    Sursa 12: Normele din 12 decembrie 2016 de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, aprobate prin Ordinul MS nr. 1.410/2016Normă · Art. 9–11: obținerea copiilor și comunicarea datelor personale medicale. · forma din 8 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    Art. 9; textul dispoziției

    Articolul 9(1) Unitățile trebuie să asigure accesul neîngrădit al pacienților la datele medicale personale.(2) Solicitarea privind comunicarea datelor medicale personale se adresează instituției medicale în scris, prin completarea formularului "Solicitare privind comunicarea documentelor medicale personale", prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme.(3) Eliberarea copiilor documentelor medicale solicitate se face de către unitățile sanitare în termen de maximum 48 de ore de la înregistrarea solicitării.(4) Eliberarea copiilor documentelor medicale solicitate se face după completarea de către pacient a formularului "Declarație privind comunicarea documentelor medicale personale", prevăzut în anexa nr. 4 la prezentele norme.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 10; textul dispoziției

    Articolul 10(1) În situațiile în care se solicită informații cu caracter confidențial, unitățile au obligația să asigure respectarea cadrului legal privind furnizarea acestora.(2) În situațiile în care datele referitoare la viața privată, familială a pacienților influențează pozitiv stabilirea diagnosticului, tratamentul sau îngrijirile acordate, unitățile le pot utiliza, dar numai cu consimțământul acestora, fiind considerate excepții cazurile în care pacienții reprezintă pericole pentru ei înșiși sau pentru sănătatea publică.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 11; textul dispoziției

    Articolul 11(1) La internare sau pe parcursul furnizării serviciilor de sănătate, după caz, medicul curant are obligația să aducă la cunoștința pacientului faptul că are dreptul de a cere să nu fie informat în cazul în care informațiile medicale prezentate i-ar cauza suferință, precum și dreptul de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.(2) Acordul pacientului privind desemnarea persoanelor care pot fi informate despre starea sa de sănătate, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale se exprimă în scris, prin completarea formularului "Acordul pacientului privind comunicarea datelor medicale personale", prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele norme.(3) În situația în care pacientul s-a aflat în imposibilitatea de a-și exprima acordul prevăzut la alin. (2) și a intervenit decesul acestuia, datele cu caracter confidențial din foaia de observație/fișa de consultații/fișa pacientului, informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale se furnizează, la cerere, pe baza certificatului de calitate de moștenitor, de către toți furnizorii de servicii medicale care au acordat îngrijiri pacientului. (4) Situațiile în care pacientul se află în imposibilitate de a-și exprima acordul prevăzut la alin. (2) sunt următoarele:a) stare comatoasă; b) stare de inconștiență; c) incapacitate fizică care face imposibilă exprimarea acordului. (4^1) În cazul pacientului pentru care nu a fost consemnat acordul sau refuzul acestuia privind desemnarea persoanelor prevăzute la alin. (2) se prezumă că pacientul a fost în imposibilitate de a-și exprima acordul. (5) Abrogat.

    Textul în documentul-sursă ↗
13. 13
    Sursa 13: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 7 și 9: cereri nesoluționate la intrare și aplicare de la publicare; coroborate cu art. 4–6.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 7; textul dispoziției

    Articolul 7 Cererea persoanei prejudiciate, a asigurătorului RCA, a BAAR sau FGA nesoluționată până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se soluționează conform prevederilor prezentului ordin.

    Textul în documentul-sursă ↗
14. 14
    Sursa 14: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 29 alin. (3): oferta pentru vătămări conține calculul detaliat și sursele de referință ale calculului. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art.29 alin.(3); PDF p.28 · forma extrasului din 4 decembrie 2023

    Oferta de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, şi cuprinde modul detaliat de calcul şi sursele de referinţă.

    Textul în documentul-sursă ↗