Venituri pierdute de PFA, independenți și persoane cu venituri variabile

Pentru o persoană fizică autorizată (PFA) și pentru alte activități independente, totalul facturilor sau al încasărilor nu reprezintă automat venitul personal pierdut. Regula amiabilă RCA pentru nesalariați se referă la venitul mediu lunar net realizat din activități în ultimul an, dovedit cu documente. Explică activitatea, perioada afectată, venitul de referință și ce nu ai mai putut realiza din cauza vătămării; nu transforma cifra de afaceri într-o sumă garantată. [2] [6] [18]

ACTUALIZAT: 5 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 10 minute
CATEGORIE: Vătămări corporale și consecințe

Cuprins · 14 secțiuni

01Cui se adresează
02Cum identific persoana, activitatea și prejudiciul
03Venitul net de referință și activitatea începută recent
04Facturare, încasare, costuri și net: ce reprezintă fiecare sumă
05Documentele pentru activitate și legătura cu accidentul
06Venit variabil, sezonalitate și comenzi amânate
07Prestații încasate și activități mixte
08Fișa de lucru și întrebările pentru contabil sau expert
09Cererea RCA și probele în procesul civil
10Termene, completări și limite
11Termene și repere
12Lista ta de pași
13Întrebări frecvente
14Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Persoana vătămată care documentează venitul pierdut după un accident rutier.
Cerere RCA în condițiile acoperirii și organizarea probelor pentru procesul civil.

✕ NU ACOPERĂ

Calcul individual al despăgubirii, salariului, impozitelor ori indemnizațiilor.
Diagnostic, concluzie medico-legală, calcul de zile ori de punctaj, tratament ori decizia reluării muncii.
Regimul accidentelor de muncă, situațiile în care intervin Fondul de garantare a asiguraților sau Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România și toate situațiile transfrontaliere.
Pierderi exclusiv ale vehiculului sau ale unei societăți; sinteză de practică judiciară uniformă.

Cum identific persoana, activitatea și prejudiciul

Acest ghid privește pierderea de venit din muncă asociată vătămării persoanei, nu orice scădere a afacerii după un accident. Cadrul civil cere repararea prejudiciului și leagă câștigul pierdut de afectarea capacității de muncă. În RCA trebuie demonstrate dreptul la despăgubire, răspunderea, întinderea și cauzalitatea în condițiile acoperirii. [1] [6] [21]

Ca verificare practică, notează cine a contractat serviciul, cine îl presta, cine factura și cine a pierdut venitul. Când documentele aparțin unei societăți, nu atribui automat persoanei vătămate întregul rulaj al acesteia. Separă eventualul salariu, activitatea independentă și pierderea întreprinderii; fiecare afirmație are nevoie de titular și probe. Nu este o calificare fiscală a formei tale de organizare. [18] [19]

Pentru lipsa de folosință a vehiculului în activitatea profesională există Mașină folosită profesional: venituri pierdute și costuri suplimentare. Perioada de reparație a mașinii nu devine, prin copiere, perioada incapacității personale; dacă există ambele probleme, păstrează justificări separate și arată eventualele suprapuneri. [18]

Venitul net de referință și activitatea începută recent

Pentru stabilirea amiabilă, art. 26 lit. a) pct. (ii) din Norma nr. 20/2017 a Autorității de Supraveghere Financiară indică venitul mediu lunar net realizat din activități în ultimul an, probat cu documente justificative, pentru persoana fără calitatea de salariat. Nu menționează cifra de afaceri și nu autorizează selectarea numai a lunilor cele mai profitabile. [2] [19]

Art. 1388 alin. (1) Cod civil se referă la media lunară netă din muncă din ultimul an înaintea pierderii ori reducerii capacității; în lipsă, la venitul net pe care persoana l-ar fi putut realiza, raportat la calificare sau pregătire. Alin. (2) tratează venitul mai mare dovedit pe baza unui contract încheiat în ultimul an, încă nepus în executare. Aceste reguli trebuie invocate și probate în ipoteza lor, nu confundate cu o garanție că orice estimare de comenzi va fi acceptată. [3] [4]

Dacă activitatea este nouă sau neregulată, prezintă data începerii, lunile efective, calificarea și contractele relevante. Nu construi fictiv un istoric de 12 luni și nu presupune că o evidență fiscală fără încasări conduce automat la zero despăgubiri sau la salariul minim. Art. 1388 alin. (3) privind minimul net are condițiile lipsirii de calificare și de pregătire în curs; minimul brut din art. 26 lit. a) pct. (iii) din normă privește separat ultimul an de studii sau de calificare. Norma nu oferă în pct. (ii) o formulă specială universală pentru orice afacere nouă. [2] [3] [4] [18]

Facturare, încasare, costuri și net: ce reprezintă fiecare sumă

Păstrează distinct valoarea serviciilor facturate, sumele încasate, costurile aferente și venitul net pe care îl invoci. În acest ghid, „cifră de afaceri” desemnează totalul vânzărilor ori al serviciilor prezentat ca activitate, nu o evaluare individuală a indicatorului fiscal. Cererea privește pierderea dovedită, iar norma folosește netul; simpla listă a facturilor nu face singură conversia. [2] [18] [19]

Documentele fiscale, registrele și centralizările pot susține istoricul, dar explică ce perioadă și ce indicator cuprind. Leagă-le de contracte, facturi, extrase și lucrări. Dacă un document folosește o bază fiscală convențională sau un indicator diferit de venitul efectiv, cere explicația contabilului; nu echivala automat acea valoare cu prejudiciul RCA. Ghidul nu stabilește cum se calculează impozitul, contribuțiile, TVA sau venitul fiscal în fiecare regim. [18] [19]

În rapoartele unei platforme, arată dacă valoarea este înainte sau după comision. Identifică acele costuri care apar deja în net și nu le scădea încă o dată. Pentru costuri rămase de plătit, costuri evitate și sume recuperate, explică relația cu pierderea pretinsă în loc să aplici o cotă globală inventată. Acestea sunt întrebări de reconciliere a actelor, nu reguli fiscale ori o formulă judiciară obligatorie. [18] [19]

Documentele pentru activitate și legătura cu accidentul

Organizează dosarul astfel încât cine îl citește să poată urmări istoricul și activitatea concretă afectată. Următorul tabel este orientativ, nu o listă legală închisă; selectează actele relevante și explică golurile. [6] [19]

Aspectul de dovedit	Documente utile, după activitate	Întrebarea care rămâne de verificat
Istoricul venitului net	Documente fiscale, registre/evidențe, centralizare lunară și explicația contabilă	Ce indicator reprezintă suma și ce luni acoperă?
Lucrări și clienți reali	Contracte, comenzi acceptate, programări, corespondență contemporană	Activitatea era confirmată sau doar posibilă?
Plata și momentul prestării	Facturi, extrase, chitanțe, rapoarte de platformă	Banii sunt pentru muncă anterioară, avans sau lucrare nouă?
Perioada afectată	Documente medicale relevante și descrierea sarcinilor profesionale	Ce limitare este consemnată și cum se leagă de activitate?
Anulare, amânare, substituire	Mesaje ale clientului, reprogramări, documente ale înlocuitorului	S-a pierdut câștigul, a fost păstrat sau numai întârziat?

Nu solicita unui client sau contabil să formuleze o concluzie medicală. Ei pot documenta activitatea și banii; cauza medicală și consecințele funcționale cer documentele competente. Pentru observarea unor contradicții fără diagnostic propriu, vezi Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile. [18] [19]

Venit variabil, sezonalitate și comenzi amânate

Ca recomandare probatorie, prezintă seria lunară relevantă și explică variațiile: sezon, număr de contracte, perioadă de început, schimbarea tarifului ori clienți pierduți din alte motive. Istoricul mai larg poate oferi context, dar nu schimbă de la sine reperul legal al ultimului an. O singură lună de vârf nu dovedește că același nivel s-ar fi repetat pe întreaga perioadă pretinsă. [2] [3] [19]

Distinge un contract anulat definitiv de unul executat ulterior și de o simplă negociere. Pentru o amânare, arată consecința reală pretinsă; nu declara automat pierdută întreaga valoare dacă lucrarea a fost făcută și încasată ulterior. Pentru o oportunitate nesigură, Codul civil are o regulă separată privind pierderea șansei, proporțională cu probabilitatea avantajului, nu echivalentă automat cu întregul câștig posibil. [1] [18]

Exemplu fictiv de organizare, fără sume sau concluzie medicală: după accident intră bani pentru o lucrare terminată înainte; o a doua comandă este anulată, iar o a treia este amânată. Fișa le tratează separat. Încasarea veche nu dovedește singură muncă prestată după accident, iar amânarea nu dovedește singură pierderea totală a câștigului. [19]

Prestații încasate și activități mixte

Faptul că nu ai salariu nu exclude prin el însuși analiza pierderii: norma are chiar o regulă pentru nesalariați. Dreptul la concedii și indemnizații din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 are un regim distinct; art. 1 alin. (2) permite asigurarea prin contract persoanelor din afara categoriilor alin. (1), în condițiile ordonanței. Nu presupune că orice persoană care desfășoară o activitate independentă primește automat indemnizație. [2] [7]

Dacă ai primit indemnizații, ajutor sau pensie, documentează natura și perioada. Art. 1393 Cod civil reglementează raportul despăgubirii cu ajutorul ori pensia din asigurările sociale și situația în care acestea nu au fost încă acordate sau refuzate. Nu aplica o deducere universală asupra oricărei încasări. Pentru indemnizațiile din ipoteza exactă a art. 17 alin. (1^2), există și regula recalculării cu aplicare de la 1 iulie 2026; păstrează explicația plătitorului, nu calcula aici prestația. [5] [8]

Când ai simultan salariu și activitate independentă, prezintă separat veniturile, intervalele și efectele dovedite asupra fiecărei activități. Nu reutiliza aceeași pierdere sau aceeași prestație de două ori. Partea salarială este explicată în Venituri pierdute de un salariat. [18] [19]

Fișa de lucru și întrebările pentru contabil sau expert

O centralizare utilă trebuie să poată fi refăcută pornind de la documente. Cere explicarea diferențelor dintre raportul fiscal, evidența încasărilor și pierderea pretinsă, fără să soliciți o adeverință care doar repetă suma dorită. [18] [19]

Perioada / activitatea	Venit de referință și document	Activitate/încasare realizată	Cost sau prestație deja luată în calcul	Pierdere pretinsă și incertitudine
Lucrare confirmată	Contract și istoric relevant	Anulată, amânată sau efectuată: precizează	Documentează ce a fost păstrat sau evitat	Ce parte este dovedită ca pierdută?
Activitate recurentă	Serie lunară și explicația netului	Leagă banii de perioada prestării	Verifică suprapunerile	Ce variație are altă cauză posibilă?

Întrebări neutre: care sume sunt brute și care nete, ce plăți aparțin altor perioade, ce cost este deja cuprins, ce ipoteză nu poate fi confirmată din acte? Nu cere contabilului să stabilească diagnosticul, vinovăția sau obligația finală de despăgubire. [18]

Cererea RCA și probele în procesul civil

Cererea poate fi transmisă direct sau prin mandatar, inclusiv electronic. Atașează centralizarea și documentele pe care se sprijină; explică cine este titularul și de ce compari perioadele alese. Pentru oferta referitoare la vătămări, solicită calculul detaliat și sursele prevăzute de normă. O diferență de opinie contabilă trebuie formulată pe rânduri și ipoteze identificabile, nu printr-un total fără explicații. [10] [9] [19]

În procesul civil, sarcina și aprecierea probelor urmează art. 249–250 și 264 din Codul de procedură civilă. Probele se propun, de regulă, prin cerere ori întâmpinare; depunerea ulterioară depinde de excepțiile art. 254. Instanța poate solicita înscrisuri de la terți ori instituții și poate dispune expertiză când sunt necesare cunoștințe de specialitate. Un tabel propriu nu înlocuiește toate actele, dar nici lipsa unei singure facturi nu justifică inventarea unei reguli că orice alt mijloc de probă ar fi exclus. [13] [14] [15]

Aceste repere sunt ale procedurii civile, nu reguli transferate automat laturii civile dintr-un dosar penal. Organizarea generală și coordonarea demersurilor sunt în Despăgubiri pentru vătămări: traseul și documentele esențiale. Nu ți se impune un avocat ori o expertiză contabilă înainte de orice cerere.

Termene, completări și limite

Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 132/2017 prevede 30 de zile de la înaintarea cererii pentru ofertă justificată în condițiile legii ori comunicarea motivată a neaprobării. Dacă s-a plătit deja și apar documente justificative ulterioare, art. 30 din normă permite reanalizarea și prevede 10 zile lucrătoare pentru plata diferenței justificate ori respingerea motivată. Nu confunda aceste termene ale asigurătorului cu termenul tău de acțiune sau de propunere a probelor. [11] [12] [14]

Păstrează versiunile cererii și anexele: Asigurătorul cere completări: cum urmăresc ce am trimis. Reanalizarea nu înseamnă că un acord de stingere a pretențiilor este lipsit de efect; pentru citirea lui, vezi Acceptarea ofertei, plata parțială și tranzacția: diferențe importante. Prescripția necesită o verificare proprie, inclusiv a regulilor speciale din art. 1394–1395, nu un calcul pornit automat de la ultima factură: Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate. [12] [20] [18]

Art. 103 din Legea nr. 71/2011 și art. 24–26 din Codul de procedură civilă impun distingerea regimului material de cel procedural. Ghidul nu afirmă o practică judiciară uniformă și nu oferă o formulă fiscală ori o evaluare individuală. [16] [17]

Cheltuielile medicale nu se amestecă automat în pierderea de venit: vezi Tratament, medicamente și recuperare: documentarea cheltuielilor. Prejudiciile viitoare sunt analizate în Prejudicii viitoare și pierderea capacității de muncă. Acest ghid nu stabilește capacitatea medicală de muncă și nu recomandă tratament sau momentul reluării activității.

Termene și repere procedurale

REGULĂRăspunsul asigurătorului la cererea RCA

Interval: 30 de zile
De când începe: Înaintarea cererii de despăgubire de către asigurat sau partea prejudiciată.
Cum se aplică: Art. 21 alin. (1) fixează reperul la înaintarea cererii; nu la data la care decizi tu că toate cheltuielile s-au încheiat.
Consecințe: Obligația de răspuns se verifică separat de plata, penalitățile și celelalte efecte prevăzute de lege.

[11]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Ofertă justificată când sunt dovedite răspunderea și cuantumul sau comunicare motivată de neaprobare totală ori parțială.
Nu este termen pentru obiecții medico-legale, prescripție sau depunerea probelor în instanță.
Nu se calculează aici data finală ori penalitățile unui dosar individual.

REGULĂReanalizarea după plată, pe documente ulterioare

Interval: 10 zile lucrătoare
De când începe: Solicitarea de reanalizare a cuantumului plătit, bazată pe documente justificative depuse ulterior plății.
Cum se aplică: Art. 30 alin. (2)–(3) din normă; păstrează dovada solicitării și a documentelor.
Consecințe: Plata diferenței justificate ori notificarea scrisă, cu confirmare de primire, a motivelor respingerii.

[12]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Termen diferit de cele 30 de zile pentru cererea inițială.
Nu toate sumele solicitate sunt automat datorate.
Reanalizarea nu înseamnă că o tranzacție ori o hotărâre definitivă rămâne fără efecte.

Lista ta de pași

Identifică titularul, contractele și munca afectată; separă persoana vătămată de eventualele pierderi ale altei entități. [18]
Prezintă venitul net de referință și istoricul real, inclusiv lunile slabe sau lipsa unui an complet. [2] [3] [19]
Corelează datele fiscale cu contractele și încasările; explică indicatorii, comisioanele și costurile fără deduceri duble. [19]
Distinge anularea, amânarea și venitul deja păstrat; consemnează incertitudinile, nu le transforma în certitudini. [1] [18]
Păstrează cererea și anexele, cere calculul ofertei și verifică termenele potrivite procedurii. [9] [10] [11] [12] [14]

Întrebări frecvente

Pot cere toate facturile pe care le-aș fi emis?

Nu automat. Norma amiabilă vorbește despre venitul mediu lunar net dovedit, iar cadrul civil cere prejudiciu și legătură cu afectarea muncii. Identifică lucrarea, venitul net susținut și dacă activitatea a fost anulată, amânată ori păstrată. [1] [2] [19]

Am mai puțin de un an de activitate. Cererea este exclusă?

Nu se poate deduce o excludere automată numai din acest fapt. Prezintă istoricul real și examinează condițiile art. 1388 privind venitul posibil, calificarea și contractul neexecutat; nu inventa o medie anuală și nu presupune aplicarea automată a minimului. [3] [4] [18]

Declarația fiscală este suficientă în orice dosar?

Nu există aici o garanție de suficiență. Arată indicatorul, perioada și legătura cu activitatea pierdută; coroborează cu alte acte relevante. În procesul civil, instanța apreciază probele individual și împreună. [13] [19]

O sumă intrată după accident înseamnă că am putut munci?

Nu este o concluzie ce se poate trage numai din data viramentului. Leagă încasarea de contract, factură și momentul prestării; documentele trebuie să explice atât banii primiți, cât și pierderea pretinsă. [19]

Este obligatorie o formulă specială pentru fiecare profesie?

Textele citate nu stabilesc în acest ghid o formulă universală pe profesie. Regula netului și a probelor se aplică în ipotezele sale; metoda și ipotezele unei evaluări trebuie explicate, iar expertiza judiciară depinde de necesitatea cunoștințelor de specialitate. [2] [3] [15]

De reținut

Arată cele 15 idei principale ale ghidului

Norma amiabilă prevede pentru nesalariați venitul mediu lunar net din activități în ultimul an, dovedit documentar.
[2]
Pierderea personală din vătămare nu este echivalată automat cu rulajul unei afaceri.
[1][18]
Netul de referință civil și alternativele pentru lipsa istoricului sunt supuse art. 1388.
[3][4]
Minimul net fără calificare și minimul brut din ultimul an de studii au ipoteze distincte.
[2][4]
Facturarea, încasarea, venitul fiscal și prejudiciul pretins trebuie explicate, nu declarate identice.
[18][19]
Sezonalitatea și istoricul mai larg pot fi context, nu înlocuire automată a reperului legal.
[2][3][19]
Comenzile anulate, amânate și oportunitățile nesigure ridică întrebări distincte; pierderea șansei are regula art. 1385 alin. (4).
[1][18]
Încasarea după accident nu dovedește singură o prestare după accident.
[19]
Regimul concediilor și indemnizațiilor este separat; asigurarea prin contract are condiții proprii.
[2][7]
Ajutorul ori pensia socială și eventualele recalculări nu justifică deducerea automată a oricărei încasări.
[5][8]
Activitățile mixte se documentează separat, fără suprapuneri artificiale.
[18][19]
Probele fiscale și contractuale se apreciază împreună; o declarație fiscală nu este suficientă, de la sine, în orice dosar.
[13][19]
Probele tardive și expertiza contabilă au condițiile procedurii civile.
[14][15]
Cererea, oferta și reanalizarea au obiecte și termene distincte.
[9][10][11][12]
Normele materiale și cele procedurale și prescripția cer verificări temporale distincte.
[16][17][20]

Venituri pierdute de un salariat

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 5 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1385 alin. (1)–(4) și art. 1387 alin. (1); PDF FGA pp. 328–329 (indici 327–328). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 1385; PDF p.328
(1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 1387 alin. (1); PDF p. 328–329
În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Norma ASF nr. 20/2017, art. 26, teza introductivă și lit. a) pct. (i)–(iii). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.26 lit.a) pct.(v); domeniul: stabilirea amiabilă; PDF p.27 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
cheltuielile cu asistenţi personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1388 alin. (1); PDF FGA p. 329 (indice 328). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 1388 alin. (1); PDF p. 329
(1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1388 alin. (2)–(3); PDF FGA p. 329 (indice 328). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 1388; PDF p.329
(1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească. (2)Cu toate acestea, dacă cel păgubit face dovada posibilităţii obţinerii unui venit din muncă mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, iar acesta nu a fost pus în executare, se va ţine seama în stabilirea despăgubirii de aceste venituri. (3)Dacă cel păgubit nu avea o calificare profesională şi nici nu era în curs să o primească, despăgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1393 alin. (1)–(2), cu trimiterea la art. 1387 alin. (3); PDF pp. 329 și 331 (indici 328 și 330). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 1393 alin. (1), (2); PDF p. 331
(1)Dacă în cadrul asigurărilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparaţia este datorată numai în măsura în care paguba suferită prin vătămare sau moarte depăşeşte ajutorul ori pensia. (2)Cât timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordată sau, după caz, refuzată celui păgubit, instanţa nu îl poate obliga pe cel chemat să răspundă decât la o despăgubire provizorie, în condiţiile dispoziţiilor art. 1.387 alin. (3).
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 1387; PDF p.328,329
(1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Norma ASF nr. 20/2017, art. 22 alin. (1)–(3). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 22 — PDF pp. 22–24 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
ARTICOLUL 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi. (2) Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului şi modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliţie, serviciile de urgenţă profesioniste sau de celelalte autorităţi publice competente să constate şi să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înştiinţarea asiguraţilor, respectiv a conducătorilor auto vinovaţi; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenime ntului. (4) În situaţia în care se formulează pretenţii de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre preţioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poştale, timbre şi pentru dispariţia sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor; b) hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau (ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretenţiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017. (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în acelaşi accident de vehicule depăşeşte, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporţional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA şi totalul cuantumului despăgubirilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateLege · OUG nr. 158/2005, art. 1 alin. (1)–(2), art. 2 alin. (1) lit. a), art. 11. · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 1; textul dispoziției
Articolul 1(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:A. realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; B. realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; C. beneficiază de indemnizație de șomaj, potrivit legii. (2) Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Notă Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023 prevede: Articolul II(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, și care au venitul lunar asigurat mai mare decât venitul înscris în declarația fiscală depusă în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 170 alin. (1) , art. 174 alin. (6) și art. 180 alin. (2) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, mai mare decât valoarea a 3 salarii de bază minime brute pe țară, pentru contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de maternitate, se modifică prin acte adiționale până la data de 1 a lunii următoare celei în care se împlinesc 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Modificările înscrise în actele adiționale se realizează în termenul prevăzut la alin. (1), la notificarea caselor de asigurări de sănătate, sub sancțiunea încetării contractelor de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu acestea.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), precum și contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la termenul prevăzut la alin. (1), nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la termenul prevăzut la alin. (1) se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(4) Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, în cazul contractelor de asigurare aflate în derulare, care se modifică potrivit alin. (1), baza de calcul al indemnizației pentru maternitate se determină ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare. Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 prevede: Articolul III(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, își produc efectele până la data de 31 august 2021.(2) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite la art. I pct. 3 și 5 din prezenta ordonanță de urgență.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la 31 august 2021, nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la data de 31 august 2021 se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(3) Modelul și conținutul contractului prevăzut la alin. (2) sunt reglementate în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.(4) Contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzut la alin. (2) constituie titlu de creanță și devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă, conform legii.(5) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția pensionarilor de invaliditate gradul III și a pensionarilor nevăzători, care desfășoară activități independente definite potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal .
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 2; textul dispoziției
Articolul 2(1) Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asigurații, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, sunt:a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii; Notă Decizie de respingere: HP nr. 35/2022 , publicată în Monitorul Oficial nr. 779 din 4 august 2022.b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate; Notă Decizie de respingere: HP nr. 12/2023 , publicată în Monitorul Oficial nr. 357 din 27 aprilie 2023. Decizie de respingere: HP nr. 211/2025 , publicată în Monitorul Oficial nr. 680 din 21 iulie 2025.d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav; d^1) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice; e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal care se acordă persoanelor asigurate în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004 , cu modificările și completările ulterioare. din Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 ) (2) Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (1) sunt denumite în continuare concedii și indemnizații.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 11; textul dispoziției
Articolul 11(1) Asigurații beneficiază de concedii și de indemnizații, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare.(2) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, medic curant este orice medic aflat în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum și orice alt medic cu autorizație de liberă practică valabilă, medic de familie sau specialist, care încheie o convenție în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. (3) Medicii prevăzuți la alin. (1) pot completa certificatele de concediu medical atât pe suport hârtie, cât și electronic și le pot transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță angajatorilor/persoanelor în drept, după caz. (4) Certificatele de concediu medical, prevăzute la alin. (3), care sunt transmise prin mijloace electronice de transmitere la distanță de către medicii care le eliberează, sunt semnate de aceștia cu semnături electronice calificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateLege · OUG nr. 158/2005, art. 17 alin. (1^2) și nota privind OUG nr. 89/2025 art. VIII alin. (2), în vigoare de la 01.07.2026. · forma din 1 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 17; textul dispoziției
Articolul 17(1) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii se determină raportat la fiecare episod de boală, după cum urmează:a) prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă; b) prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă; c) prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10 pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă. (1^1) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă pentru bolile cardiovasculare stabilite în condițiile art. 13 alin. (3) lit. a) se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10. (1^2) Pentru situațiile în care perioada de incapacitate temporară de muncă pentru care s-au eliberat certificatele de concediu medical conform alin. (1) se prelungește în luna următoare și conduce la depășirea perioadelor prevăzute la lit. a) și b) ale aceluiași alineat, diferențele de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, rezultate ca urmare a recalculării și aferente lunii anterioare celei în care are loc această operațiune, se includ în veniturile lunii în care sunt determinate și se declară în Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, aferentă aceleiași luni. Notă Conform alineatului (2) al articolului VIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1203 din 24 decembrie 2025, prevederile art. VII intră în vigoare la data de 1 iulie 2026 și se aplică inclusiv în cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii aferente certificatelor de concediu medical eliberate în cadrul episoadelor de boală începute înainte de data de 1 iulie 2026 și care continuă după această dată.(2) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, de bolile infectocontagioase din grupa A, de urgențe medico-chirurgicale, precum și de unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare, stabilite în condițiile prevăzute la art. 9, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10. Notă Decizie de respingere: HP nr. 35/2022 , publicată în Monitorul Oficial nr. 779 din 4 august 2022.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Norma ASF nr. 20/2017, art. 29 alin. (3). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.29 alin.(3); PDF p.28 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
Oferta de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, şi cuprinde modul detaliat de calcul şi sursele de referinţă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Legea nr. 132/2017, art. 20 alin. (1)–(3). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 20 alin. (1)–(3)
(1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Legea nr. 132/2017, art. 21 alin. (1) lit. a)–b). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.21 alin.(1), introducere
În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Norma ASF nr. 20/2017, art. 30 alin. (2)–(3). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 30 — PDF pp. 29–29 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
ARTICOLUL 30 Plata despăgubirilor (1) După exprimarea în scris a acceptului cu privire la oferta de despăgubire, plata se efectuează conform indicaţiilor persoanei prejudiciate, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (2) Cuantumul despăgubirii plătite se va reanaliza la solicitarea persoanei prejudiciate pe baza documentelor justificative depuse ulterior plăţii. (3) Asigurătorul RCA răspunde solicitării de reanalizare prevăzute la alin. (2) în termen de 10 zile lucrătoare, după cum urmează: a) efectuând plata diferenţei de despăgubire justificată; b) notificând în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care a respins pretenţiile formulate.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Codul de procedură civilă, art. 249–250 și art. 264 alin. (1)–(2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.249
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 250
Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.264 alin.(1)–(2); PDF pp.95–95 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Codul de procedură civilă, art. 254 alin. (1)–(6), în special alin. (1)–(2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 254 — Propunerea probelor. Rolul instanţei; textul articolului; PDF p. 91 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse şi oral, în cazurile anume prevăzute de lege. (2)Dovezile care nu au fost propuse în condiţiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, în afară de cazurile în care: 1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea; 3. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii; 5. există acordul expres al tuturor părţilor. (3)În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiaşi aspect pentru care s-a încuviinţat proba invocată. (4)În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviinţată: a)să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviinţarea probei, când se cere proba cu martori; b)să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviinţat proba cu înscrisuri; c)să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviinţarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii; d)să depună dovada plăţii cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviinţat proba expertizei. (5)Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc. (6)Cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Codul de procedură civilă, art. 297–298 și art. 330 alin. (1). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 297 — Obligaţia terţului de a prezenta înscrisul; textul articolului; PDF p. 103 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Când se arată că un înscris necesar soluţionării procesului se află în posesia unui terţ, acesta va putea fi citat ca martor, punându-i-se în vedere să aducă înscrisul în instanţă. (2)Când deţinătorul înscrisului este o persoană juridică, reprezentanţii ei vor putea fi citaţi ca martori. (3)Terţul poate refuza înfăţişarea înscrisului în cazurile prevăzute la art. 294.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 298 — Obligaţia autorităţii sau instituţiei publice de a prezenta înscrisul; textul articolului; PDF p. 103 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Dacă înscrisul se găseşte în păstrarea unei autorităţi sau instituţii publice, instanţa va lua măsuri, la cererea uneia dintre părţi sau din oficiu, pentru aducerea lui, în termenul fixat în acest scop, punând în vedere conducătorului autorităţii sau instituţiei publice deţinătoare măsurile ce se pot dispune în caz de neconformare. (2)Autoritatea sau instituţia publică deţinătoare este în drept să refuze trimiterea înscrisului când acesta se referă la apărarea naţională, siguranţa publică sau relaţiile diplomatice. Extrase parţiale vor putea fi trimise dacă niciunul dintre aceste motive nu se opune. Dispoziţiile art. 252 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.330 alin.(1); PDF p.113 · forma extrasului din 10 martie 2026
Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanţă să aibă loc conform dispoziţiilor art. 336.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Legea nr. 71/2011, art. 103; forma afișată 16.07.2025. · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.103
Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Codul de procedură civilă, art. 24–26. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.24
Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 26 — Legea aplicabilă mijloacelor de probă; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
(1)Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii. (2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Inferență practică explicită din Cod civil art. 1385, 1387 și 1388; PDF pp. 328–329. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 1385; PDF p.328
(1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 1387; PDF p.328,329
(1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 1388; PDF p.329
(1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească. (2)Cu toate acestea, dacă cel păgubit face dovada posibilităţii obţinerii unui venit din muncă mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, iar acesta nu a fost pus în executare, se va ţine seama în stabilirea despăgubirii de aceste venituri. (3)Dacă cel păgubit nu avea o calificare profesională şi nici nu era în curs să o primească, despăgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Inferență practică explicită din Norma ASF nr. 20/2017 art. 22 alin. (2)–(3) și art. 26 lit. a) pct. (i)–(ii). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 22 — PDF pp. 22–24 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
ARTICOLUL 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi. (2) Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului şi modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliţie, serviciile de urgenţă profesioniste sau de celelalte autorităţi publice competente să constate şi să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înştiinţarea asiguraţilor, respectiv a conducătorilor auto vinovaţi; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenime ntului. (4) În situaţia în care se formulează pretenţii de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre preţioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poştale, timbre şi pentru dispariţia sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor; b) hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau (ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretenţiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017. (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în acelaşi accident de vehicule depăşeşte, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporţional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA şi totalul cuantumului despăgubirilor.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.26 lit.a) pct.(v); domeniul: stabilirea amiabilă; PDF p.27 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
cheltuielile cu asistenţi personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1394–1395; PDF p. 331 (indice 330). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.1394; PDF p.331
În toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripţii mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripţie a răspunderii penale se aplică şi dreptului la acţiunea în răspundere civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 1395; textul articolului, extras din copia FGA păstrată
Art. 1395: Suspendarea prescripţiei Prescripţia dreptului la acţiune cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii ori prin decesul unei persoane este suspendată până la stabilirea pensiei sau a ajutoarelor ce s-ar cuveni, în cadrul asigurărilor sociale, celui îndreptăţit la reparaţie.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Legea nr. 132/2017, art. 11 alin. (1)–(2) și art. 22 alin. (4), (6). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 11
Articolul 11 Riscurile acoperite(1) Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.(2) Fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în bani pentru:a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial; b) prejudicii materiale, inclusiv costuri de radiere și înmatriculare, costuri cu taxe de timbru, cheltuieli cu limitarea prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli aferente diminuării valorii vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză; c) costuri privind readucerea vehiculului la starea dinaintea evenimentului asigurat, dovedite cu documente emise prin sisteme specializate sau prin documente emise în condițiile legii; d) prejudicii reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului, pe baza opțiunii persoanei prejudiciate; e) cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată sau cheltuieli aferente în cazul soluționării alternative a litigiului dacă soluția este favorabilă persoanei prejudiciate; f) cheltuielile legate de transportul vehiculului avariat, aparținând terțului păgubit, de la locul accidentului la locația în care se găsește centrul de constatare daune, la unitatea reparatoare aleasă de păgubit în vederea reparării vehiculului, cel/cea mai apropiat/apropiată de locul producerii accidentului sau de domiciliul persoanei prejudiciate, după caz, dacă respectivul vehicul nu se mai poate deplasa prin mijloace proprii, iar asigurătorul nu asigură transportul. (3) Indiferent de locul în care s-a produs accidentul, respectiv pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice, în incinte și în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse ca urmare a unor accidente generate prin utilizarea vehiculului asigurat, până la limita de răspundere prevăzută în contractul RCA pentru: a) prejudiciul produs de dispozitivele sau instalațiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii ori a atașului tractat de vehicul; b) prejudiciul produs din culpa conducătorului vehiculului asigurat; c) prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substanțelor, materialelor sau a obiectelor transportate; d) prejudiciile provocate terților, drept consecință a deschiderii ușilor vehiculului, în timpul mersului sau atunci când vehiculul este oprit ori staționează, de către pasagerii acestuia, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic; e) prejudiciile provocate terților, drept consecință a conducerii vehiculului sub influența băuturilor alcoolice sau a stupefiantelor. (4) Prevederile alin. (3) lit. b) se aplică inclusiv în cazurile în care la data accidentului conducătorul vehiculului:a) a condus vehiculul fără consimțământul expres sau prezumat al asiguratului; b) nu este titularul unui permis care atestă dreptul să conducă vehiculul respectiv; c) nu a respectat obligațiile legale cu privire la starea și siguranța vehiculului respectiv. (5) Membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau oricărei altei persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de vehicule și este acoperită de asigurarea obligatorie RCA nu sunt excluși de la beneficiul asigurării pentru propriile lor vătămări corporale.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 22
Articolul 22 Stabilirea despăgubirilor(1) Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. (2) Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat.(3) Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.(4) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.(5) Stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă se realizează pe baza următoarelor criterii generale de evaluare:a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătății și A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București; b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate; c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la data producerii accidentului; d) despăgubirile se pot ajusta în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative; e) punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora. (6) Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.(7) Întinderea răspunderii civile delictuale a asiguratului nu poate depăși întinderea răspunderii contractuale a asigurătorului RCA, până la atingerea limitelor de răspundere prevăzute în asigurarea RCA.
Textul în documentul-sursă ↗

Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Despăgubiri pentru vătămări: traseul și documentele esențialeC05 · 11 MIN · GHID Acte medicale și certificat medico-legal: ce dovedește fiecareC05 · 11 MIN · GHID Zile de îngrijiri, spitalizare și concediu medical: diferențeC05 · 9 MIN · GHID Expertiza medico-legală, completările și obiecțiileC05 · 20 MIN · GHID Tratament, medicamente și recuperare: documentarea cheltuielilorC05 · 7 MIN · GHID Venituri pierdute de un salariatC05 · 10 MIN · GHID Prejudicii viitoare și pierderea capacității de muncăC05 · 16 MIN · GHID Mașină folosită profesional: venituri pierdute și costuri suplimentareC04 · 12 MIN · GHID Asigurătorul cere completări: cum urmăresc ce am trimisC03 · 9 MIN · GHID Acceptarea ofertei, plata parțială și tranzacția: diferențe importanteC03 · 9 MIN · GHID Termene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHID

Venituri pierdute de PFA, independenți și persoane cu venituri variabile

Cum identific persoana, activitatea și prejudiciul

Venitul net de referință și activitatea începută recent

Facturare, încasare, costuri și net: ce reprezintă fiecare sumă

Documentele pentru activitate și legătura cu accidentul

Venit variabil, sezonalitate și comenzi amânate

Prestații încasate și activități mixte

Fișa de lucru și întrebările pentru contabil sau expert

Cererea RCA și probele în procesul civil

Termene, completări și limite

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Venituri pierdute de PFA, independenți și persoane cu venituri variabile

Cui se adresează

01Cum identific persoana, activitatea și prejudiciul

02Venitul net de referință și activitatea începută recent

03Facturare, încasare, costuri și net: ce reprezintă fiecare sumă

04Documentele pentru activitate și legătura cu accidentul

05Venit variabil, sezonalitate și comenzi amânate

06Prestații încasate și activități mixte

07Fișa de lucru și întrebările pentru contabil sau expert

08Cererea RCA și probele în procesul civil

09Termene, completări și limite

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Cum identific persoana, activitatea și prejudiciul

Venitul net de referință și activitatea începută recent

Facturare, încasare, costuri și net: ce reprezintă fiecare sumă

Documentele pentru activitate și legătura cu accidentul

Venit variabil, sezonalitate și comenzi amânate

Prestații încasate și activități mixte

Fișa de lucru și întrebările pentru contabil sau expert

Cererea RCA și probele în procesul civil

Termene, completări și limite

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri