⌕Meniu

Prejudicii viitoare și pierderea capacității de muncă

O pierdere care se va produce după accident poate fi despăgubită înainte ca toate consecințele sale să se fi consumat, dar producerea ei trebuie să fie neîndoielnică. O teamă, un diagnostic sau un grad de invaliditate nu furnizează singur suma venitului pierdut pentru viitor. Trebuie corelate consecințele documentate, activitatea profesională, venitul și perioada solicitată. Legea distinge prestațiile periodice, suma globală și despăgubirea provizorie pentru nevoi urgente. [1] [3] [4] [6] [7] [32]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
16 minute
CATEGORIE
Vătămări corporale și consecințe
Cuprins · 19 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce înseamnă un prejudiciu viitor, nu doar posibil
  3. 03Ce pierderi se analizează și ce nu se dublează
  4. 04Capacitatea de muncă: documente diferite, decizii diferite
  5. 05Cum pregătesc documentele fără să formulez o concluzie medicală
  6. 06Un dosar verificabil: document, perioadă și limită
  7. 07Evaluarea venitului viitor: ipotezele trebuie să rămână vizibile
  8. 08Prestație periodică, sumă globală sau sumă provizorie
  9. 09Pensia și alte prestații: nici omise, nici deduse automat
  10. 10Ce se întâmplă când prejudiciul se schimbă
  11. 11Revizuirea și contestarea deciziei medicale de pensii: altă procedură
  12. 12Cererea RCA și procesul civil: ce explic și când
  13. 13Termenele nu așteaptă automat finalul recuperării
  14. 14Jurisprudență relevantă: momentul prejudiciului, nu o formulă de calcul
  15. 15Aplicarea în timp și limitele acestui ghid
  16. 16Termene și repere
  17. 17Lista ta de pași
  18. 18Întrebări frecvente
  19. 19Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoana vătămată care documentează o pierdere economică ori nevoi viitoare după un accident rutier.

  • Cereri RCA în condițiile acoperirii și pregătirea probelor pentru procesul civil.

  • Delimitarea evaluării capacității de muncă în sistemul public de pensii, nu o cerere individuală de pensionare.

✕ NU ACOPERĂ

  • Diagnostic, tratament, opinie medicală, grad individual, zile medico-legale ori punctaj traumatologic.

  • Calcul de pensie, venit fiscal, cuantum de despăgubire, tarif, coeficient de capitalizare sau durată individuală de plată.

  • Regimurile speciale ale accidentelor de muncă, ale dosarelor gestionate de Fondul de garantare a asiguraților sau de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, ale prestațiilor private și ale cazurilor transfrontaliere.

  • O unificare proprie a practicii judiciare și concluzii asupra unui contract sau a unei hotărâri individuale.

Ce înseamnă un prejudiciu viitor, nu doar posibil

Prejudiciul este pierderea pentru care se cere reparație. El poate exista deja sau se poate produce în viitor. Art. 1385 alin. (2) Cod civil permite repararea celui viitor atunci când producerea sa este neîndoielnică. Faptul că nu există încă toate facturile nu exclude automat o cerere; totuși, simpla posibilitate a unei cheltuieli ori a unei scăderi a veniturilor nu dovedește îndeplinirea condiției. [1]

Separă două întrebări: se va produce pierderea? și cum îi este justificată întinderea? O estimare trebuie să arate premisele, documentele și intervalul la care se referă. Incertitudinea medicală nu trebuie ascunsă într-un tabel financiar cu cifre precise. Aceasta este o recomandare de organizare a probelor, nu o opinie asupra prognosticului unei persoane. [12] [32]

Pierderea unei șanse este o ipoteză distinctă: art. 1385 alin. (4) raportează reparația la probabilitatea obținerii avantajului ori evitării pagubei, ținând cont de situația concretă. Nu este o scurtătură prin care orice viitor ipotetic se transformă într-un salariu garantat și nici o regulă de multiplicare a venitului cu un procent ales de solicitant. [2] [32]

Ce pierderi se analizează și ce nu se dublează

Pentru vătămarea integrității corporale ori a sănătății, Codul civil distinge câștigul din muncă pierdut sau redus, cheltuielile de îngrijire medicală, sporirea nevoilor de viață și alte prejudicii materiale. Încadrarea unei sume și legătura sa cu accidentul trebuie demonstrate; simpla etichetă „pentru viitor” nu creează un nou prejudiciu. [3] [12]

Ține separat venitul deja pierdut, venitul pretins pentru perioade viitoare, costurile deja suportate și nevoile viitoare susținute prin documente. Pentru cheltuieli, citește Tratament, medicamente și recuperare: documentarea cheltuielilor. Pentru istoricul veniturilor, folosește Venituri pierdute de un salariat sau Venituri pierdute de persoane fizice autorizate, independenți și persoane cu venituri variabile. [32]

O valoare înscrisă la două categorii nu reprezintă două pierderi distincte. Notează ce acoperă fiecare sumă și ce a fost deja plătit. Ajutorul neplătit al familiei nu este transformat aici într-o remunerație viitoare certă: ghidul despre îngrijire și ajutorul altei persoane distinge documentarea ajutorului de evaluarea unei pretenții bănești. [1] [8] [32]

Capacitatea de muncă: documente diferite, decizii diferite

Expertiza medicală a capacității de muncă în asigurările sociale are ca scop evaluarea reglementată de legea pensiilor. În cadrul Legii nr. 360/2023, aceasta este efectuată, la cerere și în condițiile legii, de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă (INEMRCM). Nu este același demers cu expertiza medico-legală dispusă într-un proces. [10]

Actele clinice descriu constatările și evoluția consemnate de cei care le emit; ele sunt documente de analizat, nu un calcul automat al despăgubirii. Pentru procesele civile, instanța poate dispune o expertiză atunci când are nevoie de cunoștințe de specialitate; în situația prevăzută de lege, se adresează instituției specializate. Regimul RCA permite stabilirea judiciară pe baza probelor indicate de art. 22 alin. (6). Distincțiile dintre certificat, expertiză și evaluarea asigurătorului sunt explicate în Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile. [11] [13] [14]

Decizia medicală asupra capacității de muncă și decizia privind cererea de pensionare sunt acte diferite. Cererea de pensie este soluționată de casa teritorială de pensii. Un accident și o diminuare a capacității nu înseamnă, fără verificarea condițiilor legale, că orice persoană are dreptul la aceeași prestație socială. [9] [19]

Legea nr. 360/2023 precizează că, în oricare grad de invaliditate, poate exista capacitate păstrată pentru anumite activități profesionale, în funcție de situația evaluată. De aceea, nu echivala numele gradului cu imposibilitatea oricărei activități sau cu un procent fix din toate veniturile viitoare. În plan civil trebuie dovedită pierderea de câștig, potrivit regulilor sale. [9] [3] [4]

Cum pregătesc documentele fără să formulez o concluzie medicală

Pe pagina despre pensia de invaliditate, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) enumeră documente privind diagnosticul, evoluția și prognosticul recuperator, actele despre concediile medicale și, după situație, cauza invalidității. Lista aparține acelei proceduri. Nu este lista universală și exhaustivă pentru orice dosar de despăgubire. Formularele și locul depunerii se verifică pe ruta competentă pentru actul solicitat. [10] [11]

Pentru organizare, păstrează documentele succesive, nu numai evaluarea cea mai favorabilă. Leagă fiecare document de data emiterii, perioada descrisă și problema pentru care îl folosești. Dacă lipsesc anexe ori există contradicții, descrie exact lipsa și solicită clarificarea de la profesionistul sau organul competent, fără să înlocuiești concluzia acestuia. [31]

Întrebări neutre utile pentru pregătirea unei cereri de explicații pot fi: „La ce perioadă se referă constatarea?”, „Ce documente au fost analizate?”, „Este menționată o reevaluare?”, „Ce diferență există între constatările succesive?” și „Care afirmații din raport sunt certe și care sunt condiționate?”. Acestea sunt exemple orientative, nu obiective obligatorii și nu răspunsuri medicale. Instanța stabilește obiectivele expertizei pe care o dispune. [13] [31]

Nu calcula zile de îngrijiri, punctaj traumatologic, gradul de invaliditate sau durata recuperării. Pentru diferențele dintre zilele medico-legale, spitalizare și concediu medical, continuă cu Cum obțin și cum completez documentația medico-legală și Zile de îngrijiri, spitalizare și concediu medical: diferențe, fără a transfera acele intervale automat în proiecția venitului. [9] [10] [32]

Un dosar verificabil: document, perioadă și limită

Tabelul următor este un instrument de organizare, nu o listă legală obligatorie. El ajută la separarea probei medicale de cea economică și de cererea juridică. În procesul civil, probele se apreciază atât separat, cât și în ansamblu, cu respectarea excepțiilor legale. [12] [31]

Element de documentat Documente de corelat, după situație Ce nu dovedește singur
Evoluția consecințelor Înscrisuri clinice succesive, evaluări relevante, explicații obținute legal Că orice efect va persista aceeași durată
Activitatea profesională concretă Contract, atribuții, program și documente ale activității independente Că diagnosticul exclude toate activitățile
Venitul de referință Documente salariale, evidențe ale veniturilor și istoricul activității Că încasările brute reprezintă câștig net
Perioada viitoare cerută Explicația intervalului și documentele pe care se sprijină Că plata se întinde automat până la pensionare sau pe viață
Prestații și plăți existente Decizii, perioade, dovezi de plată, ce anume acoperă Că orice ajutor se scade din orice despăgubire
Nevoi și cheltuieli viitoare Necesitatea documentată, estimări explicate, servicii și intervale Că o ofertă comercială dovedește singură necesitatea medicală

Corelarea urmărește traseul consecință documentată — activitate afectată — pierdere economică — perioadă. Acest traseu este o recomandare de prezentare a faptelor; el nu înlocuiește expertiza, nu stabilește răspunderea și nu garantează admiterea cererii. [3] [4] [8] [9] [32]

Evaluarea venitului viitor: ipotezele trebuie să rămână vizibile

Art. 1388 Cod civil pornește de la venitul mediu lunar net din muncă din ultimul an anterior pierderii ori reducerii capacității. Textul conține și situații speciale, inclusiv lipsa unui asemenea istoric și dovada unui venit mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, încă neexecutat. Aceste reguli nu justifică transformarea cifrei de afaceri a unei activități în venit personal net și nici ignorarea împrejurărilor efective. [4]

Într-o proiecție explicată, indică separat venitul de referință, pierderea pretinsă, perioada și documentele care susțin fiecare premisă. Arată ce rămâne necunoscut și ce depinde de o evaluare de specialitate. Nu folosi o operație aparent exactă de tip „procent medical × salariu × toți anii rămași” ca și cum ar fi o formulă legală universală. [3] [4] [9] [32]

Exemplu fictiv de organizare, fără evaluare clinică sau sumă: o persoană are documente pentru o primă perioadă, o evaluare ulterioară și venituri realizate într-o activitate modificată. În fișa dosarului, intervalele și veniturile sunt separate, iar diferențele dintre acte sunt marcate pentru clarificare. Exemplul nu stabilește ce muncă poate face persoana și nici ce despăgubire i se cuvine. [31] [32]

Regulile din art. 26 al Normei nr. 20/2017 emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) privesc stabilirea amiabilă. Nu le prezenta drept un barem judiciar exhaustiv al tuturor pierderilor viitoare. Alegerea premiselor de evaluare și forma concretă a reparației trebuie justificate în procedura utilizată. [15] [14] [6]

Prestație periodică, sumă globală sau sumă provizorie

Prestația periodică este o plată repetată la intervalele stabilite. Codul civil o prevede pentru prejudiciul continuu, iar pentru pierderea ori nerealizarea câștigului din muncă dispune forma periodică, ținând seama de nevoile victimei. Nu înseamnă că orice solicitant primește automat o „rentă pe viață”. Întinderea pierderii și perioada trebuie susținute. [5] [6] [32]

Suma globală este o despăgubire stabilită într-o singură sumă. În ipoteza art. 1387 alin. (2), instanța o poate acorda la cererea victimei și pentru motive temeinice. Solicitarea nu obligă instanța să accepte orice sumă ori orice metodă de transformare a plăților viitoare în capital. Ghidul nu oferă un coeficient de capitalizare. [6]

Despăgubirea provizorie răspunde nevoilor urgente până la stabilirea întinderii reparației. Art. 1387 alin. (3) permite o asemenea acordare, iar art. 1393 alin. (2) o leagă și de situația în care acordarea sau refuzul pensiei ori ajutorului de asigurări sociale nu este încă efectiv stabilit. Trebuie arătate nevoile și situația care justifică provizoratul; nu se afirmă că orice cerere produce un avans obligatoriu din partea asigurătorului. [7] [8]

Înainte de alegerea formei, clarifică ce perioadă și ce tip de pierdere sunt acoperite, care ipoteze sunt încă neclarificate și cum este justificată cererea. Acestea sunt repere de analiză, nu o recomandare individuală că plata unică ori cea periodică ar fi întotdeauna preferabilă. [6] [7] [32]

Pensia și alte prestații: nici omise, nici deduse automat

Art. 1393 Cod civil reglementează situația persoanei vătămate căreia i se recunoaște, în asigurările sociale, un ajutor sau o pensie: reparația datorată de autor privește ceea ce depășește prestația relevantă. Până la acordarea ori refuzul efectiv, instanța poate acorda numai despăgubirea provizorie în condițiile la care trimite textul. Acest mecanism nu permite scăderea nediferențiată a oricărei prestații sociale din orice prejudiciu, inclusiv din alte categorii de daune. [8]

Păstrează decizia, perioada pentru care se acordă prestația, cuantumul și dovezile de plată; separă plata efectivă de cererea încă nesoluționată. Explică ce pierdere ar acoperi fiecare sumă și ce diferență este cerută. Corelarea este importantă și când o prestație este modificată ulterior; ea nu se rezolvă doar prin compararea a două totaluri. [8] [32]

Procedura pensiei nu înlocuiește dosarul de despăgubire. Decizia casei de pensii și decizia medicală au rolurile lor; efectul lor în pretenția civilă trebuie analizat împreună cu celelalte probe, nu presupus din denumirea actului. [10] [12] [19]

Ce se întâmplă când prejudiciul se schimbă

Art. 1386 alin. (4) Cod civil permite ca despăgubirea pentru prejudiciul viitor, indiferent de forma în care a fost acordată, să fie sporită, redusă sau suprimată dacă prejudiciul se mărește, se micșorează ori încetează ulterior. Prin urmare, posibilitatea legală nu privește numai plățile periodice și nu funcționează doar în favoarea creșterii sumei. [5]

Trebuie documentată schimbarea efectivă: ce s-a modificat față de situația luată în calcul, de când, prin ce acte și cu ce efect asupra pierderii. Nu echivala simplul dezacord cu vechea sumă cu o schimbare ulterioară a prejudiciului. Ghidul nu stabilește procedura individuală pentru modificarea unei anumite hotărâri sau înțelegeri. [5] [32]

În dosarul RCA, art. 30 alin. (2)–(3) din Norma nr. 20/2017 permite reanalizarea cuantumului deja plătit pe baza documentelor justificative ulterioare. Aceasta este o cale distinctă de evaluarea efectelor unei tranzacții, adică ale contractului prin care disputa a fost prevenită ori stinsă prin concesii reciproce. Obiectul și întinderea acordului trebuie citite; nici existența unei plăți, nici o formulare generală din ghid nu decid singure ce pretenții mai pot fi cerute. [22] [24] [33]

Păstrează oferta, acordul complet, anexele și documentele noi. Pentru clauze care se referă la toate consecințele prezente și viitoare, o verificare juridică individuală poate fi utilă înaintea semnării. Acest ghid nu susține că orice acord poate fi ignorat, dar nici nu omite regula modificării prejudiciului viitor. Continuă cu Acceptarea ofertei, plata parțială și tranzacția. [24] [33]

Revizuirea și contestarea deciziei medicale de pensii: altă procedură

Legea pensiilor prevede, ca regulă, revizuirea medicală la intervale de 1–3 ani, cu excepțiile art. 69. Legea permite și revizuirea la cerere când starea se îmbunătățește ori se agravează. Aceste reguli privesc pensia de invaliditate; intervalul de revizuire nu este termen de cerere a despăgubirii civile și nu stabilește durata prejudiciului viitor. Nu decide singur dacă te încadrezi într-o excepție medicală. [18]

Pentru decizia medicală emisă pe ruta art. 64, contestația se depune în 30 de zile de la comunicare la cabinetul emitent și este soluționată de comisia medicală regională. Decizia comisiei poate fi contestată în instanță în 30 de zile de la comunicarea ei. Legea prevede și termene proprii de soluționare și comunicare; identifică exact actul primit, nu doar titlul dosarului. [16]

Pentru deciziile medicale emise de INEMRCM în ipoteza art. 70 alin. (6), art. 70 alin. (8) prevede contestația în 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă din cadrul INEMRCM. Soluția acesteia are calea judiciară din alin. (9), cu termenul său de 30 de zile de la comunicare. Nu combina destinatarii celor două rute. [17]

Aceste termene nu sunt termenul pentru contestarea oricărei decizii de pensionare și nu sunt termene pentru obiecții la o expertiză medico-legală judiciară. Nu aștepta răspunsul asigurătorului ca să verifici un termen declanșat de comunicarea unui alt act. Pentru expertiza judiciară, citește Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile. [16] [17] [19] [13]

Cererea RCA și procesul civil: ce explic și când

În condițiile acoperirii RCA, cererea de despăgubire poate fi înaintată direct sau prin mandatar și poate fi transmisă electronic. Legea cere asigurătorului un răspuns în 30 de zile: ofertă justificată când răspunderea și prejudiciul sunt dovedite ori comunicarea motivelor respingerii totale sau parțiale în ipotezele textului. Cererea trebuie să facă inteligibile pierderile viitoare, nu să presupună că toate vor fi deduse dintr-un diagnostic. [20] [32]

Pentru vătămări și deces, oferta trebuie să cuprindă calculul detaliat și sursele de referință. Verifică perioada, venitul de referință, prestațiile luate în calcul și sumele acceptate sau respinse. O cerere de explicații identifică o omisiune concretă; nu trebuie să inventeze o concluzie medicală pentru a combate suma propusă. [21] [31] [32]

În procesul civil, formularea ori modificarea pretențiilor și propunerea probelor au reguli proprii. Art. 204 și 254 din Codul de procedură civilă conțin termene și excepții, inclusiv pentru modificarea cuantumului ori anumite probe ulterioare. Existența unor documente noi nu înseamnă că orice cerere complet nouă poate fi făcută oricând. Instanța decide admisibilitatea și utilitatea probelor în cadrul normei aplicabile. [23] [12]

Nu transfera aceste repere în procesul penal. Nici o cerere RCA, nici o evaluare medicală în curs nu stabilesc singure toate termenele judiciare. Ghidul nu oferă o dată-limită individuală și nu prezintă expertiza în asigurările sociale drept o etapă obligatorie pentru orice pretenție civilă. [10] [13] [20] [23]

Termenele nu așteaptă automat finalul recuperării

Termenele pentru răspunsul RCA, reanalizarea plății, contestația medicală și acțiunea civilă au obiecte și evenimente declanșatoare diferite. Pentru reanalizarea unei despăgubiri deja plătite, Norma nr. 20/2017 prevede 10 zile lucrătoare pentru plata diferenței justificate sau comunicarea motivelor respingerii. Acesta nu este un termen general pentru obiecții medicale. [20] [22] [16]

În materia răspunderii delictuale, art. 2528 Cod civil leagă începutul prescripției de cunoașterea sau posibilitatea de a cunoaște atât paguba, cât și persoana răspunzătoare. Art. 1394 și 1395 prevăd reguli speciale, între care situația legată de stabilirea pensiei ori ajutoarelor sociale în condițiile textului. Nu rezultă că orice așteptare a unei evaluări sau orice simptom nou suspendă automat toate pretențiile. [25]

Pentru organizare, păstrează distinct data accidentului, data documentului medical, data comunicării deciziei, data cererii RCA și perioada pentru care ceri reparație. Solicită verificarea juridică a termenului relevant înainte de a aștepta evoluția completă a recuperării. Termenele importante după accident oferă cadrul mai larg; nu este un calculator al cazului tău. [25] [31]

Jurisprudență relevantă: momentul prejudiciului, nu o formulă de calcul

Decizia nr. 3 din 23 februarie 2026 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii — procedură de unificare a interpretării legii — privește începutul dobânzii legale penalizatoare. Dispozitivul îl raportează la producerea prejudiciului, iar considerentele explică aplicarea și în răspunderea asigurătorului RCA. [30]

Pentru prejudiciile viitoare, paragraful 87 este important: instanța cauzei determină data concretă a producerii prejudiciului, care poate fi diferită de data faptei și chiar ulterioară soluției definitive. Decizia nu fixează un venit, o durată de incapacitate sau o metodă de capitalizare pentru victimă. Nu poate fi folosită pentru a transforma automat ziua accidentului în începutul tuturor pierderilor viitoare. Pentru accesorii, vezi Dobânzi și penalități în dosarul RCA. [29] [30]

Aplicarea în timp și limitele acestui ghid

Pentru răspunderea extracontractuală contează legea aplicabilă faptului, iar pentru contract și procedură există reguli temporale distincte. Nu se aplică automat unui accident vechi toate textele afișate astăzi. [26] [27]

Cadrul actual al pensiilor discutat aici este Legea nr. 360/2023, cu intrarea generală în vigoare la 1 septembrie 2024 și cu excepțiile prevăzute de art. 167–168, aplicabile din 1 ianuarie 2024. Un dosar de pensie sau o evaluare istorică trebuie verificat potrivit regimului său, nu redenumit retroactiv după instituțiile și regulile prezentate aici. [28]

Ghidul explică documentarea și cadrul reparației, nu stabilește diagnostice, tratamente, capacitatea de muncă, culpa sau suma individuală. Nu există în acest ghid un tarif pe grad de invaliditate, un număr de ani de plată ori o recomandare medicală. Estimările economice și constatările medicale rămân distincte de concluzia juridică. [9] [12] [13] [32]

Pentru situații privind o sumă globală, modificarea unei reparații anterioare, prestații sociale suprapuse ori un termen contestat, poate fi utilă verificarea individuală a actelor. Simplul fapt că organizezi documentele nu impune reprezentare juridică, iar acest ghid nu înlocuiește revizia profesională a unui caz.

Termene și repere procedurale

REGULĂRăspunsul la cererea de despăgubire RCA
Interval

30 de zile

De când începe

Înaintarea cererii de despăgubire în condițiile art. 20–21 din Legea nr. 132/2017.

Cum se aplică

Art. 21 alin. (1) se raportează la data înaintării; păstrează dovada transmiterii și conținutul. Nu este termenul de prescripție al victimei.

Consecințe

Nerespectarea obligației se analizează în regimul RCA; ghidul nu calculează accesorii ori o dată-limită individuală.

[20]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Răspunsul este ofertă justificată ori respingere motivată în ipotezele legii, nu admitere automată a oricărei proiecții.

  • Nu transfera acest termen în contestația medicală sau în propunerea probelor judiciare.

REGULĂReanalizarea cuantumului RCA deja plătit
Interval

10 zile lucrătoare

De când începe

Solicitarea reanalizării însoțită de documente justificative depuse ulterior plății.

Cum se aplică

Se aplică art. 30 alin. (2)–(3) din Norma ASF nr. 20/2017: plata diferenței justificate sau comunicarea scrisă, cu confirmare de primire, a motivelor respingerii.

Consecințe

Asigurătorul trebuie să răspundă potrivit ipotezei aplicabile; dreptul la diferență rămâne de justificat.

[22]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește cuantumul deja plătit, nu termenul inițial de soluționare și nu orice obiecție la expertiză.

  • Nu produce singur anularea unei tranzacții și nu garantează diferența solicitată.

REGULĂContestația deciziei medicale de capacitate pe ruta art. 64
Interval

30 de zile de la comunicare

De când începe

Comunicarea deciziei medicale emise în procedura art. 64 din Legea nr. 360/2023.

Cum se aplică

Contestația se depune la cabinetul emitent; o soluționează comisia medicală regională. Decizia comisiei are propria cale în instanță, în 30 de zile de la comunicarea ei.

Consecințe

Deciziile medicale necontestate în termenele legii rămân definitive în condițiile art. 64 alin. (11), respectiv art. 70 alin. (10); verifică actul primit.

[16][17]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este un termen universal pentru o decizie de pensionare ori o expertiză medico-legală judiciară.

  • Pentru decizia INEMRCM din art. 70 alin. (6), destinatarul contestației este Comisia Superioară, potrivit art. 70 alin. (8); identifică emitentul și temeiul actului.

  • Nu se calculează aici ultima zi sau valabilitatea unui canal concret de depunere.

Lista ta de pași

  • Împarte cererea între perioade deja consumate și pierderi viitoare; explică premisele fiecărui interval. [1] [32]

  • Păstrează înscrisurile medicale succesive și indică neclaritățile fără a formula singur concluzii clinice. [11] [31]

  • Corelează activitatea profesională concretă, venitul net și perioada, fără un procent automat pe diagnostic ori grad. [4] [9] [32]

  • Notează separat deciziile și plățile de asigurări sociale, sumele achitate și diferențele pretinse. [8] [32]

  • Precizează forma de reparație solicitată și argumentele pentru o sumă globală ori o nevoie urgentă. [6] [7]

  • Citește acordul complet înaintea unei renunțări privind viitorul; nu trata reanalizarea plății drept anulare a tranzacției. [22] [24] [33]

  • Identifică emitentul actului, data comunicării și procedura aplicabilă înainte de calcularea oricărui termen. [16] [17] [23] [25]

Întrebări frecvente

Trebuie să aștept să se producă toate cheltuielile?

Nu ca regulă absolută: prejudiciul viitor poate fi reparat când producerea sa este neîndoielnică. Necesitatea și întinderea cererii trebuie totuși susținute; o simplă estimare comercială nu decide necesitatea medicală. [1] [32]

Un grad de invaliditate îmi garantează venitul pentru toată viața?

Nu. Legea pensiilor admite capacitate păstrată pentru anumite activități în oricare grad, iar pretenția civilă presupune dovada pierderii de câștig. Ghidul nu transformă gradul într-un procent din salariu sau într-o perioadă de plată. [9] [3] [4]

Pot solicita o singură sumă în locul plăților periodice?

Art. 1387 alin. (2) permite instanței acordarea unei sume globale la cererea victimei și pentru motive temeinice. Nu este o conversie automată și nici o garanție că suma propusă va fi acceptată. [6]

Dacă primesc pensie, mai poate exista o diferență de despăgubire?

Da, în condițiile art. 1393 se examinează ceea ce depășește ajutorul ori pensia relevantă. Nu deduce însă orice prestație din orice daună și nu confunda cererea de pensie încă în curs cu o prestație efectiv acordată. [8]

O despăgubire pentru viitor poate fi modificată ulterior?

Art. 1386 alin. (4) prevede sporirea, reducerea sau suprimarea ei dacă prejudiciul se schimbă, indiferent de forma acordării. Sunt necesare actele situației concrete; această regulă nu este o promisiune de anulare a oricărei tranzacții sau de repetare a oricărui proces. [5] [33]

Am 30 de zile pentru obiecții la orice expertiză?

Nu. Termenele de 30 de zile prezentate pentru deciziile medicale de pensii aparțin rutelor art. 64 și 70 din Legea nr. 360/2023. Ele nu se transferă expertizei medico-legale judiciare ori altui act numai pentru că este medical. [16] [17] [13]

De reținut

Arată cele 32 idei principale ale ghidului

  • Prejudiciul viitor este reparabil dacă producerea lui este neîndoielnică.

    [1]

  • Pierderea unei șanse are regula proprie de proporționalitate cu probabilitatea și împrejurările concrete.

    [2]

  • Pierderea câștigului, cheltuielile de îngrijire medicală și sporirea nevoilor sunt analizate potrivit art. 1387 alin. (1) Cod civil; câștigul pierdut, în condițiile art. 1388 și 1389.

    [3]

  • O proiecție trebuie să separe premisele medicale, economice și perioada; nu este o formulă obligatorie.

    [31][32]

  • Art. 1388 folosește venit net și conține ipoteze speciale, nu o rată de înlocuire derivată automat din grad.

    [4][9]

  • Expertiza medicală a capacității pentru pensii se desfășoară prin medicul expert al asigurărilor sociale din INEMRCM.

    [10]

  • Condițiile pensiei de invaliditate nu se reduc la existența unui accident.

    [9]

  • În oricare grad de invaliditate poate exista capacitate pentru anumite activități profesionale.

    [9]

  • Decizia medicală și decizia casei teritoriale asupra cererii de pensie sunt acte distincte.

    [10][19]

  • CNPP enumeră documente medicale cu evoluție și prognostic și documente despre concedii și cauza invalidității pentru propria procedură.

    [11]

  • Expertiza civilă este dispusă de instanță când sunt necesare cunoștințe de specialitate.

    [13]

  • Instanța civilă apreciază probele separat și împreună, cu excepțiile legale.

    [12]

  • Regulile art. 26 din Norma ASF nr. 20/2017 privesc evaluarea amiabilă.

    [15]

  • Prejudiciul continuu are regula prestațiilor periodice.

    [5]

  • Pentru pierderea sau nerealizarea câștigului, suma globală se poate acorda la cererea victimei și pentru motive temeinice.

    [6]

  • Despăgubirea provizorie poate răspunde nevoilor urgente până la stabilirea întinderii reparației.

    [7]

  • Art. 1393 reglementează despăgubirea care depășește prestația socială relevantă și provizoratul până la acordarea sau refuzul prestației.

    [8]

  • Modificarea prejudiciului viitor poate justifica sporirea, reducerea ori suprimarea reparației indiferent de forma acordării.

    [5]

  • Reanalizarea plății RCA pe documente ulterioare nu trebuie confundată cu soluționarea efectelor unei tranzacții.

    [22][24][33]

  • Revizuirea medicală a pensiei are intervale și excepții proprii, care nu fixează durata pierderii civile.

    [18][5]

  • Contestația deciziei medicale emise pe ruta art. 64 se depune la cabinetul emitent și se soluționează de comisia regională.

    [16]

  • Deciziile medicale emise de INEMRCM în ipoteza art. 70 alin. (6) au ruta Comisiei Superioare.

    [17]

  • Termenele din legea pensiilor nu sunt termene generale de obiecții la expertiza medico-legală judiciară.

    [16][17][13]

  • Art. 21 alin. (1) din Legea RCA impune răspuns în 30 de zile, în condițiile textului.

    [20]

  • Oferta RCA pentru vătămări sau deces trebuie să conțină calcul detaliat și surse de referință.

    [21]

  • Reanalizarea cuantumului deja plătit are termenul de 10 zile lucrătoare potrivit art. 30 alin. (2)–(3).

    [22]

  • Completarea cererii și propunerea probelor civile au reguli și excepții proprii.

    [23]

  • Prescripția delictuală și regulile speciale nu justifică așteptarea automată a vindecării.

    [25]

  • Decizia nr. 3/2026 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (recurs în interesul legii), par. 87, separă data prejudiciului viitor de data faptei; instanța cauzei determină faptul concret.

    [29]

  • Decizia nr. 3/2026 privește începutul dobânzii și include RCA, nu stabilește un cuantum sau o durată de incapacitate.

    [29][30]

  • Legea aplicabilă faptului, contractului și procedurii se verifică distinct.

    [26][27]

  • Legea nr. 360/2023 are intrarea generală în vigoare la 1 septembrie 2024, cu excepțiile enumerate.

    [28]

Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 5 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1385 alin. (1)–(3), PDF p. 328 (indice 327). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1385 alin. (1), (2), (3); PDF p. 328
    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1385 alin. (4), PDF p. 328. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1385; PDF p.328
    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1387 alin. (1), PDF pp. 328–329. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1387 alin. (1); PDF p. 328–329
    În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1388 alin. (1)–(3), PDF p. 329. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1388; PDF p.329
    (1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească. (2)Cu toate acestea, dacă cel păgubit face dovada posibilităţii obţinerii unui venit din muncă mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, iar acesta nu a fost pus în executare, se va ţine seama în stabilirea despăgubirii de aceste venituri. (3)Dacă cel păgubit nu avea o calificare profesională şi nici nu era în curs să o primească, despăgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1386 alin. (3)–(4), PDF p. 328. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1386; PDF p.328
    (1)Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3)Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1387 alin. (2), PDF p. 329. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1387; PDF p.328,329
    (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1387 alin. (3), PDF p. 329. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1387; PDF p.328,329
    (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1393 alin. (1)–(2), PDF p. 331. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1393 alin. (1), (2); PDF p. 331
    (1)Dacă în cadrul asigurărilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparaţia este datorată numai în măsura în care paguba suferită prin vătămare sau moarte depăşeşte ajutorul ori pensia. (2)Cât timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordată sau, după caz, refuzată celui păgubit, instanţa nu îl poate obliga pe cel chemat să răspundă decât la o despăgubire provizorie, în condiţiile dispoziţiilor art. 1.387 alin. (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii — pasaje despre capacitatea de muncăLege · Legea nr. 360/2023, art. 61 alin. (1)–(3) și art. 62 alin. (1)–(2). · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 61; textul dispoziției
    Articolul 61(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii; b) altor boli și accidente care nu au legătură cu munca. (2) La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021 , cu modificările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (2) și (3) din prezenta lege. (3) Au dreptul la pensie de invaliditate și elevii, ucenicii și studenții care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.(4) Au dreptul la pensie de invaliditate angajații români care prestează muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă și dețin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislației de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 62; textul dispoziției
    Articolul 62(1) În raport cu gradul de diminuare a capacității de muncă, invaliditatea este:a) de gradul I, caracterizată de deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută; b) de gradul II, caracterizată de deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată parțial; c) de gradul III, caracterizată de deficiența funcțională medie și capacitatea de autoservire păstrată. (2) Pentru oricare dintre gradele de invaliditate prevăzute la alin. (1), în funcție de diminuarea capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale, în condițiile art. 64.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii — pasaje despre capacitatea de muncăLege · Legea nr. 360/2023, art. 63 alin. (2) și art. 64 alin. (1)–(6). · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 63; textul dispoziției
    Articolul 63(1) Criteriile și normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu avizul Ministerului Sănătății. (2) CNPP, prin intermediul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, denumit în continuare INEMRCM, organizează, îndrumă și controlează activitatea de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 64; textul dispoziției
    Articolul 64(1) Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepția urmașilor prevăzuți la art. 74 lit. c), de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.(2) Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM, în funcție de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparținător, în cazul persoanelor nedeplasabile.(3) Cabinetele de expertiză medicală au sediul la nivelul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, după caz. Listele cu privire la locația cabinetelor de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM se afișează public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor. (4) În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate și, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.(5) În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (4), sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.(6) Decizia medicală prevăzută la alin. (4) se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (5), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.(7) Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă emitent al deciziei. Contestația se soluționează de către comisiile medicale regionale de contestații.(8) Comisiile medicale regionale de contestații funcționează în cadrul caselor teritoriale de pensii și în cadrul INEMRCM, după caz. Organizarea și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al președintelui CNPP, emis în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi. (9) Contestația prevăzută la alin. (7) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 10 zile de la data soluționării.(10) Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (7) pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare, atât de persoana care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât și de mandatarul/reprezentantul său legal, după caz.(11) Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive. (12) Ordinul prevăzut la alin. (8) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CNPP — Pensia de invaliditate: evaluarea capacității de muncă și documenteleGhid oficial · Pagina „Pensia de invaliditate”, secțiunea „Evaluarea capacității de muncă”, lista documentelor și informațiilor medicale (evoluție/prognostic recuperator), respectiv actele despre concedii și cauza invalidității. · forma din 13 septembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Evaluarea capacității de muncă — lista documentelor medicale și a concediilor
    * documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor, necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional, respectiv forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii, care să evidenţieze evoluţia sub tratament şi prognosticul recuperator; * adeverinţa eliberată de angajator, care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical; * documentul din care să rezulte cauza invalidităţii. * documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, în situația copilului invalid beneficiar al unei pensii de urmaș. Înapoi la cuprins
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Cod procedură civilă, art. 249–250 și art. 264 alin. (1)–(2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.264 alin.(1)–(2); PDF pp.95–95 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Cod procedură civilă, art. 330 alin. (1)–(2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 330 alin. (1)–(2)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336. (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Legea nr. 132/2017, art. 22 alin. (4) și (6). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 22
    Articolul 22 Stabilirea despăgubirilor(1) Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. (2) Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat.(3) Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.(4) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.(5) Stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă se realizează pe baza următoarelor criterii generale de evaluare:a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătății și A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București; b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate; c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la data producerii accidentului; d) despăgubirile se pot ajusta în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative; e) punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora. (6) Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.(7) Întinderea răspunderii civile delictuale a asiguratului nu poate depăși întinderea răspunderii contractuale a asigurătorului RCA, până la atingerea limitelor de răspundere prevăzute în asigurarea RCA.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Norma ASF nr. 20/2017, art. 26, teza introductivă și lit. a) pct. (i)–(iii). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.26 lit.a) pct.(v); domeniul: stabilirea amiabilă; PDF p.27 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    cheltuielile cu asistenţi personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii — pasaje despre capacitatea de muncăLege · Legea nr. 360/2023, art. 64 alin. (7)–(11). · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 64; textul dispoziției
    Articolul 64(1) Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepția urmașilor prevăzuți la art. 74 lit. c), de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.(2) Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM, în funcție de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparținător, în cazul persoanelor nedeplasabile.(3) Cabinetele de expertiză medicală au sediul la nivelul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, după caz. Listele cu privire la locația cabinetelor de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM se afișează public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor. (4) În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate și, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.(5) În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (4), sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.(6) Decizia medicală prevăzută la alin. (4) se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (5), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.(7) Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă emitent al deciziei. Contestația se soluționează de către comisiile medicale regionale de contestații.(8) Comisiile medicale regionale de contestații funcționează în cadrul caselor teritoriale de pensii și în cadrul INEMRCM, după caz. Organizarea și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al președintelui CNPP, emis în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi. (9) Contestația prevăzută la alin. (7) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 10 zile de la data soluționării.(10) Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (7) pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare, atât de persoana care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât și de mandatarul/reprezentantul său legal, după caz.(11) Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive. (12) Ordinul prevăzut la alin. (8) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii — pasaje despre capacitatea de muncăLege · Legea nr. 360/2023, art. 70 alin. (6), (8)–(10). · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 70; textul dispoziției
    Articolul 70(1) În cazuri de neconcordanță cu starea clinică, precum și în cazurile a căror documentație impune verificarea datelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM în vederea soluționării cererii de încadrare în grad de invaliditate. (2) INEMRCM poate convoca, pentru evaluare/expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate, în cazurile prevăzute la alin. (1), și persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate. (3) Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum și persoanele încadrate în grad de invaliditate, au obligația de a se prezenta la convocarea prevăzută la alin. (2). (4) Neprezentarea la convocare, din motive imputabile persoanelor, precum și refuzul de a efectua investigațiile medicale și examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacității de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plății pensiei de invaliditate.(5) Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigațiilor medicale și examinărilor necesare în vederea expertizării capacității de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM.(6) În aplicarea prevederilor alin. (1)-(5), INEMRCM emite avize și rapoarte de expertiză medicală a capacității de muncă, cu caracter obligatoriu, pentru cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă sau pentru comisiile medicale regionale de contestații, precum și decizii medicale asupra capacității de muncă. (7) Avizele emise de INEMRCM vor fi puse în aplicare de cabinetele de expertiză medicală a capacității de muncă sau de comisiile medicale regionale de contestații, după caz, în termen de 10 zile de la comunicare.(8) Deciziile medicale asupra capacității de muncă emise conform alin. (6) pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă din cadrul INEMRCM. Contestația se soluționează în termen de 45 de zile și se comunică în termen de 10 zile de la soluționare.(9) Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă, emise în soluționarea contestațiilor, pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare.(10) Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii — pasaje despre capacitatea de muncăLege · Legea nr. 360/2023, art. 68 alin. (1)–(6) și art. 69 alin. (1)–(2). · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 68; textul dispoziției
    Articolul 68(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuși periodic revizuirii medicale, în funcție de afecțiune, la intervale cuprinse între un an și 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacității de muncă, prin care se stabilește, după caz:a) menținerea în același grad de invaliditate; b) încadrarea în alt grad de invaliditate; c) redobândirea capacității de muncă. (3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacității de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.(4) Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligația să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit și să depună documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.(5) Revizuirea medicală se poate efectua oricând la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.(6) Decizia medicală asupra capacității de muncă emisă la revizuirea medicală urmează procedurile de contestare și soluționare, conform prevederilor art. 64 alin. (7)-(11). (7) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 69; textul dispoziției
    Articolul 69(1) Nu mai sunt supuși revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:a) prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă; b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5; c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, conform prezentei legi. (2) Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul INEMRCM, conform listei de afecțiuni ireversibile prevăzute în hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor medicale pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate, în condițiile art. 63 alin. (1).(3) Avizul INEMRCM prevăzut la alin. (2) este obligatoriu pentru medicul expert al asigurărilor sociale și va fi pus în aplicare de acesta în termen de 10 zile de la comunicare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii — pasaje despre capacitatea de muncăLege · Legea nr. 360/2023, art. 90 alin. (1)–(2), coroborat cu art. 64 alin. (4). · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 90; textul dispoziției
    Articolul 90(1) În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, în funcție de categoria de pensie solicitată.(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data îndeplinirii condițiilor în cazul în care cererea a fost înregistrată cu respectarea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2).(3) În situația în care cererea este înregistrată cu depășirea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2), drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.(4) În funcție de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă și de la o altă dată, după cum urmează:a) de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau, după caz, de la data încetării calității de asigurat, cu excepția persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat; b) de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu are calitatea de asigurat; c) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător era pensionar, la data decesului; d) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei al cărei susținător nu era pensionar, la data decesului; e) de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situația pensiei de urmaș acordate persoanei care îndeplinește, ulterior decesului susținătorului, condițiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 64; textul dispoziției
    Articolul 64(1) Evaluarea capacității de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepția urmașilor prevăzuți la art. 74 lit. c), de către medicul specializat în expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.(2) Pentru evaluarea capacității de muncă, cererea și documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM, în funcție de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparținător, în cazul persoanelor nedeplasabile.(3) Cabinetele de expertiză medicală au sediul la nivelul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, după caz. Listele cu privire la locația cabinetelor de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea INEMRCM se afișează public atât la sediul CNPP și la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât și pe site-ul instituțiilor. (4) În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate și, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.(5) În situația în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (4), sunt necesare investigații sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condițiile legii.(6) Decizia medicală prevăzută la alin. (4) se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii și se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situațiile prevăzute la alin. (5), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește corespunzător.(7) Decizia medicală asupra capacității de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă emitent al deciziei. Contestația se soluționează de către comisiile medicale regionale de contestații.(8) Comisiile medicale regionale de contestații funcționează în cadrul caselor teritoriale de pensii și în cadrul INEMRCM, după caz. Organizarea și atribuțiile acestora se stabilesc prin ordin al președintelui CNPP, emis în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi. (9) Contestația prevăzută la alin. (7) se soluționează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluționarea contestației se comunică în termen de 10 zile de la data soluționării.(10) Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestații date în soluționarea contestațiilor prevăzute la alin. (7) pot fi atacate la instanțele judecătorești competente în termen de 30 de zile de la comunicare, atât de persoana care a solicitat încadrarea în grad de invaliditate, cât și de mandatarul/reprezentantul său legal, după caz.(11) Deciziile medicale asupra capacității de muncă necontestate în termen rămân definitive. (12) Ordinul prevăzut la alin. (8) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Legea nr. 132/2017, art. 20 alin. (1)–(3) și art. 21 alin. (1). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 20 alin. (1)–(3)
    (1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.21 alin.(1), introducere
    În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat:
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Norma ASF nr. 20/2017, art. 29 alin. (3). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.29 alin.(3); PDF p.28 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    Oferta de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, şi cuprinde modul detaliat de calcul şi sursele de referinţă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Norma ASF nr. 20/2017, art. 30 alin. (2)–(3). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 — PDF pp. 29–29 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    ARTICOLUL 30 Plata despăgubirilor (1) După exprimarea în scris a acceptului cu privire la oferta de despăgubire, plata se efectuează conform indicaţiilor persoanei prejudiciate, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (2) Cuantumul despăgubirii plătite se va reanaliza la solicitarea persoanei prejudiciate pe baza documentelor justificative depuse ulterior plăţii. (3) Asigurătorul RCA răspunde solicitării de reanalizare prevăzute la alin. (2) în termen de 10 zile lucrătoare, după cum urmează: a) efectuând plata diferenţei de despăgubire justificată; b) notificând în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care a respins pretenţiile formulate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Cod procedură civilă, art. 204 alin. (1)–(3) și art. 254 alin. (1)–(6). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 204 — Modificarea cererii de chemare în judecată; textul articolului; PDF p. 76 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei. (2)Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă când: 1. se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii; 2. reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii; 3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului; 4. se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. (3)Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 254 — Propunerea probelor. Rolul instanţei; textul articolului; PDF p. 91 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse şi oral, în cazurile anume prevăzute de lege. (2)Dovezile care nu au fost propuse în condiţiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, în afară de cazurile în care: 1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea; 3. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii; 5. există acordul expres al tuturor părţilor. (3)În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiaşi aspect pentru care s-a încuviinţat proba invocată. (4)În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviinţată: a)să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviinţarea probei, când se cere proba cu martori; b)să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviinţat proba cu înscrisuri; c)să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviinţarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii; d)să depună dovada plăţii cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviinţat proba expertizei. (5)Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc. (6)Cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 2267 și art. 2270, PDF p. 529 (indice 528). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Codul civil, art. 2267; PDF, paginile fizice 529
    (1)Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă. (2)Prin tranzacţie se pot naşte, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Codul civil, art. 2270; PDF, paginile fizice 529
    (1)Tranzacţia se mărgineşte numai la obiectul ei; renunţarea făcută la toate drepturile, acţiunile şi pretenţiile, nu se întinde decât asupra cauzei cu privire la care s-a făcut tranzacţia. (2)Tranzacţia nu priveşte decât cauza cu privire la care a fost încheiată, fie că părţile şi-au manifestat intenţia prin expresii generale sau speciale, fie că intenţia lor rezultă în mod necesar din ceea ce s-a prevăzut în cuprinsul tranzacţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 2528 alin. (1), PDF p. 582, și art. 1394–1395, PDF p. 331. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 2528 alin. (1)
    Prescripţia dreptului la acţiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.1394; PDF p.331
    În toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripţii mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripţie a răspunderii penale se aplică şi dreptului la acţiunea în răspundere civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 1395; textul articolului, extras din copia FGA păstrată
    Art. 1395: Suspendarea prescripţiei Prescripţia dreptului la acţiune cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii ori prin decesul unei persoane este suspendată până la stabilirea pensiei sau a ajutoarelor ce s-ar cuveni, în cadrul asigurărilor sociale, celui îndreptăţit la reparaţie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Legea nr. 71/2011, art. 103; art. 102 pentru delimitarea contractelor. · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.103
    Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.102 alin.(1)–(2)
    (1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. (2) Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării. În privința elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile dispozițiile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Cod procedură civilă, art. 24–26. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 26 — Legea aplicabilă mijloacelor de probă; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii. (2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii — pasaje despre capacitatea de muncăLege · Legea nr. 360/2023, art. 167–168. · forma din 28 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 167; textul dispoziției
    Articolul 167 Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024, cu excepția art. 46 alin. (2), art. 84 alin. (6), art. 127, art. 168 alin. (2) și art. 169, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 168; textul dispoziției
    Articolul 168(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:a) Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare; b) Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, cu modificările și completările ulterioare; c) art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 25 martie 2014; d) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021 , cu modificările ulterioare; e) art. 20 alin. (2 )-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 30 mai 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001 , cu modificările și completările ulterioare; f) art. 34 și 35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 7 septembrie 2020, cu modificările ulterioare; g) art. 12 alin. (1) lit. g) și art. 16 -20 din Legea nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 11 ianuarie 2021, cu modificările ulterioare; h) Legea nr. 218/2015 privind protejarea și sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanțe nocive provenite din extracțiile de țiței din zona Suplacu de Barcău, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iulie 2015, cu modificările ulterioare; i) Ordinul nr. 487/2021 al ministrului muncii și protecției sociale privind efectuarea operațiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 18 iunie 2021; j) orice alte dispoziții contrare prezentei legi. (2) Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă la data de 1 ianuarie 2024.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: ÎCCJ, Decizia nr. 3 din 23 februarie 2026 — dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilorHotărâre · ÎCCJ, Decizia nr. 3 din 23.02.2026, par. 87. · forma din 23 februarie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Par. 87 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Stabilirea în concret a momentului producerii prejudiciului, în raport cu particularitățile fiecărei situații juridice deduse judecății, reprezintă un aspect de fapt ce excedează obiectului sesizării de față, instanța supremă putând oferi numai o dezlegare în drept, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii. Așa fiind, revine fiecărei instanțe judecătorești misiunea de a determina în cauza concretă cu care a fost învestită care este data producerii prejudiciului, dată care poate să coincidă sau nu cu data comiterii faptei ilicite, putând fi chiar o dată ulterioară momentului soluționării definitive a litigiului, în condițiile în care, spre exemplu, art. 1.385 alin. (2) din Codul civil prevede posibilitatea acordării unor despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor, dacă producerea lui este neîndoielnică, iar art. 1.387 alin. (2) din Codul civil reglementează, pentru ipoteza vătămării integrității corporale sau a sănătății unei persoane, acordarea unor despăgubiri sub forma unor prestații bănești periodice în cazul pierderii sau nerealizării câștigului din muncă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: ÎCCJ, Decizia nr. 3 din 23 februarie 2026 — dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilorHotărâre · ÎCCJ, Decizia nr. 3/2026, par. 60–64, 88–90 și dispozitiv. · forma din 23 februarie 2026Înalta Curte de Casație și Justiție · 3 · 23 februarie 2026 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Par. 63; delimitarea obiectului · forma extrasului din 23 martie 2026
    În raport cu cele arătate, observând cuprinsul actului de sesizare întocmit de Colegiul de conducere al Curții de Apel București, se constată că problema de drept cu privire la care se solicită o rezolvare unitară vizează stabilirea datei de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor materiale și/sau morale acordate pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârșirea unei fapte ilicite, indiferent dacă fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este sau nu este prevăzută ca infracțiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par. 88 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 10 și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, despăgubirile întemeiate pe contractele de asigurare RCA se acordă în cuantum egal cu întinderea prejudiciului produs terților prin accidente de vehicule și de tramvaie, până la limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA (care este egală cu cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislația aplicabilă și cea prevăzută în contractul RCA), iar, potrivit dispozițiilor art. 41 din același act normativ, Legea nr. 132/2017 se completează, între altele, cu dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, cele statuate prin prezenta în legătură cu data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor materiale și/sau morale datorate pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârșirea unei fapte ilicite sunt aplicabile și în ipoteza angajării răspunderii civile a asigurătorilor RCA.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Dispozitiv; soluția privind începutul dobânzii · forma extrasului din 23 martie 2026
    În cazul acordării unor despăgubiri materiale și/sau morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârșirea unei fapte ilicite, indiferent dacă este prevăzută sau nu ca infracțiune, data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate este data producerii prejudiciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Cod procedură civilă, art. 249, 264 și 330 alin. (1)–(2): recomandare de organizare a probei. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.264 alin.(1)–(2); PDF pp.95–95 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 330 alin. (1)–(2)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336. (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1385 alin. (2)–(3), art. 1387–1388: corelarea necesității, venitului și perioadei. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 1385 alin. (1), (2), (3); PDF p. 328
    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 1387; PDF p.328,329
    (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 1388; PDF p.329
    (1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească. (2)Cu toate acestea, dacă cel păgubit face dovada posibilităţii obţinerii unui venit din muncă mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, iar acesta nu a fost pus în executare, se va ţine seama în stabilirea despăgubirii de aceste venituri. (3)Dacă cel păgubit nu avea o calificare profesională şi nici nu era în curs să o primească, despăgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Cod civil, art. 1386 alin. (4), art. 2267 și art. 2270: delimitarea schimbării prejudiciului de efectele înțelegerii. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 1386 alin. (4)
    În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Codul civil, art. 2267; PDF, paginile fizice 529
    (1)Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă. (2)Prin tranzacţie se pot naşte, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Codul civil, art. 2270; PDF, paginile fizice 529
    (1)Tranzacţia se mărgineşte numai la obiectul ei; renunţarea făcută la toate drepturile, acţiunile şi pretenţiile, nu se întinde decât asupra cauzei cu privire la care s-a făcut tranzacţia. (2)Tranzacţia nu priveşte decât cauza cu privire la care a fost încheiată, fie că părţile şi-au manifestat intenţia prin expresii generale sau speciale, fie că intenţia lor rezultă în mod necesar din ceea ce s-a prevăzut în cuprinsul tranzacţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Cum obțin și cum completez documentația medico-legalăC05 · 10 MIN · GHIDZile de îngrijiri, spitalizare și concediu medical: diferențeC05 · 9 MIN · GHIDExpertiza medico-legală, completările și obiecțiileC05 · 20 MIN · GHIDTratament, medicamente și recuperare: documentarea cheltuielilorC05 · 7 MIN · GHIDÎngrijire la domiciliu, transport și ajutorul altei persoaneC05 · 8 MIN · GHIDVenituri pierdute de un salariatC05 · 10 MIN · GHIDVenituri pierdute de PFA, independenți și persoane cu venituri variabileC05 · 10 MIN · GHIDAcceptarea ofertei, plata parțială și tranzacția: diferențe importanteC03 · 9 MIN · GHIDDobânzi și penalități în dosarul RCAC03 · 10 MIN · GHIDTermene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C05-010 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/prejudicii-viitoare-si-pierderea-capacitatii-de-munca/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision