⌕Meniu

Mașină folosită profesional: venituri pierdute și costuri suplimentare

Separă pierderea întreprinderii de venitul persoanei și costul suplimentar de câștigul deja păstrat. O mașină folosită profesional poate genera prejudicii dincolo de reparație, dar cererea trebuie să identifice titularul, activitatea afectată, perioada și probele calculului. Cifra de afaceri nu este automat despăgubirea, iar închirierea unui înlocuitor nu justifică singură adăugarea întregului câștig pretins pierdut. [1] [3] [6] [26]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
12 minute
CATEGORIE
Mașina și celelalte pagube materiale
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Mai întâi: cine a suferit pierderea?
  3. 03O fișă separată pentru fiecare rol și sumă
  4. 04Venitul pierdut nu este automat cifra de afaceri
  5. 05Dovada activității, nu doar o medie convenabilă
  6. 06Perioada și posibilitățile reale de continuare a activității
  7. 07Costuri suplimentare și evitarea dublei reparări
  8. 08Jurisprudență: alte vehicule nu înseamnă automat lipsa prejudiciului
  9. 09Acoperirea, verificată înainte de însumarea pierderilor
  10. 10Cum prezint cererea și ce îl întreb pe specialist
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Societăți, titulari de persoană fizică autorizată (PFA) și persoane care trebuie să distingă pierderea activității de prejudiciul personal, în legătură cu un accident.

  • Utilizatori sau proprietari care organizează dovada unei pierderi profesionale, fără soluționarea automată a titularului în fiecare contract.

✕ NU ACOPERĂ

  • Calcul fiscal individual, deduceri TVA, licențierea detaliată a transportului ori evaluarea unui contract concret.

  • CASCO, asigurarea întreruperii activității și reguli transfrontaliere; diagnostice sau calculul veniturilor pierdute prin vătămări.

  • Tarife zilnice garantate, procente standard de profit, prescripție individuală ori promisiunea plății tuturor facturilor.

Mai întâi: cine a suferit pierderea?

Dacă mașina produce venituri, nu este suficient să arăți că a stat în service. Identifică cine desfășura activitatea, cine avea dreptul să folosească vehiculul și în patrimoniul cui apare fiecare pierdere. Proprietarul, utilizatorul, șoferul și persoana care facturează clienților pot fi diferiți. În dosarul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) se verifică dreptul solicitantului, prejudiciul și legătura cu accidentul. [2] [5]

O societate cu personalitate juridică, de exemplu o societate cu răspundere limitată (SRL), participă în nume propriu la circuitul civil. Încasările societății nu devin automat venituri personale ale administratorului, asociatului sau șoferului. Cererea pentru pierderea societății trebuie deosebită de o eventuală pretenție proprie a persoanei fizice; simpla relație cu firma nu dovedește acea pretenție. [3] [19]

Persoana fizică autorizată (PFA) nu este un SRL mic: Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 44/2008 o definește ca întreprindere economică fără personalitate juridică. Identifică titularul și activitatea în care s-a produs pierderea, fără să creezi artificial două victime pentru aceeași sumă. Profesiile liberale și activitățile organizate prin legi speciale nu sunt toate guvernate de această ordonanță. [4] [23]

O fișă separată pentru fiecare rol și sumă

Tabelul următor este un instrument practic de organizare, nu o listă de acte obligatorii pentru orice solicitant. Pentru structura generală a dosarului vezi Ce documente pregătesc pentru dosarul RCA. [19]

Situație Ce identifici Ce nu confunzi
Vehicul exploatat de un SRL Firma care contractează și facturează, dreptul de folosință, pierderea aferentă activității Cifra de afaceri cu salariul, dividendele sau prejudiciul personal al asociatului
Activitate PFA Titularul, documentele activității și utilizarea profesională a vehiculului PFA cu o persoană juridică distinctă de titular
Leasing, închiriere ori folosință acordată de altcineva Proprietarul, utilizatorul, clauzele relevante și cine suportă costul cerut Dreptul la valoarea bunului cu dreptul la beneficiul activității întrerupte
Șofer salariat, rănit sau apt de muncă Cine a pierdut efectiv venit și din ce motiv Incapacitatea medicală a persoanei cu indisponibilitatea tehnică a vehiculului

Dacă șoferul este rănit, documentează distinct pierderea personală legată de sănătate și eventuala pierdere a întreprinderii. Regulile din norma RCA despre veniturile persoanei vătămate nu sunt o formulă generală de calcul pentru profitul unei mașini. Nu importa automat media ultimului an din acel capitol în orice cerere comercială. Vezi Despăgubiri pentru vătămări: traseul și documentele esențiale. [10]

La leasing sau alte contracte, citește actul real. Faptul că o rată, un tarif ori o penalitate este datorată între părțile contractului nu înseamnă, singur, că asigurătorul trebuie să o suporte integral. Contractul poate fi probă relevantă, dar acoperirea și întinderea pierderii rămân de demonstrat. [12] [5]

Venitul pierdut nu este automat cifra de afaceri

Codul civil include în reparație pierderea suferită, câștigul pe care persoana l-ar fi realizat în condiții obișnuite și cheltuielile făcute pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Beneficiul nerealizat înseamnă câștigul de care persoana a fost lipsită, nu orice încasare estimată. Pentru un prejudiciu viitor, producerea lui trebuie să fie neîndoielnică; pierderea unei șanse are o regulă distinctă, raportată la probabilitate. [6] [17]

O comparație economică utilă pornește de la activitatea care s-ar fi desfășurat fără accident și o confruntă cu ceea ce s-a putut realiza efectiv. Explică veniturile aferente lucrărilor pierdute, costurile care nu au mai fost suportate și veniturile recuperate prin reprogramarea ori preluarea aceleiași activități. Nu scădea mecanic toate veniturile ulterioare ale firmei: activitatea altor vehicule poate fi independentă de capacitatea pierdută. [18] [25]

Separă costurile variabile evitate, precum combustibilul unor curse neefectuate, de cheltuielile care au continuat. Nu scădea și nu adăuga automat întregul salariu, întreaga rată de leasing ori toate cheltuielile fixe. Arată cum intră fiecare poziție în comparație și evită înregistrarea ei de două ori. Acesta este un mod de explicare a calculului, nu o formulă legală unică. [18]

Un total din aplicația de livrări, din extrasele bancare sau din facturi trebuie explicat: ce perioadă, ce vehicul, ce operațiuni și ce corecții cuprinde? Data încasării nu identifică singură data activității pierdute. Tratamentul taxei pe valoarea adăugată (TVA) și al impozitelor se verifică separat cu documentele și specialistul competent; nu se aplică un procent fiscal sau o regulă „cu/fără TVA” tuturor sumelor numai din acest ghid. [27] [25]

Dovada activității, nu doar o medie convenabilă

Păstrează documente dinaintea accidentului, dar și evidența evenimentelor ulterioare. Pentru sezonalitate, contracte noi sau perioade atipice, explică de ce intervalul ales este comparabil. Nici cea mai bună lună, nici cea mai slabă nu devin automat reperul corect. În instanță, afirmațiile trebuie probate potrivit regulilor procesuale; un calcul propriu nu are valoare decisivă prestabilită. [11] [27]

Întrebarea de clarificat Exemple de documente utile Limita documentului
Ce activitate depindea de vehicul? Contracte, comenzi, programări, foi de parcurs, evidențe pe vehicul Existența firmei nu dovedește singură capacitatea pierdută
Ce lucrări nu au mai fost realizate? Anulări, mesaje ale clienților, programări modificate, evidența curselor O comandă doar amânată trebuie separată de una pierdută
Cum este susținut câștigul obișnuit? Evidențe contabile, facturi, rapoarte ale platformelor și explicații ale perioadei comparabile Încasarea brută nu este automat beneficiul nerealizat
Ce costuri au fost evitate sau adăugate? Situații pe categorii, contracte și facturi pentru măsurile suplimentare Aceeași cheltuială nu se include în două poziții
Ce activitate a fost recuperată? Repartizarea pe flotă, subcontractarea, documentele înlocuitorului Continuarea unei alte activități nu dovedește automat că pierderea vehiculului a dispărut

Leagă fiecare sumă de document, titular și perioadă. Păstrează originalele și explică orice estimare ori lipsă; nu fabrica anulări și nu rescrie retrospectiv evidențele ca și cum ar fi contemporane accidentului. Organizarea generală a probelor este în Fotografii, martori și cronologie: cum organizez probele. [27]

Perioada și posibilitățile reale de continuare a activității

Păstrează cronologia imposibilității tehnice de utilizare, constatării, intrării în reparație și reluării activității. Norma RCA are reguli proprii privind intervalul lipsei de folosință, inclusiv pentru dauna totală economică nereparată; acestea sunt explicate în Lipsa de folosință și mașina de înlocuire. Nu număra automat orice zi până la plata despăgubirii ca zi de beneficiu comercial pierdut. Temeiul și intervalul cerut trebuie justificate, nu împrumutate fără analiză din alt tip de litigiu. [9] [17]

Documentează ce puteai face efectiv pentru limitarea pierderii: redistribuire reală în flotă, închiriere compatibilă, subcontractare sau reprogramare. Notează costul și obstacolele concrete. Existența altor mașini nu înseamnă automat că erau libere și potrivite; în sens invers, nu ascunde preluarea acelorași comenzi printr-o soluție alternativă. [7] [26] [25]

Pentru o activitate reglementată, verifică și dacă vehiculul înlocuitor poate fi folosit legal și contractual în acel scop. O închiriere obișnuită nu este, numai prin denumire, dovada îndeplinirii autorizărilor speciale. Ghidul nu stabilește procedura licențelor pentru transport, taxi sau transport alternativ. [23] [12]

Costuri suplimentare și evitarea dublei reparări

Costul unui înlocuitor sau al unui subcontractant poate urmări limitarea pierderii, dar trebuie justificat prin necesitate, durată, preț și efectul asupra activității. Pentru închirierea încadrată în norma RCA contează și condițiile privind clasa vehiculului și entitatea autorizată. Tractarea și depozitarea sunt discutate separat în Tractare, depozitare și transport: justificarea costurilor. [6] [8]

Compară costul suplimentar real cu costul activității fără accident. Dacă plătești alt transportator pentru a onora o comandă, explică și cheltuielile proprii pe care nu le mai faci. Dacă alternativa păstrează numai o parte din activitate, identifică pierderea rămasă. Nu este corect nici să se promită orice cumul, nici să se refuze orice combinație între costuri și câștig nerealizat fără examinarea suprapunerii. [26] [21]

Exemplu fictiv, numai pentru înțelegerea suprapunerii: pentru un grup precis de comenzi, să presupunem încasări de 1.000 lei și costuri variabile de 300 lei, toate pe aceeași bază, fără analiza fiscală. Dacă acele comenzi dispar și cei 300 lei nu se mai cheltuiesc, diferența ilustrativă este 700 lei, nu 1.000. Să presupunem acum, alternativ, că o închiriere suplimentară de 200 lei permite executarea integrală a acelorași comenzi, cu încasările și costurile obișnuite neschimbate. În această a doua ipoteză, nu se adaugă automat 700 lei „câștig pierdut” peste cei 200 lei: câștigul respectiv a fost păstrat. Alte costuri fixe sunt presupuse identice în ambele situații. Exemplul nu calculează despăgubirea cuvenită și nu dovedește că închirierea este acoperită într-un dosar real. [20]

Înregistrează separat plățile deja primite și ce au acoperit. Nu presupune că orice plată stinge toate diferențele și nici că aceeași pierdere poate fi prezentată din nou sub altă denumire. Pentru efectele acceptării, plății și unui acord de stingere a pretențiilor, vezi Acceptarea ofertei, plata parțială și tranzacția: diferențe importante. [21] [26]

Jurisprudență: alte vehicule nu înseamnă automat lipsa prejudiciului

În Decizia nr. 2233 din 27 octombrie 2021, publicată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), o societate de transport solicita despăgubiri după avarierea unui autotren. Litigiul privea răspunderea administratorului drumului, nu plata de către un asigurător RCA. Textul publicat redă argumentele ambelor părți și motivarea prin care recursurile au fost respinse. [24]

La evaluarea beneficiului nerealizat, instanța a avut în vedere expertiza contabilă și înscrisurile privind profitul unui vehicul similar. A înlăturat obiecția potrivit căreia continuarea activității cu alte vehicule ar fi exclus, prin ea însăși, pierderea folosinței celui avariat. A examinat și componenta TVA, pe care nu a inclus-o în beneficiul nerealizat din acea cauză. [25]

Exemplul arată de ce contează probele privind capacitatea economică pierdută, nu numai bilanțul global. Nu stabilește un tarif lunar, o regulă fiscală pentru toate despăgubirile sau dreptul de a cumula de două ori aceeași pierdere. Nici perioada acordată în acel litigiu cu administratorul drumului nu se transferă automat peste art. 25 din norma RCA. Soluția acestui dosar nu dovedește, singură, existența unei practici judiciare uniforme. [24] [25] [9]

Acoperirea, verificată înainte de însumarea pierderilor

Utilizarea profesională nu transformă orice pierdere într-o despăgubire RCA garantată, dar nici nu este o excludere generală de una singură. Legea acoperă prejudicii dovedite în cadrul răspunderii asigurate și prevede excluderi distincte, inclusiv anumite situații privind bunuri și vehicule ale aceleiași persoane, utilizarea instalațiilor ca utilaje ori operațiunile de încărcare și descărcare. Nu confunda aceste riscuri profesionale specific descrise cu orice accident al unei mașini folosite la muncă. [1] [13]

Identifică asigurătorul și temeiul cererii, mai ales dacă există leasing, mai mulți titulari sau un accident între vehicule ale aceleiași întreprinderi. Nu deduce din două facturi ori două polițe că excluderile nu mai contează. Pentru delimitarea acoperirii de regres, citește Excluderi și regres: despăgubirea victimei versus recuperarea de la șofer. [2] [5] [13]

Dacă se invocă o contribuție la mărirea pierderii, cere să fie explicate faptele și legătura cauzală. Legea tratează contribuția culpabilă, nu autorizează un procent standard aplicat tuturor afacerilor cu vehicule. [22]

Cum prezint cererea și ce îl întreb pe specialist

Pregătește o sinteză care identifică solicitantul, accidentul, vehiculul, perioada, temeiul și componentele cerute. Anexează calculul explicat, documentele numerotate și evidența plăților. Separă sumele certe în documente de ipotezele care necesită clarificare. Cere un răspuns motivat asupra diferențelor, nu numai confirmarea că fișierele au fost primite. Pentru urmărirea transmiterilor, folosește Asigurătorul cere completări: cum urmăresc ce am trimis. [28] [27]

Art. 21 alin. (1) din Legea RCA prevede 30 de zile de la înaintarea cererii de despăgubire pentru oferta justificată în condițiile legii ori pentru comunicarea motivelor respingerii totale ori parțiale. Termenul nu este egal cu durata reparației și nu înseamnă că o sumă estimată devine automat dovedită. Plata după acceptarea ofertei are reperul separat de 10 zile din alin. (4). Nu confunda aceste termene cu prescripția acțiunii: pentru aceea vezi Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate, fără a amâna verificarea până la finalizarea contabilității. [14] [15]

La un calcul contestat, contabilul sau expertul poate clarifica perioada comparabilă, repartizarea veniturilor pe vehicul, costurile evitate, costurile suplimentare și activitatea recuperată. Întrebările trebuie să privească date verificabile, nu obiectivul „confirmați suma pe care o doresc”. Instanța apreciază probele; rolul expertului este lămurirea împrejurărilor de fapt care cer specializare. Nu rezultă că orice dosar necesită obligatoriu o expertiză contabilă. [16] [29]

O analiză juridică individuală poate fi utilă când titularul dreptului este contestat, există un contract complex, o pierdere viitoare, o excludere invocată ori suprapunere între costuri și câștig. Nu orice accident cere avocat; alegerea nivelului de ajutor este explicată în Când pot gestiona singur demersurile și când mă poate ajuta un avocat. [5] [13] [17]

Termene și repere procedurale

REGULĂRăspunsul asigurătorului RCA la cererea de despăgubire
Interval

30 de zile

De când începe

Înaintarea cererii de despăgubire de către asigurat ori persoana prejudiciată, potrivit art. 21 alin. (1).

Cum se aplică

Se păstrează cererea completă și dovada înaintării; textul exprimă zile, nu 30 de zile lucrătoare. Acest ghid nu calculează ultima zi a unui caz individual.

Consecințe

Un răspuns sau o diferență contestată se analizează prin documente și regulile RCA; nu se prezumă că orice cifră din cerere este datorată.

[14]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Oferta presupune răspunderea dovedită și prejudiciul cuantificat; refuzul total ori parțial trebuie motivat și comunicat în scris, conform textului.

  • Nu este perioada pierderii profesionale ori a reparației. Nu se stabilește aici efectul fiecărei completări asupra unui dosar concret.

  • Nu înlocuiește termenele unei proceduri judiciare și nici verificarea prescripției.

REGULĂPlata după acceptarea ofertei RCA
Interval

10 zile

De când începe

Acceptarea ofertei; alternativ, primirea de către asigurător a hotărârii definitive ori a acordului entității de soluționare a litigiului, în condițiile art. 21 alin. (4).

Cum se aplică

Se identifică data actului declanșator și suma vizată. Nu se transformă termenul legal în 10 zile lucrătoare.

Consecințe

Întârzierea plății are reguli proprii; ghidul nu calculează automat accesorii sau o dată de prescripție.

[15]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu curge de la orice factură de înlocuire sau de la o estimare internă a profitului.

  • Efectele unui acord asupra celorlalte pretenții se citesc în document; nu se rezolvă prin simpla menționare a termenului.

Lista ta de pași

  • Identifică titularul, dreptul de folosință și activitatea, fără a amesteca SRL-ul cu persoana fizică ori cu PFA. [2] [3] [4]

  • Leagă fiecare sumă de comenzi, evidențe și perioada documentată; explică cheltuielile evitate și continuarea activității. [27] [18]

  • Separă costurile suplimentare, veniturile recuperate și pierderile rămase, fără dublarea aceleiași poziții. [26]

  • Păstrează cronologia tehnică și motivele pentru care o alternativă era ori nu era disponibilă. [9] [7]

  • Trimite calculul cu dovadă și cere motivarea diferențelor; nu confunda primirea actelor cu acceptarea sumei. [28]

Întrebări frecvente

Sunt asociatul unic. Pot cere în nume personal încasările pierdute de SRL?

Nu numai în temeiul acestei calități. Societatea participă în nume propriu, iar cererea trebuie să identifice persoana care a suferit prejudiciul. O eventuală pierdere personală se explică și se dovedește separat; nu se redenumește cifra de afaceri a societății ca venit personal. [3] [5]

Firma a continuat să lucreze cu alte vehicule. Asta exclude cererea?

Nu automat. Separă activitatea independentă a celorlalte vehicule de recuperarea exactă a activității pierdute. Decizia ÎCCJ nr. 2233/2021 a respins o asemenea obiecție în contextul probelor și al răspunderii administratorului drumului. Nu reprezintă însă acceptarea oricărei sume într-un dosar RCA. [25] [18]

Dacă nu am închiriat o mașină, nu pot discuta nicio pierdere?

Nu rezultă o asemenea regulă generală: legea și norma tratează lipsa de folosință, inclusiv înlocuirea temporară, iar Codul civil reglementează câștigul nerealizat. Rămân de probat pierderea, perioada și legătura cu accidentul; lipsa unei facturi de închiriere nu este înlocuită de un tarif imaginar. [1] [8] [6]

Pot cere înlocuitorul și beneficiul nerealizat în aceeași cerere?

Le poți prezenta ca poziții distincte, explicând temeiul și probele, dar nu sunt automat ambele datorate. Arată ce activitate a fost salvată, ce pierdere a rămas și ce cost este cu adevărat suplimentar; elimină suprapunerea aceleiași pierderi. [26] [21]

De reținut

Arată cele 23 idei principale ale ghidului

  • Dreptul solicitantului, răspunderea, întinderea și cauzalitatea se probează distinct.

    [2][5]

  • Societatea cu personalitate juridică nu se confundă cu asociatul ori administratorul.

    [3][19]

  • PFA este o întreprindere fără personalitate juridică; domeniul OUG nr. 44/2008 nu include toate profesiile liberale.

    [4][23]

  • Dreptul asupra vehiculului și pierderea activității pot aparține unor persoane diferite; rolurile se documentează.

    [2][5][19]

  • Regulile veniturilor persoanei rănite din art. 26 nu sunt formula universală a profitului vehiculului profesional.

    [10]

  • Reparația include în condițiile legii câștigul nerealizat și cheltuielile de limitare, nu automat toate încasările.

    [6][18]

  • Prejudiciul viitor și pierderea unei șanse au condiții distincte.

    [17]

  • Costurile evitate și activitatea realmente recuperată trebuie explicate în comparație, fără a deduce toate veniturile firmei.

    [18][25]

  • Tabelul probelor este un instrument practic, nu o listă impusă identic tuturor.

    [19][27]

  • Un calcul propriu nu are valoare judiciară decisivă prestabilită.

    [11]

  • Perioada lipsei de folosință RCA are condiții proprii; perioada altei răspunderi nu se transferă automat.

    [9][24]

  • Disponibilitatea altor vehicule și măsurile de limitare trebuie examinate în împrejurările reale.

    [7][25][26]

  • Înlocuirea într-o activitate reglementată cere verificarea condițiilor speciale, nu doar existența unei chirii.

    [23][12]

  • Cumulul costului suplimentar și al pierderii reziduale cere evitarea suprapunerii, nu acceptare ori interdicție automată.

    [21][26]

  • Exemplul cu 1.000 lei și 300 lei și varianta cu o chirie de 200 lei sunt ipoteze fictive, nu o evaluare juridică individuală.

    [20]

  • Contractul între client și furnizor nu stabilește singur suma RCA; poate fi probă relevantă.

    [12][5]

  • Decizia ÎCCJ nr. 2233/2021 privește administratorul drumului și respinge recursurile, nu obligă un asigurător RCA.

    [24]

  • În cazul publicat, expertiza și înscrisurile au susținut beneficiul, iar continuarea cu alte vehicule nu l-a exclus.

    [25]

  • Tratamentul TVA din speță nu este extrapolat asupra tuturor componentelor despăgubirii.

    [25]

  • Excluderile riscurilor profesionale specifice nu sunt identice cu folosirea profesională a oricărui vehicul.

    [1][13]

  • Contribuția la mărirea prejudiciului nu autorizează un procent standard în toate dosarele.

    [22]

  • Termenul de răspuns RCA de 30 de zile și cel de plată de 10 zile au declanșatori distincți.

    [14][15]

  • Expertiza lămurește fapte specializate; nu este obligatorie în orice dosar.

    [16][29]

Lipsa de folosință și mașina de înlocuire

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 5 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 11 alin. (1) și alin. (2) lit. b), d): prejudicii dovedite, cheltuieli de limitare și lipsa de folosință. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.11 alin.(1)
    Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 2 pct. 20, 22, 28: persoană prejudiciată, prejudiciu și utilizator. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 2
    Articolul 2 Definiții Termenii și expresiile utilizați/utilizate în prezenta lege au înțelesul prevăzut la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările ulterioare, precum și următoarele semnificații:1. accident de vehicule - eveniment în care a fost implicat cel puțin un vehicul în urma căruia au rezultat prejudicii materiale și/sau vătămarea sănătății și a integrității corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane; 2. Acord multilateral - acordul între birourile naționale ale asigurătorilor din statele membre ale Uniunii Europene sau părți la Acordul privind Spațiul Economic European și ale altor state asociate Uniunii Europene încheiat pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 2 din Directiva 72/166/CEE a Consiliului în ceea ce privește controlul asigurării de răspundere civilă auto, intrat în vigoare pentru biroul național auto din România în baza Deciziei Comisiei 2007/482/CE; 3. asigurare facultativă - asigurare în care raporturile dintre asigurat și asigurător și drepturile și obligațiile fiecărei părți se stabilesc prin contractul de asigurare; 4. asigurat - proprietarul sau utilizatorul unui vehicul sau unui tramvai a cărui răspundere civilă delictuală este preluată contractual de un asigurător RCA în baza contractului RCA valabil pentru prejudiciile produse terțelor persoane din accidente de vehicule/tramvaie; 5. asigurat cu risc ridicat - persoana pentru care, pe baza încadrării în clasele de risc, cel puțin 3 asigurători RCA ofertează un tarif de primă de N ori mai mare decât tariful de referință; 6. asigurător RCA - asigurător autorizat să practice asigurare RCA; 7. avizarea daunei - notificarea asigurătorului de către persoana prejudiciată, asigurat sau mandatarii acestora, cu privire la producerea evenimentului asigurat; notificarea trebuie să fie însoțită de documentele necesare stabilirii răspunderii asigurătorului RCA; 8. birou național auto - organizație profesională constituită în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, și care grupează societățile de asigurare care sunt autorizate într-un stat să practice asigurarea de răspundere civilă auto; 9. BAAR - asociație profesională, independentă și autonomă a tuturor societăților de asigurare, indiferent de forma de organizare și de statul în care își au sediul social, care, în baza legii, au dreptul să practice în România asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și care îndeplinește atribuțiile de birou național auto, de organism de plată a despăgubirilor, de organism de compensare, de centru de informare, precum și alte atribuții conferite prin lege; 10. bonus/malus - sistem prin care asiguratul este încadrat în una dintre clasele de bonus (ceea ce conduce la reducerea primei de asigurare) sau în una dintre clasele de malus (ceea ce conduce la majorarea primei de asigurare), în funcție de istoricul de daunalitate al acestuia în perioada de referință; 11. Carte Verde - document internațional de asigurare emis în numele biroului național auto, în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite; 12. cerere de despăgubire - documentul prin care partea prejudiciată sau asiguratul formulează către asigurătorul RCA sau către BAAR pretențiile de despăgubire; 13. contract RCA - contractul de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie, a cărui încheiere se constată prin polița de asigurare RCA, care atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule; condițiile contractuale pentru asigurarea RCA sunt stabilite de prezenta lege și de reglementările Autorității de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., emise în aplicarea acesteia; forma și conținutul contractului RCA se stabilesc prin reglementări ale A.S.F.; 14. contractant - persoana care încheie contractul RCA și care se obligă față de asigurătorul RCA să plătească prima de asigurare; 15. corespondent - persoana pe care biroul național auto din România o desemnează pentru a reprezenta unul sau mai mulți asigurători din străinătate, membri ai altor birouri naționale auto, pentru soluționarea cererilor de despăgubire formulate de persoanele prejudiciate prin accidente de vehicule produse pe teritoriul României prin intermediul unor vehicule asigurate RCA de asigurătorii respectivi; 16. daună totală economică - situația unui vehicul sau unui bun avariat a cărui valoare de reparație depășește valoarea de piață a acestuia; 17. decontare directă - serviciul auxiliar de gestionare a daunelor de către asigurătorii RCA a propriilor asigurați, care se ofertează obligatoriu de către asigurator, iar achiziția acestuia este opțională de către asigurat; 18. limitele teritoriale de aplicare ale asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule:a) teritoriul României; b) teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene, ale statelor părți la Acordul privind Spațiul Economic European, denumite în continuare state membre, și teritoriul Confederației Elvețiene; c) teritoriile statelor situate între două state care leagă direct două state membre ale Uniunii Europene, în care nu există birou național auto; d) teritoriile statelor în care sunt competente birourile naționale auto care au semnat Acordul multilateral; 19. mandatar - orice persoană fizică sau juridică împuternicită în condițiile legii să reprezinte interesele persoanei prejudiciate în raporturile acesteia cu asigurătorul RCA și cu unitatea reparatoare auto; 20. persoană prejudiciată - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA; 21. polița de asigurare RCA - documentul prin care se constată încheierea contractului de asigurare RCA și se atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie; 22. prejudiciu - efectul negativ suferit de către persoana prejudiciată prin producerea unui risc acoperit printr-un contract RCA; 23. răscumpărare - prejudiciul suportat de către asigurat în condițiile prezentei legi și ale contractului de asigurare RCA; 24. tarif de referință - prima de asigurare cu caracter orientativ determinată pe baza datelor statistice de la nivelul pieței de asigurări RCA. Tariful de referință se calculează conform formulei:T. ref = PR x (1+IBNR) x (1+f)^t x (1+i)^t/ (1-Ch-P) x (1-BM), în care: PR = prima de risc = dauna medie (Dm) x frecvența medie (Fm), rezultate pe baza datelor statistice; IBNR = factorul de încărcare aferent rezervei de daune întâmplate, dar neavizate sau insuficient avizate; f = rata anuală de modificare a frecvenței daunei, pe baza datelor statistice; i = rata anuală de modificare a inflației (severității) daunelor, pe baza datelor statistice; t = diferența în ani dintre data medie de apariție a daunelor din perioada de aplicare a tarifului de referință și data medie de apariție a daunelor din perioada de analiză; Ch = cheltuielile asigurătorului determinate la valoare medie exprimat ca procent din prima brută; P = marja de profit exprimată ca procent din prima brută; BM = încărcare datorită aplicării sistemului bonus-malus; Dm și Fm sunt factori raportați la ultimii 5 ani; 25. teritoriul în care staționează în mod obișnuit vehiculul:a) teritoriul statului de unde vehiculul are o plăcuță de înmatriculare sau înregistrare, fie că aceasta este permanentă sau temporară; sau b) în cazurile în care nu există înmatriculare/înregistrare pentru un anumit tip de vehicul, dar vehiculul are un contract RCA ori un semn distinctiv similar plăcuței de înmatriculare/înregistrare, teritoriul statului în care s-a eliberat contractul RCA sau semnul respectiv; sau c) în cazurile în care pentru anumite tipuri de vehicule nu există plăcuță de înmatriculare/înregistrare, contract RCA și nici vreun semn distinctiv, teritoriul statului în care proprietarul vehiculului este rezident permanent; sau d) în cazul în care vehiculul nu are plăcuță de înmatriculare/înregistrare sau are o plăcuță care nu corespunde ori nu mai corespunde cu vehiculul și a fost implicat într-un accident, teritoriul statului în care a avut loc accidentul, cu scopul de a soluționa cererea de despăgubire de către biroul național auto sau organismul de plată a despăgubirilor; 26. unitate reparatoare auto - persoană juridică care are înscris ca obiect de activitate executarea de lucrări de întreținere și reparație a vehiculelor și este autorizată pentru aceste activități; pentru reparațiile efectuate pe teritoriul României autorizația este eliberată de către Regia Autonomă "Registrul Auto Român", conform legii; 27. vehicul: a) orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie, dar care nu se deplasează pe șine, cu:(i) o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau (ii) masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h; b) orice remorcă destinată utilizării cu vehiculul menționat la lit. a), indiferent dacă este cuplată sau necuplată; c) tramvai; 27^1. utilizarea unui vehicul - orice utilizare a unui vehicul care este conformă cu funcția vehiculului de mijloc de transport la momentul accidentului, indiferent de caracteristicile vehiculului, de terenul pe care este utilizat și indiferent dacă acesta staționează sau este în mișcare; 28. utilizator - persoană fizică sau juridică, căreia proprietarul vehiculului îi acordă dreptul de folosință asupra acestuia, pe o anumită perioadă, în baza unui contract de închiriere, contract de leasing sau alt act întocmit în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 193 alin. (1)–(2), PDF p. 50: participarea în nume propriu a persoanei juridice. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 193
    Art. 193: Efectele personalităţii juridice (1)Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul civil şi răspunde pentru obligaţiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel. (2)Nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane de bună-credinţă calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dacă prin aceasta se urmăreşte ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: OUG nr.44/2008 privind activitățile economice ale persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familialeLege · Art. 2 lit. i) și j): PFA fără personalitate juridică; patrimoniul de afectațiune. · forma din 26 noiembrie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 2 lit. i)
    i) persoană fizică autorizată - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 2 lit. j)
    j) patrimoniul de afectațiune - masă patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor și obligațiilor afectate, prin declarație scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire sau printr-un un act adițional la acesta, exercitării unei activități economice;
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 22 alin. (1)–(2): stabilirea despăgubirilor și probe privind dreptul, răspunderea, întinderea și cauzalitatea. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 22 alin. (1), integral; PDF, pagina fizică 22
    Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.22 alin.(2), introducere · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (1)–(4), PDF p. 328: întinderea reparației, câștigul nerealizat și cheltuielile de evitare/limitare. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1385; PDF p.328
    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1371 alin. (1)–(2), PDF pp. 324–325: contribuția la producerea ori mărirea prejudiciului și evitarea lui. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1371; PDF p.324,325
    (1)În cazul în care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ţinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o. (2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care la cauzarea prejudiciului au contribuit atât fapta săvârşită de autor, cu intenţie sau din culpă, cât şi forţa majoră, cazul fortuit ori fapta terţului pentru care autorul nu este obligat să răspundă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 25 alin. (1): documente justificative, imposibilitatea utilizării, înlocuire temporară și entități autorizate. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.25 alin.(1), PDF p.26 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    Despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate, ca urmare a consecinţei lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestuia cu un vehicul dintr-o clasă similară sau inferioară celui avariat, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate, sunt stabilite pe baza documentelor justificative care dovedesc prejudiciul suferit ca urmare a imposibilităţii utilizării vehiculului avariat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 25 alin. (2)–(6): intervalele lipsei de folosință, acces la vehicul, daună totală nereparată și investigații. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art.25 alin.(2), PDF p.26 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    Perioada pentru care se acordă despăgubiri ca urmare a consecinţei lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia cu un vehicul dintr-o clasă similară sau inferioară celui avariat, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate, este perioada de timp în care proprietarul poate proceda la repararea acestuia, atunci când vehiculul nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic, conform alin. (3) - (6).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(3), PDF p.26 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    În cazul în care proprietarul procedează la repararea unui vehicul avariat care nu se încadrează în situaţia de daună totală economică, perioada menţionată la alin. (2) se consideră perioada cuprinsă între data avizării daunei şi data constatării avariilor de către asigurător, la care se adaugă: a) perioada în care proprietarul efectuează demersurile necesare introducerii în reparaţie a vehiculului, fără ca aceasta să depăşească 3 zile lucrătoare de la data efectuării constatării avariilor de către asigurătorul RCA; şi b) perioada de timp justificată necesară reparării vehiculului avariat într-o unitate reparatoare auto; aceasta începe de la data semnării documentelor care fac dovada introducerii în reparaţie a vehiculului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(4), PDF p.26 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    În cazul vehiculelor avariate a căror utilizare nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic, care se încadrează în categoria daunelor totale economice şi nu se mai repară, perioada pentru care se acordă despăgubiri ca urmare a consecinţei lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia cu un vehicul dintr-o clasă similară sau inferioară celui avariat, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate, este perioada cuprinsă între data avizării daunei şi data la care asigurătorul RCA înaintează oferta de despăgubire.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(5), PDF p.26 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    Perioada cuprinsă între data avizării daunei şi data constatării avariilor de către asigurătorul RCA poate fi invocată de către persoana prejudiciată numai în condiţiile în care aceasta permite accesul asigurătorului RCA la bunul avariat şi asigură condiţiile necesare în vederea efectuării constatării avariilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(6), PDF p.26 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    Perioada prevăzută la alin. (3) se prelungeşte corespunzător cu perioada în care vehiculul nu poate fi introdus în reparaţie atunci când asigurătorul RCA efectuează cercetări suplimentare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 26 lit. a) pct. (i)–(iii): veniturile persoanei vătămate, nu formula generală pentru vehiculul unei întreprinderi. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Norma ASF nr. 20/2017, art. 26, lit. a) pct. (i)–(vi) și lit. b) pct. (i)–(iii)
    La stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul vătămărilor integrității corporale sau sănătății sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele: a) în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății: (i) diferența dintre veniturile nete ale persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probate cu documente justificative, și indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitatea și/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării și a concediului medical; (ii) venitul mediu lunar net realizat în ultimul an din activități desfășurate de persoana prejudiciată ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; (iii) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; (iv) eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, și alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; (v) cheltuielile cu asistenți personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; (vi) prejudicii nepatrimoniale stabilite conform prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017; b) în caz de deces: (i) cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare, probate cu documente justificative; (ii) veniturile nete nerealizate și alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului și până la data decesului, prevăzute la lit. a), dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului; (iii) prejudicii nepatrimoniale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 249–250 și 264: sarcina probei, mijloace de probă și aprecierea lor. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.264; PDF p.95 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1270 și 1280–1281, PDF pp. 305 și 308: efecte între părți și față de terți. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 1270; PDF, paginile fizice 305
    (1)Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante. (2)Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 12 lit. b), c), k), l): excluderi care trebuie diferențiate de simpla utilizare profesională. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 12
    Articolul 12 Neacordarea despăgubirii Asigurătorul RCA nu acordă despăgubiri pentru:a) cazurile în care proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs:(i) într-un caz de forță majoră; (ii) din culpa exclusivă a persoanei prejudiciate; (iii) din culpa exclusivă a unei terțe persoane, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 11 alin. (3) lit. d); b) prejudiciile produse bunurilor aparținând conducătorului vehiculului răspunzător de producerea accidentului, precum și cele produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicită aceste despăgubiri; c) în următoarele situații:(i) prejudiciile au fost produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un vehicul asigurat RCA, aflat în proprietatea ori utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și care este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică; (ii) bunul avariat și vehiculul asigurat fac parte din patrimoniul comun al soților; (iii) bunul avariat este utilizat de proprietarul vehiculului asigurat, care a produs dauna; d) prejudiciile cauzate în situațiile în care nu se face dovada valabilității la data accidentului a asigurării RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere; e) partea din prejudiciu care depășește limitele de răspundere stabilite prin contractul RCA, produs în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului; f) amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului; g) cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă; h) sumele pe care conducătorul vehiculului răspunzător de producerea prejudiciului este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului care i-a încredințat vehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui vehicul; i) prejudiciile produse bunurilor transportate, dacă între proprietarul sau utilizatorul vehiculului care a produs accidentul ori conducătorul auto răspunzător și persoanele prejudiciate a existat un raport contractual la data producerii accidentului; j) prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate în vehiculul cu care s-a produs accidentul, dacă asigurătorul RCA poate dovedi că persoanele prejudiciate știau că vehiculul respectiv era furat; k) prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalațiile montate pe vehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalații de lucru, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; l) prejudiciile produse prin accidente survenite în timpul operațiunilor de încărcare și de descărcare, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; m) prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase: radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile, care au determinat sau au agravat producerea prejudiciului; n) prejudiciile cauzate prin utilizarea unui vehicul în timpul unui atac terorist sau război, dacă evenimentul are directă legătură cu respectivul atac ori război.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 21 alin. (1) lit. a)–b): răspunsul în 30 de zile la cererea de despăgubire, oferta și refuzul motivat. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 21 alin. (1)
    În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat: a) fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părții prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 21 alin. (4): plata în 10 zile de la acceptarea ofertei ori de la primirea actului de soluționare prevăzut de text. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.21 alin.(4)
    Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 330 alin. (1)–(5): lămurirea unor împrejurări de fapt prin specialiști. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 330 — Încuviinţarea expertizei; textul articolului; PDF p. 113 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanţă să aibă loc conform dispoziţiilor art. 336. (2)Când este necesar, instanţa va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate. (3)În domeniile strict specializate, în care nu există experţi autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalităţi ori specialişti din domeniul respectiv. (4)Dispoziţiile referitoare la expertiză, cu excepţia celor privind aducerea cu mandat, sancţionarea cu amendă judiciară şi obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) şi (3). (5)La efectuarea expertizei în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot participa experţi aleşi de părţi şi încuviinţaţi de instanţă, având calitatea de consilieri ai părţilor, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relaţii, să formuleze întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (2), (4), PDF p. 328: prejudiciul viitor neîndoielnic și pierderea unei șanse. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1385; PDF p.328
    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (1), (3), PDF p. 328, aplicat comparației economice între situația fără accident și cea documentată. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1385 alin. (1), (2), (3); PDF p. 328
    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 22 alin. (2), aplicat fișei solicitant–vehicul–activitate–pierdere. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.22 alin.(2), introducere · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (1), (3), aplicat exemplului cu 1.000 lei, 300 lei și 200 lei. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 1385 alin. (1), (2), (3); PDF p. 328
    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 14 alin. (1): despăgubirea în cuantum egal cu prejudiciul, în limitele răspunderii. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 14
    Articolul 14 Cuantumul despăgubirilor(1) Despăgubirile se acordă în cuantum egal cu întinderea prejudiciului până la limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA care este egală cu cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislația aplicabilă și cea prevăzută în contractul RCA, iar asigurătorul este obligat să comunice valoarea maximă de despăgubire, la cererea păgubitului sau a mandatarului acestuia, în termen de 7 zile calendaristice.(2) În cazul daunei totale economice, asigurătorul evaluează vehiculul avariat, printr-un sistem de evaluare specializat sau prin documente emise în condițiile legii pentru a-i determina valoarea de piață din momentul premergător evenimentului. Păgubitul poate opta pentru reparare până la valoarea de piață a vehiculului, calculată în urma evaluării, sau pentru soluționarea cazului ca daună totală prin plata diferenței dintre valoarea de piață a vehiculului și valoarea epavei.(3) Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.(4) Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul le plătește cu titlu de dezdăunare și pentru cheltuielile de judecată și/sau cheltuielile aferente în cazul soluționării alternative a litigiului persoanelor prejudiciate prin vătămare corporală sau deces și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.(5) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori decesului, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepția conducătorului vehiculului din vina căruia s-a produs accidentul.(6) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori decesului altor persoane în afara conducătorului auto răspunzător de producerea accidentului, se acordă despăgubiri și pentru prejudiciile produse soțului/soției sau persoanelor care se află în întreținerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat.(7) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori decesului unei persoane ori de avariere sau distrugere de bunuri, se acordă despăgubiri dacă vehiculul care a produs accidentul este identificat și asigurat, chiar dacă autorul accidentului a rămas neidentificat.(8) Pentru avarierea sau distrugerea bunurilor, despăgubirile se acordă pentru bunurile aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate în acel vehicul, numai dacă acestea nu erau transportate în baza unui raport contractual existent cu proprietarul sau cu utilizatorul vehiculului respectiv, precum și dacă nu aparțineau proprietarului, utilizatorului ori conducătorului vehiculului răspunzător de producerea accidentului.(9) Despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la alin. (1)-(6) și (8) se acordă și în cazul în care conducătorul vehiculului, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decât asiguratul.(10) Despăgubirile se plătesc și atunci când persoanele prejudiciate nu au domiciliul, reședința sau sediul în România.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 13 alin. (1): contribuția culpabilă la accident sau la mărirea prejudiciului; numai partea imputabilă. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 13 alin. (1), ambele fraze
    În situația în care persoana prejudiciată a contribuit, din culpă, la producerea accidentului sau la mărirea prejudiciului, cel chemat să răspundă va fi ținut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă. În astfel de situații întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea constatată prin orice mijloc de probă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: OUG nr.44/2008 privind activitățile economice ale persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familialeLege · Art. 1 alin. (2)–(3¹) și art. 6: limitele domeniului OUG 44/2008 și menținerea autorizărilor speciale. · forma din 26 noiembrie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art. 1 alin. (2)
    (2) Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică profesiilor liberale, precum și acelor activități economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 1 alin. (3)
    (3) Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică acelor activități economice pentru care, prin lege, sunt instituite anumite restricții de desfășurare ori alte interdicții și acelor activități interzise expres prin lege pentru libera inițiativă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 1 alin. (3^1)
    (3^1) În cazul activităților economice a căror organizare și autorizare sunt reglementate prin legi speciale, dacă acestea nu prevăd altfel, sunt aplicabile numai prevederile prezentei ordonanțe de urgență privind înregistrarea la oficiul registrului comerțului ca obligație prealabilă în vederea autorizării de către autoritățile competente stabilite de prevederile legilor speciale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 6 alin. (1)–(2)
    Articolul 6(1) Orice activitate economică desfășurată permanent, ocazional sau temporar în România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale trebuie să fie înregistrată și autorizată, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.(2) Autorizarea funcționării, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, nu exonerează persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale de obligația de a obține, înainte de începerea activității, autorizațiile, avizele, licențele și altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfășurarea anumitor activități economice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: ÎCCJ, Secția I civilă — Decizia2233 din27.10.2021, publicare oficială de jurisprudențăHotărâre · Decizia ÎCCJ 2233/27.10.2021, antet, secțiunea I pct. 1–4, secțiunea II și fraza finală privind respingerea recursurilor.Înalta Curte de Casație și Justiție · 2233 · 27 octombrie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Antet și secțiunea I pct.1 — cererea și părțile
    I.C.C.J., Secția I civilă, decizia nr. 2233 din 27 octombrie 2021 I.Circumstanţele cauzei 1.Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la data de 27.02.2019, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii UAT Judeţul Satu Mare şi Consiliul Judeţean Satu Mare, obligarea acestora la plata, către reclamantă, în solidar, a sumelor de 141.943,39 lei cu titlu de daune materiale şi 564.000 lei cu titlu de daune morale datorită lipsei de folosinţă a autovehiculului în cauză, sume ce urmează a fi reactualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală calculate de la data de 06.11.2018 şi până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată. Pârâta UAT Judeţul Satu Mare a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive din perspectiva disp. art. 30 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002 coroborate cu art. 22 din O.G. nr. 43/1997, responsabilitatea pentru aspectele invocate de către reclamantă revenind, în plan legal, administratorului drumului public în cauză, în speţă Consiliului Judeţean Satu Mare. Pârâtul Consiliul Judeţean Satu Mare a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată. La termenul de judecată din data de 07.06.2019, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei UAT Judeţul Satu Mare şi a respins acţiunea reclamantei faţă de această pârâtă, pentru considerentele expuse pe larg în cuprinsul încheierii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Secțiunea II — de la „Referitor la modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor” până la prejudiciul viitor
    Referitor la modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor, contrar susţinerilor recurenţilor, aceasta nu a fost una discreţionară, ci a avut susţinere în actele depuse la dosarul cauzei în dovedirea prejudiciului cauzat. Recurenta-reclamantă susţine că despăgubirile trebuiau suportate integral de către pârât şi că suma aferentă beneficiului nerealizat trebuia acordată cu TVA, iar recurentul-pârât susţine că în stabilirea beneficiului nerealizat instanţa de apel a luat în considerare numai documentele depuse de către reclamantă, nu a dispus o expertiză contabilă pentru a stabili care este nivelul beneficiului nerealizat şi nu a luat în considerare faptul că profitul societăţii reclamante nu a fost diminuat, întrucât aceasta nu a fost împiedicată să desfăşoare activităţi economice de profil. Întrucât s-a concluzionat, de prezenta instanţă, că stabilirea culpei şi a întinderii acesteia s-a făcut în condiţii de apreciere, pe baza elementelor de fapt decurgând din analiza probelor administrate de către instanţa de control judiciar devolutivă, este evident că şi despăgubirile stabilite în cauză, vor fi aferente procentului în care fiecare parte răspunde de accidentul produs. În ceea ce priveşte acordarea beneficiului nerealizat, în mod corect instanţa de apel a reţinut că acesta nu poate cuprinde şi TVA, câtă vreme este vorba despre o taxă datorată în raporturile de drept fiscal care nu se circumscrie noţiunii de profit net al societăţii, ci vizează o obligaţie legală privind exploatarea unei întreprinderi, ce poate fi dedusă în condiţiile legii, astfel încât în final să fie suportată chiar de către consumator. Contrar susţinerilor recurentului-pârât, dimensiunea beneficiului nerealizat a fost stabilită pe baza probelor dosarului, nu doar pe baza situației analitice a firmei privind profitul brut realizat pe un mijloc de transport similar pe perioada 06.11.2018-30.06.2020 și a sintezei situației analitice prin care sunt scăzute din profitul brut toate cheltuielile, inclusiv impozitul, stabilindu-se un profit fără TVA de 12.774,50 lei pe lună în perioada 06.11.2018-30.06.2020. Astfel, distinct de raportul de expertiză contabilă efectuat la fond, în apel s-au depus înscrisurile solicitate de instanţă, respectiv acte contabile în legătură cu profitul net realizat al unui vehicul similar. De aceea, instanţa de apel a constatat, în mod corect, că reclamanta este îndreptățită la acordarea despăgubirilor pentru beneficiul nerealizat ca urmare a avarierii autovehiculului, pe perioada 06.11.2018-06.03.2021, prin raportare la suma fără TVA calculată la fond de expertul contabil. La sumele acordate cu titlu de despăgubiri, instanţa de apel a aplicat coeficientul de 20% al culpei comune, reducându-le în mod corespunzător. Susţinerea recurentei-pârâte în sensul că reclamanta avea și alte autovehicule închiriate cu care și-a desfășurat activitatea nu poate fi reținută, întrucât acordarea beneficiului nerealizat nu se raportează la faptul continuării sau încetării activităţii acesteia, ci la imposibilitatea obiectivă de a folosi autovehiculul avariat. Profitul realizat de către reclamantă în desfăşurarea activităţii sale specifice nu are relevanţă în ceea ce priveşte prejudiciul viitor. În lipsa reparării autovehiculului avariat şi a plăţii despăgubirii pentru distrugerea acestuia, acordarea şi pentru viitor a acestor despăgubiri se circumscrie dispoziţiilor art. 1385 alin. 2 C.civ., aplicabile în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Secțiunea II — fraza finală privind respingerea recursurilor
    Pentru aceste considerente, Înalta Curte a respins, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta SC A. SRL şi de pârâtul Consiliul Judeţean Satu Mare împotriva deciziei nr. 293/A din 9.03.2021 a Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: ÎCCJ, Secția I civilă — Decizia2233 din27.10.2021, publicare oficială de jurisprudențăHotărâre · Secțiunea II, paragrafele de la „Referitor la modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor” până la concluzia privind prejudiciul viitor.Înalta Curte de Casație și Justiție · 2233 · 27 octombrie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Secțiunea II — de la „Referitor la modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor” până la prejudiciul viitor
    Referitor la modalitatea de stabilire a cuantumului despăgubirilor, contrar susţinerilor recurenţilor, aceasta nu a fost una discreţionară, ci a avut susţinere în actele depuse la dosarul cauzei în dovedirea prejudiciului cauzat. Recurenta-reclamantă susţine că despăgubirile trebuiau suportate integral de către pârât şi că suma aferentă beneficiului nerealizat trebuia acordată cu TVA, iar recurentul-pârât susţine că în stabilirea beneficiului nerealizat instanţa de apel a luat în considerare numai documentele depuse de către reclamantă, nu a dispus o expertiză contabilă pentru a stabili care este nivelul beneficiului nerealizat şi nu a luat în considerare faptul că profitul societăţii reclamante nu a fost diminuat, întrucât aceasta nu a fost împiedicată să desfăşoare activităţi economice de profil. Întrucât s-a concluzionat, de prezenta instanţă, că stabilirea culpei şi a întinderii acesteia s-a făcut în condiţii de apreciere, pe baza elementelor de fapt decurgând din analiza probelor administrate de către instanţa de control judiciar devolutivă, este evident că şi despăgubirile stabilite în cauză, vor fi aferente procentului în care fiecare parte răspunde de accidentul produs. În ceea ce priveşte acordarea beneficiului nerealizat, în mod corect instanţa de apel a reţinut că acesta nu poate cuprinde şi TVA, câtă vreme este vorba despre o taxă datorată în raporturile de drept fiscal care nu se circumscrie noţiunii de profit net al societăţii, ci vizează o obligaţie legală privind exploatarea unei întreprinderi, ce poate fi dedusă în condiţiile legii, astfel încât în final să fie suportată chiar de către consumator. Contrar susţinerilor recurentului-pârât, dimensiunea beneficiului nerealizat a fost stabilită pe baza probelor dosarului, nu doar pe baza situației analitice a firmei privind profitul brut realizat pe un mijloc de transport similar pe perioada 06.11.2018-30.06.2020 și a sintezei situației analitice prin care sunt scăzute din profitul brut toate cheltuielile, inclusiv impozitul, stabilindu-se un profit fără TVA de 12.774,50 lei pe lună în perioada 06.11.2018-30.06.2020. Astfel, distinct de raportul de expertiză contabilă efectuat la fond, în apel s-au depus înscrisurile solicitate de instanţă, respectiv acte contabile în legătură cu profitul net realizat al unui vehicul similar. De aceea, instanţa de apel a constatat, în mod corect, că reclamanta este îndreptățită la acordarea despăgubirilor pentru beneficiul nerealizat ca urmare a avarierii autovehiculului, pe perioada 06.11.2018-06.03.2021, prin raportare la suma fără TVA calculată la fond de expertul contabil. La sumele acordate cu titlu de despăgubiri, instanţa de apel a aplicat coeficientul de 20% al culpei comune, reducându-le în mod corespunzător. Susţinerea recurentei-pârâte în sensul că reclamanta avea și alte autovehicule închiriate cu care și-a desfășurat activitatea nu poate fi reținută, întrucât acordarea beneficiului nerealizat nu se raportează la faptul continuării sau încetării activităţii acesteia, ci la imposibilitatea obiectivă de a folosi autovehiculul avariat. Profitul realizat de către reclamantă în desfăşurarea activităţii sale specifice nu are relevanţă în ceea ce priveşte prejudiciul viitor. În lipsa reparării autovehiculului avariat şi a plăţii despăgubirii pentru distrugerea acestuia, acordarea şi pentru viitor a acestor despăgubiri se circumscrie dispoziţiilor art. 1385 alin. 2 C.civ., aplicabile în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (1), (3), coroborat cu art. 1371, pentru cheltuieli suplimentare și pierderea rămasă după măsuri de limitare. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 1385 alin. (1), (2), (3); PDF p. 328
    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 1371; PDF p.324,325
    (1)În cazul în care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ţinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o. (2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care la cauzarea prejudiciului au contribuit atât fapta săvârşită de autor, cu intenţie sau din culpă, cât şi forţa majoră, cazul fortuit ori fapta terţului pentru care autorul nu este obligat să răspundă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 22 alin. (2), pentru registrul documentelor economice și cronologia pierderii. · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.22 alin.(2), introducere · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente:
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 21 alin. (1), pentru formularea distinctă a pretențiilor și cererea unui răspuns motivat pe componente. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 21 alin. (1)
    În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat: a) fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părții prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 264 și 330, pentru formularea întrebărilor economice către specialist. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.264; PDF p.95 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Ce documente pregătesc pentru dosarul RCAC03 · 8 MIN · GHIDAsigurătorul cere completări: cum urmăresc ce am trimisC03 · 9 MIN · GHIDAcceptarea ofertei, plata parțială și tranzacția: diferențe importanteC03 · 9 MIN · GHIDExcluderi și regres: despăgubirea victimei versus recuperarea de la șoferC03 · 14 MIN · GHIDTractare, depozitare și transport: justificarea costurilorC04 · 7 MIN · GHIDLipsa de folosință și mașina de înlocuireC04 · 8 MIN · GHIDDespăgubiri pentru vătămări: traseul și documentele esențialeC05 · 11 MIN · GHIDFotografii, martori și cronologie: cum organizez probeleC02 · 8 MIN · GHIDTermene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHIDCând pot gestiona singur demersurile și când mă poate ajuta un avocatC21 · 12 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C04-012 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/masina-folosita-profesional-venituri-pierdute-si-costuri-suplimentare/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision