Sesizare, plângere penală și plângere prealabilă: diferențe
Nu orice accident cere același act și nu orice informare a poliției înlocuiește plângerea prealabilă. Mai întâi se verifică fapta și regimul legal, apoi cine poate formula actul, forma și termenul. Regula de trei luni privește plângerea prealabilă, nu toate sesizările. Retragerea și acordul privind despăgubirile au efecte distincte, iar modificările din 2025 trebuie citite cu regulile aplicării legii în timp. [1] [2] [8] [14] [18] [19]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 9 minute
- CATEGORIE
- Dosarul penal
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Patru denumiri care nu au același efect
- 03Nu toate accidentele cer aceeași plângere
- 04Cine poate formula plângerea și ce trebuie să conțină?
- 05Cele trei luni: începutul și dovada sunt esențiale
- 06Ce se întâmplă dacă poliția a început deja cercetări?
- 07Excepții și mai multe persoane vătămate
- 08Retragerea plângerii nu este același lucru cu plata despăgubirii
- 09Ce a clarificat Înalta Curte când una dintre două victime retrage plângerea
- 10Cum îmi organizez plângerea, fără un formular-tip?
- 11Termene și repere
- 12Lista ta de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane vătămate printr-o posibilă infracțiune în legătură cu un accident rutier.
Reprezentanți și apropiați care au nevoie să distingă rolurile, actele și condițiile demersurilor.
Evaluarea vinovăției într-un caz concret, diagnostic, tratament, calcul medico-legal sau al despăgubirilor.
Procedura penală a altui stat; redactarea unui act individual fără verificarea dosarului.
Patru denumiri care nu au același efect
Sesizarea este noțiunea generală: organul de urmărire penală află despre o posibilă infracțiune prin modalitățile legale. Plângerea este relatarea persoanei fizice sau juridice despre vătămarea proprie. Denunțul aduce la cunoștință o infracțiune, fără să presupună că autorul lui este victima. Sesizarea din oficiu este inițiativa organului care află despre faptă pe altă cale. [1] [7]
Plângerea prealabilă este condiția specială cerută numai pentru anumite infracțiuni: în afara excepțiilor legale, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare fără manifestarea de voință a persoanei îndreptățite. Are reguli proprii privind titularul și termenul. Faptul că există un număr de dosar nu dovedește singur că această condiție a fost îndeplinită. [2] [4]
| Act sau situație | Ce trebuie verificat | Ce nu rezultă automat |
|---|---|---|
| Plângere despre vătămarea proprie | Autorul, fapta, forma și probele cunoscute | Că orice faptă reclamată este infracțiune |
| Plângere prealabilă | Infracțiunea, voința titularului, forma și termenul | Că este înlocuită de orice notificare |
| Denunțul unui martor | Relatarea unei infracțiuni, făcută personal | Că reprezintă plângerea prealabilă a victimei |
| Sesizare din oficiu | Temeiul legal al acțiunii organului | Că dispare orice condiție specială prevăzută de lege |
Distincțiile din tabel rezumă normele, nu stabilesc încadrarea unui document concret. [1] [2] [7]
Nu toate accidentele cer aceeași plângere
Pentru uciderea din culpă, regimul general al punerii în mișcare din oficiu nu este înlocuit cu termenul de trei luni al plângerii prealabile. Pentru vătămarea corporală din culpă, art. 196 alin. (6) prevede plângerea prealabilă, cu excepțiile legale care trebuie examinate separat. Nu orice leziune și nu orice accident material întrunește automat elementele art. 196; încadrarea este stabilită de organele competente pe baza faptelor și probelor. [3] [4]
Descrie evenimentul și ce ai observat, fără să calculezi zile de îngrijiri medico-legale sau să alegi singur încadrarea după gravitatea aparentă. Lipsa unui act medical final nu este un motiv sigur de a aștepta cu sesizarea. Dacă urmările s-au manifestat ulterior, trebuie păstrată cronologia reală; vezi simptome și documentare după accident. [3] [9]
Notificarea asigurătorului și solicitarea unei despăgubiri au alți destinatari și obiect. Nu presupune că dosarul de daună, intervenția poliției sau relatarea unui martor au formulat în locul tău plângerea prealabilă necesară. Este o precauție de verificare a actului efectiv, nu afirmația că orice declarație anterioară ar fi inutilă. [2] [4] [21]
Cine poate formula plângerea și ce trebuie să conțină?
Plângerea cuprinde datele de identificare și calitatea solicitantului, descrierea faptei și indicarea făptuitorului și probelor dacă sunt cunoscute. Poate fi făcută personal sau prin mandatar cu mandat special; procura se atașează. În scris se semnează. Plângerea orală se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primește. [5]
Pentru forma electronică, Codul de procedură penală (CPP) cere certificarea prin semnătură electronică în condițiile legii. Nu este prudent să tratezi orice mesaj nesemnat ori simplu fișier scanat ca plângere valabilă fără verificarea cerinței. Transmiterea la timp și validitatea formei sunt două întrebări diferite. Ghidul nu recomandă un furnizor de semnătură și nu certifică un canal concret al unei instituții. [5] [10]
Pentru plângerea obișnuită, art. 289 alin. (7) permite și formularea de către un soț pentru celălalt ori de copilul major pentru părinte, cu posibilitatea persoanei vătămate de a nu și-o însuși. Această excepție nu trebuie transferată automat plângerii prealabile: art. 295 alin. (3) trimite la alin. (1)–(6) și (8), nu la alin. (7). Mandatul special și reprezentarea legală sunt probleme distincte de simpla relație de familie. [6]
Persoana fără capacitate de exercițiu este reprezentată legal, iar cea cu capacitate restrânsă formulează cu încuviințarea cerută de lege. Când reprezentantul este chiar persoana care ar fi comis fapta, se verifică normele speciale, nu se solicită pur și simplu acordul acestuia. [6] [12]
Cele trei luni: începutul și dovada sunt esențiale
Regula art. 296 este trei luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. Textul nu amână automat începutul până la identificarea șoferului, până la primirea certificatului medico-legal final ori până la oferta asigurătorului. Nu schimba data reală la care ai aflat fapta pentru a o potrivi cu un document ulterior. [8] [9]
Pentru minor ori persoana care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, sunt relevante regulile despre aflarea faptei de către persoana îndreptățită să reclame. Când plângerea este îndreptată împotriva reprezentantului legal, art. 296 prevede reperul numirii altui reprezentant. Aceste ipoteze trebuie corelate cu posibilitatea punerii în mișcare din oficiu prevăzută de Codul penal. [8] [12]
Trei luni nu înseamnă 90 de zile. CPP stabilește calculul termenelor pe luni prin ziua corespunzătoare, regula ultimei zile a lunii dacă nu există zi corespondentă și regula zilei nelucrătoare. Dovada depunerii, inclusiv recipisa scrisorii recomandate în condițiile art. 270, se păstrează separat de data redactării. Nu aștepta ultima zi pentru clarificarea formei sau a titularului. [10] [21]
Plângerea prealabilă adresată în termen unui organ judiciar necompetent rămâne valabilă și se trimite celui competent, potrivit art. 296 alin. (4)–(5). Aceasta nu este o garanție pentru trimiterea oricărui document la orice instituție, asigurător ori persoană privată. [8]
Ce se întâmplă dacă poliția a început deja cercetări?
Organul de urmărire verifică forma și termenul plângerii prealabile. Dacă aceasta este tardivă, art. 297 prevede înaintarea către procuror cu propunere de clasare. Dacă în cursul cercetărilor constată că plângerea era necesară, cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să o formuleze. Această regulă nu este, prin ea însăși, un nou termen general de trei luni acordat de fiecare chemare. [11] [8]
În cazul unei infracțiuni flagrante, organul trebuie să constate fapta chiar în lipsa plângerii prealabile; ulterior se aplică procedura privind voința persoanei vătămate. Prin urmare, procesul-verbal întocmit la fața locului și condiția plângerii sunt chestiuni care pot necesita verificări separate. [11]
Excepții și mai multe persoane vătămate
Codul penal permite punerea în mișcare și din oficiu în situațiile art. 157 alin. (4), inclusiv pentru persoana lipsită de capacitate ori cu capacitate restrânsă, și în ipoteza alin. (5), când persoana vătămată a decedat înainte de expirarea termenului. Nu înseamnă că orice rudă devine automat titularul plângerii proprii a victimei. [12]
În forma art. 199 după modificarea din 2026, vătămarea corporală din culpă săvârșită asupra unui membru de familie poate fi urmărită și din oficiu. Calitatea de membru de familie este una juridică; nu este suficient să numești pe cineva „apropiat”. Această excepție nu transformă orice accident cu pasager într-un caz de urmărire obligatorie din oficiu. [13]
Pentru fapta care a vătămat mai multe persoane, art. 157 alin. (2) permite angajarea răspunderii chiar dacă numai una a formulat plângerea. Există și regula privind mai mulți participanți la faptă. Aceste dispoziții nu elimină necesitatea existenței unei plângeri valabile sau a unui alt temei legal și nici verificarea infracțiunii concrete. [12]
Retragerea plângerii nu este același lucru cu plata despăgubirii
Art. 158 reglementează retragerea, inclusiv momentul până la hotărârea definitivă și regulile pentru persoanele fără capacitate ori cu capacitate restrânsă. Regimul actual are condiții importante: după modificarea adusă prin Legea nr. 116/2025, retragerea înlătură răspunderea în condiția însușirii de către procuror, inclusiv când acțiunea a pornit în urma plângerii. Simpla semnătură a victimei nu garantează, singură, încetarea procesului. [14] [15]
Prin Legea nr. 232/2025 s-a introdus și regula că retragerea nu produce efecte pentru infracțiunile de la art. 193 și 196 săvârșite asupra unui membru de familie. Aceste modificări trebuie examinate cu regulile aplicării legii penale în timp; ele nu sunt aplicate aici retroactiv tuturor accidentelor vechi. [16] [18]
Împăcarea, în sensul Codului penal, este posibilă numai în cazurile pentru care legea o prevede expres. O tranzacție civilă, plata ori renunțarea la anumite pretenții nu reprezintă automat o împăcare penală sau retragerea plângerii. Înainte de semnare, identifică exact persoanele, pretențiile și procedura vizate. [14] [19]
Ce a clarificat Înalta Curte când una dintre două victime retrage plângerea
În Decizia nr. 372 din 20 octombrie 2025 (hotărâre prealabilă), publicată la 5 decembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a analizat art. 196 alin. (4), referitor la o infracțiune care a produs urmări asupra a două persoane. A stabilit că retragerea plângerii de către una dintre ele nu desface unitatea legală a infracțiunii, în raport cu art. 157 alin. (2). Pe scurt: voința uneia nu șterge, doar prin retragere, urmarea produsă celeilalte. [17]
Poziția Ministerului Public în sensul unei alte soluții este un argument din procedură, nu hotărârea instanței. Dezlegarea nu stabilește rezultatul ulterior al apelului individual. Ea nu calculează despăgubiri, nu verifică termenul unei plângeri concrete și nu înlătură modificările art. 158 din 2025. Cauza de trimitere privea o faptă din 2022, astfel încât o frază din motivare nu trebuie transformată într-o regulă actuală necondiționată despre orice retragere. [17] [15] [16] [18]
Cum îmi organizez plângerea, fără un formular-tip?
Exemplu fictiv de organizare, nu model juridic obligatoriu: notezi data și locul evenimentului, cum ai aflat despre faptă, ce ai observat direct, persoanele și probele cunoscute, apoi exprimi clar ce demers penal soliciți. Atașezi documentele disponibile și păstrezi dovada depunerii. Nu inventezi un diagnostic, numele șoferului ori o probă pe care nu o deții. Când o informație nu este cunoscută, precizezi acest lucru. [5] [9] [21]
Cere confirmarea înregistrării și verifică dacă este necesară completarea formei sau clarificarea mandatului. Sprijinul pentru victimă, plângerea inițială, constituirea ca parte civilă și plângerea împotriva clasării au mecanisme distincte. Găsești drepturile și pașii de participare în ghidul persoanei vătămate. Informațiile sunt generale; pentru un termen contestat sau o retragere cu efecte neclare este utilă verificarea actelor de către un avocat, fără a presupune că avocatul este obligatoriu pentru orice depunere. [20] [19] [22]
Termene și repere procedurale
- Interval
3 luni, nu 90 de zile.
- De când începe
Ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei, cu regulile speciale din art. 296 alin. (2)–(3).
- Cum se aplică
Se pornește de la data dovedită a aflării faptei și se calculează pe luni, potrivit art. 269 alin. (3)–(4); dovada depunerii se face potrivit art. 270. Data-limită dintr-un caz individual se calculează pe actele lui.
- Consecințe
În lipsa plângerii necesare ori la tardivitate se aplică normele legale, inclusiv verificarea și propunerea de clasare din art. 297; nu se declară automat lipsită de efect orice sesizare în toate ipotezele.
Minorii, persoanele cu consiliere judiciară sau tutelă specială și plângerea îndreptată împotriva reprezentantului legal: art. 296 alin. (2)–(3).
Organ judiciar necompetent, dacă depunerea este în termen: art. 296 alin. (4)–(5).
Punerea în mișcare și din oficiu, unde este permisă: art. 157 Cod penal și art. 199 alin. (3).
- Interval
Până la pronunțarea hotărârii definitive, în condițiile legii aplicabile.
- De când începe
Existența unei proceduri pentru care plângerea prealabilă este relevantă.
- Cum se aplică
Este reper procesual, nu termen de un număr fix de zile. Efectele se verifică separat de data semnării.
- Consecințe
Nu este garantată încetarea prin simpla retragere și nu se echivalează automat cu renunțarea civilă.
Art. 158 alin. (4) după Legea nr. 116/2025: însușirea de către procuror.
Art. 158 alin. (5) după Legea nr. 232/2025: retragere fără efecte în ipotezele familiale enumerate.
Capacitatea, mai multe victime și legea penală aplicabilă în timp necesită analiză distinctă.
Lista ta de pași
Separă actele medicale de propriile observații și indică probele disponibile fără a inventa informații. [21]
Întrebări frecvente
Pot depune dacă nu știu cine era șoferul?
Un e-mail simplu este întotdeauna suficient?
Soțul poate face automat plângerea prealabilă în locul meu?
Nu transfera regula specială a plângerii obișnuite din art. 289 alin. (7): aceasta nu este inclusă în trimiterea art. 295 alin. (3). Verifică mandatul special ori reprezentarea legală aplicabilă. [6]
Dacă am primit bani, trebuie să retrag plângerea?
De reținut
Arată cele 18 idei principale ale ghidului
Art. 196 nu se aplică automat oricărei leziuni sau etichete de accident.
Mandatul pentru plângere trebuie să fie special; forma scrisă și electronică au condiții.
Excepția din art. 289 alin. (7) nu este inclusă în trimiterea din art. 295 alin. (3).
Regula termenului este de trei luni de la aflarea faptei, cu excepțiile legale.
Protecția depunerii la organ judiciar necompetent nu este generalizată la orice destinatar.
Constatarea infracțiunii flagrante și verificarea plângerii prealabile sunt distincte.
Art. 157 permite punerea în mișcare și din oficiu în ipotezele sale speciale.
Art. 199 alin. (3) din Codul penal, în forma din 2026, privește vătămarea din culpă a unui membru de familie.
Art. 158 alin. (5), introdus în 2025, înlătură efectele retragerii pentru infracțiunile de la art. 193 și 196 săvârșite asupra unui membru de familie.
Decizia ÎCCJ nr. 372/2025 (hotărâre prealabilă) menține unitatea infracțiunii când există două victime și una dintre ele retrage plângerea.
Opinia Ministerului Public în procedura Deciziei nr. 372/2025 nu este dispozitivul ÎCCJ.
Drepturile victimei într-un dosar penal de accident rutier
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 6 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Art.289 alin.(8); PDF p.197 · forma extrasului din 23 martie 2026Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (5) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (2), fragment final · forma extrasului din 23 martie 2026descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (6) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (4) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 290 alin. (1)–(3)(1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul se poate face numai personal, dispozițiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) și (8)-(10) aplicându-se în mod corespunzător. (3) Abrogat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
Art.296 alin.(1)–(4); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026(1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei. (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal. (4) Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Textul în documentul-sursă ↗Art.297 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.297 alin.(1); PDFpp.200–201 · forma extrasului din 23 martie 2026La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu propunerea de clasare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.295 alin.(1) și (2); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026(1) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. (2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.296 alin.(5); PDF p.200 · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 295 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.196 alin.(1)–(6); fără nota editorială dintre alin.(4) și (5)(1) Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârșită din culpă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. (3) Când fapta prevăzută în alin. (2) a fost săvârșită ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. (4) Dacă urmările prevăzute în alin. (1)-(3) s-au produs față de două sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. (5) Dacă nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfășurarea activității care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1) și alin. (3) constituie prin ea însăși o infracțiune se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. (6) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.192 alin.(1)–(3)(1) Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Când încălcarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere constituie prin ea însăși o infracțiune se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. (3) Dacă prin fapta săvârșită s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) și alin. (2) se majorează cu jumătate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 13 extrase citate
Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.19 alin.(3)Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
Textul în documentul-sursă ↗Art.19 alin.(1) și (5); PDFpp.7–8(1) Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. (5) Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c)Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.7 alin. (3)În cazurile prevăzute expres de lege, procurorul pune în mişcare şi exercită acţiunea penală după introducerea plângerii prealabile a persoanei vătămate sau după obţinerea autorizării ori sesizării organului competent sau după îndeplinirea unei alte condiţii prevăzută de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art.7 alin. (1)Procurorul este obligat să pună în mişcare şi să exercite acţiunea penală din oficiu atunci când există probe din care rezultă săvârşirea unei infracţiuni şi nu există vreo cauză legală de împiedicare, alta decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3).
Textul în documentul-sursă ↗Art.20 alin.(1^1); PDF p.8Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligaţia de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă şi dacă cere introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9(4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.20 alin.(8); PDF p.9Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 19 alin. (2)Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (1); PDF p. 8(1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (2); PDF p. 8(2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
Art.289 alin. (5) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (2), fragment final · forma extrasului din 23 martie 2026descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (6) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (4) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 295 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.289 alin.(8); PDF p.197 · forma extrasului din 23 martie 2026Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 295 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 290 alin. (1)–(3)(1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul se poate face numai personal, dispozițiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) și (8)-(10) aplicându-se în mod corespunzător. (3) Abrogat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.296 alin.(1)–(4); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026(1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei. (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal. (4) Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Textul în documentul-sursă ↗Art.296 alin.(5); PDF p.200 · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.296 alin.(1)–(4); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026(1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei. (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal. (4) Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (2), fragment final · forma extrasului din 23 martie 2026descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 7 extrase citate
Art.296 alin.(1)–(4); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026(1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei. (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal. (4) Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Textul în documentul-sursă ↗Art.270 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administraţia locului de deţinere ori la unitatea militară sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administraţia locului de deţinere pe actul depus, recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
Textul în documentul-sursă ↗Art.269 alin.(3) și (4); PDFp.186 · forma extrasului din 23 martie 2026(3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârşitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârşitul zilei şi lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni. (4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗Art.270 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaştere ori dintr-o greşeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competenţă, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
Textul în documentul-sursă ↗Art.269 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗Art.296 alin.(5); PDF p.200 · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Textul în documentul-sursă ↗Art.269 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.297 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.297 alin.(1); PDFpp.200–201 · forma extrasului din 23 martie 2026La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu propunerea de clasare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.157 alin.(1), (4), (5)(1) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală. (4) În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu. (5) Dacă persoana vătămată a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Legea nr. 53/2026 — dispozițiile privind Codul penal și măsurile de ocrotireTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 6 pct. 7: noul art. 199 alin. (1)–(3) CP7. Articolul 199 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 199 Violența în familie (1) Dacă faptele prevăzute la art. 188, art. 189 și art. 193-195^1 sunt săvârșite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime. (2) În cazul infracțiunii prevăzute la art. 193 săvârșite asupra unui membru de familie sau în condițiile prevăzute la art. 195^1, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. (3) În cazul infracțiunii prevăzute la art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.158 alin.(4) și (5)(4) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, indiferent dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare în urma unei plângeri prealabile sau din oficiu, în condițiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însușită de procuror. (5) În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, retragerea plângerii penale nu produce efecte.
Textul în documentul-sursă ↗Art.159 alin.(1)Împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 116/2025 — modificarea retragerii plângerii prealabileTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. I pct. 2: art. 158 alin. (4) CPLa articolul 158, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: (4) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, indiferent dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare în urma unei plângeri prealabile sau din oficiu, în condițiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însușită de procuror.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 232/2025 — art. 158 alin. (5) Cod penalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. II: art. 158 alin. (5) CPLa articolul 158 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins: (5) În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, retragerea plângerii penale nu produce efecte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: ÎCCJ, Decizia nr. 372 din 20 octombrie 2025 — unitatea infracțiunii și retragerea uneia dintre plângeriTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Dispozitiv — art. 196 alin. (4) și art. 157 alin. (2)În cazul infracțiunii complexe prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal, când urmarea prevăzută de lege s-a produs asupra a două persoane, iar una dintre persoanele vătămate își retrage plângerea prealabilă, se menține unitatea legală de infracțiune, în raport cu art. 157 alin. (2) din Codul penal.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 74–75 — unitatea infracțiunii și limitele efectelor retrageriiAșadar, în cazul infracțiunii complexe, prevăzută de art. 196 alin. (4) din Codul penal, când urmarea prevăzută de lege s-a produs asupra a două persoane, chiar dacă una dintre persoanele vătămate își retrage plângerea prealabilă, nu este de natură să afecteze unitatea legală și, implicit, încadrarea juridică, întrucât retragerea unei plângeri prealabile nu afectează tipicitatea infracțiunii în varianta agravantă. Pe de altă parte, faptul că este retrasă una din plângerile prealabile nu este lipsit de eficiență juridică, consecințele fiind evidente sub aspectul laturii civile, deși jurisprudența a identificat și efecte asupra soluționării laturii penale, respectiv în cadrul individualizării judiciare a pedepsei.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 48 — punctul de vedere al Parchetului, distinct de dispozitivAsupra chestiunii de drept supuse dezlegării Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a opinat în sensul că în cazul infracțiunii complexe, prevăzută de art. 196 alin. (4) din Codul penal, când urmarea prevăzută de lege s-a produs asupra a două sau mai multe persoane, unitatea legală de infracțiune nu își mai regăsește temeiul legal, în raport cu prevederile art. 158 alin. (2) din Codul penal, dacă plângerea prealabilă este menținută doar de o singură persoană vătămată.
Textul în documentul-sursă ↗Par. 18 — fragmentul privind data faptei din cauza de trimitereconstând în aceea că la data de 11 aprilie 2022 a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice și, pe fondul schimbării direcției de deplasare, fără a se asigura corespunzător, a intrat în coliziune cu un alt autoturism, iar în urma impactului a rezultat vătămarea corporală a persoanei vătămate U.C. (care a necesitat pentru vindecare un număr de 23-25 de zile de îngrijiri medicale) și a persoanei vătămate C.P. (care a necesitat pentru vindecare un număr de 23-25 de zile de îngrijiri medicale).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
art. 4Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.
Textul în documentul-sursă ↗Art.158 alin.(4) și (5)(4) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, indiferent dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare în urma unei plângeri prealabile sau din oficiu, în condițiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însușită de procuror. (5) În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, retragerea plângerii penale nu produce efecte.
Textul în documentul-sursă ↗Art.5 alin.(1)În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.3Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 18 extrase citate
Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.19 alin.(3)Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
Textul în documentul-sursă ↗Art.19 alin.(1) și (5); PDFpp.7–8(1) Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. (5) Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c)Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.20 alin.(1^1); PDF p.8Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligaţia de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă şi dacă cere introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9(4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.13 alin. (1)Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate şi măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare şi până în momentul ieşirii din vigoare, cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiile tranzitorii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.21 alin. (3)Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei.
Textul în documentul-sursă ↗Art.20 alin.(8); PDF p.9Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 19 alin. (2)Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (1); PDF p. 8(1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (2); PDF p. 8(2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 21 alin. (2)Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗Art. 21 alin. (1), PDF p. 9Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.
Textul în documentul-sursă ↗Art.22 alin. (1)Partea civilă poate renunţa, în tot sau în parte, la pretenţiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel.
Textul în documentul-sursă ↗Art.22 alin. (3)Partea civilă nu poate reveni asupra renunţării şi nu poate introduce acţiune la instanţa civilă pentru aceleaşi pretenţii.
Textul în documentul-sursă ↗art. 23 · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere, potrivit legii. (2) Inculpatul, cu acordul părții responsabile civilmente, poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile. (3) În cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii. Cu privire la pretențiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Legea 211/2004, art. 1^1 alin. (2)Măsurile de informare, sprijin și protecție, inclusiv evaluarea, acordate în condițiile prezentei legi nu sunt condiționate de introducerea unei plângeri în fața organelor de urmărire penală.
Textul în documentul-sursă ↗art. 4 alin. (1)–(8)(1) Organele judiciare au obligația de a încunoștința victimele infracțiunilor cu privire la: a) tipul de sprijin pe care victimele îl pot primi și din partea cui, inclusiv, în cazul în care este relevant, informații de bază privind accesul la asistență medicală, orice tip de asistență specializată, inclusiv asistență psihologică și cazare alternativă; b) organul de urmărire penală la care pot face plângere; c) dreptul la asistență juridică și instituția unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept; d) condițiile și procedura pentru acordarea asistenței juridice gratuite; e) drepturile procesuale ale persoanei vătămate și ale părții civile; f) condițiile și procedura pentru a beneficia de dispozițiile art. 113 din Codul de procedură penală, precum și de dispozițiile Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, cu modificările ulterioare; g) condițiile și procedura pentru acordarea compensațiilor financiare de către stat; h) dreptul de a fi informate, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea acestuia, conform Codului de procedură penală; i) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; j) autoritatea judiciară la care se vor putea adresa pe viitor pentru obținerea de informații privind stadiul cauzei, precum și datele de contact ale acesteia, dacă victima înțelege să depună o plângere. k) în cazul în care victima își are reședința sau locuința permanentă pe teritoriul unui alt stat membru UE, informații privind posibilitatea de depunere a plângerii penale sau a cererii de acordare a compensației financiare din partea statului pe teritoriul statului respectiv, precum și faptul că există posibilitatea, conform legislației privind cooperarea judiciară internațională, ca aceasta să fie audiată de autoritățile judiciare române fără a fi prezentă pe teritoriul României. (2) Informațiile prevăzute la alin. (1) sunt aduse la cunoștință victimei, într-un limbaj simplu și accesibil acesteia, atât de către primul organ judiciar la care aceasta se prezintă, cât și înainte de fiecare audiere a victimei de către organele judiciare. (3) Victimei i se aduc la cunoștință informațiile prevăzute la alin. (1) într-o limbă pe care o înțelege. Victimei i se înmânează sub semnătură un formular care cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1). În cazul în care nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal cu privire la aceasta. (4) Dacă victima este cetățean român aparținând unei minorități naționale, i se pot aduce la cunoștință informațiile prevăzute la alin. (1) în limba sa maternă. (5) Îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(3) se consemnează într-un proces-verbal, care se înregistrează la instituția din care face parte organul judiciar. (6) Cu ocazia primului contact cu autoritățile, victima poate fi însoțită de către o persoană aleasă de ea în vederea facilitării comunicării cu acestea. (7) La depunerea plângerii conform art. 289 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, victima va primi o confirmare scrisă a acesteia. Confirmarea va cuprinde numărul de înregistrare al plângerii, precum și date cu privire la fapta pentru care plângerea a fost depusă. (8) Dacă victima nu vorbește sau nu înțelege limba română, aceasta poate cere să primească, ulterior, și traducerea confirmării scrise prevăzute la alin. (7).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 11 extrase citate
Art.296 alin.(1)–(4); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026(1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei. (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal. (4) Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Textul în documentul-sursă ↗Art.297 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.297 alin.(1); PDFpp.200–201 · forma extrasului din 23 martie 2026La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu propunerea de clasare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.295 alin.(1) și (2); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026(1) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. (2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.296 alin.(5); PDF p.200 · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (5) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (2), fragment final · forma extrasului din 23 martie 2026descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (6) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.
Textul în documentul-sursă ↗Art.289 alin. (4) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 295 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 14 extrase citate
Art.81 alin.(1) lit.d)–h), selectiv lit.d),e),f); PDF p.37 · forma extrasului din 23 martie 2026d)dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiţia de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie comunicate; e)dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii; f)dreptul de a fi ascultată;
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(3), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, data ordonanţei sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar şi denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(5), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul în care nu cuprinde data ordonanţei sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar şi denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situaţie în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 339 alin. (5) · forma extrasului din 23 martie 2026Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.81 alin.(1) lit.b)–c); PDF p.37 · forma extrasului din 23 martie 2026b)dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; c)dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei;
Textul în documentul-sursă ↗Art.338 · forma extrasului din 23 martie 2026Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanţei.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (4) · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(4), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026Dispoziţiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗Art.81 alin.(1) lit.h); PDF p.37 · forma extrasului din 23 martie 2026h)dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată;
Textul în documentul-sursă ↗Art. 81 alin. (1)–(2)(1) În cadrul procesului penal, persoana vătămată are următoarele drepturi: a) dreptul de a fi informată cu privire la drepturile sale; a^1) dreptul de a fi informată cu celeritate despre împrejurarea că persoana aflată în arest, urmărită penal sau condamnată pentru infracțiunea care o afectează este eliberată sau a evadat din detenție, precum și cu privire la orice măsuri relevante adoptate pentru protecția sa în caz de eliberare sau evadare a autorului infracțiunii; b) dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii; c) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei; d) dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiția de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poștă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informații să îi fie comunicate; e) dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii; f) dreptul de a fi ascultată; g) dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor și experților; g^1) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română. În cazurile urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se apreciază că acest lucru este necesar și că nu împiedică exercitarea drepturilor persoanei vătămate; g^2) dreptul de a i se comunica traducerea într-o limbă pe care o înțelege a oricărei soluții de netrimitere în judecată, atunci când nu înțelege limba română; h) dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată; i) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; j) alte drepturi prevăzute de lege. (2) Persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală printr-o faptă penală pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și care nu dorește să participe la procesul penal trebuie să înștiințeze despre aceasta organul judiciar, care, dacă apreciază necesar, o va putea audia în calitate de martor.
Textul în documentul-sursă ↗