Cum se calculează termenele: repere și limite
Calculul unui termen începe cu identificarea regulii aplicabile și a evenimentului care îl declanșează. Zilele, lunile și orele nu se numără identic în toate regimurile, iar comunicarea, reprezentarea și modul depunerii pot schimba rezultatul. Acest ghid explică metoda; nu calculează o dată-limită pe baza datelor personale ale unui dosar. [1] [2] [3] [4]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 12 minute
- CATEGORIE
- Termene și prescripție
Cuprins · 17 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Întâi identific termenul, apoi îl număr
- 03Zilele libere nu înseamnă numai zile lucrătoare
- 04Săptămânile, lunile și anii nu se transformă în blocuri de zile
- 05Ce se întâmplă când ultima zi este nelucrătoare
- 06Termenele pe ore: o diferență care contează
- 07Comunicarea nu este întotdeauna data pe care o văd în portal
- 08Ora 24 și programul registraturii sunt reguli care se citesc împreună
- 09E-mailul și faxul în procesul civil: recepția trebuie dovedită
- 10În procesul penal: depunerea și înregistrarea administrativă sunt diferite
- 11Depășirea termenului și repunerea în termen
- 12Regulile vechi și schimbările legislative
- 13De ce nu oferim un calculator universal
- 14Termene și repere
- 15Lista ta de pași
- 16Întrebări frecvente
- 17Surse și trimiteri
Cui se adresează
Orientare privind pretenții după accidente rutiere și termene civile ori procesuale.
Calcul individual al ultimei zile; stabilirea diagnosticului sau a cauzalității medicale.
Termenele speciale din procedurile RCA, contravenționale ori penale și cele aplicate de Fondul de garantare a asiguraților (FGA) sau de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR), fără identificarea procedurii.
Accidente transfrontaliere și stabilirea legii străine aplicabile.
Întâi identific termenul, apoi îl număr
Întrebarea utilă nu este numai „câte zile am?”, ci „pentru ce act, în ce procedură și de la ce eveniment?”. Pentru termenul procedural civil, comunicarea este regula de început dacă legea nu dispune altfel; procedura penală are propriul text despre reperul care declanșează curgerea. Nu confunda o prescripție materială cu termenul pentru apel sau pentru o plângere. [3] [4] [5]
Scrie norma, destinatarul actului, titularul obligației de a acționa, unitatea de timp și dovada evenimentului inițial. Ghidurile RCA, FGA, BAAR și contravenționale trebuie citite în procedura lor, nu înlocuite printr-o regulă de numărare împrumutată fără verificare. Rezerva „dacă legea dispune altfel” este esențială. [2] [4]
Zilele libere nu înseamnă numai zile lucrătoare
În regulile civile generale pentru termene pe zile nu se iau în calcul prima și ultima zi. Codul de procedură civilă (CPC) spune similar că nu intră în calcul ziua de la care începe termenul și ziua în care se împlinește. Expresia practică „zile libere” descrie excluderea extremităților; nu înseamnă că orice sâmbătă, duminică sau sărbătoare din interiorul intervalului este eliminată. Regula specială pentru un termen formulat în zile lucrătoare trebuie identificată separat. [6] [2]
Exemplu ipotetic: pentru un termen procedural civil de trei zile comunicat luni, dacă se aplică art. 181 alin. (1) pct. 2 și nu intervine nicio excepție, marți, miercuri și joi sunt cele trei zile intermediare; ziua împlinirii este vineri. Exemplul ilustrează numai numărarea, nu stabilește că un anumit demers real are termen de trei zile. [2]
Săptămânile, lunile și anii nu se transformă în blocuri de zile
În Codul civil și CPC, un termen stabilit pe săptămâni, luni sau ani se împlinește în ziua corespunzătoare. Dacă ultima lună nu are acea zi, se folosește ultima zi a lunii. Codul civil precizează și că mijlocul lunii este ziua 15, iar jumătatea de lună adăugată uneia sau mai multor luni reprezintă 15 zile socotite la sfârșit. Aceste reguli nu justifică transformarea automată a unei luni în 30 de zile. [7] [2]
Exemplu ipotetic: o lună pornită de la 31 ianuarie ajunge, într-un an nebisect, la 28 februarie, înainte de verificarea eventualei prorogări a ultimei zile nelucrătoare. Calculul pe luni nu primește încă o zi numai fiindcă pentru termenele pe zile există excluderea extremităților. [7] [8] [2]
Ce se întâmplă când ultima zi este nelucrătoare
Pentru termenele care se calculează înainte în timp, Codul civil, CPC și art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală (CPP) prevăd, în domeniile lor, deplasarea împlinirii la prima zi lucrătoare următoare atunci când ultima zi cade într-o zi nelucrătoare. Se verifică ultima zi rezultată din calcul, nu se elimină toate zilele nelucrătoare din interior. [8] [2] [9]
Există însă termene minime care se numără înapoi, înaintea unui eveniment. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat Decizia nr. 3/2025 într-un recurs în interesul legii (RIL); aceasta privește strict sesizările procurorului prevăzute de art. 207 alin. (1), art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) CPP în materia măsurilor preventive. În acest calcul regresiv, considerentele explică deplasarea către ziua lucrătoare anterioară, iar dispozitivul nu consideră în termen sesizarea formulată în ultima zi astfel calculată. Paragraful 111 al deciziei indică, cel mai târziu, ziua care precede ultima zi a termenului. Nu este o regulă pentru a amâna până luni orice depunere și nici un termen de despăgubire al victimei. [38]
Pentru un dosar real trebuie verificat sensul calculului, calendarul relevant și orice normă specială. Durata unei măsuri restrictive, termenul pentru contestarea ei și intervalul minim anterior unei sesizări nu se confundă. Ghidul nu calculează date individuale privind măsuri preventive. [2] [4] [10] [38]
Termenele pe ore: o diferență care contează
CPC prevede, în regula sa generală, că termenul socotit pe ore începe să curgă de la ora zero a zilei următoare. Codul civil prevede excluderea primei și ultimei ore. Pentru termenele procedurale penale, art. 269 alin. (2) exclude ora inițială și ora împlinirii. Nu se poate alege între aceste formule numai după faptul că termenul conține cuvântul „ore”. [2] [11] [12]
În procedura penală există și distincția din art. 271: pentru durata măsurilor preventive ori a măsurilor restrictive de drepturi, ora sau ziua de început și cea de sfârșit intră în durată. Nu confunda durata unei măsuri cu termenul procedural pentru a o contesta. Ghidul nu efectuează calcule individuale privind privarea de libertate. [10] [4] [12]
Comunicarea nu este întotdeauna data pe care o văd în portal
Pentru termenul procedural civil trebuie verificată comunicarea prevăzută de lege, nu aleasă automat data afișată într-o listă de dosare. Art. 184 alin. (2) include și primirea sub semnătură a copiei, precum și cererea de comunicare a actului unei alte părți. De aceea se citește dovada din dosar și se verifică eventualele echivalențe legale. [3]
Păstrează actul comunicat, dovada de primire și documentele care arată cine a primit ori a solicitat comunicarea. Pentru un copil sau o persoană fără capacitate deplină, verifică desemnarea persoanei care reprezintă ori asistă: art. 184 alin. (3) prevede neînceperea ori întreruperea termenului procedural în situația sa specifică. Nu transforma această regulă într-o suspendare universală până la 18 ani. [3]
Art. 184 alin. (4) CPC reglementează distinct întreruperea și începerea unui nou termen după o nouă comunicare în caz de deces al unei părți ori al reprezentantului său. Textul precizează destinatarii comunicării: la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, respectiv către parte când a decedat reprezentantul. Simpla aflare a decesului nu trebuie confundată cu acea comunicare prevăzută de lege. [39]
Ora 24 și programul registraturii sunt reguli care se citesc împreună
CPC prevede împlinirea termenelor pe zile, săptămâni, luni sau ani la ora 24 a ultimei zile. Totuși, pentru un act care trebuie depus la instanță ori în alt loc, contează ora la care activitatea încetează legal acolo, cu aplicarea art. 183. A depune fizic și a transmite printr-o modalitate legal admisă nu sunt situații identice. [13] [14]
Codul civil are, la rândul său, regula orei 24, excepția actului ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă și trimiterea la art. 2556. Pentru acesta din urmă, art. 205^2 din Legea nr. 71/2011 precizează predarea prin scrisoare recomandată ori prin serviciile legal înființate indicate. Nu este suficientă presupunerea că orice mesaj trimis oricui echivalează cu depunerea valabilă. [6] [15] [16]
E-mailul și faxul în procesul civil: recepția trebuie dovedită
Art. 183 CPC include faxul și e-mailul, alături de modalitățile poștale și serviciile prevăzute de text. Pentru transmiterea electronică, dovada datei și orei privește mențiunea atestată de calculatorul ori faxul de primire al instanței. Un mesaj aflat în dosarul „Trimise” nu înlocuiește singur această dovadă. [14] [17]
Decizia ÎCCJ nr. 45/2020, o hotărâre prealabilă (HP), explică regimul art. 182–183 după modificarea prin Legea nr. 310/2018: pentru termenul procedural calculat pe zile, actul recepționat până la ora 24 a ultimei zile poate fi în termen chiar dacă programul instanței s-a încheiat. Paragraful 120 leagă explicit concluzia de recepția aparatului instanței. Aceasta nu prelungește programul ghișeului și nu rezolvă alte cerințe ale actului. [18] [19]
Verifică adresa oficială și păstrează mesajul, anexele efectiv transmise, confirmările și eventualele erori de livrare. Acestea sunt măsuri practice pentru a putea discuta proba recepției; nu reprezintă promisiunea că orice trimitere electronică, indiferent de formă și destinatar, este valabilă. [17] [18]
Forma documentelor este o verificare separată de oră. Pentru cererile și înscrisurile trimise prin e-mail instanțelor, art. 94¹ din Regulamentul instanțelor cere PDF-uri atașate direct. Alte formate și linkurile către platforme de stocare nu sunt acceptate, cu excepția solicitării exprese a instanței. Mesajul neconform nu este prelucrat, anexele nu sunt listate ori depuse la dosar, iar expeditorul este notificat să retransmită documentele în formatul acceptat. Notificarea nu trebuie tratată ca acordarea automată a unui nou termen procedural; recepția în termen și condițiile actului se verifică în continuare separat. [34] [14] [17]
În procesul penal: depunerea și înregistrarea administrativă sunt diferite
Pentru termenele procedurale penale, art. 269 separă regulile pentru ore, zile, luni și ani. Art. 270 alin. (1) protejează, în condițiile sale, depunerea la administrația locului de deținere, la unitatea militară ori prin scrisoare recomandată la poștă și indică dovezile corespunzătoare. Nu se importă automat întreaga enumerare a CPC. [4] [12] [20] [9] [21]
Decizia ÎCCJ nr. 12 din 28 aprilie 2020 (HP) stabilește că actul trimis prin e-mail ori fax în ultima zi a termenului calculat pe zile poate fi în termen chiar dacă organul judiciar îl înregistrează ulterior. Considerentele proprii explică de ce: depunerea se realizează când aparatura organului judiciar recepționează comunicarea, fapt demonstrat de raportul informatic. Nu este o dispensă de recepție în termen. [22] [23] [24]
Art. 270 alin. (2) privește și actul transmis, înainte de expirare, unui organ judiciar necompetent din necunoaștere ori greșeală vădită. Condițiile nu se elimină; nu este o regulă generală că orice adresă greșită sau orice terț poate primi actul în locul organului competent. [25]
Respectarea momentului depunerii nu înlocuiește condițiile de formă ale actului. De exemplu, pentru plângerea în formă electronică, art. 289 alin. (5) CPP cere certificarea prin semnătură electronică, în condițiile legii; art. 295 alin. (3) aplică această regulă în mod corespunzător plângerii prealabile. Nu rezultă că orice e-mail nesemnat este valabil numai fiindcă a sosit la timp. Tot astfel, regula plângerii nu se extinde fără text la orice alt act procedural. [35] [36] [22]
Depășirea termenului și repunerea în termen
În procedura civilă, nerespectarea termenului de exercitare a dreptului poate atrage decăderea, iar actul făcut peste termen este lovit de nulitate, în condițiile art. 185. Repunerea nu este automată: art. 186 cere motive temeinic justificate, dovedite. Actul și cererea de repunere se fac împreună, în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării; pentru căile de atac, durata este cea prevăzută pentru exercitarea acelei căi. [26] [27]
Repunerea în termenul de prescripție din art. 2522 Cod civil este un alt mecanism: presupune motive temeinice și exercitarea dreptului înainte de împlinirea a 30 de zile de la cunoașterea sau momentul la care trebuia cunoscută încetarea motivelor. Nu se schimbă între ele cele 15 și 30 de zile, nu se aplică automat legii vechi și nu se presupune că simpla solicitare rezolvă întârzierea. [28] [27] [29]
Pentru apelul penal, art. 411 prevede un alt mecanism: întârzierea trebuie să provină dintr-o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel să fie făcută în cel mult 10 zile de la încetarea ei. Hotărârea rămâne definitivă până la admiterea repunerii; instanța de apel poate suspenda executarea până la soluționare, fără ca suspendarea să opereze automat prin simpla cerere. Alin. (4) exclude aplicarea alin. (1) și (3) în situația redeschiderii procesului cerute de condamnatul în lipsă. Nu se folosește acest termen de zece zile ca termen universal pentru orice cerere penală. [37]
Regulile vechi și schimbările legislative
Pentru calculul unui termen trebuie stabilită și legea aplicabilă în timp. Art. 24–25 CPC separă procesele începute sub legea nouă de cele aflate deja în curs, sub rezerva dispozițiilor speciale. Data la care citești astăzi un articol nu stabilește singură regula procesului. [30] [31]
La prescripții, art. 201 din Legea nr. 71/2011 și art. 6 alin. (4) Cod civil cer o verificare separată pentru perioadele începute sub legea veche. Nici regulile privind minorul, nici o modificare procedurală nu pot fi folosite fără acest control temporal. [29] [32] [33]
De ce nu oferim un calculator universal
AccidenteRutiere.org nu transformă aceste reguli într-un rezultat automat pe baza unor date personale introduse într-un formular. Aceasta este alegerea modului de prezentare a ghidului, nu afirmația că legea interzice orice calculator de termene.
Un astfel de rezultat ar necesita mai întâi calificarea procedurii, identificarea comunicării valabile, a reprezentării, a regulii temporale și a excepțiilor. Alegerea greșită a oricăruia dintre aceste elemente poate schimba termenul înainte de primul calcul aritmetic. Exemplele de aici sunt ipotetice și limitate la norma precizată; nu confirmă ultima zi a unui dosar. [2] [3] [4] [29]
Alternativa utilă este o fișă de verificare: actul de făcut, norma exactă, evenimentul inițial și dovada lui, unitatea de timp, regula extremităților, ultima zi, ora și modalitatea depunerii, apoi dovada. Când există neclarități sau un termen apropiat, documentele trebuie analizate imediat, nu după expirarea rezultatului unui calcul presupus. [17] [26] [27]
Termene și repere procedurale
- Interval
Durata prevăzută de norma procedurii.
- De când începe
Comunicarea ori alt reper legal.
- Cum se aplică
Se exclud ziua inițială și ziua împlinirii; ultima zi nelucrătoare se prorogă conform art. 181.
- Consecințe
Determină ziua împlinirii; tardivitatea are regimul art. 185.
Nu înseamnă numai zile lucrătoare.
Regula specială poate dispune altfel.
- Interval
Ziua corespunzătoare; ultima zi a lunii dacă acea zi lipsește.
- De când începe
Reperul stabilit de norma aplicabilă.
- Cum se aplică
Nu se convertește o lună în 30 de zile; se verifică separat ziua nelucrătoare.
- Consecințe
Determină ziua, nu modalitatea valabilă de depunere.
Exemplele nu definesc durata unui demers real.
- Interval
Regula cronologică: prima zi lucrătoare următoare; pentru termenele regresive speciale, analiza se face separat.
- De când începe
Ultima zi rezultată prin calcul este nelucrătoare.
- Cum se aplică
Se determină mai întâi dacă intervalul curge înainte sau regresiv. În sfera Deciziei ÎCCJ nr. 3/2025 (RIL), ziua lucrătoare anterioară și interdicția sesizării în ultima zi calculată nu se înlocuiesc cu regula cronologică.
- Consecințe
Deplasează sfârșitul în condițiile normei.
Nu elimină automat zilele nelucrătoare din interior.
Nu se transpune duratei măsurilor restrictive fără analiză.
Decizia ÎCCJ nr. 3/2025 (RIL) privește exclusiv sesizările procurorului din art. 207 alin. (1), 222 alin. (4), 235 alin. (1) CPP; acest ghid nu face calculul măsurii preventive.
- Interval
Durata legală; început la ora zero a zilei următoare, în regula CPC.
- De când începe
Evenimentul care determină curgerea termenului.
- Cum se aplică
Art. 181 alin. (1) pct. 1, cu rezerva legii speciale.
- Consecințe
Determină intervalul potrivit procedurii.
Nu se importă în termenul penal pe ore.
- Interval
Durata legală, cu extremitățile excluse potrivit art. 269 alin. (2).
- De când începe
Ora ori ziua prevăzută de actul declanșator, dacă legea nu dispune altfel.
- Cum se aplică
Se aplică art. 269, nu art. 181 CPC.
- Consecințe
Stabilește calculul termenului procedural penal.
Durata măsurilor din art. 271 este distinctă.
- Interval
Include ora sau ziua inițială și pe cea finală.
- De când începe
Începutul măsurii potrivit actului și legii.
- Cum se aplică
Art. 271 CPP include extremitățile.
- Consecințe
Nu se aplică automat regula zilelor libere.
Nu este termenul procedural al contestației.
Ghidul nu calculează individual durata privării de libertate.
- Interval
Ora 24, cu regula programului legal pentru depunerea la un anumit loc.
- De când începe
Ultima zi determinată corect.
- Cum se aplică
Se aplică art. 182 împreună cu art. 183.
- Consecințe
Determină condițiile depunerii în ultima zi.
Regula electronică nu prelungește programul ghișeului.
- Interval
Recepție până la ora 24 a ultimei zile a termenului pe zile.
- De când începe
Ultima zi legală a termenului.
- Cum se aplică
Data și ora se verifică prin sistemul de primire al instanței.
- Consecințe
Înregistrarea administrativă ulterioară nu înlocuiește recepția dovedită.
Se aplică normele modificate prin Legea nr. 310/2018.
Nu rezolvă forma actului ori un destinatar greșit.
Respectarea orei nu înlocuiește forma legală. Pentru e-mailurile către instanțe, art. 94¹ impune PDF atașat direct, cu excepția solicitării exprese a instanței.
- Interval
Recepție în ultima zi legală a termenului calculat pe zile.
- De când începe
Termenul și destinatarul stabilite în procedura penală.
- Cum se aplică
Se distinge primirea de înregistrarea administrativă.
- Consecințe
Înregistrarea după termen nu produce singură tardivitatea actului primit în termen.
Se dovedește recepția prin informațiile tehnice ale organului judiciar.
Respectarea orei nu înlocuiește forma legală. Pentru e-mailurile către instanțe, art. 94¹ impune PDF atașat direct, cu excepția solicitării exprese a instanței.
Forma plângerii electronice se verifică separat conform art. 289 alin. (5) și, pentru plângerea prealabilă, art. 295 alin. (3).
- Interval
Cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării; pentru căile de atac, durata lor legală.
- De când începe
Încetarea împiedicării temeinic justificate.
- Cum se aplică
Se îndeplinește actul și se cere totodată repunerea, cu dovada motivelor.
- Consecințe
Instanța competentă decide repunerea.
Nu se acordă automat.
Termenul căii de atac înlocuiește durata de 15 zile în ipoteza art. 186.
- Interval
Înainte de împlinirea a 30 de zile.
- De când începe
Cunoașterea ori momentul când trebuia cunoscută încetarea motivelor temeinice.
- Cum se aplică
Se exercită dreptul la acțiune și se cere repunerea în condițiile art. 2522.
- Consecințe
Organul de jurisdicție competent verifică repunerea și judecarea cauzei.
Nu este art. 186 CPC.
Legea veche sau norma specială se examinează separat.
- Interval
Cel mult 10 zile de la încetarea împiedicării.
- De când începe
Încetarea cauzei temeinice de împiedicare, constatată de instanța de apel.
- Cum se aplică
Cererea de apel trebuie făcută în intervalul art. 411 alin. (1); nu se înlocuiește reperul cu cel al art. 2522 Cod civil.
- Consecințe
Până la admitere hotărârea rămâne definitivă. Instanța poate suspenda executarea până la soluționarea cererii, fără suspendare automată.
Instanța apreciază cauza temeinică; admiterea nu este automată.
Alin. (4) exclude alin. (1) și (3) pentru redeschiderea procesului cerută de condamnatul în lipsă.
Nu este un termen universal pentru orice cerere penală; eventualele trimiteri speciale se verifică separat.
Lista ta de pași
Păstrează comunicarea și verifică eventualele echivalențe legale. [3]
Controlează reprezentarea legală și eventualele efecte asupra curgerii termenului. [3]
Pentru un interval minim anterior altui eveniment, verifică sensul regresiv și norma specială, nu alege automat următoarea zi lucrătoare. [38]
Întrebări frecvente
Zile libere înseamnă zile lucrătoare?
Nu. În regula termenelor pe zile din art. 181 CPC sunt excluse ziua inițială și cea a împlinirii. Un termen definit expres în zile lucrătoare trebuie analizat după norma sa. [2]
O lună înseamnă 30 de zile?
Toate termenele pe ore pornesc la fel?
Pot depune fizic la instanță până la miezul nopții?
Este suficient că e-mailul meu apare ca trimis înainte de ora 24?
Dacă e-mailul meu din dosarul penal este înregistrat a doua zi, devine automat tardiv?
Am întotdeauna 15 zile pentru repunere?
Ghidul îmi poate confirma ultima zi dacă introduc data accidentului?
Pot folosi întotdeauna următoarea zi lucrătoare?
De reținut
Arată cele 29 idei principale ale ghidului
Exemplul ipotetic luni–vineri ilustrează numai un termen civil de 3 zile fără excepții.
Durata măsurilor preventive sau restrictive include extremitățile conform art. 271 CPP.
Comunicarea și echivalențele art. 184 trebuie dovedite; portalul nu este ales automat ca reper.
Lipsa persoanei desemnate să reprezinte sau să asiste are efectul procedural specific art. 184 alin. (3).
Dovada datei și orei e-mailului civil privește sistemul de primire al instanței.
Transmiterea unui act penal unui organ necompetent este protejată numai în condițiile art. 270 alin. (2).
Pentru sesizările procurorului din art. 207 alin. (1), 222 alin. (4), 235 alin. (1), Decizia ÎCCJ nr. 3/2025 (RIL) exclude sesizarea în ultima zi a termenului regresiv; explicația nu se transferă termenului victimei pentru despăgubiri.
Repunerea pentru apel penal are condițiile și intervalul de 10 zile din art. 411, cu menținerea caracterului definitiv până la admitere, suspendare posibilă și excepția alin. (4).
Decesul părții sau reprezentantului atrage mecanismul noii comunicări prevăzut de art. 184 alin. (4) CPC, nu un reper ales după simpla aflare a decesului.
Ce termene contează în dosarul penal?
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 12 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2551Durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.181 alin.(1)–(2), integral(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; 3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.184 alin.(1)–(3), integral(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.269 alin. (1)La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2528 alin. (1)Prescripţia dreptului la acţiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2553(1)Când termenul se stabileşte pe zile, nu se iau în calcul prima şi ultima zi a termenului. (2)Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile. (3)Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispoziţiile art. 2.556 rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2552 alin. (1)–(4); PDF arhivat, paginile fizice 589–590(1)Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. (2)Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni. (3)Mijlocul lunii se socoteşte a cincisprezecea zi. (4)Dacă termenul este stabilit pe o lună şi jumătate sau pe mai multe luni şi jumătate, cele 15 zile se vor socoti la sfârşitul termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2554Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.269 alin. (4)Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.271În calculul termenelor privind măsurile preventive sau orice măsuri restrictive de drepturi, ora sau ziua de la care începe şi cea la care se sfârşeşte termenul intră în durata acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2555Când termenul se stabileşte pe ore, nu se iau în calcul prima şi ultima oră a termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.269 alin. (2)La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.182 alin.(1)–(2), integral(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.183 alin.(1), integral(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2556Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poştal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obişnuit activitatea la acel oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.205^2Dispozițiile art. 2.556 se aplică în cazul în care înscrisurile au fost predate prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau telegrafic ori la un serviciu de curierat rapid sau la un serviciu specializat de comunicare, înființate potrivit legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.183 alin.(3)În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: ÎCCJ, HP nr. 45 din 22 iunie 2020 — depunerea prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului după închiderea registraturiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Par.120, considerente propriiÎn consecință, se impune a se concluziona că actul de procedură care, potrivit legii, trebuie depus la instanță, înăuntrul unui termen care se socotește pe zile, transmis prin e-mail sau fax, chiar ulterior orei la care încetează programul de lucru al instanței, însă recepționat de faxul sau calculatorul instanței până la ora 24,00 a ultimei zile a termenului procedural, este prezumat de lege ca socotit a fi făcut în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: ÎCCJ, HP nr. 45 din 22 iunie 2020 — depunerea prin fax sau e-mail în ultima zi a termenului după închiderea registraturiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
DispozitivÎn interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.269 alin. (3)Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârşitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârşitul zilei şi lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.270 alin. (1)Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administraţia locului de deţinere ori la unitatea militară sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administraţia locului de deţinere pe actul depus, recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: ÎCCJ, Decizia nr. 12 din 28 aprilie 2020 — trimiterea actului procedural penal prin e-mail sau faxTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv, „Stabilește că…”Stabilește că în interpretarea dispozițiilor art. 269 și art. 270 din Codul de procedură penală, dacă actul de procedură care trebuie făcut într-un anumit termen este trimis prin e-mail sau fax, în ultima zi a termenului care se calculează pe zile, este socotit a fi făcut în termen, chiar dacă actul de procedură se înregistrează la organul judiciar după expirarea termenului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: ÎCCJ, Decizia nr. 12 din 28 aprilie 2020 — trimiterea actului procedural penal prin e-mail sau faxTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Secțiunea XII.2, pasajul care începe „În cazul particular analizat”În cazul particular analizat, când această activitate este realizată de subiectul procesual prin intermediul mijloacelor informatice de comunicare, poștă electronică sau fax, depunerea cererii este realizată efectiv în momentul la care aparatura specifică a instanței de judecată a recepționat comunicarea, iar acest lucru este demonstrat de raportul informatic oferit de dispozitiv.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: ÎCCJ, Decizia nr. 12 din 28 aprilie 2020 — trimiterea actului procedural penal prin e-mail sau faxTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv, mențiunea obligativitățiiObligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.270 alin. (2)Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaştere ori dintr-o greşeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competenţă, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.185 alin.(1), integral(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.186 alin.(1)–(3), integral(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.2522(1)Cel care, din motive temeinice, nu şi-a exercitat în termen dreptul la acţiune supus prescripţiei poate cere organului de jurisdicţie competent repunerea în termen şi judecarea cauzei. (2)Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, socotit din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care au justificat depăşirea termenului de prescripţie.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.201Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.25 alin.(1)Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 6 alin. (4)Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2532 pct. 4în cazul celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziţie legală contrară;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Hotărârea CSM nr. 1505 din 17iunie2025 — modificarea Regulamentului instanțelorTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art.Ipct.5, fraza introductivă și art.94¹ alin.(1)După articolul 94 se introduce un nou articol, articolul 94^1, cu următorul cuprins: Articolul 94^1 (1) Cererile adresate instanței, precum și înscrisurile însoțitoare, transmise prin poșta electronică, se trimit exclusiv în format PDF, prin atașare directă la mesajul e-mail.
Textul în documentul-sursă ↗Art. I pct. 5, art. 94¹ alin. (2)Nu se acceptă transmiterea atașamentelor în alte formate și nici linkuri către platforme de stocare și partajare a fișierelor, cu excepția situației în care instanța solicită expres acest lucru.
Textul în documentul-sursă ↗Art. I pct. 5, art. 94¹ alin. (3)În cazul în care un e-mail adresat instanței conține atașamente în alt format decât PDF sau include linkuri către platforme externe, acesta nu va fi prelucrat de compartimentele de specialitate, iar atașamentele nu vor fi listate sau depuse la dosar.
Textul în documentul-sursă ↗Art. I pct. 5, art. 94¹ alin. (4)Expeditorul va fi notificat cu privire la neconformitatea mesajului transmis și la necesitatea retransmiterii documentelor în formatul acceptat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 289 alin. (5); PDF, pagina fizică 197Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 295 alin. (3); PDF, pagina fizică 200Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 411 alin. (1); PDF, pagina fizică 257Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanţa de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 411 alin. (2); PDF, pagina fizică 257Hotărârea este definitivă până la momentul în care instanţa de apel admite cererea de repunere în termen.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 411 alin. (3); PDF, pagina fizică 257Până la soluţionarea repunerii în termen, instanţa de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 411 alin. (4); PDF, paginile fizice 257–258Dispoziţiile alin. (1) şi (3) nu se aplică în situaţia redeschiderii procesului penal cerute de persoana condamnată în lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 38: ÎCCJ, Decizia nr. 3 din 17 februarie 2025 — termene regresive în materia măsurilor preventiveTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
RIL 3/2025, considerentele proprii, par. 92 (reluarea RIL 20/2017 în motivarea instanței)De altfel, în considerentele Deciziei nr. 20/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent pentru soluționarea recursului în interesul legii, s-a arătat că, dacă ultima zi a termenului regresiv prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare anterioare.
Textul în documentul-sursă ↗RIL 3/2025, considerentele proprii, par. 111În consecință, sesizarea procurorului în materia măsurilor preventive este considerată în termen dacă este formulată, cel mai târziu, în ziua ce precedă ultima zi a termenului reglementat de art. 207 alin. (1), art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, care se socotește potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură penală, de la care nu există nicio derogare legală.
Textul în documentul-sursă ↗RIL 3/2025, dispozitivÎn interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 207 alin. (1), art. 222 alin. (4) și art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală, stabilește că nu se consideră în termen sesizarea cu rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsură preventivă sau cu propunerea de prelungire a duratei măsurii arestării preventive ori a arestului la domiciliu, formulată în ultima zi a termenului, calculat potrivit art. 269 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură penală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 184 alin. (4), teza introductivă și pct. 1–2Termenul procedural se întrerupe și un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri: 1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor; 2. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții.
Textul în documentul-sursă ↗