⌕Meniu

Termene în dosarul penal și pentru pretențiile civile

Urmărește separat fiecare termen. Plângerea prealabilă, când este necesară, are în principiu trei luni de la aflarea săvârșirii faptei. Constituirea ca parte civilă are limita începerii cercetării judecătorești, dar cererea de introducere a părții responsabile civilmente trebuie făcută mai devreme, până la rezolvarea cauzei de către procuror. [3] [8] [9]

Clasarea, camera preliminară și apelul au proceduri și declanșatori proprii. Data comunicării, calitatea procesuală și actul atacat trebuie verificate înainte de calcul; termenul penal nu înlocuiește analiza separată a despăgubirilor. [15] [20] [21] [22] [35]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
17 minute
CATEGORIE
Termene și prescripție
Cuprins · 19 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Mai întâi: ce act trebuie făcut și în ce calitate?
  3. 03Plângerea prealabilă: când există termenul de trei luni
  4. 04Minori, reprezentare și alte situații speciale
  5. 05Unde depun plângerea și ce dovadă păstrez
  6. 06Constituirea ca parte civilă: până când o pot face?
  7. 07Partea responsabilă civilmente: termenul mai timpuriu
  8. 08Continuarea pretențiilor după deces ori reorganizare
  9. 09Clasarea: cele două plângeri și lipsa răspunsului
  10. 10Camera preliminară: termenul comunicat și contestația de trei zile
  11. 11Apelul penal: zece zile și documentul care le declanșează
  12. 12Dosarul durează prea mult: când poate fi cerută accelerarea
  13. 13Cum număr zilele și lunile
  14. 14Când despăgubirile pot fi cerute separat
  15. 15Legea aplicabilă și legăturile cu celelalte proceduri
  16. 16Termene și repere
  17. 17Lista ta de pași
  18. 18Întrebări frecvente
  19. 19Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoane vătămate, părți civile și succesorii acestora.

  • Plângere prealabilă, constituire ca parte civilă, clasare, cameră preliminară, apel și durata procesului.

✕ NU ACOPERĂ

  • Calcul personalizat al datei-limită fără comunicările și actele dosarului.

  • Prescripția civilă și penală, suspendarea ori întreruperea acesteia în fiecare speță.

  • Termenele speciale pentru RCA, pentru Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) și pentru Fondul de garantare a asiguraților (FGA), precum și căile extraordinare de atac.

Mai întâi: ce act trebuie făcut și în ce calitate?

Într-un dosar pornit după un accident, plângerea prealabilă, cererea de despăgubiri, contestarea clasării și apelul sunt acte diferite. Unele au un număr de zile sau luni; altele trebuie făcute înainte de un anumit moment procedural. Nu există un termen unic care să le înlocuiască pe toate. [3] [8] [9] [15] [22]

Identifică actul primit, data comunicării, stadiul dosarului și calitatea ta. Persoana vătămată și partea civilă nu au exact aceleași posibilități de a ataca hotărârea. Separat de răspunderea penală, repararea prejudiciului material și moral se judecă potrivit dreptului civil. [23] [35]

Plângerea prealabilă: când există termenul de trei luni

Plângerea prealabilă este necesară numai când legea o cere pentru infracțiunea respectivă. Pentru vătămarea corporală din culpă, art. 196 alin. (6) din Codul penal stabilește această condiție, sub rezerva excepțiilor legale. Încadrarea nu se deduce doar din faptul că există o rană. Uciderea din culpă are alt regim: urmărirea nu este condiționată de o plângere prealabilă a familiei. [1] [2] [5]

Când plângerea prealabilă este necesară, termenul este de trei luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. Nu aștepta identificarea șoferului, stabilirea definitivă a leziunilor, finalizarea expertizei ori răspunsul asigurătorului: acestea nu sunt punctul de pornire indicat de art. 296 alin. (1) din Codul de procedură penală (CPP). Făptuitorul și mijloacele de probă se indică în plângere dacă sunt cunoscute. [3] [6]

Existența unui număr de dosar nu dovedește, singură, îndeplinirea condiției plângerii prealabile. Dacă, după acte de urmărire, se constată că ea este necesară, organul de urmărire trebuie să întrebe victima dacă înțelege să formuleze plângere. Nu trata această întrebare drept acordarea automată a încă trei luni. [37] [3]

Minori, reprezentare și alte situații speciale

Pentru un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, art. 296 alin. (2) raportează cele trei luni la aflarea faptei de către ocrotitorul ori reprezentantul legal. Dacă făptuitorul este chiar reprezentantul legal, alin. (3) indică data numirii unui nou reprezentant. Nu înlocui aceste reguli cu un calcul mecanic de la data accidentului. [4]

Separat, Codul penal permite punerea în mișcare și din oficiu în cazurile art. 157 alin. (4), iar alin. (5) privește decesul victimei ori lichidarea persoanei juridice înainte de expirarea termenului. Pentru art. 196 săvârșit asupra unui membru de familie, art. 199 alin. (3) permite, de asemenea, punerea în mișcare din oficiu. Sunt excepții care cer analiza situației concrete, nu o prelungire generală a celor trei luni. [5]

Dacă victima a decedat, este inconștientă sau nu își poate îndeplini din motive de sănătate obligațiile față de persoane care depind de ea, art. 294² reglementează înștiințarea autorității competente pentru măsuri de ocrotire. Măsurile pentru protecția acelor persoane trebuie deosebite de condițiile și termenele plângerii. [36] [4]

Unde depun plângerea și ce dovadă păstrez

Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală ori procurorului, potrivit competenței legale. Descrie fapta și probele cunoscute, semnează cererea și păstrează un exemplar cu dovada depunerii. Prin mandatar este necesar mandat special. Plângerea orală trebuie consemnată într-un proces-verbal; pentru forma electronică există cerința semnăturii electronice conforme legii. Un mesaj obișnuit trimis prin email nu este automat suficient. [1] [6]

Plângerea prealabilă greșit îndreptată rămâne valabilă dacă a fost depusă în termen la un organ judiciar necompetent. Această protecție nu transformă cererea de despăgubire trimisă asigurătorului în plângere penală. Pentru alte acte se verifică distinct condițiile art. 270 alin. (2). [7] [1]

Pentru depunerea prin scrisoare recomandată, art. 270 alin. (1) recunoaște depunerea în termen și valoarea recipisei ca dovadă a datei. Păstrează atât conținutul trimis, cât și dovada expedierii: o dată notată în propriul calendar nu ține locul dovezii actului efectuat. [29]

Dacă trimiți documentele unei instanțe prin email, regula administrativă este atașarea directă în PDF; alte formate și linkuri externe au numai excepția cerută expres de instanță. Pentru mesajele neconforme, regulamentul prevede neprelucrarea și notificarea expeditorului. Această regulă nu transformă automat o plângere electronică nesemnată într-un act valabil și nu se aplică automat tuturor parchetelor sau unităților de poliție. [39] [6]

Constituirea ca parte civilă: până când o pot face?

Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești, nu până la pronunțarea sentinței. Cererea trebuie să indice natura și întinderea pretențiilor, motivele și probele. Poate fi scrisă sau orală, cu consemnarea declarației de către organul judiciar. O formulare vagă despre dorința de a primi bani nu oferă aceeași siguranță ca o cerere care îndeplinește aceste cerințe. [8]

Organul de urmărire trebuie să te întrebe, înainte de rezolvarea cauzei, dacă te constitui parte civilă și dacă soliciți introducerea părții responsabile civilmente. Pentru această a doua cerere există o limită mai timpurie, explicată în secțiunea următoare. Nu aștepta începerea judecății dacă urmărești și introducerea acelei părți. [9]

Până la terminarea cercetării judecătorești, partea civilă deja constituită poate îndrepta erori materiale, mări ori micșora întinderea pretențiilor și cere despăgubire bănească pentru prejudiciul material dacă repararea în natură nu mai este posibilă. Acest drept de modificare nu înlătură termenul constituirii inițiale. [12] [8]

Partea responsabilă civilmente: termenul mai timpuriu

Cererea părții civile de introducere în procesul penal a părții responsabile civilmente se formulează până la rezolvarea cauzei de către procuror, potrivit art. 21 alin. (1), în redactarea dată prin Legea nr. 201/2023. Constituirea ca parte civilă și introducerea acelei părți trebuie, așadar, pregătite împreună din urmărirea penală. Verifică actele dosarului și cine trebuie chemat să răspundă; nu presupune că orice participant este introdus automat. [9] [8]

Legea permite părții responsabile civilmente să intervină ea însăși până la terminarea cercetării judecătorești în prima instanță, luând procedura în stadiul găsit. Aceasta este intervenția proprie a acelei părți, nu o extindere a termenului în care victima poate cere introducerea ei. [10] [9]

Atenție la hotărârile despre versiuni mai vechi ale legii. Prin Decizia nr. 726/2025, publicată în 2026, Curtea Constituțională (CCR) examinează expres art. 21 alin. (1) în redactarea anterioară Legii nr. 201/2023. Decizia nu restabilește, pentru cererile guvernate de redactarea nouă, termenul vechi legat de art. 20. [11] [9]

Continuarea pretențiilor după deces ori reorganizare

Dacă partea civilă decedează, moștenitorii trebuie să își exprime opțiunea de a continua acțiunea în cel mult două luni de la deces, pentru ca acțiunea să rămână în competența instanței penale. Art. 24 alin. (1) cuprinde și reorganizarea, desființarea ori dizolvarea, cu titularii și evenimentele corespunzătoare. Acest mecanism privește continuarea acțiunii unei părți civile, nu este termenul general pentru orice rudă care solicită propriul prejudiciu. [13] [35]

Pentru decesul, reorganizarea, desființarea ori dizolvarea părții responsabile civilmente, partea civilă trebuie să indice succesorii ori lichidatorii în cel mult două luni de când a aflat despre împrejurare. Declanșatorul este diferit de cel din alineatul precedent. Nerespectarea art. 24 conduce la lăsarea nesoluționată a acțiunii civile în condițiile art. 25 alin. (6); posibilitatea unei acțiuni civile separate se examinează apoi potrivit art. 27. [14] [31]

Clasarea: cele două plângeri și lipsa răspunsului

Pentru o soluție de clasare, prima plângere se face în 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus clasarea. Destinatarul din cadrul parchetului se determină potrivit art. 339 alin. (1)–(2), în funcție de autorul actului. Nu confunda acest demers cu apelul împotriva unei sentințe. [15]

Procurorul trebuie să rezolve plângerea în cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată ordonanța. Dacă plângerea este respinsă, persoana interesată poate sesiza judecătorul de cameră preliminară competent în 20 de zile de la comunicare, potrivit art. 340 alin. (1). Cele două termene ale petentului au acte declanșatoare diferite; nu sunt 40 de zile calculate toate de la prima clasare. [16] [17]

Dacă procurorul nu răspunde în termen, art. 340 alin. (2) permite sesizarea judecătorului după împlinirea celor 20 de zile în care plângerea trebuia rezolvată. Dacă răspunsul este ulterior comunicat, sesizarea nu poate fi făcută mai târziu de 20 de zile de la acea comunicare. Nu aștepta o nouă înștiințare care să îți permită să acționezi. [17]

Există și o situație particulară: procurorul superior admite plângerea, infirmă prima soluție, dar dispune o nouă clasare pentru alte motive decât cele invocate de petent. Prin Decizia nr. 9/2022 (recurs în interesul legii), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) indică judecătorul de cameră preliminară ca organ competent pentru controlul acestei noi clasări. Nu prelungi traseul prin plângeri ierarhice succesive doar fiindcă ordonanța folosește cuvântul „admite”. Ipoteza concretă trebuie însă să corespundă dezlegării. [18]

Renunțarea la urmărirea penală nu este clasare. Art. 318 prevede transmiterea ordonanței spre confirmare și judecata cu citarea persoanelor indicate de lege. Nu transfera automat aici succesiunea plângerilor de mai sus. [19]

Plângerea adresată judecătorului trebuie să identifice, între altele, actul atacat, numărul dosarului, parchetul și motivele. În ipoteza de restituire administrativă prevăzută expres de art. 340 alin. (5), pentru lipsa mențiunilor indicate de text, completarea se poate face în cel mult 20 de zile de la restituire. Păstrează comunicarea restituirii și depune completarea cu dovadă. Acesta nu este un termen suplimentar pe care să îl adaugi preventiv celor 20 de zile ale plângerii inițiale și nu înlătură orice alt viciu. [40] [17] [28]

Camera preliminară: termenul comunicat și contestația de trei zile

În camera preliminară, părțile și persoana vătămată primesc un termen pentru cereri și excepții referitoare la legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor urmăririi penale. Termenul curge de la comunicare și este stabilit de judecător în funcție de cauză, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. Citește termenul concret comunicat; 20 de zile reprezintă minimul legal, nu durata invariabilă a fiecărui dosar. [20]

Pentru încheierile enumerate de art. 347 alin. (1), prin trimiterea la art. 346 alin. (1)–(4²), procurorul, părțile și persoana vătămată pot formula contestație în trei zile de la comunicare. Contestația privește și soluționarea cererilor și excepțiilor și se judecă potrivit competenței speciale a camerei preliminare. Regula nu înseamnă că orice act din dosarul penal are o cale de atac de trei zile. [21]

Contestația nu permite reluarea nelimitată a etapei: art. 347 alin. (4) exclude cereri ori excepții noi față de cele invocate sau ridicate din oficiu în fața primului judecător de cameră preliminară, cu excepția cazurilor de nulitate absolută. De aceea contează atât termenul comunicat inițial, cât și conținutul actelor depuse în acea etapă. [42] [20]

Apelul penal: zece zile și documentul care le declanșează

Pentru procuror, persoana vătămată și părți, art. 410 alin. (1) stabilește, dacă legea nu dispune altfel, 10 zile. În cazurile art. 406 alin. (1), termenul începe de la comunicarea hotărârii; în celelalte cazuri, de la comunicarea copiei minutei. Nu folosi automat data afișării soluției pe portal și nu presupune că se comunică întotdeauna doar minuta. [22]

Calitatea ta contează: partea civilă poate ataca latura penală și latura civilă, în timp ce persoana vătămată poate ataca latura penală. Partea responsabilă civilmente are limitele proprii din art. 409 alin. (1) lit. c). Faptul că nemulțumirea privește despăgubirile din sentința penală nu transformă apelul într-un apel civil cu un termen preluat din alt cod. [23] [22]

Apelul se motivează în scris și se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, în condițiile art. 412–413. Păstrează hotărârea ori minuta comunicată, dovada comunicării, cererea transmisă și dovada depunerii. [25] [22] [29]

Dacă o împiedicare temeinică a provocat întârzierea, art. 411 permite analiza repunerii în termen când cererea de apel este făcută în cel mult 10 zile de la încetarea împiedicării. Instanța trebuie să constate condițiile: nu este o prelungire automată. Hotărârea rămâne definitivă până la admiterea repunerii, iar suspendarea executării poate fi dispusă, nu rezultă automat din cerere. Nu aplica fără analiză acest remediu unui alt termen penal. [24]

Comunicarea nu are loc numai prin primirea unui plic. Art. 407 alin. (1¹) recunoaște și înmânarea sub luare de dovadă, în condițiile sale, la pronunțare ori prin grefă. Păstrează dovada și verifică actul primit: o predare oficială poate fi reperul termenului, chiar dacă aștepți ulterior corespondență. Simplul afișaj pe portal rămâne distinct. [41] [22]

Dosarul durează prea mult: când poate fi cerută accelerarea

Contestația privind durata procesului urmărește accelerarea unei urmăriri ori judecăți care nu se desfășoară într-o durată rezonabilă. Victima și partea civilă se numără printre titularii prevăzuți de art. 488¹. Pragurile sunt: cel puțin un an de la începerea urmăririi penale în faza urmăririi, cel puțin un an de la trimiterea în judecată în prima instanță și cel puțin șase luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac în faza respectivă. [26]

Aceste intervale nu garantează că fiecare dosar se termină într-un an ori în șase luni. Ele sunt praguri pentru acest remediu, iar instanța trebuie să aprecieze caracterul rezonabil al duratei. Când admite contestația, poate stabili termenul de rezolvare ori soluționare și perioada în care nu poate fi făcută o nouă contestație. Nu poate impune procurorului sau judecătorului o anumită soluție pe fond. Contestația care nu respectă termenele capitolului se restituie administrativ. [26] [27]

În urmărirea penală, contestația se adresează judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță. În judecată ori în căile de atac, competența revine instanței ierarhic superioare; dacă dosarul este la Înalta Curte, soluționează un alt complet al aceleiași secții. Cererea se formulează în scris și cuprinde datele și calitatea contestatorului, reprezentarea, adresa de corespondență, parchetul ori instanța, numărul dosarului, motivele, data și semnătura. [38]

Înainte de a retrage contestația privind durata, ține seama de efectul expres al art. 488¹ alin. (4): după retragere, ea nu mai poate fi reiterată în aceeași fază procesuală. Această regulă privește retragerea; nu confunda pragurile de acces cu durata maximă a dosarului. [43] [26]

Cum număr zilele și lunile

Art. 269 CPP are reguli proprii pentru termenele procedurale penale. La cele pe ore ori zile nu se includ ora sau ziua de început și nici cea de împlinire. La cele pe luni sau ani se folosește ziua corespunzătoare; dacă ultima lună nu are o asemenea zi, se folosește ultima zi a lunii. Dacă ultima zi cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Nu numeri numai zile lucrătoare în tot intervalul și nu înlocuiești trei luni cu 90 de zile. [28]

În schimb, „până la începerea cercetării judecătorești” și „până la rezolvarea cauzei de către procuror” sunt momente procedurale. Nu le transforma într-un număr de zile de la accident. Verifică actele din dosar care arată dacă acel moment a intervenit. [8] [9]

Pentru termenele de exercitare a unui drept procesual, art. 268 leagă întârzierea de decădere și nulitatea actului tardiv. Existența unei proceduri speciale de remediere trebuie verificată pentru actul concret; regula repunerii în termenul apelului nu este o soluție universală. [30] [24]

Când despăgubirile pot fi cerute separat

Dacă nu te-ai constituit parte civilă în condițiile legii, art. 20 alin. (4) și art. 27 alin. (1) permit acțiunea la instanța civilă. Art. 27 reglementează și acțiunea lăsată nesoluționată printr-o hotărâre penală definitivă, precum și prejudiciul născut ori descoperit după constituire. Posibilitatea unei căi civile nu înseamnă că orice cerere este admisibilă fără verificarea prescripției, titularului și condițiilor pretenției. [8] [31] [35]

Nu confunda ratarea constituirii cu renunțarea la pretențiile deja formulate. Art. 22 permite renunțarea până la terminarea dezbaterilor în apel, dar interzice revenirea asupra ei și o nouă acțiune civilă pentru aceleași pretenții. Citește cu atenție orice declarație ori înțelegere prin care renunți. [32]

Suspendarea judecății civile din art. 27 alin. (7), în ipoteza alin. (1), începe după punerea în mișcare a acțiunii penale și durează până la rezolvarea penală în prima instanță, fără să depășească un an. Aceasta privește judecata civilă, nu stabilește singură dacă și cum este suspendată sau întreruptă prescripția. Nu presupune că simpla existență a dosarului penal protejează orice cerere civilă pe termen nelimitat. [33] [35]

Legea aplicabilă și legăturile cu celelalte proceduri

Legea procesuală penală se aplică actelor și măsurilor efectuate cât timp este în vigoare, cu excepțiile dispozițiilor tranzitorii. De aceea, pentru un dosar mai vechi trebuie stabilite și data actului procedural, și versiunea normei aplicabile; data accidentului nu este singurul reper. Exemplul art. 21, modificat în 2023 și analizat de CCR pentru redactarea anterioară, arată de ce o hotărâre recent publicată trebuie citită împreună cu obiectul ei temporal. [34] [9] [11]

Pentru o cerere concretă, organizează separat documentele și datele privind plângerea penală, pretențiile civile, comunicările instanței și cererea către asigurător. Prezentul ghid nu calculează prescripția civilă ori penală și nu stabilește termenele speciale RCA, BAAR, FGA sau ale căilor extraordinare. Pentru acestea, folosește ghidurile dedicate; termenele de aici se aplică numai actelor și condițiilor explicate. [1] [8] [22] [35]

Termene și repere procedurale

REGULĂPlângerea prealabilă — regula de bază
Interval

3 luni

De când începe

Aflarea săvârșirii faptei de către persoana vătămată.

Cum se aplică

Luni calendaristice, calculate după ziua corespunzătoare, potrivit art. 269 alin. (3)–(4); nu se convertesc într-un număr fix de zile.

Consecințe

Lipsa plângerii necesare poate înlătura răspunderea penală; dreptul la despăgubiri se examinează distinct.

[3][2][4][5][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Numai când legea cere plângerea.

  • Minorii, reprezentarea și punerea în mișcare din oficiu au reguli proprii.

REGULĂPlângerea prealabilă — persoanele prevăzute la art. 296 alin. (2)
Interval

3 luni

De când începe

Aflarea săvârșirii faptei de către ocrotitorul ori reprezentantul legal.

Cum se aplică

Luni calendaristice, calculate după ziua corespunzătoare, potrivit art. 269 alin. (3)–(4); nu se convertesc într-un număr fix de zile.

Consecințe

Se verifică îndeplinirea condiției plângerii și reprezentarea.

[4][5][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Minor ori major cu consiliere judiciară sau tutelă specială.

  • Excepțiile penale din oficiu se analizează separat.

REGULĂPlângerea prealabilă — reprezentantul este făptuitor
Interval

3 luni

De când începe

Numirea unui nou reprezentant legal în ipoteza art. 296 alin. (3).

Cum se aplică

Luni calendaristice, calculate după ziua corespunzătoare, potrivit art. 269 alin. (3)–(4); nu se convertesc într-un număr fix de zile.

Consecințe

Se verifică termenul și reprezentarea potrivit situației speciale.

[4][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu se folosește mecanic data accidentului.

REGULĂConstituirea ca parte civilă
Interval

Până la începerea cercetării judecătorești

De când începe

Moment procedural, nu o durată care începe automat la accident.

Cum se aplică

Se verifică stadiul din actele dosarului și conținutul cererii.

Consecințe

După nerespectarea art. 20 alin. (1)–(2), constituirea în penal nu mai este posibilă; se poate analiza acțiunea civilă.

[8][9][31]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu până la pronunțarea sentinței.

  • Cererea de introducere a părții responsabile civilmente are altă limită, mai timpurie.

REGULĂIntroducerea părții responsabile civilmente la cererea părții civile
Interval

Până la rezolvarea cauzei de către procuror

De când începe

Rezolvarea cauzei în urmărirea penală.

Cum se aplică

Termen-limită procedural prevăzut de art. 21 alin. (1), în redactarea Legii nr. 201/2023.

Consecințe

Cererea victimei nu beneficiază de termenul intervenției proprii; se analizează consecințele și calea civilă în dosarul concret.

[9][10]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu se confundă cu art. 20 alin. (1).

  • Intervenția proprie a părții responsabile civilmente este distinctă.

REGULĂModificările permise ale pretențiilor deja formulate
Interval

Până la terminarea cercetării judecătorești

De când începe

Terminarea cercetării judecătorești.

Cum se aplică

Moment procedural prevăzut la art. 20 alin. (5).

Consecințe

Modificarea se solicită în intervalul legal, distinct de introducerea inițială a cererii.

[12][8]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Numai modificările enumerate: erori materiale, întindere, despăgubire bănească în condițiile legii.

  • Nu este o constituire inițială tardivă.

REGULĂContinuarea acțiunii părții civile de către succesori
Interval

Cel mult 2 luni

De când începe

Decesul, reorganizarea, desființarea ori dizolvarea părții civile.

Cum se aplică

Luni calendaristice, calculate după ziua corespunzătoare, potrivit art. 269 alin. (3)–(4); nu se convertesc într-un număr fix de zile.

Consecințe

Instanța penală lasă nesoluționată acțiunea civilă dacă opțiunea nu este exprimată în condițiile art. 24–25.

[13][14][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește continuarea acțiunii acestei părți, nu termenul oricărei pretenții proprii a unei rude.

REGULĂIndicarea succesorilor părții responsabile civilmente
Interval

Cel mult 2 luni

De când începe

Data la care partea civilă a aflat de decesul, reorganizarea, desființarea ori dizolvarea acelei părți.

Cum se aplică

Luni calendaristice, calculate după ziua corespunzătoare, potrivit art. 269 alin. (3)–(4); nu se convertesc într-un număr fix de zile.

Consecințe

Nerespectarea obligației în termen conduce la lăsarea nesoluționată a acțiunii civile în penal.

[14][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Declanșator diferit de art. 24 alin. (1).

REGULĂPlângerea ierarhică împotriva clasării
Interval

20 de zile

De când începe

Comunicarea copiei actului de clasare.

Cum se aplică

Calcul potrivit art. 269 CPP: nu se includ zilele de început și de împlinire la termenele pe zile; ultima zi nelucrătoare se prorogă în condițiile normei.

Consecințe

Depășirea termenului este analizată ca tardivitate; nu se adaugă automat un nou termen prin plângere repetată.

[15][28][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Destinatarul se determină potrivit art. 339.

  • Nu este apel împotriva sentinței.

REGULĂSoluționarea plângerii de către procuror
Interval

Cel mult 20 de zile; comunicare de îndată

De când începe

Primirea plângerii de către procuror.

Cum se aplică

Calcul potrivit art. 269 CPP: nu se includ zilele de început și de împlinire la termenele pe zile; ultima zi nelucrătoare se prorogă în condițiile normei.

Consecințe

Lipsa răspunsului permite utilizarea art. 340 alin. (2), fără a garanta o soluție favorabilă.

[16][17][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este termenul autorității, nu încă 20 de zile acordate petentului pentru prima plângere.

REGULĂPlângerea la judecător după respingerea plângerii ierarhice
Interval

20 de zile

De când începe

Comunicarea ordonanței care respinge plângerea potrivit art. 339.

Cum se aplică

Calcul potrivit art. 269 CPP: nu se includ zilele de început și de împlinire la termenele pe zile; ultima zi nelucrătoare se prorogă în condițiile normei.

Consecințe

Depășirea poate conduce la tardivitate; nu se numără 40 de zile de la prima clasare.

[17][18][28][30]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Judecătorul de cameră preliminară competent, art. 340.

  • Ipoteza noii clasări din Decizia ÎCCJ nr. 9/2022 se examinează separat.

REGULĂSesizarea judecătorului când procurorul nu a răspuns
Interval

După expirarea termenului de 20 de zile de rezolvare; limita ulterioară este 20 de zile de la comunicarea răspunsului

De când începe

Împlinirea termenului prevăzut de art. 338 și, dacă intervine, comunicarea ulterioară a modului de rezolvare.

Cum se aplică

Calcul potrivit art. 269 CPP: nu se includ zilele de început și de împlinire la termenele pe zile; ultima zi nelucrătoare se prorogă în condițiile normei.

Consecințe

Judecătorul poate fi sesizat în fereastra prevăzută de art. 340 alin. (2).

[16][17][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este un nou interval fix de 20 de zile imediat după tăcere.

  • Nu mai târziu de 20 de zile de la răspunsul comunicat ulterior.

REGULĂCererile și excepțiile din camera preliminară
Interval

Termen stabilit de judecător, minimum 20 de zile

De când începe

Comunicarea prevăzută la art. 344 alin. (2).

Cum se aplică

Calcul potrivit art. 269 CPP: nu se includ zilele de început și de împlinire la termenele pe zile; ultima zi nelucrătoare se prorogă în condițiile normei.

Consecințe

Nu se presupune păstrarea nelimitată a posibilității de a formula orice excepție; se verifică regimul ei concret.

[20][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se folosește termenul concret comunicat.

  • Privește legalitatea sesizării, probelor și actelor urmăririi.

REGULĂContestația prevăzută la art. 347
Interval

3 zile

De când începe

Comunicarea încheierilor enumerate prin art. 346 alin. (1)–(4²).

Cum se aplică

Calcul potrivit art. 269 CPP: nu se includ zilele de început și de împlinire la termenele pe zile; ultima zi nelucrătoare se prorogă în condițiile normei.

Consecințe

Depunerea tardivă este supusă regulilor privind termenul căii de atac.

[21][28][30][42]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu toate încheierile și nu orice contestație penală.

  • Cererile și excepțiile noi sunt limitate prin art. 347 alin. (4), cu excepția nulității absolute.

REGULĂApelul — procuror, persoană vătămată și părți
Interval

10 zile, dacă legea nu dispune altfel

De când începe

Comunicarea hotărârii în cazurile art. 406 alin. (1); comunicarea copiei minutei în celelalte cazuri.

Cum se aplică

Calcul potrivit art. 269 CPP: nu se includ zilele de început și de împlinire la termenele pe zile; ultima zi nelucrătoare se prorogă în condițiile normei.

Consecințe

Apelul tardiv se analizează distinct de eventuala repunere în termen.

[22][23][24][28][41]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Verifică titularul și latura atacabilă.

  • Nu contează automat data afișării pe portal.

  • Regulile speciale pentru alte persoane ori căi de atac nu sunt înlocuite de acest tabel.

  • Înmânarea sub dovadă din art. 407 alin. (1¹) poate constitui comunicare.

REGULĂRepunerea în termenul de apel
Interval

Cel mult 10 zile

De când începe

Încetarea cauzei temeinice de împiedicare.

Cum se aplică

Calcul potrivit art. 269 CPP: nu se includ zilele de început și de împlinire la termenele pe zile; ultima zi nelucrătoare se prorogă în condițiile normei.

Consecințe

Până la admitere hotărârea este definitivă; suspendarea poate fi dispusă separat.

[24][28]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Necesită constatarea instanței de apel și dovada împiedicării.

  • Nu este un mecanism general pentru toate termenele penale.

REGULĂPragul contestației privind durata urmăririi penale
Interval

După cel puțin 1 an

De când începe

Începerea urmăririi penale.

Cum se aplică

Prag minim de acces la remediu, nu termen maxim de finalizare.

Consecințe

Depunerea fără respectarea termenului se restituie administrativ.

[26][27]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se examinează caracterul rezonabil al duratei.

REGULĂPragul contestației privind durata judecății în prima instanță
Interval

După cel puțin 1 an

De când începe

Trimiterea în judecată.

Cum se aplică

Prag minim de acces la remediu, nu termen maxim de finalizare.

Consecințe

Admiterea poate fixa un termen de soluționare, fără a impune rezultatul pe fond.

[26][27]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu se recalculează automat de la data accidentului.

REGULĂPragul contestației privind durata într-o cale de atac
Interval

După cel puțin 6 luni

De când începe

Sesizarea instanței cu o cale de atac ordinară ori extraordinară.

Cum se aplică

Prag minim distinct pentru faza căii de atac.

Consecințe

Contestația urmărește accelerarea, în condițiile capitolului.

[26][27]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este termenul de declarare a apelului sau recursului.

REGULĂLimita suspendării judecății civile potrivit art. 27 alin. (7)
Interval

Până la rezolvarea penală în prima instanță, dar nu mai mult de 1 an

De când începe

Punerea în mișcare a acțiunii penale, în ipoteza art. 27 alin. (1).

Cum se aplică

Limită a suspendării judecății civile, nu calculul prescripției.

Consecințe

Continuarea procesului civil se verifică potrivit cadrului aplicabil; termenul nu decide singur prescripția.

[33]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este suficientă simpla înregistrare a sesizării penale.

  • Nu se deduce o suspendare automată a tuturor drepturilor civile.

REGULĂCompletarea plângerii restituite administrativ în ipoteza art. 340 alin. (5)
Interval

Cel mult 20 de zile

De când începe

Restituirea administrativă prevăzută de art. 340 alin. (5).

Cum se aplică

Termen pe zile, cu regulile art. 269 CPP; verifică data și dovada restituirii.

Consecințe

Completarea se depune cu dovadă în limita specială; tardivitatea se analizează distinct.

[40][28][17]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Numai ipoteza mențiunilor lipsă prevăzute expres de normă.

  • Nu se adaugă automat termenului inițial de plângere și nu remediază orice alt viciu.

Lista ta de pași

  • Identifică încadrarea penală relevantă și verifică dacă legea cere plângere prealabilă sau permite punerea în mișcare din oficiu. [1] [2] [5]

  • Notează când ai aflat fapta și cine este ocrotitorul ori reprezentantul legal, atunci când există o situație specială. [3] [4]

  • Păstrează plângerea semnată, procura specială dacă este cazul, procesul-verbal al declarației orale și dovada depunerii. [6] [29]

  • Pregătește pretențiile civile cu natura, întinderea, motivele și probele; verifică momentul începerii cercetării judecătorești. [8]

  • Analizează cererea de introducere a părții responsabile civilmente înainte ca procurorul să rezolve cauza. [9]

  • Păstrează actul de clasare, dovada comunicării, plângerea ierarhică și ordonanța de soluționare, fiecare cu data sa. [15] [16] [17]

  • Citește termenul concret comunicat în camera preliminară și încheierea care poate fi contestată. [20] [21]

  • Pentru apel, verifică actul comunicat, calitatea procesuală și instanța la care trebuie depusă cererea. [22] [23] [25]

  • Calculează termenul după unitatea prevăzută de lege și păstrează dovada actului făcut în termen. [28] [29]

  • Înainte de a renunța la pretenții ori de a aștepta finalul dosarului penal, analizează separat calea civilă și efectele renunțării. [31] [32] [33]

  • Păstrează orice dovadă de înmânare a hotărârii și orice restituire administrativă; ele pot declanșa termene diferite. [41] [40]

Întrebări frecvente

Au trecut trei luni de la accident. Am pierdut automat orice despăgubire?

Nu se confundă termenul plângerii prealabile cu condițiile acțiunii civile. Mai întâi se verifică dacă plângerea era necesară, declanșatorul și excepțiile. Posibilitatea despăgubirilor se examinează separat, inclusiv condițiile art. 27 și dreptul civil aplicabil; nu rezultă nici pierderea automată a tuturor pretențiilor, nici păstrarea lor nelimitată. [3] [5] [31] [35]

Pot aștepta expertiza înainte de plângerea prealabilă?

Nu considera expertiza punctul de pornire al celor trei luni: art. 296 alin. (1) se referă la aflarea săvârșirii faptei. În plângere indici probele și făptuitorul dacă sunt cunoscute; nu este necesar să aștepți identificarea tuturor probelor pentru a sesiza organul competent. [3] [6]

Este suficient că am cerut bani asigurătorului?

Cererea către asigurător nu dovedește, prin ea însăși, depunerea plângerii prealabile la organul de cercetare penală ori procuror și nici constituirea ca parte civilă cu conținutul cerut de art. 20. Verifică separat fiecare act și dovada lui. [1] [8]

Pot cere introducerea părții responsabile civilmente până începe cercetarea judecătorească?

Nu folosi acest termen pentru cererea ta de introducere: art. 21 alin. (1), în redactarea Legii nr. 201/2023, fixează limita la rezolvarea cauzei de către procuror. Intervenția proprie ulterioară a acelei părți este alt mecanism. [9] [10]

Dacă procurorul nu răspunde plângerii, trebuie să aștept?

După expirarea celor 20 de zile în care trebuia rezolvată plângerea, art. 340 alin. (2) permite sesizarea judecătorului. Dacă răspunsul este comunicat ulterior, există limita de 20 de zile de la comunicarea lui. Păstrează dovada primirii plângerii de către parchet și orice comunicare ulterioară. [16] [17]

Termenul de apel începe întotdeauna de la afișarea minutei pe portal?

Nu. Art. 410 alin. (1) indică actul comunicat: hotărârea în cazurile art. 406 alin. (1), respectiv copia minutei în celelalte cazuri. Data afișării pe portal nu înlocuiește automat comunicarea prevăzută de normă. [22] Verifică și o eventuală înmânare oficială sub dovadă, care poate constitui comunicare. [41]

Am ratat apelul dintr-o cauză gravă. Se redeschide automat termenul?

Nu. Trebuie dovedită cauza temeinică de împiedicare, iar cererea de apel trebuie făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia. Instanța decide repunerea; până la admitere, hotărârea este definitivă, iar suspendarea executării nu rezultă automat din cerere. [24]

Un dosar de urmărire penală trebuie să se termine în maximum un an?

Pragul de un an de la începerea urmăririi din art. 488¹ privește accesul la contestația pentru durata procesului. Nu este o garanție că orice dosar trebuie finalizat în acest interval. Remediul urmărește accelerarea, fără impunerea unei soluții pe fond. [26] [27]

Dacă renunț la pretențiile civile, le pot cere mai târziu separat?

Pentru aceleași pretenții, art. 22 alin. (3) interzice revenirea asupra renunțării și introducerea unei acțiuni la instanța civilă. Această situație diferă de neconstituirea în termen ca parte civilă. [32] [8]

O restituire administrativă a plângerii îmi acordă automat încă 20 de zile pentru orice lipsă?

Nu. Art. 340 alin. (5) reglementează ipoteza precisă a lipsei mențiunilor despre actul atacat, numărul dosarului și parchet. Limita completării este de 20 de zile de la restituire; nu este o prelungire preventivă a termenului inițial ori un remediu pentru orice neregularitate. [40] [17]

De reținut

Arată cele 47 idei principale ale ghidului

  • Nu orice sesizare penală este supusă termenului plângerii prealabile; încadrarea faptei și excepțiile determină necesitatea ei.

    [1][2]

  • Art. 196 cere în principiu plângere prealabilă; uciderea din culpă nu este condiționată astfel.

    [1][2]

  • Plângerea prealabilă se introduce în 3 luni de la aflarea săvârșirii faptei, nu de la primirea expertizei ori identificarea autorului.

    [3]

  • Pentru categoriile prevăzute la art. 296 alin. (2), termenul curge de la aflarea faptei de către ocrotitor ori reprezentant; când acesta este făptuitor, de la numirea unui nou reprezentant.

    [4]

  • Art. 157 alin. (4)–(5) și art. 199 alin. (3) permit punerea în mișcare din oficiu în ipotezele lor; acestea nu sunt simple prelungiri generale.

    [5]

  • Plângerea se adresează organului de cercetare penală sau procurorului; conținutul, semnătura și mandatul special trebuie respectate.

    [1][6]

  • Nu trebuie așteptată identificarea făptuitorului ori obținerea tuturor probelor: ele se indică dacă sunt cunoscute.

    [3][6]

  • Forma electronică a plângerii are cerința semnăturii electronice legale; simplul email nu oferă automat validitate.

    [6]

  • Plângerea prealabilă depusă la timp la organ judiciar necompetent beneficiază de art. 296 alin. (4); asigurătorul nu este acel organ.

    [1][7]

  • Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești și cere natura, întinderea, motivele și probele pretențiilor.

    [8]

  • Nerespectarea art. 20 alin. (1)–(2) exclude constituirea în penal, dar lasă posibilitatea acțiunii civile în condițiile sale.

    [8][31]

  • Cererea părții civile de introducere a părții responsabile civilmente trebuie formulată până la rezolvarea cauzei de către procuror.

    [9]

  • Organul de urmărire trebuie să întrebe victima despre constituire și introducere înainte de rezolvarea cauzei, consemnând într-un proces-verbal.

    [9]

  • Intervenția proprie a părții responsabile civilmente până la terminarea cercetării judecătorești în prima instanță nu prelungește termenul cererii victimei.

    [9][10]

  • Decizia CCR nr. 726/2025, publicată în 2026, examinează art. 21 în redactarea anterioară Legii nr. 201/2023 și nu reinstaurează limita veche.

    [9][11]

  • Art. 20 alin. (5) permite anumite modificări ale pretențiilor deja formulate până la terminarea cercetării judecătorești; nu este constituire nouă tardivă.

    [8][12]

  • Succesorii părții civile au cel mult 2 luni de la evenimentul prevăzut la art. 24 alin. (1) pentru opțiunea de continuare.

    [13]

  • Identificarea succesorilor părții responsabile civilmente are cel mult 2 luni de la aflarea evenimentului; nerespectarea art. 24 conduce la nesoluționarea acțiunii civile în penal.

    [14]

  • Plângerea ierarhică împotriva clasării are 20 de zile de la comunicarea copiei actului, potrivit art. 339.

    [15]

  • Termenul procurorului de rezolvare este cel mult 20 de zile de la primirea plângerii, cu comunicare de îndată.

    [16]

  • După respingerea plângerii, sesizarea judecătorului are 20 de zile de la comunicare; lipsa răspunsului activează regula distinctă art. 340 alin. (2).

    [16][17]

  • În ipoteza exactă a Deciziei ÎCCJ nr. 9/2022 (recurs în interesul legii), noua clasare pentru alte motive după admiterea plângerii este controlată de judecător, nu prin plângeri ierarhice repetate.

    [18]

  • Renunțarea la urmărire este supusă confirmării potrivit art. 318, distinct de traseul clasării.

    [19]

  • Cererile și excepțiile în camera preliminară au termenul stabilit de judecător de la comunicare, de minimum 20 de zile.

    [20]

  • Contestația prevăzută la art. 347 împotriva încheierilor enumerate de normă are 3 zile de la comunicare, la judecătorul camerei preliminare competent.

    [21]

  • Regula apelului pentru procuror, victimă și părți este 10 zile de la comunicarea hotărârii în cazurile art. 406 alin. (1), respectiv a minutei în celelalte cazuri; există excepții legale.

    [22]

  • Partea civilă poate ataca latura penală și civilă; persoana vătămată, numai latura penală, potrivit art. 409 alin. (1).

    [23]

  • Apelul se motivează în scris și se depune la instanța care a pronunțat hotărârea atacată.

    [25]

  • Repunerea în termenul apelului cere împiedicare temeinică și cerere în cel mult 10 zile de la încetarea ei; admiterea și suspendarea nu sunt automate.

    [24]

  • Contestația privind durata urmărește accelerarea și poate fi formulată de participanții arătați în art. 488¹.

    [26]

  • Pragurile de acces la contestația de durată sunt cel puțin 1 an de la începerea urmăririi, 1 an de la trimiterea în judecată sau 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac.

    [26]

  • Pragurile contestației nu garantează finalizarea în 1 an ori în 6 luni; judecătorul poate fixa termene, nu impune soluția pe fond; depunerea prea devreme este restituită administrativ.

    [26][27]

  • Art. 269 exclude capetele la termenele pe zile ori ore, calculează lunile și anii după ziua corespunzătoare și prorogă ultima zi nelucrătoare; nu transformă perioada în zile lucrătoare.

    [28]

  • Depunerea în termen prin scrisoare recomandată și recipisa sunt relevante conform art. 270 alin. (1).

    [29]

  • Depășirea unui termen de exercitare a dreptului procesual atrage efectele art. 268; un remediu special nu se presupune pentru orice termen.

    [30][24]

  • Acțiunea civilă separată este posibilă în ipotezele art. 27, inclusiv neconstituire, acțiune lăsată nesoluționată prin hotărâre definitivă ori prejudiciu ulterior.

    [31]

  • Renunțarea la aceleași pretenții civile are efectul prohibitiv al art. 22 alin. (3), diferit de ratarea constituirii.

    [32]

  • Suspendarea judecății civile în ipoteza art. 27 alin. (1) începe după punerea în mișcare a acțiunii penale și are limita de 1 an; nu reprezintă singură o regulă a prescripției.

    [33]

  • Legea procesuală se aplică actelor și măsurilor din perioada sa, cu excepțiile tranzitorii; despăgubirile rămân guvernate de dreptul civil.

    [34][35]

  • În cazurile art. 294², organul de urmărire înștiințează autoritatea pentru ocrotirea persoanelor dependente de victimă; această măsură nu instituie un nou termen general de plângere.

    [36]

  • Întrebarea victimei potrivit art. 297 alin. (2) nu trebuie tratată ca acordarea automată a unui nou termen de 3 luni.

    [3][37]

  • Contestația privind durata se adresează organului judiciar stabilit pentru faza dosarului și se formulează în scris, cu datele, calitatea, dosarul, motivele, data și semnătura cerute de art. 488³.

    [38]

  • Formatul PDF al actelor trimise instanței prin email este distinct de semnătura electronică cerută plângerii și nu este extins automat tuturor parchetelor.

    [39][6]

  • În ipoteza art. 340 alin. (5), completarea plângerii restituite administrativ are cel mult 20 de zile de la restituire; nu este prelungire generală a termenului inițial.

    [40][17]

  • Înmânarea hotărârii ori minutei sub dovadă, în condițiile art. 407 alin. (1¹), constituie comunicare și trebuie corelată cu art. 410.

    [41][22]

  • Contestația prevăzută la art. 347 nu permite cereri sau excepții noi față de etapa inițială, cu excepția nulității absolute.

    [42]

  • Retragerea contestației privind durata împiedică reiterarea ei în aceeași fază procesuală.

    [43]

Cum se formulează plângerea prealabilă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 12 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.7 alin. (1),(3); art. 295 alin. (1)–(2) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.7 alin. (3)
    În cazurile prevăzute expres de lege, procurorul pune în mişcare şi exercită acţiunea penală după introducerea plângerii prealabile a persoanei vătămate sau după obţinerea autorizării ori sesizării organului competent sau după îndeplinirea unei alte condiţii prevăzută de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.295 alin. (2)
    Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.7 alin. (1)
    Procurorul este obligat să pună în mişcare şi să exercite acţiunea penală din oficiu atunci când există probe din care rezultă săvârşirea unei infracţiuni şi nu există vreo cauză legală de împiedicare, alta decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3).
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art.157 alin. (1); art. 192; art. 196 alin. (6) · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.196 alin. (6)
    Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.157 alin. (1)
    În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.192 alin. (1)
    Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.296 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.296 alin. (1)
    Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.296 alin. (2)–(3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.296 alin. (2)
    Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.296 alin. (3)
    În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art.157 alin. (4)–(5); art. 199 alin. (3) · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.157 alin. (4)
    În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.157 alin. (5)
    Dacă persoana vătămată a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.199 alin. (3), redactarea indicată în vigoare din 26.04.2026
    În cazul infracțiunii prevăzute la art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.289 alin. (1)–(6), prin art. 295 alin. (3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Art.289 alin. (2), fragment final
    descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.289 alin. (3)
    Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.289 alin. (4)
    Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.289 alin. (5)
    Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.289 alin. (6)
    Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 295 alin. (3)
    Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.296 alin. (4)–(5); art. 270 alin. (2) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.296 alin. (4)
    Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.270 alin. (2)
    Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaştere ori dintr-o greşeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competenţă, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.20 alin. (1)–(4) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.20 alin. (1)
    Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.20 alin. (2)
    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.20 alin. (3)
    În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.20 alin. (4)
    În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și a altor acte normativeLege · Art.I pct. 2–3: art. 20 alin. (1¹) și art. 21 alin. (1) CPP · forma din 6 iulie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.I pct. 2 — art. 20 alin. (1¹) CPP
    Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligația de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă și dacă cere introducerea în cauză a părții responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.I pct. 3 — art. 21 alin. (1) CPP
    Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.21 alin. (2)–(3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.21 alin. (3)
    Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 21 alin. (2)
    Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: CCR, Decizia nr. 726 din 9 decembrie 2025 — art. 21 alin. (1) CPP anterior Legii nr. 201/2023Hotărâre · Par.15 și dispozitiv · forma din 9 decembrie 2025Curtea Constituțională a României · 726 · 9 decembrie 2025 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Par.15, fragment privind obiectul temporal
    Curtea va examina dispozițiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Dispozitiv, fragment asupra redactării examinate
    constată că dispozițiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Dispozitiv, mențiunea efectului
    Definitivă și general obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.20 alin. (5) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c)
    Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.24 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.24 alin. (1)
    Acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale în caz de deces, reorganizare, desfiinţare sau dizolvare a părţii civile, dacă moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii acesteia îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile, în termen de cel mult două luni de la data decesului sau a reorganizării, desfiinţării ori dizolvării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.24 alin. (2); art. 25 alin. (6) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.24 alin. (2)
    În caz de deces, reorganizare, desfiinţare sau dizolvare a părţii responsabile civilmente, acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale dacă partea civilă indică moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente, în termen de cel mult două luni de la data la care a luat cunoştinţă de împrejurarea respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin. (6)
    Instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă şi în cazul în care moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii civile nu îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile sau, după caz, partea civilă nu indică moştenitorii, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) şi (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.339 alin. (1)–(2),(4)–(5) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.339 alin. (4)
    În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.339 alin. (1)
    Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.339 alin. (2)
    În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 339 alin. (5)
    Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.338 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.338
    Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanţei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.340 alin. (1)–(2) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.340 alin. (1)
    Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.340 alin. (2)
    Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: ÎCCJ, Decizia nr. 9 din 21 martie 2022 — noua clasare dispusă în controlul ierarhicHotărâre · Secțiunea 7.3: concluzia privind noua clasareÎnalta Curte de Casație și Justiție · 9 · 21 martie 2022 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Secțiunea 7.3, concluzie
    Ca urmare, organul judiciar competent să soluționeze plângerea persoanei nemulțumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția de clasare a admis-o, a infirmat soluția procurorului de caz și a dat o nouă soluție de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, în raport cu dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, este judecătorul de cameră preliminară.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Secțiunea 7.3, raționamentul instanței
    Din analiza semantică și sistematică a prevederilor art. 339 alin. (5) și art. 340 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală rezultă că esențială pentru admisibilitatea sesizării judecătorului de cameră preliminară este ineficacitatea controlului ierarhic în raport cu interesul evocat prin plângere.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.318 alin. (12),(14),(16) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.318 alin. (12), fragment final
    se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.318 alin. (14)
    Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor prevăzute la alin. (12), precum şi cu participarea procurorului, asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei de renunţare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluţionarea cererii de confirmare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.318 alin. (16), prima frază
    Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (15) este definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.344 alin. (2) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.344 alin. (2), frazele privind cererile și excepțiile
    Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.347 alin. (1)–(2), numai încheierile art. 346 alin. (1)–(4²) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.347 alin. (1), început
    În termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor prevăzute la art. 346
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.347 alin. (1), final
    procurorul, părţile şi persoana vătămată pot face contestaţie. Contestaţia poate privi şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.347 alin. (2), prima frază
    Contestaţia se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.347 alin.(1), PDF p.225
    În termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor prevăzute la art. 346 alin. (1)-(42), procurorul, părţile şi persoana vătămată pot face contestaţie. Contestaţia poate privi şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.410 alin. (1), cu art. 406 alin. (1) și art. 407 alin. (1),(1¹) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.410 alin. (1)
    Pentru procuror, persoana vătămată şi părţi, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, şi curge de la data comunicării hotărârii, în cazurile prevăzute la art. 406 alin. (1), sau, după caz, de la data comunicării copiei minutei, în celelalte cazuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.406 alin. (1)
    Hotărârea trebuie să fie redactată la momentul pronunţării în cazurile în care se pronunţă una dintre soluţiile prevăzute la art. 396 şi 397.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.409 alin. (1) lit.c)–d) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.409 alin. (1) lit.c)
    partea civilă, în ceea ce priveşte latura penală şi latura civilă, şi partea responsabilă civilmente, în ceea ce priveşte latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluţia din această latură a influenţat soluţia în latura civilă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.409 alin. (1) lit.d)
    persoana vătămată, în ceea ce priveşte latura penală;
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.411 alin. (1)–(3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.411 alin. (1)
    Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanţa de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.411 alin. (2)
    Hotărârea este definitivă până la momentul în care instanţa de apel admite cererea de repunere în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.411 alin. (3)
    Până la soluţionarea repunerii în termen, instanţa de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.412 alin. (1),(4); art. 413 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.412 alin. (4)
    Apelul se motivează în scris, arătându-se motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.413 alin. (1)
    Cererea de apel întocmită în condiţiile prevăzute la art. 412 se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 412 alin. (1), teza introductivă
    Apelul se declară prin cerere scrisă, care trebuie să conţină următoarele:
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 412 alin. (1) lit. a)–c)
    a)numărul dosarului, data şi numărul sentinţei sau încheierii atacate; b)denumirea instanţei care a pronunţat hotărârea atacată; c)numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul, reşedinţa sau locuinţa, precum şi semnătura persoanei care declară apelul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.488¹ alin. (1)–(3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art.488¹ alin. (1)
    Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, se poate face contestaţie, solicitându-se accelerarea procedurii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.488¹ alin. (2)
    Contestaţia poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În cursul judecăţii, contestaţia poate fi introdusă şi de către procuror.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.488¹ alin. (3) lit.a)
    după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.488¹ alin. (3) lit.b)
    după cel puţin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecăţii în primă instanţă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.488¹ alin. (3) lit.c)
    după cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.488⁶ alin. (1)–(2),(8) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.488⁶ alin. (1)
    Când apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa admite contestaţia şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instanţa de judecată să soluţioneze cauza, precum şi termenul în care o nouă contestaţie nu poate fi formulată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.488⁶ alin. (2)
    În toate cazurile, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa care soluţionează contestaţia nu va putea da îndrumări şi nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluţionare a procesului ori care să aducă atingere libertăţii judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluţia ce trebuie dată procesului, ori, după caz, libertăţii procurorului de a pronunţa soluţia pe care o consideră legală şi temeinică.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.488⁶ alin. (8)
    Contestaţia formulată cu nerespectarea termenelor prevăzute de prezentul capitol se restituie administrativ.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 488⁵ alin. (2), introducere și lit. a)–d)
    Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa, în aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, va lua în considerare următoarele elemente: a)natura şi obiectul cauzei; b)complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanţi şi a dificultăţilor de administrare a probelor; c)elementele de extraneitate ale cauzei; d)faza procesuală în care se află cauza şi durata fazelor procesuale anterioare;
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.269 alin. (1)–(4) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.269 alin. (1)
    La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.269 alin. (2)
    La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.269 alin. (3)
    Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârşitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârşitul zilei şi lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.269 alin. (4)
    Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.270 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.270 alin. (1)
    Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administraţia locului de deţinere ori la unitatea militară sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administraţia locului de deţinere pe actul depus, recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.268 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.268 alin. (1)
    Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.27 alin. (1)–(2),(6) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.27 alin. (1)
    Dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (2)
    Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, pot introduce acţiune la instanţa civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în faţa instanţei civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (6)
    Persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiune la instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.22 alin. (1),(3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.22 alin. (1)
    Partea civilă poate renunţa, în tot sau în parte, la pretenţiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.22 alin. (3)
    Partea civilă nu poate reveni asupra renunţării şi nu poate introduce acţiune la instanţa civilă pentru aceleaşi pretenţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.27 alin. (7) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.27 alin. (7)
    În cazul prevăzut la alin. (1), judecata în faţa instanţei civile se suspendă după punerea în mişcare a acţiunii penale şi până la rezolvarea în primă instanţă a cauzei penale, dar nu mai mult de un an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.13 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.13 alin. (1)
    Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate şi măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare şi până în momentul ieşirii din vigoare, cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiile tranzitorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.19 alin. (1)–(2),(5) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.19 alin. (5)
    Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 19 alin. (1)
    Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 19 alin. (2)
    Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Legea nr. 53/2026 — dispozițiile privind Codul penal și măsurile de ocrotireLege · Art.7 pct. 1 — art. 294² alin. (1),(3) CPP · forma din 23 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.7 pct. 1 — art. 294² alin. (1) CPP
    Când sesizarea are ca obiect o infracțiune în urma căreia victima a decedat sau este inconștientă, organul de urmărire penală verifică dacă în ocrotirea acesteia se află un minor, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela, tutela specială sau consilierea judiciară ori o persoană care, din cauza vârstei, bolii sau altei cauze, are nevoie de ajutor și înștiințează autoritatea competentă, de îndată, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.7 pct. 1 — art. 294² alin. (3) CPP
    Obligația de înștiințare a autorității competente revine organului de urmărire penală și în alte cazuri în care, din pricina stării de sănătate fizică sau psihică a victimei, aceasta nu își poate îndeplini obligațiile față de persoanele prevăzute la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.297 alin. (2) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.297 alin. (2)
    Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 488² alin. (1)–(2); art. 488³ · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art. 488² alin. (1) lit. a)
    în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 488² alin. (1) lit. b)
    în cauzele penale aflate în cursul judecăţii sau în căile de atac, ordinare ori extraordinare, instanţei ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 488² alin. (2)
    Când procedura judiciară cu privire la care se formulează contestaţia se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine unui alt complet din cadrul aceleiaşi secţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 488³, introducere și lit. a)–c)
    Contestaţia se formulează în scris şi va cuprinde: a)numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice, respectiv denumirea şi sediul persoanei juridice, precum şi calitatea în cauză a persoanei fizice sau juridice care întocmeşte cererea; b)numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional; c)adresa de corespondenţă;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 488³ lit. d)–f)
    d)denumirea parchetului sau a instanţei şi numărul dosarului; e)motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază contestaţia; f)data şi semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Hotărârea CSM nr. 1505 din 17iunie2025 — modificarea Regulamentului instanțelorNormă · Art. I pct. 5 — art. 94¹ alin. (1)–(4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor · forma din 24 iunie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.Ipct.5, fraza introductivă și art.94¹ alin.(1)
    După articolul 94 se introduce un nou articol, articolul 94^1, cu următorul cuprins: Articolul 94^1 (1) Cererile adresate instanței, precum și înscrisurile însoțitoare, transmise prin poșta electronică, se trimit exclusiv în format PDF, prin atașare directă la mesajul e-mail.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. I pct. 5, art. 94¹ alin. (2)
    Nu se acceptă transmiterea atașamentelor în alte formate și nici linkuri către platforme de stocare și partajare a fișierelor, cu excepția situației în care instanța solicită expres acest lucru.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. I pct. 5, art. 94¹ alin. (3)
    În cazul în care un e-mail adresat instanței conține atașamente în alt format decât PDF sau include linkuri către platforme externe, acesta nu va fi prelucrat de compartimentele de specialitate, iar atașamentele nu vor fi listate sau depuse la dosar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. I pct. 5, art. 94¹ alin. (4)
    Expeditorul va fi notificat cu privire la neconformitatea mesajului transmis și la necesitatea retransmiterii documentelor în formatul acceptat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.340 alin.(3)–(5); PDF p.219 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.340 alin.(3), PDF p.219
    Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, data ordonanţei sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar şi denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.340 alin.(4), PDF p.219
    Dispoziţiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.340 alin.(5), PDF p.219
    În cazul în care nu cuprinde data ordonanţei sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar şi denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situaţie în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.407 alin.(1¹); PDF p.256 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.407 alin.(1¹), PDF p.256
    Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) se prezintă la pronunţarea făcută în şedinţă, înmânarea, la cerere, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a minutei se consideră comunicare. De asemenea, se consideră comunicare şi înmânarea, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a minutei, prin mijlocirea grefei instanţei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.347 alin.(4); PDF p.225 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.347 alin.(4), PDF p.225
    În soluţionarea contestaţiei nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau excepţii decât cele invocate sau ridicate din oficiu în faţa judecătorului de cameră preliminară în procedura desfăşurată în faţa instanţei sesizate cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate absolută.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art.488¹ alin.(4); PDF p.294 · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.488¹ alin.(4), PDF p.294
    Contestaţia poate fi retrasă oricând până la soluţionarea acesteia. Contestaţia nu mai poate fi reiterată în cadrul aceleiaşi faze procesuale în care a fost retrasă.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Termene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHIDTermene pentru raportarea accidentului și contestarea procesului-verbalC16 · 10 MIN · GHIDTermene RCA: avizare, constatare, răspuns și platăC16 · 10 MIN · GHIDSesizare, plângere penală și plângere prealabilă: diferențeC10 · 9 MIN · GHIDConstituirea ca parte civilă: condiții și moment proceduralC10 · 10 MIN · GHIDDespăgubiri în procesul penal sau într-un proces civil separatC10 · 9 MIN · GHIDClasarea, alte soluții și căile de contestare pentru victimăC10 · 10 MIN · GHIDExpertize și durata dosarului penal: ce poate fi urmăritC10 · 12 MIN · GHIDHotărâre, apel și caracter definitiv: ce verificC15 · 14 MIN · GHIDCum urmăresc un dosar fără să confund stadiul cu soluția motivatăC15 · 9 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C16-004 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/termene-in-dosarul-penal-si-pentru-pretentiile-civile/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision