⌕Meniu

Constituirea ca parte civilă: condiții și moment procedural

Constituirea ca parte civilă este demersul prin care ceri repararea prejudiciului în cadrul procesului penal. Nu este identică cu depunerea plângerii penale, cu relatarea accidentului sau cu solicitarea trimisă asigurătorului. Cererea trebuie să exprime pretențiile și să respecte condițiile și momentul procedural. [1] [2]

Două repere nu trebuie confundate: constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești, în timp ce cererea de introducere a părții responsabile civilmente are, în forma actuală a legii, reperul anterior al rezolvării cauzei de procuror. [2] [3] [4]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
Dosarul penal
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 021. Ce urmărește cererea și cine o formulează?
  3. 032. Care sunt cele două momente-limită?
  4. 043. Cum identific începutul cercetării judecătorești?
  5. 054. Conținutul cererii: ce nu trebuie să rămână neclar
  6. 065. Probele susțin fiecare componentă, nu doar accidentul
  7. 076. Împotriva cui sunt cerute despăgubirile
  8. 087. Minorii și persoanele reprezentate nu sunt scutite de toate condițiile
  9. 098. Ce poate fi modificat și ce nu se repară automat
  10. 109. De ce contează Decizia Curții Constituționale nr. 257/2017?
  11. 1110. Costuri, limite și verificarea în timp
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista ta de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoane vătămate prin accidente rutiere și, după caz, părți civile ori reprezentanții lor.

  • Acte de urmărire penală și judecată, cu diferențierea calității și a organului competent.

✕ NU ACOPERĂ

  • Nu stabilește vinovăția, diagnosticul, tratamentul, numărul zilelor de îngrijiri sau valoarea individuală a despăgubirilor.

  • Nu înlocuiește verificarea unui dosar, nu reprezintă un model procedural universal și nu garantează admiterea cererii.

  • Depunerea cererii de despăgubire la asigurător.

1. Ce urmărește cererea și cine o formulează?

Acțiunea civilă în procesul penal urmărește repararea prejudiciului material și moral produs prin fapta care formează obiectul acțiunii penale. Ea se exercită de persoana vătămată sau succesorii ei împotriva inculpatului și, după caz, a părții responsabile civilmente. Stabilirea despăgubirii rămâne supusă legii civile și probelor; simpla constituire nu dovedește întinderea pierderii. [1] [7]

Precizează al cui prejudiciu este cerut și cine semnează în ce calitate. O cerere pentru pierderea proprie nu este identică cu reprezentarea altei persoane sau cu exercitarea dreptului unui succesor. Pentru situațiile familiei, vezi Familia în dosarul penal și în procedura de despăgubire. Nu presupune că o singură persoană formulează automat toate pretențiile familiei. [1] [10]

Calitatea de parte civilă nu înlătură participarea ca persoană vătămată. Invers, audierea ca persoană vătămată nu înseamnă că ai formulat deja o cerere civilă corespunzătoare. [17] [2]

2. Care sunt cele două momente-limită?

Demersul Reperul prevăzut de lege Distincția esențială
Constituirea ca parte civilă Până la începerea cercetării judecătorești. [2] Nu este termenul plângerii penale și nu trebuie confundat cu începutul urmăririi penale.
Cererea de introducere a părții responsabile civilmente Până la rezolvarea cauzei de către procuror. [3] [4] Nu este prelungită automat până la același moment ca propria constituire.
Modificările permise ale pretențiilor deja formulate Până la terminarea cercetării judecătorești, în ipotezele art. 20 alin. (5). [5] Nu echivalează cu o primă constituire tardivă.
Intervenția voluntară a părții responsabile civilmente Până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță. [4] Este intervenția acelei persoane, nu un drept al victimei de a o introduce tardiv.

Înainte de rezolvarea cauzei, organul de urmărire penală trebuie să întrebe persoana vătămată dacă se constituie parte civilă și dacă cere introducerea părții responsabile civilmente, întocmind proces-verbal. Păstrează distincția între cele două răspunsuri și verifică ce s-a consemnat efectiv. [3]

Nu aștepta deliberat primul termen de judecată. Este o recomandare de prudență, nu un nou termen legal: cererea privind partea responsabilă civilmente poate avea deja momentul-limită depășit. Lipsa întrebării ori o consemnare incompletă necesită analiza actelor și a remediului; nu înseamnă automat prelungire sau admitere. [3] [4] [16]

3. Cum identific începutul cercetării judecătorești?

Cercetarea judecătorească este etapa din fața instanței în care sunt administrate probele potrivit regulilor judecății; nu este investigația inițială a poliției. Art. 374 și 376 disting activitățile de la începutul judecății și trecerea la cercetare. Numărul ședințelor sau formula informală „primul termen” nu descriu singure momentul juridic. [6]

Verifică încheierile de ședință și actele care arată etapa concretă. Un termen amânat poate să nu fi ajuns la cercetarea judecătorească, dar acest lucru nu se presupune numai pentru că nu ai fost audiat personal. Explicația dată de Curtea Constituțională în Decizia nr. 257/2017 despre acest reper privește mecanismul procesual, nu oferă o garanție bazată pe numărarea ședințelor. [6] [13]

Recunoașterea acuzației sau o procedură simplificată nu trebuie tratate ca dovadă că pretențiile civile au fost automat recunoscute în întregime. Verifică actul, etapa și eventuala recunoaștere civilă distinctă. [6] [12]

4. Conținutul cererii: ce nu trebuie să rămână neclar

Constituirea se poate face în scris sau oral. Trebuie indicate natura și întinderea pretențiilor, motivele și probele pe care se întemeiază. Dacă este orală, organul judiciar o consemnează într-un proces-verbal sau în încheierea de ședință, după caz. Nu este obligatoriu un formular unic, dar nici o formulă vagă nu oferă o garanție că sunt îndeplinite cerințele. [2]

Natura arată ce reparare ceri: de exemplu, o componentă materială identificată sau prejudiciul moral propriu. Întinderea precizează ce anume soliciți concret, inclusiv suma cerută când pretenția este bănească. Motivele leagă pierderea de faptă și de persoana pretins obligată; probele indică suportul cererii. Pentru daune morale, suma cerută nu este un tarif și nu devine automat suma acordată. [2] [7] [13]

Ca organizare, notează pentru fiecare componentă titularul, obiectul și întinderea cererii, motivul, documentele disponibile și probele ce trebuie obținute. Arată distinct sumele deja plătite și ce componentă au acoperit, astfel încât ceea ce mai soliciți să poată fi înțeles. Aceasta este o grilă de pregătire, nu un model universal și nici un calcul juridic sau medical al despăgubirii. [16]

O mențiune precum „voi preciza totul mai târziu” nu trebuie prezentată ca suficientă în orice dosar. Așteptarea ultimului document medical nu schimbă prin ea însăși momentul constituirii. Poți organiza ce este cunoscut și probele solicitate, însă validitatea cererii inițiale și limitele completării trebuie verificate concret. [2] [5] [16]

5. Probele susțin fiecare componentă, nu doar accidentul

În latura civilă, sarcina probei aparține părții civile sau procurorului în ipoteza legală în care acesta exercită acțiunea. Documentarea producerii accidentului nu acoperă automat dovada fiecărei cheltuieli, a fiecărui venit pierdut sau a fiecărei consecințe personale. [7]

Separă actele privind împrejurările faptei, documentele pentru prejudiciul propriu și materialele referitoare la persoana pretins obligată. Pentru o probă care nu este încă la tine, identifică ce urmărești să dovedești și unde poate fi găsită; organul decide motivat asupra admiterii. Nu este obligatoriu ca orice solicitare de probă să fie admisă. [7] [16]

Nu redacta concluzii medicale pentru a completa o lipsă din documente. Pentru partea practică a propunerii de probe și consultarea dosarului, vezi declarații, acces la dosar și depunerea probelor. [16]

6. Împotriva cui sunt cerute despăgubirile

Partea responsabilă civilmente este persoana chemată să răspundă în proces pentru o obligație legală sau convențională de reparare, în condițiile art. 86. Nu devine astfel orice persoană numită într-o cerere. Trebuie analizate temeiul obligației, legătura cu prejudiciul și procedura introducerii. [8]

Într-o situație RCA se verifică asigurătorul, contractul și limitele obligației relevante. Legea nr. 132/2017 reglementează exercitarea judiciară a drepturilor împotriva asigurătorului, dar formula citării dintr-un proces civil nu trebuie transferată mecanic în procesul penal. Aici trebuie verificat distinct art. 21, inclusiv momentul cererii. O cerere de despăgubire trimisă asigurătorului nu dovedește singură că acesta a fost introdus corespunzător în dosarul penal. [9] [8] [4]

Procurorul care exercită acțiunea civilă trebuie să ceară introducerea părții responsabile civilmente în condițiile art. 21 alin. (1). Intervenția voluntară ulterioară a acestei părți are regulile proprii și ia procedura din stadiul existent; nu există garanția că victima poate obliga acea persoană să intervină pentru a remedia orice omisiune. [4]

7. Minorii și persoanele reprezentate nu sunt scutite de toate condițiile

Pentru persoana fără capacitate de exercițiu sau cu capacitate restrânsă, acțiunea civilă se exercită prin reprezentantul legal ori, după caz, de procuror. Art. 19 alin. (3) trimite expres la condițiile art. 20 alin. (1) și (2). Nu se deduce din protecția legală un drept universal de a formula orice cerere în orice moment. [10]

Verifică reprezentarea și asistența obligatorie, precum și al cui prejudiciu este cerut. O rudă care cere despăgubiri proprii și aceeași persoană care reprezintă copilul nu acționează în aceeași calitate pentru ambele componente. Eventualele conflicte și actele de dispoziție necesită verificare separată; simpla relație de rudenie nu rezolvă toate aceste condiții. [1] [10] [16]

8. Ce poate fi modificat și ce nu se repară automat

Până la terminarea cercetării judecătorești, partea civilă poate corecta erori materiale, mări sau micșora întinderea pretențiilor și cere reparare bănească dacă repararea în natură nu mai este posibilă, în condițiile art. 20 alin. (5). Aceste posibilități pornesc de la existența unei constituiri și nu trebuie confundate cu un drept de a formula tardiv prima cerere sau de a introduce orice pretenție nouă sub eticheta „precizare”. [5] [2]

Dacă nu sunt respectate condițiile art. 20 alin. (1) ori (2), textul prevede imposibilitatea constituirii în acel proces penal și posibilitatea acțiunii la instanța civilă. Această posibilitate nu garantează succesul, nu stabilește aici prescripția și nu echivalează cu o repunere automată în orice termen. Alegerea dintre căi trebuie analizată fără a presupune că dosarul penal păstrează toate opțiunile la nesfârșit. [2]

Renunțarea la pretențiile civile are efecte diferite de corectarea lor: art. 22 prevede că partea nu poate reveni asupra renunțării și nu poate introduce o acțiune civilă pentru aceleași pretenții. Tranzacția și recunoașterea sunt mecanisme distincte. Nu semna un act tratându-l drept simplă „actualizare” înainte de a-i clarifica obiectul și efectele. [12]

9. De ce contează Decizia Curții Constituționale nr. 257/2017?

În cauza care a generat Decizia nr. 257/2017, o persoană juridică introdusă ca parte responsabilă civilmente după camera preliminară a invocat imposibilitatea de a participa efectiv la acea etapă. Cauza nu era un accident rutier. Curtea a analizat raportul dintre pretenția civilă și drepturile persoanei chemate să răspundă. [13]

Curtea a declarat neconstituțională trimiterea din vechiul art. 21 alin. (1) la termenul art. 20 alin. (1), dar a respins critica privind art. 20 alin. (1). Distincția protejează și posibilitatea apărării privind probele, nu numai formularea cererii de despăgubire. Decizia nu este un ordin de admitere a unei anumite sume și nu arată rezultatul ulterior al procesului individual. [13]

Pentru procedura descrisă în acest ghid, termenul actual al cererii de introducere se citește în modificarea adusă prin Legea nr. 201/2023. Nu se copiază vechea formulă citată în hotărârea din 2017 și nu se prezintă acea hotărâre ca o repunere generală în termen. [3] [13]

10. Costuri, limite și verificarea în timp

Acțiunea civilă întemeiată pe răspunderea civilă pentru fapta care formează obiectul acțiunii penale este scutită de taxă de timbru în condițiile art. 20 alin. (8). Scutirea de această taxă nu înseamnă că orice avocat, copie, probă ori cheltuială a procesului este gratuită. Art. 20 alin. (7) are și o regulă distinctă pentru dreptul transmis pe cale convențională; nu se confundă cu succesiunea menționată de art. 19. [11] [1]

Se verifică legea procesuală de la data actului și dispozițiile tranzitorii. Schimbarea din 2023 pentru art. 21 trebuie păstrată separat de textele vechi. Tranzițiile speciale examinate în art. II–IV ale Legii nr. 201/2023 privesc alte situații determinate și nu creează un termen suplimentar general pentru constituirea ca parte civilă. [14] [15]

Cererile către asigurător, reprezentarea familiei și urmărirea pretențiilor în instanță se organizează coerent, dar rămân proceduri cu condiții proprii. Pentru început, verifică actele deja depuse și ce s-a consemnat în dosar, nu doar intenția de a obține despăgubiri. [2] [9] [16]

Termene și repere procedurale

REGULĂConstituirea ca parte civilă
Interval

Până la începerea cercetării judecătorești.

De când începe

Etapa din fața instanței, nu începutul urmăririi penale și nu data unei scrisori a asigurătorului.

Cum se aplică

Se verifică actele și încheierile, nu un număr universal de zile sau de ședințe.

Consecințe

Nerespectarea art. 20 alin. (1) sau (2) are consecința prevăzută de alin. (4); calea civilă nu este o garanție a admiterii ori a termenelor.

[2][6][10]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Cererea trebuie să îndeplinească și art. 20 alin. (2).

  • Art. 19 alin. (3) trimite la aceste condiții și pentru reprezentant sau procuror.

REGULĂCererea privind partea responsabilă civilmente
Interval

Până la rezolvarea cauzei de către procuror.

De când începe

Momentul procedural al rezolvării cauzei, în regimul art. 21 alin. (1), modificat prin Legea nr. 201/2023.

Cum se aplică

Reper distinct și anterior celui din art. 20 alin. (1). Se verifică actele și regimul temporal, fără a substitui formula „primul termen”.

Consecințe

Nu există garanția unei introduceri tardive, a nulității întregului proces sau a repunerii automate în termen.

[3][4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Informarea din art. 20 alin. (1^1) se consemnează într-un proces-verbal.

  • Intervenția voluntară din art. 21 alin. (3) este alt mecanism, nu o prelungire automată pentru victimă.

REGULĂModificări permise ale pretențiilor
Interval

Până la terminarea cercetării judecătorești, în ipotezele art. 20 alin. (5).

De când începe

Etapa încheierii cercetării, distinctă de momentul constituirii inițiale.

Cum se aplică

Corectarea erorilor materiale, mărirea sau micșorarea întinderii ori reparație bănească dacă repararea în natură nu mai este posibilă.

Consecințe

Admiterea și valoarea pretențiilor depind de condițiile legale și probe, nu doar de depunerea modificării.

[5][7]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este o constituire inițială tardivă.

  • Nu este un drept general de a introduce orice pretenție nouă sub denumirea de completare.

Lista ta de pași

  • Stabilește titularul fiecărei pretenții și calitatea celui care o formulează. [1] [10]

  • Verifică separat momentul constituirii și cel al cererii pentru partea responsabilă civilmente. [2] [4]

  • Precizează natura, întinderea, motivele și probele; verifică procesul-verbal dacă cererea a fost orală. [2]

  • Păstrează dovada depunerii și încheierea ori procesul-verbal relevant; nu te baza numai pe o discuție informală. [16]

  • Delimitează modificarea întinderii de prima constituire și de o pretenție cu obiect diferit. [5] [2]

  • Clarifică efectul oricărei renunțări, tranzacții sau recunoașteri înainte de a o trata ca simplă precizare. [12]

Întrebări frecvente

Dacă am spus că vreau despăgubiri, sunt sigur că am devenit parte civilă?

Nu se poate confirma numai din acea relatare. Trebuie verificat ce a fost consemnat, momentul, natura și întinderea pretențiilor, motivele și probele. Forma orală este permisă, dar trebuie înregistrată în actul procedural corespunzător. [2]

Pot aștepta până am toate documentele medicale?

Nu presupune că așteptarea prelungește momentul constituirii ori al cererii privind partea responsabilă civilmente. Organizează pretențiile și probele cunoscute și verifică eventualele completări permise; nu există o amânare automată până la un document „final”. [2] [4] [5]

Pot mări ulterior suma cerută?

Art. 20 alin. (5) permite mărirea sau micșorarea întinderii până la terminarea cercetării judecătorești. Nu garantează admiterea sumei și nu înlocuiește constituirea inițială corespunzătoare ori proba prejudiciului. [5] [7]

Cererea făcută asigurătorului este suficientă pentru dosarul penal?

Nu este același demers. Verifică separat constituirea civilă și introducerea persoanei responsabile civilmente, inclusiv momentul procedural; nu presupune că documentele au ajuns automat la organul judiciar. [2] [4] [9]

Dacă am ratat momentul, nu mai pot cere nimic?

Art. 20 alin. (4) păstrează posibilitatea acțiunii la instanța civilă pentru nerespectarea condițiilor din alin. (1)–(2). Admisibilitatea și termenele acelui demers se verifică separat; nu este garantat că orice pretenție poate fi recuperată ulterior. [2]

De ce nu primesc un model unic de cerere?

Pentru că titularii, persoanele pretins obligate, obiectul și întinderea pierderilor, reprezentarea, probele și etapa pot fi diferite. O grilă de organizare ajută, dar nu înlocuiește verificarea condițiilor art. 19–21. [1] [2] [16]

De reținut

Arată cele 18 idei principale ale ghidului

  • Cererea civilă în procesul penal urmărește prejudiciul produs prin fapta obiect al acțiunii penale.

    [1]

  • Constituirea nu este interschimbabilă cu audierea ori solicitarea către asigurător.

    [2][9][17]

  • Constituirea inițială are momentul-limită începutul cercetării judecătorești.

    [2]

  • Cererea privind partea responsabilă civilmente are reperul distinct al rezolvării cauzei de procuror.

    [3][4]

  • Organul de urmărire trebuie să întrebe și să consemneze cele două opțiuni înaintea rezolvării.

    [3]

  • Intervenția voluntară până la sfârșitul cercetării la prima instanță nu este o prelungire automată a cererii victimei.

    [4]

  • Forma orală este permisă dar trebuie consemnată, cu natura, întinderea, motivele și probele.

    [2]

  • „Voi preciza ulterior” nu garantează îndeplinirea cerințelor inițiale și așteptarea actelor medicale nu prelungește automat termenul.

    [2][5]

  • Sarcina probei civile și evaluarea prejudiciului rămân distincte de simpla constituire.

    [7]

  • Obligația părții responsabile civilmente are temei legal sau convențional; simpla numire nu este suficientă.

    [8]

  • Regula RCA a citării din acțiunea civilă nu este transferată mecanic în art. 21 din Codul de procedură penală.

    [9][4]

  • Reprezentantul ori procurorul pentru persoana protejată respectă trimiterea art. 19 alin. (3) la art. 20 alin. (1)–(2).

    [10]

  • Mărirea sau micșorarea întinderii nu este identică unei prime constituiri tardive sau oricărei cereri noi.

    [5][2]

  • Art. 20 alin. (4) păstrează o posibilitate civilă, nu un succes ori termen garantat.

    [2]

  • Renunțarea are efecte distincte de precizare și nu poate fi retrasă pentru aceleași pretenții conform art. 22.

    [12]

  • Decizia Curții Constituționale nr. 257/2017 invalidează formula istorică din art. 21, nu art. 20 alin. (1); termenul actual rezultă din Legea nr. 201/2023.

    [13][3]

  • Scutirea de taxă de timbru nu înseamnă gratuitatea tuturor costurilor procesului.

    [11]

  • Aplicabilitatea procedurală cere data actului și tranzițiile, nu numai data accidentului.

    [14][15]

Declarații, acces la dosar și depunerea probelor de către victimă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 6 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Lege · Art.19 alin.1–5, pp.7–8: obiectul acțiunii civile și persoanele care o exercită. · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.19 alin.(3)
    Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.19 alin.(1) și (5); PDFpp.7–8
    (1) Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. (5) Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 19 alin. (2)
    Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art.20 alin.1–4: momentul constituirii, conținutul și consecințele neîndeplinirii condițiilor.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (1); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și a altor acte normativeLege · Art.I pct.2–3: art.20 alin.1^1 și noua redactare a art.21 alin.1 CPP; publicare06.07.2023. · forma din 6 iulie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.I pct. 2 — art. 20 alin. (1¹) CPP
    Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligația de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă și dacă cere introducerea în cauză a părții responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.I pct. 3 — art. 21 alin. (1) CPP
    Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art.21 alin.1–4: introducerea părții responsabile civilmente și intervenția voluntară.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.21 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 21 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 21 alin. (1), PDF p. 9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art.20 alin.5: corectarea erorilor materiale, mărirea/micșorarea întinderii și înlocuirea reparației în natură.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art.374 alin.1–6 și376: activitățile inițiale de judecată și începutul cercetării judecătorești.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 374 alin. (1)–(10) · forma extrasului din 13 iunie 2026
    (1) La primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită și cauza se află în stare de judecată, președintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecății sau să facă o prezentare succintă a acestuia. (2) Președintele explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar. (3) Președintele pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești. (4) În cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10). (5) Președintele întreabă procurorul, părțile și persoana vătămată dacă propun administrarea de probe. (6) În cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele și împrejurările ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află aceste mijloace, iar în ceea ce privește martorii și experții, identitatea și adresa acestora. (7) Probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către părți sau de către persoana vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătorești. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților, a persoanei vătămate și a procurorului și sunt avute în vedere de instanță la deliberare. (8) Probele prevăzute la alin. (7) pot fi administrate din oficiu de către instanță, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. (9) Procurorul, persoana vătămată și părțile pot cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești. (10) Instanța poate dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art.99 alin.1 și art.100: sarcina probei în latura civilă și admiterea motivată a probelor.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 100 alin. (1)–(4) · forma extrasului din 13 iunie 2026
    (1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. (2) În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; d) proba este imposibil de obținut; e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; f) administrarea probei este contrară legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 99 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026
    (1) În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art.86 și art.19–21: obligația legală sau convențională și chemarea în proces a părții responsabile civilmente.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 15 extrase citate
    Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.19 alin.(3) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.19 alin.(1) și (5); PDFpp.7–8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. (5) Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.86; PDF p.39 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal şi se numeşte parte responsabilă civilmente.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.20 alin.(1^1); PDF p.8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligaţia de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă şi dacă cere introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.21 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.20 alin.(8); PDF p.9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 19 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (1); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 21 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 21 alin. (1), PDF p. 9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Legea132/2017, art.22 alin.1, forma afișată13.12.2025. · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 22 alin. (1)
    Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Lege · Art.19 alin.3 și art.93 alin.4–5, pp.8 și42–43: reprezentant/procuror, condițiile art.20 și asistența obligatorie. · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.19 alin.(3)
    Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.93 alin.(5); PDF p.43
    Când organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 93 alin. (4), teza privind capacitatea de exercițiu; PDF pagina 42
    Asistenţa juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art.20 alin.7–8: cesiunea convențională și scutirea de taxă de timbru.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.20 alin.(8); PDF p.9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art.22 și23: renunțarea, tranzacția și recunoașterea pretențiilor; efectele lor distincte.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 23 · forma extrasului din 13 iunie 2026
    (1) În cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere, potrivit legii. (2) Inculpatul, cu acordul părții responsabile civilmente, poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile. (3) În cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii. Cu privire la pretențiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.22 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Partea civilă poate renunţa, în tot sau în parte, la pretenţiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: CCR, Decizia nr.257 din26 aprilie2017 — art.20 alin.1 și art.21 alin.1 CPPHotărâre · CCR257/2017, par.1–4,14–20,21–36, dispozitiv pct.1–2. · forma din 22 iunie 2017Curtea Constituțională a României · 257 · 26 aprilie 2017 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv pct.1, fragment
    constată că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Lege · Art.13, p.5: regula de aplicare a legii procesuale în timp. · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.13 alin. (1)
    Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate şi măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare şi până în momentul ieşirii din vigoare, cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiile tranzitorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și a altor acte normativeLege · Art.II–IV: tranzițiile specifice; art.I pct.2–3 și adnotarea CPP la09.07.2023. · forma din 6 iulie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.I pct. 2 — art. 20 alin. (1¹) CPP
    Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligația de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă și dacă cere introducerea în cauză a părții responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.I pct. 3 — art. 21 alin. (1) CPP
    Introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art.20 alin.2–5 și99 alin.1: fundamentul organizării componentelor prejudiciului și al probelor.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (1); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Lege · Art.84–85, pp.37–38: partea civilă și păstrarea calității de persoană vătămată. · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.85 alin.(1)–(2); PDF p.38
    (1)În cursul procesului penal, partea civilă are drepturile prevăzute la art. 81. (2)Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de persoană vătămată în aceeaşi cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.84; PDF p.38
    (1)Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal şi se numeşte parte civilă. (2)Au calitatea de parte civilă şi succesorii persoanei prejudiciate, dacă exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Drepturile victimei într-un dosar penal de accident rutierC10 · 8 MIN · GHIDSesizare, plângere penală și plângere prealabilă: diferențeC10 · 9 MIN · GHIDDeclarații, acces la dosar și depunerea probelor de către victimăC10 · 10 MIN · GHIDFamilia în dosarul penal și în procedura de despăgubireC07 · 11 MIN · GHIDCum deschid un dosar RCA și cum formulez cererea de despăgubireC03 · 12 MIN · GHIDTermene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C10-004 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/constituirea-ca-parte-civila-conditii-si-moment-procedural/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision