Declarații, acces la dosar și depunerea probelor de către victimă
Poți cere să fii audiat, să consulți dosarul și să fie administrate probe, în condițiile corespunzătoare calității tale și etapei procedurale. A avea aceste drepturi nu înseamnă că orice probă propusă trebuie admisă sau că întregul dosar este accesibil imediat, fără restricții. [1] [6] [8]
Acest ghid explică ce să pregătești, cum să formulezi o solicitare concretă și cum să deosebești un refuz de o simplă cerere de completare. Nu înlocuiește constituirea ca parte civilă pentru despăgubiri. [16] [17]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 10 minute
- CATEGORIE
- Dosarul penal
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 021. În ce calitate particip?
- 032. Cum îmi pregătesc relatarea fără să transform presupunerile în fapte?
- 043. La audiere: ce verific înainte să semnez declarația?
- 054. Înregistrarea și audierea minorului au reguli distincte
- 065. Consultarea dosarului: ce cer și ce limitări verific
- 076. Cum propun o probă pentru un fapt precis?
- 087. Dacă lipsește un act sau primesc un refuz
- 098. Ce spune jurisprudența și ce nu rezultă din ea
- 109. Etapa și versiunea legii contează
- 11Termene și repere
- 12Lista ta de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane vătămate prin accidente rutiere și, după caz, părți civile ori reprezentanții lor.
Acte de urmărire penală și judecată, cu diferențierea calității și a organului competent.
Nu stabilește vinovăția, diagnosticul, tratamentul, numărul zilelor de îngrijiri sau valoarea individuală a despăgubirilor.
Nu înlocuiește verificarea unui dosar, nu reprezintă un model procedural universal și nu garantează admiterea cererii.
Depunerea cererii de despăgubire la asigurător.
1. În ce calitate particip?
Persoana vătămată este persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin faptă. Partea civilă exercită și o cerere de reparare a prejudiciului în procesul penal. Declarația persoanei vătămate nu este același mijloc de probă cu declarația unui martor, iar dobândirea calității de parte civilă nu înlătură participarea ca persoană vătămată. [1] [8]
Identifică numărul dosarului, instituția care îl are în lucru, etapa și calitatea consemnată. Cererea de informații despre stadiu se face expres, cu indicarea adresei în România ori a adresei electronice la care pot fi comunicate informațiile, potrivit art. 81 din Codul de procedură penală. Aceasta nu este, prin ea însăși, o cerere de consultare a întregului dosar. [1] [6]
Nu trebuie să presupui că toate demersurile se fac obligatoriu prin avocat. Legea permite exercitarea directă a unor drepturi, dar prevede situații de asistență obligatorie, inclusiv pentru lipsa ori restrângerea capacității de exercițiu; organul judiciar poate dispune desemnarea unui avocat și când apreciază că persoana nu își poate face singură apărarea. Reprezentarea nu înlătură o prezență personală obligatorie sau apreciată necesară. [2]
2. Cum îmi pregătesc relatarea fără să transform presupunerile în fapte?
Ca instrument de organizare, alcătuiește o cronologie scurtă. Separă ce ai observat personal de ceea ce ai aflat ulterior și de ceea ce nu poți preciza. Pentru fiecare document notează data, emitentul și împrejurarea pe care o poate lămuri. O cronologie personală nu înlocuiește actele sau aprecierea organului judiciar. [17] [8]
Nu este necesar să completezi din imaginație un interval de timp sau un detaliu pe care nu îl cunoști. Pentru simptome ori evoluție, descrie ce ai resimțit și când, fără să atribui singur diagnostice sau concluzii de cauzalitate. Documentele medicale și eventualele întrebări pentru expert se organizează separat; vezi Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile. [17]
Păstrează documentele și fișierele în forma în care le-ai primit, cu proveniența lor. Nu modifica materialul ca să susțină o anumită versiune și nu încerca să obții relatări identice de la alte persoane. Propunerea și administrarea probelor trebuie să respecte legalitatea; numărul de documente nu le dă automat o valoare prestabilită. [9]
3. La audiere: ce verific înainte să semnez declarația?
Regulile la care trimite art. 111 permit relatarea și apoi întrebările, precum și consultarea avocatului înaintea și în cursul audierii. Folosirea unor însemnări pentru detalii greu de reținut presupune permisiunea organului judiciar; nu este un drept de a înlocui audierea cu citirea unui text pregătit de altcineva. [3]
Declarația se consemnează în scris. Înainte de semnare, citește textul și cere corectarea formulărilor care nu redau ce ai spus; completările, rectificările și precizările se consemnează în condițiile art. 110. Textul cuprinde și întrebările, cine le-a adresat și reperele de timp prevăzute de lege. Refuzul sau imposibilitatea semnării se consemnează: nu înseamnă că declarația dispare automat. [3]
Semnalează concret dificultățile de comunicare ori nevoile relevante pentru audiere și cere explicarea măsurilor disponibile. Dreptul la interpretare și măsurile speciale se aplică în condițiile legale; existența unei nevoi de protecție se apreciază de organul competent, nu printr-un diagnostic formulat în acest ghid. [5]
4. Înregistrarea și audierea minorului au reguli distincte
În cursul urmăririi penale, audierea victimei adulte se înregistrează audio sau audio-video dacă organul consideră necesar ori dacă persoana cere expres și înregistrarea este posibilă. Nu rezultă de aici o înregistrare video obligatorie la orice audiere a unui adult. [4]
Pentru persoana vătămată minoră, înregistrarea audio-video este obligatorie; când video nu este posibil, se înregistrează audio. Pentru copilul în vârstă de până la 14 ani sunt prevăzute prezența persoanei indicate de lege și a psihologului stabilit de organul judiciar. Dacă persoana care l-ar însoți are ea însăși anumite calități în dosar, nu poate fi prezentă sau există riscul influențării declarației, se aplică mecanismul de înlocuire prevăzut de art. 111. Nu se presupune că orice părinte poate participa în orice situație. [4]
Legea cere audierea de îndată sau, dacă aceasta nu este posibilă, fără întârzieri nejustificate. Declarația astfel luată poate constitui mijloc de probă chiar înaintea începerii urmăririi penale; regula nu fixează un număr universal de zile pentru programarea tuturor audierilor. [18]
5. Consultarea dosarului: ce cer și ce limitări verific
Consultarea include studierea actelor, notarea datelor și obținerea de fotocopii pe cheltuiala clientului, în formularea art. 94. Drepturile se aplică în mod corespunzător și direct părților și subiecților procesuali principali. În urmărirea penală, procurorul stabilește data și durata într-un termen rezonabil și poate delega organizarea consultării organului de cercetare penală. Nu există în aceste dispoziții un drept universal la acces instantaneu printr-un anumit portal electronic. [6] [7]
| Situația | Ce trebuie verificat | Ce nu trebuie presupus |
|---|---|---|
| Cerere de consultare | Calitatea, dosarul și organizarea concretă a accesului. [6] | Că simpla cerere de informații despre stadiu oferă acces integral. |
| Restricție în urmărirea penală | Motivarea și riscul pentru buna desfășurare a urmăririi. [6] | Că un refuz nemotivat devine legitim numai fiindcă dosarul este în lucru. |
| După punerea în mișcare a acțiunii penale | Restricția poate fi dispusă pentru cel mult 10 zile. [7] | Că acest plafon curge automat de la accident sau de la orice deschidere a dosarului. |
| Declarațiile clientului | Avocatului nu îi poate fi restricționat accesul la declarațiile celui asistat ori reprezentat. [7] | Că excepția garantează acces imediat la toate declarațiile altor persoane. |
Punerea în mișcare a acțiunii penale este etapa formală în care acțiunea este exercitată împotriva persoanei devenite inculpat; nu se confundă cu cercetarea inițială a faptei. Înaintea acestei etape nu se transferă automat același plafon numeric, dar rămân cerințele motivării, necesității și interdicției restrângerii abuzive. Regula specială a art. 94 alin. (7) pentru avocatul inculpatului în anumite proceduri privind libertatea nu se transferă automat victimei. [6] [7]
Practic, cere să fie precizate actele ori partea de dosar vizate, data și motivul restricției și modalitatea în care poți primi răspunsul. Păstrează solicitarea și dovada primirii. Acestea sunt recomandări practice pentru evidența demersurilor, nu o listă legală obligatorie de anexe. [17]
6. Cum propun o probă pentru un fapt precis?
Organul judiciar trebuie să decidă motivat asupra cererii de administrare a probelor. Legea permite și respingerea: de exemplu pentru lipsă de relevanță, suficiente probe deja administrate, inutilitate pentru un fapt notoriu, imposibilitate de obținere, lipsa îndreptățirii solicitantului ori administrare contrară legii. Dreptul de a cere nu garantează admiterea. [8]
O solicitare ușor de analizat identifică faptul de dovedit, proba, locul unde se află și motivul relevanței. Pentru un document pe care nu îl deții, arată deținătorul și reperele de identificare cunoscute. Pentru o probă care riscă să nu mai fie disponibilă, explică împrejurarea concretă, fără a inventa un termen legal de păstrare. [17] [10]
Exemplu fictiv, exclusiv de organizare: ai menționat un document medical dintr-o anumită dată, dar în copiile consultate nu îl găsești. Poți indica titlul și emitentul, copia pe care o ai și faptul precis pe care dorești să îl lămurească. Nu scrie că documentul demonstrează automat vinovăția ori un diagnostic pe care nu îl conține. Exemplul nu este o hotărâre și nu constituie o evaluare medicală. [17]
În acțiunea penală, sarcina probei aparține în principal procurorului; pentru acțiunea civilă revine părții civile sau, în ipoteza legală specială, procurorului care o exercită. Nu presupune că toate cheltuielile și consecințele civile vor fi dovedite automat numai prin dosarul de urmărire penală. [8]
7. Dacă lipsește un act sau primesc un refuz
Identifică solicitarea inițială și răspunsul: ce probă a fost cerută, ce fapt urma să lămurească, cine a refuzat, în ce etapă și cu ce motivare. O completare utilă răspunde motivului concret al refuzului, nu doar repetă că nu ești de acord. Păstrarea unei evidențe ajută și la deosebirea unui refuz de o programare sau de o solicitare de precizări. [8] [17]
Plângerea împotriva actelor organului de cercetare penală se adresează procurorului care supraveghează activitatea; pentru actele procurorului se verifică nivelul competent potrivit art. 339. Depunerea plângerii nu suspendă prin ea însăși îndeplinirea actului atacat. Nu orice refuz de probă poate fi trimis imediat judecătorului folosind procedura specială de contestare a clasării. [11]
Deosebește trei repere: 48 de ore pentru înaintarea plângerii de organul de cercetare penală, 20 de zile pentru soluționarea generală de procuror, de la primire, și cel mult 48 de ore pentru rezolvarea și comunicarea plângerii avocatului în situațiile speciale din art. 95 alin. (2). Acestea sunt obligații ale organelor indicate, nu un termen unic de depunere a tuturor obiecțiilor victimei. [11] [12]
8. Ce spune jurisprudența și ce nu rezultă din ea
În Decizia nr. 162/2026, publicată la 8 septembrie 2026, Curtea Constituțională a examinat, între altele, critici privind drepturile apărării. În motivarea deciziei, încălcarea unor drepturi privind informarea avocatului ori consultarea dosarului nu se transformă automat în nulitate absolută. Curtea a separat mecanismele de plângere și condițiile nulității de simpla nemulțumire față de un act. [13]
Aceasta nu este o hotărâre de despăgubire pentru un accident. Examinarea art. 281 privește redactarea anterioară Legii nr. 279/2022; nu trebuie folosită ca substitut pentru verificarea normei și a vătămării dintr-un dosar actual. Curtea a respins ca inadmisibilă critica privind art. 286 alin. (2) lit. a) și ca neîntemeiată critica privind vechiul art. 281 alin. (1) lit. f). Rezultatul final al cauzei penale individuale nu rezultă din decizie. [13]
Practic, cere identificarea regulii încălcate, a actului și a consecinței concrete. Nu presupune că o eroare invalidează întregul dosar sau că o nouă audiere înlătură automat toate problemele. [13] [17]
9. Etapa și versiunea legii contează
La judecată, cererile de probe se raportează și la regulile art. 374: trebuie indicate faptele de dovedit și mijloacele propuse. Unele probe din urmărire pot să nu fie readministrate în condițiile legii, fără a deveni prin asta intangibile ori automat decisive; se păstrează cadrul dezbaterii și aprecierii lor. [10]
Legea procesuală se aplică actelor efectuate cât timp este în vigoare, cu excepțiile tranzitorii. De aceea, un răspuns pentru un act mai vechi nu se copiază fără verificare într-un dosar actual. Tranzițiile specifice din Legea nr. 201/2023 privind supravegherea tehnică și despăgubirile pentru privare de libertate nu sunt un termen general suplimentar pentru orice cerere a victimei. [14] [15]
Pentru despăgubiri, citește separat constituirea ca parte civilă. Pentru organizarea materialelor din accident, vezi ghidul probelor din accident. Ghidurile sunt complementare: relatarea, cererea de probe și cererea de despăgubiri nu sunt acte interschimbabile. [16]
Termene și repere procedurale
- Interval
Cel mult 10 zile, în ipoteza art. 94 alin. (4).
- De când începe
Măsura motivată de restricționare dispusă după punerea în mișcare a acțiunii penale.
- Cum se aplică
Se verifică data, întinderea și temeiul măsurii; nu se calculează automat de la accident ori de la sesizare.
- Consecințe
O restricție contestată se examinează prin mecanismul competent; nu rezultă automat nulitatea întregului dosar.
Înaintea punerii în mișcare nu se transferă automat același plafon numeric.
Accesul la declarațiile clientului și drepturile corespunzătoare directe se verifică separat.
- Interval
Cel mult 20 de zile de la primire; comunicarea soluției de îndată.
- De când începe
Primirea plângerii de procurorul competent.
- Cum se aplică
Art. 338 stabilește obligația de soluționare, nu termenul universal al victimei pentru introducerea plângerii.
- Consecințe
Simpla depunere sau depășirea termenului nu duce automat la admiterea probei ori la suspendarea actului.
Competența se verifică prin art. 336 și 339.
Plângerea avocatului din art. 95 alin. (2) are regim special.
- Interval
Cel mult 48 de ore pentru rezolvare și comunicarea soluției motivate.
- De când începe
Plângerea avocatului în situațiile art. 95 alin. (2), inclusiv art. 94.
- Cum se aplică
Este o obligație a procurorului ierarhic superior, nu un termen general pentru toate cererile victimei.
- Consecințe
Soluția trebuie motivată și comunicată în condițiile normei; nu este o garanție a admiterii.
Art. 95 alin. (2) enumeră situațiile; nu orice nemulțumire intră automat aici.
Nu se confundă cu cele 48 de ore pentru înaintarea plângerii din art. 337.
Lista ta de pași
Separă observațiile directe de informațiile aflate ulterior și de aspectele necunoscute. [17]
Citește declarația și solicită consemnarea corecțiilor înainte de semnare. [3]
Nu confunda cererea de probe sau declarația cu o constituire ca parte civilă. [16]
Întrebări frecvente
Pot consulta dosarul fără avocat?
Am dreptul la înregistrare video la fiecare audiere?
Nu în aceeași formă pentru toate persoanele. Pentru adult, în urmărirea penală se verifică necesitatea apreciată de organ sau cererea expresă și posibilitatea înregistrării. Pentru minor este obligatorie înregistrarea audio-video, cu audio când video nu este posibil. [4]
O declarație nesemnată este automat anulată?
Pot cere o probă care nu se află la mine?
Cele 20 de zile sunt termenul meu pentru orice plângere?
Nu. Art. 338 privește termenul general în care procurorul soluționează plângerea, de la primire. Pentru un demers concret trebuie verificat dacă există un termen distinct de introducere și care este actul atacat; termenele de contestare a soluției de clasare au alt obiect. [11]
De reținut
Arată cele 16 idei principale ale ghidului
Persoana vătămată și partea civilă sunt calități distincte, ce pot coexista.
Reprezentarea nu exclude prezența personală obligatorie ori necesară.
Declarația trebuie citită; rectificările și refuzul semnării se consemnează, nu echivalează automat cu anularea.
Înregistrarea audierii adultului în urmărirea penală depinde de condițiile art. 111 alin. (4); pentru minor există o regulă distinctă, obligatorie.
Prezența persoanelor la audierea copilului până la 14 ani are condiții și mecanisme de înlocuire.
Restrângerea accesului în urmărire trebuie motivată și nu poate fi abuzivă.
Plafonul de 10 zile se referă la restricția după punerea în mișcare, nu la orice moment al dosarului.
Accesul avocatului la declarațiile clientului nu poate fi restricționat; nu garantează acces la orice declarație a altora.
Cererile de probe se admit sau se resping motivat pe temeiurile legale.
Sarcina probei în latura civilă nu este identică celei penale.
Probele trebuie obținute legal și nu au valoare prestabilită.
Plângerea generală nu suspendă automat actul și competența depinde de autorul actului.
Decizia Curții Constituționale nr. 162/2026 nu stabilește nulitatea absolută automată pentru orice încălcare a dreptului de acces la dosar; examinarea art. 281 privește o redactare anterioară.
Constituirea ca parte civilă: condiții și moment procedural
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 6 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 10 extrase citate
Art.81 alin.(1) lit.d)–h), selectiv lit.d),e),f); PDF p.37d)dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiţia de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie comunicate; e)dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii; f)dreptul de a fi ascultată;
Textul în documentul-sursă ↗Art.85 alin.(1)–(2); PDF p.38(1)În cursul procesului penal, partea civilă are drepturile prevăzute la art. 81. (2)Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de persoană vătămată în aceeaşi cauză.
Textul în documentul-sursă ↗Art.84; PDF p.38(1)Persoana vătămată care exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal şi se numeşte parte civilă. (2)Au calitatea de parte civilă şi succesorii persoanei prejudiciate, dacă exercită acţiunea civilă în cadrul procesului penal.
Textul în documentul-sursă ↗Art.83 lit.a); PDF p.38a)dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
Textul în documentul-sursă ↗Art.81 alin.(1) lit.b)–c); PDF p.37b)dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; c)dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei;
Textul în documentul-sursă ↗Art.83 lit.c); PDF p.38c)dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
Textul în documentul-sursă ↗Art.82; PDF p.37Persoana împotriva căreia s-a pus în mişcare acţiunea penală devine parte în procesul penal şi se numeşte inculpat.
Textul în documentul-sursă ↗Art.79; PDF p.36Persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală se numeşte persoană vătămată.
Textul în documentul-sursă ↗Art.81 alin.(1) lit.h); PDF p.37h)dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată;
Textul în documentul-sursă ↗art. 80 · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În situația în care în cauză există un număr mare de persoane vătămate care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care persoanele vătămate nu și-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfășurare a procesului penal, procurorul sau instanța de judecată poate desemna, prin ordonanță, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanța va fi comunicată persoanelor vătămate, care trebuie să încunoștințeze, în termen de 3 zile de la primirea comunicării, procurorul sau instanța în cazul în care refuză să fie reprezentați prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoștință sunt prezumate a fi cunoscute de către persoanele reprezentate. (2) Reprezentantul persoanelor vătămate exercită toate drepturile recunoscute de lege acestora.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 93 alin. (1); PDF, pagina 42În cursul urmăririi penale, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul să fie încunoştinţat în condiţiile art. 92 alin. (2), să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în condiţiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului şi de a formula cereri şi a depune memorii. Dispoziţiile art. 89 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 93 alin. (3); PDF, pagina 42În cursul judecăţii, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepţia celor pe care aceasta le exercită personal, şi dreptul de a consulta actele dosarului.
Textul în documentul-sursă ↗Art.93 alin.(5); PDF p.43Când organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 93 alin. (4), teza privind capacitatea de exercițiu; PDF pagina 42Asistenţa juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 109 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) După îndeplinirea dispozițiilor art. 107 și 108, suspectul sau inculpatul este lăsat să declare tot ceea ce dorește referitor la fapta prevăzută de legea penală care i-a fost comunicată, după care i se pot pune întrebări. (2) Suspectul sau inculpatul are dreptul să se consulte cu avocatul atât înainte, cât și în cursul audierii, iar organul judiciar, când consideră necesar, poate permite acestuia să utilizeze însemnări și notițe proprii. (3) În cursul audierii, suspectul sau inculpatul își poate exercita dreptul la tăcere cu privire la oricare dintre faptele ori împrejurările despre care este întrebat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (1), (2) lit. a)–f), (4)–(6), (8), (8^1)–(8^3), (9)–(10) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) La începutul primei audieri, organul judiciar adresează persoanei vătămate întrebările prevăzute la art. 107, care se aplică în mod corespunzător. (2) Persoanei vătămate i se aduc la cunoștință următoarele drepturi și obligații: a) dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; b) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii, în condițiile prevăzute de lege; d) dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum și dreptul de a se constitui parte civilă; e) obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare; f) obligația de a comunica orice schimbare de adresă; (4) În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă. (5) Persoanei vătămate i se aduce la cunoștință cu ocazia primei audieri faptul că, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, poate să fie informată cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea acestuia. (6) În cazul persoanelor vătămate pentru care a fost stabilită în condițiile legii existența unor nevoi specifice de protecție, organul judiciar dispune una sau mai multe dintre următoarele măsuri, fără a aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților: a) audierea acestora în incinte concepute sau adaptate acestui scop; b) audierea acestora prin intermediul sau în prezența unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor; c) audierea acestora, cât și eventuala lor reaudiere se realizează de aceeași persoană, dacă acest lucru este posibil și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților; d) audierea acestora prin videoconferință sau alte mijloace tehnice de comunicare la locul unde beneficiază de măsura de protecție a cazării temporare. (8) Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea video nu este posibilă, înregistrarea se realizează în toate cazurile prin mijloace tehnice audio. (8^1) Audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare, precum și în prezența unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. (8^2) Dacă persoanele prevăzute la alin. (8^1) nu pot fi prezente sau au calitatea de suspect, inculpat, persoană vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză ori există suspiciunea rezonabilă că pot influența declarația minorului, audierea acestuia are loc în prezența unui reprezentant al autorității tutelare sau a unei rude cu capacitate deplină de exercițiu, precum și în prezența unui psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. (8^3) În cazul în care audierea persoanei vătămate minor vizează activitatea instituției căreia îi este încredințat spre creștere și educare, se înlocuiește reprezentantul acestei instituții cu reprezentantul autorității tutelare sau cu o rudă cu capacitate deplină de exercițiu, precum și cu un psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. (9) Audierea persoanei vătămate de către organul judiciar care a înregistrat o plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni se desfășoară de îndată, iar, dacă acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate. (10) Declarația dată de persoana vătămată în condițiile alin. (9) constituie mijloc de probă chiar dacă a fost administrată înainte de începerea urmăririi penale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (1), (2) lit. a)–f), (4)–(6), (8), (8^1)–(8^3), (9)–(10) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) La începutul primei audieri, organul judiciar adresează persoanei vătămate întrebările prevăzute la art. 107, care se aplică în mod corespunzător. (2) Persoanei vătămate i se aduc la cunoștință următoarele drepturi și obligații: a) dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; b) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii, în condițiile prevăzute de lege; d) dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum și dreptul de a se constitui parte civilă; e) obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare; f) obligația de a comunica orice schimbare de adresă; (4) În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă. (5) Persoanei vătămate i se aduce la cunoștință cu ocazia primei audieri faptul că, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, poate să fie informată cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea acestuia. (6) În cazul persoanelor vătămate pentru care a fost stabilită în condițiile legii existența unor nevoi specifice de protecție, organul judiciar dispune una sau mai multe dintre următoarele măsuri, fără a aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților: a) audierea acestora în incinte concepute sau adaptate acestui scop; b) audierea acestora prin intermediul sau în prezența unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor; c) audierea acestora, cât și eventuala lor reaudiere se realizează de aceeași persoană, dacă acest lucru este posibil și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților; d) audierea acestora prin videoconferință sau alte mijloace tehnice de comunicare la locul unde beneficiază de măsura de protecție a cazării temporare. (8) Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea video nu este posibilă, înregistrarea se realizează în toate cazurile prin mijloace tehnice audio. (8^1) Audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare, precum și în prezența unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. (8^2) Dacă persoanele prevăzute la alin. (8^1) nu pot fi prezente sau au calitatea de suspect, inculpat, persoană vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză ori există suspiciunea rezonabilă că pot influența declarația minorului, audierea acestuia are loc în prezența unui reprezentant al autorității tutelare sau a unei rude cu capacitate deplină de exercițiu, precum și în prezența unui psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. (8^3) În cazul în care audierea persoanei vătămate minor vizează activitatea instituției căreia îi este încredințat spre creștere și educare, se înlocuiește reprezentantul acestei instituții cu reprezentantul autorității tutelare sau cu o rudă cu capacitate deplină de exercițiu, precum și cu un psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. (9) Audierea persoanei vătămate de către organul judiciar care a înregistrat o plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni se desfășoară de îndată, iar, dacă acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate. (10) Declarația dată de persoana vătămată în condițiile alin. (9) constituie mijloc de probă chiar dacă a fost administrată înainte de începerea urmăririi penale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 94 alin. (3)–(4); PDF p.43(3)În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală. (4)În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 94 alin. (3)–(4); PDF, pagina 43În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală. În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.
Textul în documentul-sursă ↗Art.94 alin.(1)–(2); PDF p.43(1)Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv. (2)Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 94 alin. (1)–(2); PDF, pagina 43Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv. Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 94 alin. (6)–(8) · forma extrasului din 13 iunie 2026(6) În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricționat dreptul de a consulta declarațiile părții sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă. (7) În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoștință de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă. (8) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a consulta dosarul.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 94 alin. (3)–(4); PDF, pagina 43 · forma extrasului din 13 iunie 2026În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală. În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 94 alin. (8); PDF p.43 · forma extrasului din 13 iunie 2026(8)Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de a consulta dosarul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 100 alin. (1)–(4) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. (2) În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; d) proba este imposibil de obținut; e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; f) administrarea probei este contrară legii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 97 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. (2) Proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace: a) declarațiile suspectului sau ale inculpatului; b) declarațiile persoanei vătămate; c) declarațiile părții civile sau ale părții responsabile civilmente; d) declarațiile martorilor; e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă; f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege. (3) Procedeul probatoriu este modalitatea legală de obținere a mijlocului de probă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 99 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 98 · forma extrasului din 13 iunie 2026Constituie obiect al probei: a) existența infracțiunii și săvârșirea ei de către inculpat; b) faptele privitoare la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă; c) faptele și împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii; d) orice împrejurare necesară pentru justa soluționare a cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 101 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) Este oprit a se întrebuința violențe, amenințări ori alte mijloace de constrângere, precum și promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obține probe. (2) Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-și aminti și de a relata în mod conștient și voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdicția se aplică chiar dacă persoana ascultată își dă consimțământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare. (3) Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acționează pentru acestea să provoace o persoană să săvârșească ori să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 103 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. (2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. (3) Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 102 alin. (1)–(4) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) Probele obținute prin tortură, precum și probele derivate din acestea nu pot fi folosite în cadrul procesului penal. (2) Probele obținute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal. (3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei, precum și înlăturarea din dosarul cauzei a mijlocului de probă corespunzător probei excluse. (4) Probele derivate se exclud dacă au fost obținute în mod direct din probele obținute în mod nelegal și nu puteau fi obținute în alt mod.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 374 alin. (1)–(10) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) La primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită și cauza se află în stare de judecată, președintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecății sau să facă o prezentare succintă a acestuia. (2) Președintele explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar. (3) Președintele pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești. (4) În cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10). (5) Președintele întreabă procurorul, părțile și persoana vătămată dacă propun administrarea de probe. (6) În cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele și împrejurările ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află aceste mijloace, iar în ceea ce privește martorii și experții, identitatea și adresa acestora. (7) Probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către părți sau de către persoana vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătorești. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților, a persoanei vătămate și a procurorului și sunt avute în vedere de instanță la deliberare. (8) Probele prevăzute la alin. (7) pot fi administrate din oficiu de către instanță, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. (9) Procurorul, persoana vătămată și părțile pot cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești. (10) Instanța poate dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 10 extrase citate
Art.339 alin. (2)În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (1)Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(3), PDF p.219Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, data ordonanţei sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar şi denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin. (1)Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin. (2)Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(5), PDF p.219În cazul în care nu cuprinde data ordonanţei sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar şi denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situaţie în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 339 alin. (5)Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.338Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanţei.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (4)În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(4), PDF p.219Dispoziţiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
Art. 95 alin. (1)–(2) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) Avocatul are dreptul de a formula plângere, potrivit art. 336-339. (2) În situațiile prevăzute la art. 89 alin. (2), art. 92 alin. (2) și art. 94, procurorul ierarhic superior este obligat să rezolve plângerea și să comunice soluția, precum și motivarea acesteia, în cel mult 48 de ore.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 94 alin. (6)–(8) · forma extrasului din 13 iunie 2026(6) În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricționat dreptul de a consulta declarațiile părții sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă. (7) În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoștință de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă. (8) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a consulta dosarul.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 94 alin. (3)–(4); PDF, pagina 43 · forma extrasului din 13 iunie 2026În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală. În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 94 alin. (1)–(2); PDF, pagina 43 · forma extrasului din 13 iunie 2026Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv. Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 94 alin. (5); PDF, pagina 43 · forma extrasului din 13 iunie 2026În cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 94 alin. (8); PDF p.43 · forma extrasului din 13 iunie 2026(8)Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de a consulta dosarul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: CCR, Decizia nr.162 din26 februarie2026 — asistență, consultarea dosarului și limitele nulitățiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Par. 23 — drepturile avocatului și nulitatea relativă · forma extrasului din 26 februarie 2026De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a mai reținut că asistența juridică obligatorie presupune obligații pentru organele judiciare, corelative drepturilor suspectului, inculpatului și celorlalte părți din procesul penal, și implică respectarea drepturilor apărătorului, prevăzute la art. 92, 94 și 95 din cap. VII al titlului III al părții generale a Codului de procedură penală. Totuși, nerespectarea acestor drepturi nu se poate converti, în mod automat, într-un caz de nulitate absolută, ci poate atrage doar nulitatea relativă, care presupune dovada unei vătămări. Astfel, în situația în care nu este respectată solicitarea avocatului suspectului sau inculpatului, al persoanei vătămate, al părții civile sau al părții responsabile civilmente de a fi informat cu privire la data și ora efectuării unui act de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți sau i se încalcă dreptul de a consulta dosarul, acesta are la dispoziție plângerea prevăzută de art. 336 și 339 din Codul de procedură penală, ce va fi soluționată de procurorul ierarhic superior.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv pct. 1–2 — obiectul și redactarea analizată · forma extrasului din 26 februarie 20261. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 286 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Pelei Ioan Flavius în Dosarul nr. 54/62/2021/a1 al Curții de Apel Brașov - Secția penală. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Candăr Claudiu în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2022 pentru modificarea art. 281 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.13 alin. (1)Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate şi măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare şi până în momentul ieşirii din vigoare, cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiile tranzitorii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Legea nr. 201/2023 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și a altor acte normativeTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.I pct. 2 — art. 20 alin. (1¹) CPPAnterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligația de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă și dacă cere introducerea în cauză a părții responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗Art.I pct. 3 — art. 21 alin. (1) CPPIntroducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părții civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 11 extrase citate
Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.19 alin.(3)Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
Textul în documentul-sursă ↗Art.19 alin.(1) și (5); PDFpp.7–8(1) Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. (5) Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
Textul în documentul-sursă ↗Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c)Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.20 alin.(1^1); PDF p.8Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligaţia de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă şi dacă cere introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9(4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.20 alin.(8); PDF p.9Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 19 alin. (2)Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (1); PDF p. 8(1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20 alin. (2); PDF p. 8(2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 110 alin. (1)–(5) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) Declarațiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În declarație se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menționându-se cine le-a formulat, și se menționează de fiecare dată ora începerii și ora încheierii ascultării. (2) Dacă este de acord cu conținutul declarației scrise, suspectul sau inculpatul o semnează. Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declarației, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului. (3) Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează acest lucru în declarația scrisă. (4) Declarația scrisă este semnată și de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului sau a inculpatului, de judecătorul de drepturi și libertăți ori de președintele completului de judecată și de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părții civile sau părții responsabile civilmente, dacă aceștia au fost prezenți, precum și de interpret când declarația a fost luată printr-un interpret. (5) În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declarația suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 100 alin. (1)–(4) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. (2) În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; d) proba este imposibil de obținut; e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; f) administrarea probei este contrară legii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 99 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 374 alin. (1)–(10) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) La primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită și cauza se află în stare de judecată, președintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecății sau să facă o prezentare succintă a acestuia. (2) Președintele explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar. (3) Președintele pune în vedere persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătorești. (4) În cazurile în care acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, președintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți și de persoana vătămată, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10). (5) Președintele întreabă procurorul, părțile și persoana vătămată dacă propun administrarea de probe. (6) În cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele și împrejurările ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află aceste mijloace, iar în ceea ce privește martorii și experții, identitatea și adresa acestora. (7) Probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către părți sau de către persoana vătămată nu se readministrează în cursul cercetării judecătorești. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților, a persoanei vătămate și a procurorului și sunt avute în vedere de instanță la deliberare. (8) Probele prevăzute la alin. (7) pot fi administrate din oficiu de către instanță, dacă apreciază că este necesar pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. (9) Procurorul, persoana vătămată și părțile pot cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești. (10) Instanța poate dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 111 alin. (1), (2) lit. a)–f), (4)–(6), (8), (8^1)–(8^3), (9)–(10) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) La începutul primei audieri, organul judiciar adresează persoanei vătămate întrebările prevăzute la art. 107, care se aplică în mod corespunzător. (2) Persoanei vătămate i se aduc la cunoștință următoarele drepturi și obligații: a) dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; b) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii, în condițiile prevăzute de lege; d) dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum și dreptul de a se constitui parte civilă; e) obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare; f) obligația de a comunica orice schimbare de adresă; (4) În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă. (5) Persoanei vătămate i se aduce la cunoștință cu ocazia primei audieri faptul că, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, poate să fie informată cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea acestuia. (6) În cazul persoanelor vătămate pentru care a fost stabilită în condițiile legii existența unor nevoi specifice de protecție, organul judiciar dispune una sau mai multe dintre următoarele măsuri, fără a aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților: a) audierea acestora în incinte concepute sau adaptate acestui scop; b) audierea acestora prin intermediul sau în prezența unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor; c) audierea acestora, cât și eventuala lor reaudiere se realizează de aceeași persoană, dacă acest lucru este posibil și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților; d) audierea acestora prin videoconferință sau alte mijloace tehnice de comunicare la locul unde beneficiază de măsura de protecție a cazării temporare. (8) Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea video nu este posibilă, înregistrarea se realizează în toate cazurile prin mijloace tehnice audio. (8^1) Audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare, precum și în prezența unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. (8^2) Dacă persoanele prevăzute la alin. (8^1) nu pot fi prezente sau au calitatea de suspect, inculpat, persoană vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză ori există suspiciunea rezonabilă că pot influența declarația minorului, audierea acestuia are loc în prezența unui reprezentant al autorității tutelare sau a unei rude cu capacitate deplină de exercițiu, precum și în prezența unui psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. (8^3) În cazul în care audierea persoanei vătămate minor vizează activitatea instituției căreia îi este încredințat spre creștere și educare, se înlocuiește reprezentantul acestei instituții cu reprezentantul autorității tutelare sau cu o rudă cu capacitate deplină de exercițiu, precum și cu un psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. (9) Audierea persoanei vătămate de către organul judiciar care a înregistrat o plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni se desfășoară de îndată, iar, dacă acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate. (10) Declarația dată de persoana vătămată în condițiile alin. (9) constituie mijloc de probă chiar dacă a fost administrată înainte de începerea urmăririi penale.
Textul în documentul-sursă ↗