⌕Meniu

Expertiza tehnică auto: rol, întrebări și limite

Expertiza tehnică auto poate lămuri împrejurări ale accidentului, dar nu înlocuiește hotărârea asupra răspunderii. Înainte să comanzi o lucrare sau să formulezi observații, identifică cine a dispus-o, ce întrebări trebuie să rezolve și pe ce materiale se bazează. O lucrare comandată privat, expertiza încuviințată de instanța civilă și expertiza din dosarul penal au reguli diferite. [1] [3] [12] [16]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
Vinovăție și probe
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Mai întâi: ce fel de lucrare am în față?
  3. 03Specialitatea, independența și o comandă privată clară
  4. 04Obiective utile: întrebări verificabile, nu verdictul dorit
  5. 05Materialele de lucru: complete, identificabile și cu limite vizibile
  6. 06În procesul civil: de la încuviințare la efectuarea lucrării
  7. 07Cum citesc raportul fără să îi transform concluzia într-un verdict
  8. 08Lămurire, completare, nouă expertiză și recuzare nu sunt același lucru
  9. 09În dosarul penal: alte condiții și alte mecanisme
  10. 10Costuri, limite și alegerea ajutorului potrivit
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoane care trebuie să înțeleagă o expertiză privind mecanismul unui accident ori avariile.

  • Părți care vor să propună obiective și să formuleze observații concrete asupra unei lucrări.

✕ NU ACOPERĂ

  • Calcularea vitezei, distanței de oprire sau procentelor de răspundere într-un accident individual.

  • Expertiza medico-legală a leziunilor și certificarea competenței unui anumit expert.

  • Un model obligatoriu de obiective sau un tarif universal al expertizelor.

Mai întâi: ce fel de lucrare am în față?

O expertiză judiciară este dispusă de un organ competent într-un dosar, pentru lămurirea unor fapte care cer cunoștințe de specialitate. Expertiza extrajudiciară este solicitată în afara acestui cadru de o persoană fizică sau juridică. Ordonanța Guvernului (OG) nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară le distinge după contextul în care sunt cerute, nu doar după titlul de pe copertă. Un expert tehnic judiciar poate efectua și lucrări extrajudiciare. [1]

Un raport plătit de tine nu devine, prin simpla depunere, expertiza încuviințată de instanță. Nici faptul că este comandat privat nu justifică ignorarea automată a conținutului său: trebuie clarificate modul de folosire în dosar, cererea de probă și evaluarea împreună cu celelalte materiale. În procesul civil, instanța apreciază probele în condițiile art. 264 din Codul de procedură civilă (CPC). [1] [3]

Verifică în antet și în actul de desemnare: cine a cerut lucrarea, numărul dosarului, specialitatea expertului, întrebările stabilite și materialele puse la dispoziție. O estimare a reparației nu trebuie presupusă, numai după denumire, o reconstrucție a mecanismului accidentului. Pentru o motivare tehnică folosită la refuzul RCA, citește și Refuzul despăgubirii. [17]

Specialitatea, independența și o comandă privată clară

Nomenclatorul aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 1.190/C/2023 include specializarea „Autovehicule, circulație rutieră”. Verificarea calificării trebuie raportată la lucrarea concretă și la evidența oficială, nu doar la mențiunea „expert auto” dintr-o reclamă. Ordinul conține și reguli tranzitorii pentru legitimații; o denumire anterioară nu dovedește singură lipsa autorizării. Ghidul nu confirmă statutul unei anumite persoane. [2] [5]

Pentru expertiza extrajudiciară, OG nr. 2/2000 prevede contract scris. Ca măsură practică, clarifică în contract obiectivele, documentele de analizat, rezultatul livrat, costul, termenul și limitele lucrării. Nu cere o concluzie favorabilă garantată și nu prezenta materialele selective drept dosarul complet. Lista de clauze este o recomandare de organizare, nu un formular obligatoriu stabilit aici. [1] [17]

Expertul ales de parte, încuviințat să participe la expertiza civilă în calitate de consilier, are rolul prevăzut de art. 330 alin. (5) CPC: poate formula întrebări și observații și poate întocmi, dacă este cazul, raport separat. Nu se confundă cu expertul numit de instanță. Nici alegerea sa nu înlocuiește încuviințarea necesară. [5] [6]

Obiective utile: întrebări verificabile, nu verdictul dorit

Obiectivele sunt întrebările tehnice la care trebuie să răspundă expertul. În procesul civil sunt stabilite de instanță; în cel penal, cererea de expertiză și discuția obiectivelor urmează regulile specifice. Este mai util să identifici împrejurarea care trebuie lămurită decât să întrebi doar „cine este vinovat?”. [4] [12] [13]

Exemplele următoare sunt propuneri de adaptat împreună cu specialistul și organul care dispune proba, nu un model oficial:

  • Ce poziții și contacte dintre vehicule sunt compatibile cu urmele documentate și ce ipoteze nu pot fi diferențiate?
  • Ce date permit estimarea unei viteze sau a unui interval și ce concluzii nu pot fi susținute din materialele disponibile?
  • Ce se poate stabili despre vizibilitate și posibilitatea tehnică de evitare în fiecare succesiune de fapte analizată?
  • Care avarii sunt compatibile cu impactul examinat și unde lipsesc informații pentru a distinge alte cauze?
  • Cum se schimbă rezultatul dacă un reper disputat — poziție, moment sau distanță — este diferit? [17]

Cere separarea măsurătorilor de datele preluate din declarații și de ipotezele de calcul. Nu introduce ca fapt sigur o viteză exactă sau un moment de frânare pe care nimeni nu l-a stabilit. O concluzie condiționată de o ipoteză nu devine certă prin eliminarea condiției din rezumat. Ghidul nu furnizează coeficienți, timpi de reacție ori formule pentru reconstrucția unui accident. [17]

Contribuția juridică la prejudiciu și eventuala reducere a despăgubirii se analizează separat; vezi Culpa comună. Expertul clarifică aspectele tehnice, iar organul competent apreciază ansamblul probelor și aplică legea. [3] [16]

Materialele de lucru: complete, identificabile și cu limite vizibile

Pregătește un inventar al schițelor, fotografiilor, înregistrărilor, constatărilor și documentelor despre vehicule. Notează proveniența și data fiecăruia, ce versiune a fost transmisă și ce lipsește. Dacă vehiculul a fost reparat, mutat sau demontat, menționează acest lucru și identifică documentele anterioare intervenției; nu prezenta o stare ulterioară ca imagine a momentului impactului. Acestea sunt măsuri practice pentru o analiză controlabilă. [17]

Nu transforma propriul tabel în probă că toate faptele din el sunt adevărate. Păstrează diferența dintre „constatat”, „declarat de persoana X” și „presupus pentru calcul”. Organizarea originalelor, copiilor și cronologiei este explicată în Fotografii, martori și cronologie: cum organizez probele; particularitățile imaginilor sunt în Camere de bord și CCTV: păstrare, solicitare și utilizare ca probe. Regulile de acces la înregistrările camerelor video de supraveghere nu sunt reluate aici. [17]

Într-un dosar, transmite materialele și cererile prin circuitul procedural corespunzător și păstrează dovada. Verifică ce documente au ajuns efectiv la expert. Raportul trebuie să permită identificarea materialului și operațiunilor examinate, în condițiile normelor aplicabile. [10] [14]

În procesul civil: de la încuviințare la efectuarea lucrării

Explică ce fapt necesită cunoștințe de specialitate și propune întrebări relevante. Instanța decide necesitatea probei și stabilește obiectivele, termenul și onorariul provizoriu. Forma actuală a art. 331 alin. (1) CPC prevede, când părțile nu se înțeleg asupra numirii, desemnarea aleatorie în sistem informatizat dintre persoanele autorizate din evidență. Această regulă se aplică din 15 mai 2025; nu te baza pe instrucțiuni istorice despre tragerea la sorți. Pentru un dosar început sub o lege anterioară, verifică distinct legea procesului și a administrării probei; nu decide numai după data accidentului. [3] [4] [20]

Urmărește încheierea, inclusiv cine trebuie să avanseze costul. Art. 331 alin. (3) prevede depunerea dovezii plății în 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanță. Nu confunda această dovadă cu termenul de redactare a raportului și nu presupune un preț unic pentru toate accidentele. [4] [19]

Dacă sunt necesare lucrări la fața locului ori explicațiile părților, art. 335 impune convocarea în forma prevăzută de text, cu comunicare cu cel puțin 5 zile înaintea lucrării. Regula nu înseamnă că fiecare expertiză exclusiv documentară presupune o inspecție și nici nu se transferă automat unei comenzi private. Părțile trebuie să dea lămuririle necesare; împiedicarea lucrării poate avea consecințele prevăzute de articol, apreciate în contextul celorlalte probe. [7]

Cum citesc raportul fără să îi transform concluzia într-un verdict

Raportul civil trebuie să cuprindă constatări și concluzii motivate. Se depune, ca regulă, cu cel puțin 10 zile înaintea termenului de judecată; în cazuri urgente intervalul poate fi micșorat. Nu este un termen general de „10 zile pentru contestație”. Când există opinii diferite ale experților, acestea trebuie motivate. [8]

Parcurge succesiv întrebarea pusă, materialele folosite, operațiunile descrise și răspunsul. Verifică dacă toate obiectivele au primit răspuns, dacă anexele la care se trimite sunt disponibile și dacă explicația păstrează aceleași ipoteze de la început până la concluzie. Pentru o neconcordanță, identifică pagina și documentul cu care trebuie confruntată; nu cere expertului să confirme o relatare doar fiindcă este a ta. [10] [18]

Un format practic al observației este: pasajul raportului → informația verificabilă → problema concretă → lămurirea solicitată. De exemplu, „la obiectivul 2 nu rezultă ce reper temporal din înregistrare a fost folosit; solicit identificarea reperului și explicarea influenței lui”. Exemplul nu provine dintr-o hotărâre și nu demonstrează că vreun raport real este greșit. [18]

Lămurire, completare, nouă expertiză și recuzare nu sunt același lucru

În procedura civilă, art. 337 CPC privește lămurirea ori completarea raportului și contradicțiile dintre opiniile experților. Instanța poate solicita intervenția la primul termen după depunerea raportului. Art. 338 permite o nouă expertiză, efectuată de alt expert, pentru motive temeinice. Simplul dezacord cu rezultatul nu garantează admiterea cererii. [9]

Cererea de nouă expertiză trebuie motivată, sub sancțiunea decăderii — pierderea posibilității de a face acel demers în condițiile procedurale respective — la primul termen după depunerea raportului. Dacă au fost formulate obiecțiuni, reperul este termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni sau, după caz, a raportului suplimentar. Urmărește depunerea în dosar și termenele, nu doar ziua în care ai citit personal o copie. [9]

Recuzarea privește motivele legale care pun în discuție imparțialitatea expertului, nu corectarea unui calcul. Art. 332 prevede 5 zile de la numire dacă motivul exista atunci; pentru celelalte situații, termenul curge de la ivirea motivului. O critică tehnică și o cerere de recuzare trebuie susținute fiecare prin faptele și regulile potrivite. [6]

O sesizare administrativă sau disciplinară la Ministerul Justiției nu înlocuiește cererile adresate instanței și nu salvează termenele lor. Art. 32 lit. j) din OG nr. 2/2000 exclude din controlul administrativ conținutul științific și tehnic al expertizei, metodele, programele și echipamentele folosite. [11] [9]

În dosarul penal: alte condiții și alte mecanisme

Codul de procedură penală (CPP) reglementează distinct expertiza și constatarea, aceasta din urmă putând fi dispusă în condițiile de urgență prevăzute de art. 172. Contestarea concluziilor unei constatări nu înseamnă automat că s-a dispus deja o expertiză: organul judiciar decide potrivit textului. Cererea de expertiză trebuie să indice în scris faptele și împrejurările de evaluat și obiectivele propuse. [12]

Părțile și subiecții procesuali principali pot cere participarea unui expert recomandat de ei, în condițiile art. 172–173. Art. 177 reglementează discutarea întrebărilor și a observațiilor; art. 174 tratează incompatibilitatea. Nu presupune că persoana numită de organul judiciar poate fi, în aceeași cauză, și expertul recomandat de tine. [12] [13]

Raportul penal trebuie să identifice materialul, operațiunile și metodele, programele ori echipamentele utilizate, precum și concluziile. Există dreptul de studiere în condițiile art. 178. Dacă este necesară o clarificare, art. 179 reglementează audierea expertului. [14]

Suplimentul din art. 180 privește o expertiză incompletă care nu poate fi remediată prin audiere. Noua expertiză din art. 181 privește concluzii neclare ori contradictorii, inclusiv contradicții între conținut și concluzii, când deficiențele nu pot fi înlăturate prin audiere. Prezintă problema exactă organului care instrumentează cauza. Nu aplica aici, prin analogie informală, termenul civil al primului termen după raport. [15]

Costuri, limite și alegerea ajutorului potrivit

Distinge onorariul provizoriu, eventualele cheltuieli și onorariul definitiv stabilit de organul care a dispus lucrarea. Complexitatea și volumul lucrării contează în cadrul OG nr. 2/2000; în procesul civil se aplică și art. 339 CPC. Contractul unei lucrări private sau al expertului ales de parte este o chestiune distinctă. Ghidul nu promite rambursarea tuturor sumelor și nu oferă un tarif standard. [1] [5] [10] [19]

Un raport poate explica de ce unele aspecte nu pot fi stabilite din materialul disponibil. Cere să fie precizate limitele, nu să fie completate prin presupuneri favorabile. Concluzia tehnică este evaluată împreună cu celelalte probe; nu produce singură un procent juridic de culpă ori o despăgubire. Pentru cadrul general, vezi Cum se stabilește răspunderea pentru un accident rutier. [3] [16] [17]

Ajutorul unui specialist și, după caz, al unui avocat poate fi util când există metode contradictorii, o problemă de imparțialitate, date esențiale lipsă ori un termen apropiat. Alegerea se raportează la dificultatea concretă, nu la ideea că orice accident cere o expertiză privată sau un avocat. Când pot gestiona singur demersurile și când mă poate ajuta un avocat explică această alegere. [18]

Termene și repere procedurale

REGULĂDovada plății onorariului provizoriu în procesul civil
Interval

5 zile de la numire sau termenul stabilit de instanță

De când începe

Numirea expertului și dispoziția instanței privind plata.

Cum se aplică

Se citește încheierea: art. 331 alin. (3) permite un termen stabilit de instanță. Calculul procedural se verifică în cadrul aplicabil, nu prin presupunerea unor zile lucrătoare.

Consecințe

Neîndeplinirea obligației poate afecta administrarea probei; consecința se verifică în dosar.

[4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este durata efectuării expertizei.

  • Nu se transferă asupra oricărei expertize private sau penale.

REGULĂRecuzarea expertului în procedura civilă
Interval

5 zile

De când începe

De la numire, dacă motivul exista atunci; în celelalte cazuri, de la ivirea motivului.

Cum se aplică

Regula art. 332 alin. (2); trebuie identificată situația de fapt care declanșează termenul.

Consecințe

O cerere tardivă poate pierde utilitatea procedurală; nu se presupune prelungirea printr-o sesizare la Ministerul Justiției.

[6]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este termen pentru orice observație tehnică.

  • Nu presupune că aceeași regulă se aplică incompatibilităților din CPP.

REGULĂCererea motivată de nouă expertiză civilă
Interval

Primul termen după raport; după obiecțiuni, termenul imediat următor depunerii răspunsului ori raportului suplimentar

De când începe

Depunerea raportului și, după caz, depunerea răspunsului la obiecțiuni sau a raportului suplimentar.

Cum se aplică

Art. 338 alin. (2); reperele sunt termenele dosarului, nu un interval standard de 10 zile de la lectura copiei.

Consecințe

Textul prevede decăderea pentru cererea nemotivată în momentul procedural cerut.

[9]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Instanța verifică existența motivelor temeinice.

  • Lămurirea ori completarea din art. 337 este distinctă.

  • Regula nu se transferă în procedura penală.

Lista ta de pași

  • Identific dacă lucrarea este privată, civilă judiciară sau dispusă în dosarul penal. [1] [12]

  • Verific specialitatea, actul de desemnare, obiectivele și costurile, fără a presupune un tarif universal. [2] [4] [5] [19]

  • Separ datele certe, afirmațiile părților și ipotezele; inventariez materialele și lipsurile. [17]

  • Formulez observații cu pagină, informație verificabilă și cerere precisă de lămurire. [18]

  • Urmăresc termenul procedural corect și disting obiecțiile tehnice de recuzare ori sesizare disciplinară. [6] [9] [11] [15]

Întrebări frecvente

Dacă plătesc eu expertiza, instanța trebuie să o accepte ca soluție finală?

Nu. Comanda privată nu substituie încuviințarea și evaluarea probei. Verifică modalitatea de folosire a lucrării și explică ce împrejurări tehnice susține, fără să o prezinți ca hotărâre asupra răspunderii. [1] [3]

Trebuie cerută direct o nouă expertiză pentru orice neclaritate?

Nu. Lămurirea, completarea și noua expertiză au condiții distincte. În procesul civil contează și momentul cererii motivate; în procesul penal se verifică mai întâi posibilitatea remedierii prin audiere, în condițiile articolelor relevante. [9] [14] [15]

O plângere la Ministerul Justiției schimbă raportul din dosar?

Nu înlocuiește controlul exercitat de organul judiciar asupra probei. Competența administrativă din OG nr. 2/2000 nu include verificarea conținutului științific și tehnic al expertizei. [11]

Pot folosi aceleași termene într-un proces civil și într-un dosar penal?

Nu. Ghidul separă expres cele două proceduri. Pentru fiecare demers identifică dosarul, actul de dispunere și regula aplicabilă; nu transfera termenul civil de 5 zile sau al primului termen în CPP. [6] [9] [12] [15]

De reținut

Arată cele 12 idei principale ale ghidului

  • Expertiza privată și cea dispusă într-un dosar sunt distincte; plata privată nu substituie încuviințarea judiciară.

    [1][3]

  • Nomenclatorul include specializarea Autovehicule, circulație rutieră, cu reguli tranzitorii pentru legitimații.

    [2]

  • Art. 331 CPC actual prevede desemnare aleatorie informatizată dacă părțile nu se înțeleg.

    [4]

  • Expertul-consilier ales de parte și expertul numit de instanță au roluri diferite.

    [5][6]

  • Convocarea de minimum 5 zile din art. 335 privește situațiile de lucrări la fața locului ori nevoia de explicații ale părților.

    [7]

  • Raportul civil se depune cu minimum 10 zile înainte de termen, cu excepția urgenței; nu este termenul general al obiecțiilor.

    [8]

  • Art. 337 și 338 disting lămurirea ori completarea de o nouă expertiză și prevăd repere procedurale diferite.

    [9]

  • Recuzarea civilă are motiv și termen distinct de critica tehnică.

    [6]

  • Controlul administrativ al Ministerului Justiției nu acoperă conținutul științific și tehnic al raportului.

    [11]

  • Contestarea constatării penale nu echivalează automat cu dispunerea unei expertize.

    [12]

  • CPP reglementează audierea, suplimentul și noua expertiză prin condiții proprii, nu prin preluarea termenelor CPC.

    [14][15]

  • Raportul nu produce singur un verdict juridic asupra răspunderii.

    [3][16]

Cum organizez materialele și ce limite are fiecare probă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 4 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăLege · Art. 1 alin. (2), art. 2–3 și art. 30–31: expertiză judiciară versus extrajudiciară. · forma din 6 noiembrie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.2
    Expertiza tehnică efectuată din dispoziția organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a altor organe cu atribuții jurisdicționale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, constituie expertiză tehnică judiciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.3
    Expertiza tehnică efectuată la cererea persoanelor fizice sau juridice constituie expertiză tehnică extrajudiciară.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 21; art. 31 alin. (1)–(2)
    Articolul 21 Raportul de expertiza cuprinde: a) partea introductivă, în care se menționează organul care a dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus depunerea acesteia, numele și prenumele expertului sau ale experților, specialitatea acestuia/acestora, data întocmirii și finalizării raportului de expertiză, obiectul acesteia și întrebările la care expertul sau experții urmează să răspundă, bibliografia pe baza căreia expertiza a fost efectuată și dacă părțile care au participat la aceasta au dat explicații în cursul lucrărilor la care au fost convocate; b) descrierea operațiunilor de efectuare a expertizei, obiecțiile sau explicațiile părților, precum și analiza acestor obiecții ori explicații pe baza celor constatate de expert sau de specialist; c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse și părerea expertului sau a specialistului asupra obiectului expertizei. […] Articolul 31 (1) Relațiile expertului tehnic cu solicitantul expertizei tehnice extrajudiciare se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părți. (2) Obligația de a calcula și de a vărsa impozitul aferent sumelor plătite cu titlu de onorariu de către persoanele juridice pentru expertizele tehnice extrajudiciare ce li s-au efectuat în condițiile prezentei ordonanțe revine acestora. Pentru onorariile încasate de la persoanele fizice obligația de a stabilii și de a vira la buget impozitul aferent, potrivit legii, revine expertului tehnic care a executat lucrarea individual, cu respectarea dispozițiilor legale privind impozitul pe venitul global.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Ordinul ministrului justiției nr. 1.190/C/2023 pentru aprobarea Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciareNormă · Art. 1, 4–5 și anexa, poziția 17: Autovehicule, circulație rutieră; aplicare și legitimații anterioare. · forma din 19 iulie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 1, 4–5; anexa, poziția 17
    Articolul 1 Se aprobă Nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. […] Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare în termen de 6 luni de la publicare. Articolul 5 (1) În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, compartimentul de specialitate va emite noi autorizații și adeverințe pentru experții tehnici judiciari și specialiștii autorizați în specializările din Nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 199/C/2010, cu modificările ulterioare, care sunt modificate ori introduse potrivit prezentului ordin. (2) Autorizațiile și adeverințele emise pentru experții tehnici judiciari și specialiștii autorizați în specializările din Nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 199/C/2010, cu modificările ulterioare, care sunt modificate potrivit prezentului ordin sunt și rămân valabile până la emiterea noilor autorizații și adeverințe și fac dovada calității de expert tehnic judiciar, respectiv de specialist în specializarea respectivă. (3) Autorizațiile și adeverințele emise pentru experții tehnici judiciari și specialiștii autorizați în specializările din Nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 199/C/2010, cu modificările ulterioare, care nu suferă modificări potrivit prezentului ordin sunt și rămân valabile. […] 17 | Autovehicule, circulație rutieră
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 264 și art. 330 alin. (1)–(5): scopul expertizei și evaluarea probei. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    Art.330 alin.(5), prima frază
    La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.330 alin.(1), prima frază
    Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.264 alin.(2), fragment final
    judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.264 alin.(1)
    Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 330 alin. (1)–(2)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336. (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 330 — Încuviinţarea expertizei; textul articolului; PDF p. 113 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanţă să aibă loc conform dispoziţiilor art. 336. (2)Când este necesar, instanţa va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate. (3)În domeniile strict specializate, în care nu există experţi autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalităţi ori specialişti din domeniul respectiv. (4)Dispoziţiile referitoare la expertiză, cu excepţia celor privind aducerea cu mandat, sancţionarea cu amendă judiciară şi obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) şi (3). (5)La efectuarea expertizei în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot participa experţi aleşi de părţi şi încuviinţaţi de instanţă, având calitatea de consilieri ai părţilor, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relaţii, să formuleze întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 331 alin. (1)–(3): numire, obiective, termen și onorariu; nota modificării aplicabile la 15.05.2025. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 331 alin. (3)
    Dovada plății onorariului se depune la grefa instanței de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanță potrivit alin. (2). Onorariul poate fi majorat, în condițiile prevăzute la art. 339 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.331 alin.(2), prima frază
    Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 331 — Numirea expertului; textul articolului; PDF p. 114 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi de către instanţă, în mod aleatoriu, în sistem informatizat, dintre persoanele înscrise în evidenţa biroului local de expertiză şi autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare. (2)Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunţe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului şi, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanţa poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanţa poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi termenul necesar efectuării expertizei. Poziţia părţilor va fi consemnată în încheiere. În funcţie de poziţia expertului şi a părţilor, instanţa va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză şi condiţiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei. (3)Dovada plăţii onorariului se depune la grefa instanţei de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanţă potrivit alin. (2). Onorariul poate fi majorat, în condiţiile prevăzute la art. 339 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăLege · Art. 14, art. 18 și art. 32 lit. b): specialitate, expertul ales de parte și evidența experților. · forma din 6 noiembrie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 18 alin. (3), fragment privind contractul
    Onorariul expertului tehnic judiciar sau al specialistului care participă la efectuarea expertizei în condițiile alin. (1) este stabilit de parte și de expert, de comun acord, în temeiul raporturilor contractuale dintre aceștia, și este plătit acestuia de către partea care l-a nominalizat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 32 lit. j)
    j) controlează, din punct de vedere administrativ, activitatea de expertiză tehnică judiciară, exercitând atribuțiile prevăzute de prezenta ordonanță privind stabilirea și sancționarea abaterilor disciplinare săvârșite de experții tehnici judiciari cu privire la aspectele de ordin administrativ; exercitarea atribuțiilor în materie disciplinară nu implică analiza fondului raportului de expertiză tehnică judiciară sau a operațiunilor, metodelor, programelor și echipamentelor utilizate pentru efectuarea expertizei tehnice judiciare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 330 alin. (5), art. 332: expertul-consilier și recuzarea. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.330 alin.(5), prima frază
    La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.332 alin.(2)
    Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 335 alin. (1)–(5): convocare pentru lucrări la fața locului/explicații și participarea părților. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.335 alin.(3), fragment final
    instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute de partea adversă cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, în contextul administrării tuturor celorlalte probe.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.335 alin.(1), fraza a doua
    Citația, sub sancțiunea nulității, trebuie comunicată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.335 alin.(4)
    Cheltuielile efectuate cu expertiza până la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus efectuării expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 335 — Efectuarea expertizei la faţa locului; textul articolului; PDF p. 115 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la faţa locului sau sunt necesare explicaţiile părţilor, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin scrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în care li se vor indica ziua, ora şi locul unde se va face lucrarea. Citaţia, sub sancţiunea nulităţii, trebuie comunicată părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării. Confirmarea de primire va fi alăturată raportului de expertiză. (2)Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării. (3)În cazul în care una dintre părţi opune rezistenţă sau împiedică în orice alt mod efectuarea lucrării, instanţa va putea socoti ca dovedite afirmaţiile făcute de partea adversă cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, în contextul administrării tuturor celorlalte probe. (4)Cheltuielile efectuate cu expertiza până la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus efectuării expertizei. (5)În mod excepţional, când aflarea adevărului în cauză este indisolubil legată de efectuarea probei cu expertiză tehnică, instanţa va autoriza folosirea forţei publice în scopul efectuării expertizei, prin încheiere executorie pronunţată în camera de consiliu, după ascultarea părţilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 336: raport motivat, depunere cu cel puțin 10 zile înaintea termenului și excepția urgenței. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 336 — Raportul de expertiză; textul articolului; PDF p. 115 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Constatările şi concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puţin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micşorat. (2)Când sunt mai mulţi experţi cu păreri deosebite lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia. (3)În cazurile anume prevăzute de lege, depunerea raportului se va face numai după obţinerea avizelor tehnice necesare ce se eliberează numai de organismele de specialitate competente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 337 și art. 338: lămurire/completare versus nouă expertiză și momentul cererii. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 338 — Efectuarea unei noi expertize; textul articolului; PDF p. 116 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert. (2)O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancţiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecţiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecţiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 337 — Lămurirea sau completarea raportului; textul articolului; PDF p. 116 · forma extrasului din 10 martie 2026
    Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicţie între părerile experţilor, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor, poate solicita experţilor, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăLege · Art. 21–23: conținutul raportului și stabilirea onorariului definitiv. · forma din 6 noiembrie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 22 alin. (3)
    La termenul prevăzut la alin. (2), organul cu atribuții jurisdicționale înștiințează partea despre suma rămasă de plată și pune în vedere acesteia să efectueze plata în contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare în termen de 5 zile de la înștiințare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 23 alin. (1)
    Onorariul definitiv pentru expertiza tehnica judiciară se stabilește de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcție de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus și de gradul profesional ori științific al expertului sau al specialistului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 21; art. 31 alin. (1)–(2)
    Articolul 21 Raportul de expertiza cuprinde: a) partea introductivă, în care se menționează organul care a dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus depunerea acesteia, numele și prenumele expertului sau ale experților, specialitatea acestuia/acestora, data întocmirii și finalizării raportului de expertiză, obiectul acesteia și întrebările la care expertul sau experții urmează să răspundă, bibliografia pe baza căreia expertiza a fost efectuată și dacă părțile care au participat la aceasta au dat explicații în cursul lucrărilor la care au fost convocate; b) descrierea operațiunilor de efectuare a expertizei, obiecțiile sau explicațiile părților, precum și analiza acestor obiecții ori explicații pe baza celor constatate de expert sau de specialist; c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse și părerea expertului sau a specialistului asupra obiectului expertizei. […] Articolul 31 (1) Relațiile expertului tehnic cu solicitantul expertizei tehnice extrajudiciare se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părți. (2) Obligația de a calcula și de a vărsa impozitul aferent sumelor plătite cu titlu de onorariu de către persoanele juridice pentru expertizele tehnice extrajudiciare ce li s-au efectuat în condițiile prezentei ordonanțe revine acestora. Pentru onorariile încasate de la persoanele fizice obligația de a stabilii și de a vira la buget impozitul aferent, potrivit legii, revine expertului tehnic care a executat lucrarea individual, cu respectarea dispozițiilor legale privind impozitul pe venitul global.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăLege · Art. 32 lit. j): controlul administrativ/disciplinar nu privește conținutul științific și tehnic, metodele, programele ori echipamentele. · forma din 6 noiembrie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 32 lit. j)
    j) controlează, din punct de vedere administrativ, activitatea de expertiză tehnică judiciară, exercitând atribuțiile prevăzute de prezenta ordonanță privind stabilirea și sancționarea abaterilor disciplinare săvârșite de experții tehnici judiciari cu privire la aspectele de ordin administrativ; exercitarea atribuțiilor în materie disciplinară nu implică analiza fondului raportului de expertiză tehnică judiciară sau a operațiunilor, metodelor, programelor și echipamentelor utilizate pentru efectuarea expertizei tehnice judiciare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 172 alin. (1)–(12), art. 173: expertiza, constatarea și expertul recomandat de parte. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 172 alin. (1)–(12)
    (1) Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert. (2) Expertiza se dispune, în condițiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanță motivată, iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin încheiere motivată. (3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor și împrejurărilor supuse evaluării și a obiectivelor care trebuie lămurite de expert. (4) Expertiza poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii. (5) Expertiza și examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituțiilor medico-legale. (6) Ordonanța organului de urmărire penală sau încheierea instanței prin care se dispune efectuarea expertizei trebuie să indice faptele sau împrejurările pe care expertul trebuie să le constate, să le clarifice și să le evalueze, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în care trebuie efectuată expertiza, precum și instituția ori experții desemnați. (7) În domeniile strict specializate, dacă pentru înțelegerea probelor sunt necesare anumite cunoștințe specifice sau alte asemenea cunoștințe, instanța ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialiști care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Dispozițiile relative la audierea martorului sunt aplicabile în mod corespunzător. (8) La efectuarea expertizei pot participa experți independenți autorizați, numiți la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali. (9) Când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanță efectuarea unei constatări. (10) Constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. (11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare. (12) După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 173 alin. (1)–(6)
    (1) Expertul este numit prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței. (2) Organul de urmărire penală sau instanța desemnează, de regulă, un singur expert, cu excepția situațiilor în care, ca urmare a complexității expertizei, sunt necesare cunoștințe specializate din discipline distincte, situație în care desemnează doi sau mai mulți experți. (3) Când expertiza urmează să fie efectuată de o instituție medico-legală, de un institut sau laborator de specialitate, desemnarea unuia sau a mai multor experți se face de către acea instituție, potrivit legii. (4) Părțile și subiecții procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de acestea. În cazul în care expertiza este dispusă de instanță, procurorul poate solicita ca un expert recomandat de acesta să participe la efectuarea expertizei. (5) Expertul, instituția medico-legală, institutul sau laboratorul de specialitate, la cererea expertului, poate solicita, atunci când consideră necesar, participarea specialiștilor de la alte instituții sau avizul acestora. (6) Instituția medico-legală, institutul sau laboratorul de specialitate comunică organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei numele experților desemnați.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 174 și 177: incompatibilitate, obiective și observații înaintea efectuării expertizei. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 177 alin. (1)–(6)
    (1) Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părțile, subiecții procesuali principali, precum și expertul, dacă acesta a fost desemnat. (2) La termenul fixat se aduce la cunoștința procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali și a expertului obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să răspundă și li se pune în vedere că au dreptul să facă observații cu privire la aceste întrebări și că pot cere modificarea sau completarea lor. De asemenea, după caz, sunt indicate expertului obiectele pe care urmează să le analizeze. (3) Expertul este înștiințat cu privire la faptul că are obligația de a analiza obiectul expertizei, de a indica cu exactitate orice observație sau constatare și de a expune o opinie imparțială cu privire la faptele sau împrejurările evaluate, în conformitate cu regulile științei și expertizei profesionale. (4) Părțile și subiecții procesuali principali sunt încunoștințați că au dreptul să ceară numirea câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. (5) După examinarea obiecțiilor și cererilor făcute de părți, de subiecții procesuali principali și expert, organul de urmărire penală sau instanța de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoștințându-l totodată dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părțile sau subiecții procesuali principali. (6) Atunci când expertiza urmează să fie efectuată de o instituție medico-legală, de un laborator de expertiză criminalistică sau de orice institut de specialitate, sunt aplicabile dispozițiile art. 173 alin. (3), nefiind necesară prezența expertului în fața organului judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 174 alin. (1), (2), (2^1), (4), (5)
    (1) Persoana aflată în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 nu poate fi desemnată ca expert, iar în cazul în care a fost desemnată, hotărârea judecătorească nu se poate întemeia pe constatările și concluziile acesteia. Motivul de incompatibilitate trebuie dovedit de cel ce îl invocă. (2) În aceeași cauză, o persoană nu poate avea atât calitatea de expert desemnat de organul judiciar, cât și pe aceea de expert recomandat de unul dintre subiecții procesuali. (2^1) Nu poate fi desemnată ca expert recomandat de părți în aceeași cauză o persoană care funcționează în cadrul aceleiași instituții medico-legale, institut sau laborator de specialitate cu expertul desemnat de conducerea instituției respective la solicitarea organului judiciar. (4) Dispozițiile art. 66-68 se aplică în mod corespunzător. (5) Prevederile alin. (1) și (4) se aplică în mod corespunzător în cazul specialiștilor prevăzuți la art. 172 alin. (10).
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 178–179: structura raportului, studierea lui și audierea expertului. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 178 alin. (1)–(5)
    (1) După efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluările și opinia expertului sunt consemnate într-un raport. (2) Când sunt mai mulți experți se întocmește un singur raport de expertiză. Opiniile separate se motivează în același raport. (3) Raportul de expertiză se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei. (4) Raportul de expertiză cuprinde: a) partea introductivă, în care se arată organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele și prenumele expertului, obiectivele la care expertul urmează să răspundă, data la care a fost efectuată, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată, dovada încunoștințării părților, dacă au participat la aceasta și au dat explicații în cursul expertizei, data întocmirii raportului de expertiză; b) partea expozitivă prin care sunt descrise operațiile de efectuare a expertizei, metodele, programele și echipamentele utilizate; c) concluziile, prin care se răspunde la obiectivele stabilite de organele judiciare, precum și orice alte precizări și constatări rezultate din efectuarea expertizei, în legătură cu obiectivele expertizei. (5) În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 179 alin. (1)–(3)
    (1) În cursul urmăririi penale sau al judecății, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului. (2) Dacă expertiza a fost efectuată de o instituție medico-legală, institut sau laborator de specialitate, instituția va desemna un expert, dintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, ce urmează a fi audiat de către organul de urmărire penală sau de instanță. (3) Audierea expertului se efectuează potrivit dispozițiilor privitoare la audierea martorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 180–181: suplimentul de expertiză și noua expertiză; imposibilitatea remedierii prin audiere. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. 180 alin. (1)–(2)
    (1) Când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficiență nu poate fi suplinită prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către același expert. Când nu este posibilă desemnarea aceluiași expert, se dispune efectuarea unei alte expertize de către un alt expert. (2) Când expertiza a fost efectuată în cadrul instituției medico-legale, unui institut sau laborator de specialitate, organul de urmărire penală sau instanța se adresează instituției respective în vederea efectuării suplimentului de expertiză.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 181 alin. (1)–(2)
    (1) Organul de urmărire penală sau instanța dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori între conținutul și concluziile raportului de expertiză există contradicții, iar aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului. (2) Când organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune efectuarea unei noi expertize de către o instituție medico-legală, aceasta este efectuată de o comisie, în condițiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 103 alin. (1)–(2): evaluarea probelor și decizia motivată a organului judiciar. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 103 alin. (1)–(3)
    (1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. (2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. (3) Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăLege · Art. 21 și 31, corelate cu delimitarea materialelor și obiectivelor. · forma din 6 noiembrie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 21; art. 31 alin. (1)–(2)
    Articolul 21 Raportul de expertiza cuprinde: a) partea introductivă, în care se menționează organul care a dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dispus depunerea acesteia, numele și prenumele expertului sau ale experților, specialitatea acestuia/acestora, data întocmirii și finalizării raportului de expertiză, obiectul acesteia și întrebările la care expertul sau experții urmează să răspundă, bibliografia pe baza căreia expertiza a fost efectuată și dacă părțile care au participat la aceasta au dat explicații în cursul lucrărilor la care au fost convocate; b) descrierea operațiunilor de efectuare a expertizei, obiecțiile sau explicațiile părților, precum și analiza acestor obiecții ori explicații pe baza celor constatate de expert sau de specialist; c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse și părerea expertului sau a specialistului asupra obiectului expertizei. […] Articolul 31 (1) Relațiile expertului tehnic cu solicitantul expertizei tehnice extrajudiciare se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părți. (2) Obligația de a calcula și de a vărsa impozitul aferent sumelor plătite cu titlu de onorariu de către persoanele juridice pentru expertizele tehnice extrajudiciare ce li s-au efectuat în condițiile prezentei ordonanțe revine acestora. Pentru onorariile încasate de la persoanele fizice obligația de a stabilii și de a vira la buget impozitul aferent, potrivit legii, revine expertului tehnic care a executat lucrarea individual, cu respectarea dispozițiilor legale privind impozitul pe venitul global.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 336–338, corelate pentru observații punctuale asupra raportului. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 336 — Raportul de expertiză; textul articolului; PDF p. 115 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Constatările şi concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat căruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate într-un raport scris, care va fi depus cu cel puţin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micşorat. (2)Când sunt mai mulţi experţi cu păreri deosebite lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia. (3)În cazurile anume prevăzute de lege, depunerea raportului se va face numai după obţinerea avizelor tehnice necesare ce se eliberează numai de organismele de specialitate competente.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 338 — Efectuarea unei noi expertize; textul articolului; PDF p. 116 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert. (2)O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancţiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecţiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecţiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 337 — Lămurirea sau completarea raportului; textul articolului; PDF p. 116 · forma extrasului din 10 martie 2026
    Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicţie între părerile experţilor, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor, poate solicita experţilor, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 331 alin. (2)–(3), art. 339; corelare cu art. 23 OG nr. 2/2000. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 339 alin. (2)
    La cererea motivată a experților, ținându-se seama de lucrarea efectuată, instanța va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin încheiere executorie, dată cu citarea părților, însă numai după depunerea raportului, a răspunsului la eventualele obiecțiuni sau a raportului suplimentar, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 331 alin. (3)
    Dovada plății onorariului se depune la grefa instanței de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanță potrivit alin. (2). Onorariul poate fi majorat, în condițiile prevăzute la art. 339 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.331 alin.(2), prima frază
    Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 24–26: legea aplicabilă procesului și probelor. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 26 — Legea aplicabilă mijloacelor de probă; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii. (2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 24 — Legea aplicabilă proceselor noi; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(1)–(3), integral · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competență, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.(3) În cazul în care instanța învestită este desființată, dosarele se vor trimite din oficiu instanței competente potrivit legii noi. Dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Cum se stabilește răspunderea pentru un accident rutierC02 · 11 MIN · GHIDCulpa comună: cum poate influența despăgubirileC02 · 8 MIN · GHIDFotografii, martori și cronologie: cum organizez probeleC02 · 8 MIN · GHIDCamere de bord și CCTV: păstrare, solicitare și utilizare ca probeC02 · 9 MIN · GHIDNu sunt de acord cu procesul-verbal: ce pot contesta?C02 · 10 MIN · GHIDAsigurătorul refuză despăgubirea: cum analizez motivareaC03 · 7 MIN · GHIDCând pot gestiona singur demersurile și când mă poate ajuta un avocatC21 · 12 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-010 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/expertiza-tehnica-auto-rol-intrebari-si-limite/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision