⌕Meniu

Nu sunt de acord cu procesul-verbal: ce pot contesta?

Împotriva procesului-verbal contravențional rutier există o plângere la judecătorie, nu doar o cerere de explicații adresată poliției. Identifică actul, ce anume contești și data comunicării: termenul de introducere este de 15 zile. Se pot examina legalitatea și temeinicia, dar nu orice neregularitate produce anulare automată și nu orice sancțiune poate fi redusă discreționar. [1] [2] [3] [14]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
Vinovăție și probe
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce act am primit și ce parte mă privește
  3. 03Ce poate verifica instanța și ce nu se anulează automat
  4. 04Cele 15 zile curg de la comunicarea reală
  5. 05Cine formulează plângerea și la care judecătorie
  6. 06O cerere concretă, cu documentele care o susțin
  7. 07Probele și modificarea motivelor: două repere care nu trebuie confundate
  8. 08Contestarea sancțiunii are și limite
  9. 09Înregistrarea plângerii, suspendarea executării și permisul
  10. 10Hotărârea, apelul și momentul de după soluția definitivă
  11. 11Plângerea nu închide automat toate problemele accidentului
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista ta de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Destinatarii unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții rutiere.

  • Persoane implicate în accident care trebuie să distingă propriile drepturi de contestare și rolul lor în dosar.

✕ NU ACOPERĂ

  • Plângeri împotriva actelor din dosarul penal, a constatării asigurătorului sau a oricărui act numit informal proces-verbal.

  • Redactarea unei plângeri pentru un document individual sau garantarea anulării lui.

  • Condițiile administrative de reducere a suspendării și calcularea completă a despăgubirilor RCA.

Ce act am primit și ce parte mă privește

Acest ghid privește procesul-verbal contravențional rutier, prin care se constată o încălcare și se aplică o sancțiune. O constatare de avarii a asigurătorului, un înscris de cercetare penală sau altă măsură a unei autorități nu intră automat în aceeași procedură doar pentru că poartă denumirea „proces-verbal”. Verifică emitentul, temeiul și calea de atac; Actele eliberate după accident: proces-verbal, anexe și autorizație de reparație explică rolul actelor primite după accident. [1] [2] [18]

Notează numărul și data actului, persoana sancționată, fapta descrisă, sancțiunea principală și eventualele sancțiuni complementare. Separă dezacordul cu faptele de o problemă de formă și de o solicitare privind sancțiunea. Nu există o formulă unică de anulare pentru toate aceste situații. [2] [3] [18]

Ce poate verifica instanța și ce nu se anulează automat

Legalitatea privește respectarea cerințelor impuse actului și sancționării; temeinicia privește susținerea în fapt a celor consemnate. Art. 34 din Ordonanța Guvernului (OG) nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevede administrarea probelor necesare verificării ambelor aspecte. O explicație utilă arată exact ce mențiune lipsește, ce fapt este contestat sau ce normă a fost aplicată greșit. [2] [3]

Lipsa totală a faptei nu este același lucru cu descrierea ei insuficientă. Art. 17 tratează anumite lipsuri pentru care nulitatea se constată și din oficiu. În Decizia nr. 13/2018, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că descrierea insuficientă intră în sfera nulității relative. Aceasta presupune analiza neregularității și a vătămării procedurale, nu o promisiune că orice text scurt este automat nul. [3] [10] [12]

Obligația de a informa persoana despre dreptul la obiecțiuni și de a le consemna este distinctă. Decizia ÎCCJ nr. XXII/2007, tot în recurs în interesul legii, califică încălcarea art. 16 alin. (7) drept nulitate relativă. Aplicarea ei trebuie corelată cu art. 175 alin. (2) din Codul de procedură civilă (CPC) actual: pentru nulitatea expres prevăzută, vătămarea este prezumată, cu posibilitatea probei contrare. Nu se repetă mecanic o formulă istorică despre cine trebuie să dovedească orice aspect. [11] [12]

Refuzul semnării nu anulează singur procesul-verbal, iar semnarea de primire nu elimină posibilitatea plângerii. Legea reglementează lipsa persoanei, refuzul, imposibilitatea semnării și înregistrările oficiale audio-video. Nu aplica unui act electronic, fără verificarea regimului lui, o concluzie extrasă dintr-o speță veche despre semnătura olografă. Pentru momentul semnării, vezi Ce verific înainte să semnez documentele primite după accident. [4] [2] [18]

Cele 15 zile curg de la comunicarea reală

Pentru procesul-verbal rutier, art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 195/2002 prevede 15 zile de la comunicare. OG nr. 2/2001 reglementează înmânarea și comunicarea. Păstrează actul primit, plicul și celelalte dovezi ale datei și modalității primirii. O discuție la poliție, o cerere de explicații sau pregătirea unui raport privat nu substituie plângerea în termen. [1] [4] [18]

Nu presupune că refuzul primirii îți aduce obligatoriu o nouă comunicare poștală. Dacă sunt îndeplinite condițiile art. 25 alin. (1^1) din OG nr. 2/2001 — persoana este prezentă, refuză primirea, iar împrejurarea este înregistrată cu mijloace oficiale audio-video — actul se consideră comunicat pe loc. Cazurile fără această înregistrare sunt reglementate distinct. [4]

Calculul este procedural, nu 15 zile lucrătoare. Contează și regula ultimei zile, modalitatea depunerii și dovada transmiterii. Nu aștepta limita pentru a verifica adresa oficială a instanței și confirmarea înregistrării. Reperele generale sunt în Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate; ghidul Termene pentru raportarea accidentului și contestarea procesului-verbal explică termenul plângerii. [5]

Cine formulează plângerea și la care judecătorie

Art. 118 alin. (1) permite depunerea la judecătoria în a cărei rază a fost constatată contravenția ori la judecătoria de la domiciliul sau sediul contravenientului. Aceasta este formularea specială rutieră; nu se înlocuiește automat cu alte formulări întâlnite în instrucțiuni generale sau vechi. Verifică localitatea și instanța competentă pentru actul concret. [1]

Calitatea persoanei contează. Art. 31 alin. (2) din OG nr. 2/2001 permite persoanei vătămate să formuleze plângere numai cu privire la despăgubire, iar proprietarului bunurilor confiscate, altul decât contravenientul, numai cu privire la confiscare. Participarea la accident nu oferă, prin ea însăși, oricui o cale nelimitată de a cere anularea sancțiunii altei persoane. [2]

Într-un accident, art. 119 din OUG nr. 195/2002 prevede citarea unității de poliție, a părților implicate și a asigurătorului. Identifică persoanele și asigurătorul din actele disponibile, fără să confunzi chemarea lor în dosar cu dovada automată a răspunderii. [1] [18]

O cerere concretă, cu documentele care o susțin

Pregătește cererea pentru instanță astfel încât să rezulte cine o formulează, ce act privește, împotriva cui este îndreptată și ce se cere exact. Arată motivele de fapt și de drept și probele propuse; cererea trebuie semnată. Pentru martori sunt relevante datele cerute de CPC, nu doar mențiunea „am un martor”. Respectă cerințele privind exemplarele și înscrisurile. [6]

Ca organizare practică, atașează copia lizibilă a procesului-verbal, dovezile comunicării și materialele pe care le invoci. Leagă fiecare motiv de proba potrivită: o secvență video pentru o mișcare vizibilă, un martor pentru ceea ce a perceput efectiv, un document pentru o dată. Dacă un material se află la poliție ori la un terț, identifică-l și explică de ce soliciți administrarea lui, fără a pretinde că i-ai văzut deja conținutul. [18]

Taxa judiciară de timbru este de 20 lei pentru plângerea contravențională, potrivit art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; același articol prevede 20 lei pentru calea de atac. Nu reprezintă costul total garantat al procesului: o expertiză ori alte cheltuieli sunt distincte. Verifică instrucțiunile instanței pentru plată și atașarea dovezii. [7] [6]

Cererea poate ajunge la instanță prin modalitățile legale, inclusiv cele prevăzute de art. 199 CPC. Păstrează dovada depunerii sau transmiterii. Dacă primești o comunicare de regularizare — solicitarea de a remedia lipsuri — răspunde concret în termenul indicat; art. 200 CPC prevede, pentru completările dispuse, cel mult 10 zile de la primirea comunicării, cu regulile și excepțiile sale. Nu trata acest mecanism ca permisiune de a depune deliberat o cerere fără obiect ori motive de fapt. [5] [6]

Probele și modificarea motivelor: două repere care nu trebuie confundate

Instanța verifică faptele folosind probele administrate. Distinge observațiile directe ale agentului de reconstituiri, declarații și concluzii tehnice. Nu presupune că o fotografie rezolvă întreaga succesiune ori că procesul-verbal este neapărat nul numai pentru că agentul nu a asistat personal la impact. Explică neconcordanța concretă și cere proba potrivită. [2] [18]

Fotografii, martori și cronologie: cum organizez probele și Camere de bord și CCTV: păstrare, solicitare și utilizare ca probe explică organizarea materialelor și limitele imaginilor. Când este necesară o analiză de specialitate, Expertiza tehnică auto arată cum se formulează întrebări și observații; nu comanda o concluzie favorabilă în locul unei probe verificabile. [18]

ÎCCJ, prin Decizia nr. 16/2023 (recurs în interesul legii), a stabilit că termenul de 15 zile din art. 31 din OG nr. 2/2001 nu exclude aplicarea art. 204 alin. (1) CPC pentru modificarea cererii. Reperul acestuia este primul termen la care reclamantul este legal citat; modificarea peste acel moment are propriile condiții. Aceasta nu prelungește termenul inițial de introducere a plângerii. Nu aștepta prima ședință pentru a sesiza instanța și nu confunda completarea ulterioară cu o plângere depusă tardiv. [8] [9]

Contestarea sancțiunii are și limite

Poți explica de ce sancțiunea aplicată nu respectă norma sau individualizarea permisă de lege. Art. 21 alin. (3) din OG nr. 2/2001 cere proporționalitate în cadrul legal. Aceasta nu înseamnă însă că orice sancțiune complementară poate fi scurtată de judecător după preferință. [3] [14]

În Decizia nr. 5/2021 (recurs în interesul legii), ÎCCJ a delimitat controlul proporționalității suspendării complementare a dreptului de a conduce în textele rutiere interpretate. Nu trebuie promis că instanța va înjumătăți perioada numai pentru că permisul este necesar la serviciu. Distinge o critică de legalitate sau temeinicie de cererea de a stabili o durată mai mică exclusiv din considerente de oportunitate. [14]

Ghidul nu preia condițiile administrative de reducere a suspendării din motivarea istorică a deciziei. O procedură administrativă distinctă trebuie verificată în forma actuală și nu substituie plângerea contravențională. [14]

Înregistrarea plângerii, suspendarea executării și permisul

Potrivit art. 118 alin. (2), plângerea suspendă executarea amenzii și a sancțiunilor complementare de la înregistrarea la judecătorie. Nu confunda scrierea unei cereri sau expedierea ei cu dovada înregistrării. Art. 118 alin. (3) reglementează transmiterea dovezii către unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, pentru efectuarea mențiunilor și restituirea permisului în condițiile textului. [13]

Dovada poate fi un document al instanței sau un extras din portalul instanțelor; păstrează dovada transmiterii și verifică formalitățile de restituire. Nu considera acest ghid o confirmare individuală că poți conduce imediat: trebuie clarificată situația permisului și existența oricărei alte măsuri independente. Suspendarea executării actului contestat nu dovedește dispariția unei alte interdicții. [13] [19]

Limitele privind persoana vătămată ori bunurile confiscate sunt distincte: art. 32 alin. (3) din OG nr. 2/2001 restrânge efectul plângerii lor la despăgubire, respectiv confiscare. Nu extrapola efectul unei plângeri asupra tuturor participanților la accident. [2]

Hotărârea, apelul și momentul de după soluția definitivă

Art. 34 din OG nr. 2/2001 prevede, dacă legea nu dispune altfel, apelul la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului; apelul suspendă executarea hotărârii. Termenul de drept comun este 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cu regulile CPC aplicabile. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea atacată, nu se trimite informal poliției. [2] [15]

Dacă plângerea este respinsă definitiv ori admisă numai în parte cu menținerea suspendării, art. 118 alin. (4)–(7) reglementează reluarea suspendării și predarea permisului. Reperul-limită este 30 de zile de la rămânerea definitivă, nu un nou termen care începe întotdeauna când primești o scrisoare. Alin. (4^1) prevede calculul pe zile pline de la ora 00:00 a zilei următoare definitivării și prelungirea dacă ultima zi este nelucrătoare. [16]

Suspendarea se reia de la ora 00:00 a zilei următoare predării, dar nu mai târziu de limita legală; nepredarea în termen atrage majorarea de drept cu 30 de zile, în condițiile textului. Identifică exact data definitivării, situația permisului și dovada predării. Nu aștepta un document suplimentar fără să verifici dacă termenul curge deja. [16]

Tabelul de mai jos păstrează separate comunicarea procesului-verbal, comunicarea hotărârii și rămânerea ei definitivă. Pentru aprofundare folosește Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate; Acțiunea în instanță pentru despăgubiri: etapele generale explică etapele generale ale acțiunii în instanță. [1] [15] [16]

Plângerea nu închide automat toate problemele accidentului

Controlul procesului-verbal nu stabilește toate despăgubirile și nu este un verdict automat asupra fiecărui prejudiciu. OG nr. 2/2001 distinge situațiile în care despăgubirea este consemnată potrivit tarifelor legale de pretențiile valorificate pe drept comun și limitează plângerea persoanei vătămate. Identifică separat obiectul dosarului și ceea ce mai trebuie dovedit. [17]

Nu deduce o împărțire standard a culpei din simpla admitere ori respingere a unui motiv procedural. Pentru legătura dintre fapte, probe și răspundere, citește Cum se stabilește răspunderea pentru un accident rutier. Poate fi util ajutorul unui avocat când actul și dosarul ridică probleme de competență, termene, nulitate, sancțiuni complementare sau raporturi cu un dosar penal. Asta nu înseamnă că orice plângere necesită reprezentare; Când pot gestiona singur demersurile și când mă poate ajuta un avocat explică alegerea nivelului de ajutor. [18]

Termene și repere procedurale

REGULĂIntroducerea plângerii contravenționale rutiere
Interval

15 zile

De când începe

Comunicarea procesului-verbal, inclusiv cazurile legale de înmânare ori comunicare pe loc.

Cum se aplică

Art. 181–183 CPC: termen pe zile, cu excluderea zilei de început și a zilei împlinirii; dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește în condițiile legii. Depunerea și dovada transmiterii se verifică distinct. Nu sunt 15 zile lucrătoare.

Consecințe

Depunerea tardivă poate împiedica examinarea fondului plângerii; o solicitare către poliție nu înlocuiește sesizarea instanței.

[1][4][5][8][9]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Refuzul primirii înregistrat oficial audio-video poate însemna comunicare pe loc.

  • Modificarea cererii potrivit art. 204 CPC nu prelungește termenul inițial.

  • Eventuala repunere în termen și situațiile speciale nu sunt soluționate prin acest ghid.

REGULĂApelul împotriva hotărârii asupra plângerii
Interval

30 de zile, ca regulă

De când începe

Comunicarea hotărârii, potrivit art. 468 CPC.

Cum se aplică

Se verifică art. 181–183 și 468 CPC, inclusiv efectul apelului formulat înaintea comunicării. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea atacată.

Consecințe

Pierderea termenului poate afecta accesul la calea de atac; apelul exercitat în cadrul legii suspendă executarea hotărârii potrivit art. 34 OG nr. 2/2001.

[2][5][15][20]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se verifică eventualele dispoziții speciale și legea aplicabilă procesului.

  • Nu este termenul inițial al plângerii și nu este termenul predării permisului.

REGULĂPredarea permisului după menținerea definitivă a suspendării
Interval

Cel mult 30 de zile de la rămânerea definitivă

De când începe

Rămânerea definitivă a hotărârii care respinge plângerea ori o admite parțial, menținând sancțiunea complementară.

Cum se aplică

Art. 118 alin. (4^1): zile pline, de la ora 00:00 a zilei următoare definitivării; dacă ultima zi este nelucrătoare, până în prima zi lucrătoare următoare. Pentru curier se verifică data predării conform alin. (6).

Consecințe

Nepredarea în termen atrage majorarea de drept cu 30 de zile, în condițiile art. 118 alin. (7).

[16]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu începe automat de la primirea unei noi adrese a poliției.

  • Situația concretă a permisului și existența altor suspendări trebuie verificate.

  • Suspendarea se reia conform alin. (4), nu doar când titularul decide să nu mai conducă.

Lista ta de pași

  • Identific actul, emitentul, sancțiunile și calitatea în care formulez plângerea. [1] [2] [3]

  • Păstrez dovada comunicării și verific cele 15 zile fără să presupun că refuzul primirii amână mereu începutul lor. [1] [4] [5]

  • Formulez cereri și motive concrete, atașez documentele și dovada taxei și propun probele relevante. [6] [7] [18]

  • Urmăresc înregistrarea, citațiile și eventualele solicitări de regularizare; transmit poliției dovada cerută pentru situația permisului. [6] [13]

  • Disting termenul apelului de comunicarea hotărârii și termenul predării permisului de data definitivării. [15] [16]

Întrebări frecvente

Dacă am semnat procesul-verbal, mai pot face plângere?

Semnarea de primire nu înlătură calea de atac. Contează obiectul plângerii, comunicarea, termenul și motivele susținute; obiecțiile făcute pe loc nu înlocuiesc sesizarea instanței. [2] [4]

Pot aștepta rezultatul unei cereri adresate poliției înainte să depun plângerea?

Nu presupune că acea cerere oprește termenul de 15 zile. Este un demers diferit de plângerea la judecătorie. Păstrează termenul și dovada depunerii, chiar dacă urmărești în paralel clarificări. [1] [18]

Regula privind modificarea cererii îmi permite să introduc prima plângere la primul termen?

Nu. Decizia nr. 16/2023 privește modificarea unei cereri în cadrul art. 204 CPC, nu prelungirea termenului inițial de sesizare. [8] [9]

O descriere prea scurtă înseamnă întotdeauna nulitate absolută?

Nu. Decizia ÎCCJ nr. 13/2018 distinge descrierea insuficientă de lipsa faptei, iar analiza nulității relative trebuie raportată la neregularitate și vătămare. Nu se stabilește validitatea unui act fără examinarea lui. [3] [10] [12]

De reținut

Arată cele 14 idei principale ale ghidului

  • Plângerea rutieră se introduce în 15 zile de la comunicare, la una dintre judecătoriile indicate de art. 118 alin. (1).

    [1][2]

  • Refuzul primirii prezent și înregistrat oficial audio-video poate reprezenta comunicare pe loc.

    [4]

  • Legalitatea și temeinicia sunt verificate de instanță prin probele necesare.

    [2]

  • Descrierea insuficientă și lipsa faptei nu au același regim de nulitate.

    [3][10][12]

  • Încălcarea art. 16 alin. (7) atrage nulitate relativă, cu corelarea prezumției actuale a vătămării.

    [11][12]

  • Persoana vătămată și proprietarul terț al bunului confiscat au limite speciale ale obiectului plângerii.

    [2]

  • Taxa de timbru pentru plângere și pentru calea de atac este de 20 lei fiecare, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013.

    [7]

  • Art. 204 CPC poate fi aplicat modificării plângerii, fără prelungirea termenului inițial de 15 zile.

    [8][9]

  • Nu poate fi promis controlul discreționar al proporționalității suspendării în afara limitelor stabilite prin Decizia ÎCCJ nr. 5/2021.

    [14]

  • Suspendarea executării sancțiunilor din art. 118 pornește de la înregistrarea plângerii la judecătorie.

    [13]

  • Dovada înregistrării către poliție și verificarea situației permisului sunt distincte de simpla redactare a plângerii.

    [13][19]

  • Apelul are ca regulă 30 de zile de la comunicarea hotărârii și se depune la prima instanță.

    [2][15]

  • Predarea permisului după menținerea definitivă a suspendării are termen de maximum 30 de zile și calculul special din art. 118 alin. (4^1).

    [16]

  • Nepredarea permisului în termen atrage majorarea de drept cu 30 de zile în condițiile art. 118 alin. (7).

    [16]

Cum organizez materialele și ce limite are fiecare probă

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 4 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăLege · Art. 118 alin. (1), art. 119–120: termenul, instanța și citarea în cazul accidentului. · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.118 alin.(1)
    Împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.120 alin.(1)
    Procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, precum și, după caz, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 119
    În cazul în care fapta unui conducător de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulație, instanța de judecată investită cu soluționarea cauzei va cita unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, părțile implicate în eveniment și societatea de asigurare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · Art. 31 alin. (1)–(2), art. 32 alin. (3), art. 34 alin. (1)–(2): plângere, limite, probe și apel. · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.31 alin.(1)
    Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 34 alin. (1), fragment privind controlul instanței
    în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · Art. 16–17 și art. 21 alin. (3): mențiuni, nulități și sancțiune. · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 21 alin. (1)–(3)
    (1) În cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea. (2) Dacă, potrivit actului normativ de stabilire și sancționare a contravenției, agentul constatator nu are dreptul să aplice și sancțiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancțiunea. În acest caz sancțiunea se aplică prin rezoluție scrisă pe procesul-verbal. (3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 17
    Lipsa uneia dintre mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 16 alin. (1), (1^1), (5)–(7)
    (1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea. (1^1) În cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și următoarele date: seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent. (5) În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde și numele, prenumele și domiciliul părinților sau ale altor reprezentanți ori ocrotitori legali ai acestuia. (6) În situația în care contravenientul este persoana juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă. (7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · Art. 19 și art. 25–27: refuzul semnării/primirii și modalitățile de comunicare. · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 19 alin. (1)–(4)
    (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se afla de față, refuza sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. (4) În cazul în care contravenientul refuză sau nu poate să semneze procesul-verbal și aceste împrejurări sunt înregistrate cu mijloace audio-video ale organului din care face parte agentul constatator, acesta va menționa împrejurările în procesul-verbal fără a mai fi necesară confirmarea lor de către un martor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(1^1)
    Procesul-verbal se consideră comunicat pe loc în cazul în care contravenientul este prezent la încheierea acestuia, refuză primirea și aceste împrejurări sunt înregistrate cu mijloace audio-video ale organului din care face parte agentul constatator. Contravenientul poate obține o copie a procesului-verbal de la autoritatea din care face parte agentul constatator.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(1^2)
    În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză primirea procesului-verbal și aceste împrejurări nu sunt înregistrate cu mijloace audio-video ale organului din care face parte agentul constatator, comunicarea procesului-verbal se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 181–183: calculul termenelor procedurale, ultima zi și dovada transmiterii. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Codul de procedură civilă, art. 183
    (1)Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. (2)Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administraţia locului de deţinere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen. (3)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, precum şi menţiunea datei şi orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanţei, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Codul de procedură civilă, art. 181
    (1)Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 1. când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte; 3. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni. (2)Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Codul de procedură civilă, art. 182
    (1)Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. (2)Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 194–200: conținutul cererii, exemplare, taxă, înregistrare și regularizare. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 7 extrase citate
    Art. 194 — Cuprinsul cererii de chemare în judecată; textul articolului; PDF p. 71 · forma extrasului din 10 martie 2026
    Cererea de chemare în judecată va cuprinde: a)numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; b)numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; c)obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt; d)arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea; e)arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; f)semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 200 — Verificarea cererii şi regularizarea acesteia; textul articolului; PDF p. 73 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197. (2)În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare. *) Înalta Curte admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică. (3)Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3). (4)Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt şi f), precum şi art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. (41)Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informaţii de care acesta nu dispune personal şi pentru obţinerea cărora este necesară intervenţia instanţei. (5)Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării. (6)Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii. (7)Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3). (8)În caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 196 — Nulitatea cererii; textul articolului; PDF p. 72 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispoziţiile art. 200 sunt aplicabile. (2)Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea. (3)Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condiţiile prevăzute la alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 199 — Înregistrarea cererii; textul articolului; PDF p. 73 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare. (2)După înregistrare, cererea şi înscrisurile care o însoţesc, la care sunt ataşate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanţă, se predau preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 197 — Timbrarea cererii; textul articolului; PDF p. 73 · forma extrasului din 10 martie 2026
    În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 198 — Cumulul de cereri; textul articolului; PDF p. 73 · forma extrasului din 10 martie 2026
    Prin aceeaşi cerere de chemare în judecată, reclamantul poate formula mai multe capete principale de cerere împotriva aceleiaşi persoane, în condiţiile art. 99 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 195 — Numărul de exemplare; textul articolului; PDF p. 72 · forma extrasului din 10 martie 2026
    Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbruLege · Art. 19: taxa de 20 lei pentru plângerea contravențională și pentru calea de atac. · forma din 1 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 19
    În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 204 alin. (1), (3): modificarea cererii și propunerea de dovezi. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Adnotarea oficială RIL16/2023 la art.204
    În ipoteza formulării unei plângeri contravenționale, dispozițiile legale mai sus invocate nu exclud de la aplicare prevederile art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.204 alin.(1), prima teză
    Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 204 — Modificarea cererii de chemare în judecată; textul articolului; PDF p. 76 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei. (2)Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute în instanţă când: 1. se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii; 2. reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii; 3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului; 4. se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. (3)Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: ÎCCJ — Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2023 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Par. 62–66 și dispozitiv; corelarea art. 31 OG nr. 2/2001 cu art. 204 alin. (1) CPC. · forma din 18 septembrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 16/2023 · 18 septembrie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv; interpretarea art. 31 alin. (1) OG 2/2001
    În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că: În ipoteza formulării unei plângeri contravenționale, dispozițiile legale mai sus invocate nu exclud de la aplicare prevederile art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: ÎCCJ — Decizia nr. 13 din 14 mai 2018 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Par. 35–44, în special 41–43, și dispozitiv: descriere insuficientă versus lipsa faptei. · forma din 14 mai 2018Înalta Curte de Casație și Justiție · 13/2018 · 14 mai 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Par. 42–43 și dispozitiv
    42. În acest context, vătămarea suferită de petent constă tocmai în punerea acestuia în imposibilitatea de a-și efectua apărarea, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, aspect ce trebuie analizat de instanță, în cadrul fiecărui litigiu dedus judecății. 43. Nelegalitatea ce afectează procesul-verbal de contravenție, prin descrierea insuficientă a faptei, nu este, așadar, intrinsecă, adică nu duce în orice situație la anularea actului respectiv - aceasta se va întâmpla numai dacă vătămarea produsă este de natură să împiedice identificarea faptei săvârșite, încadrarea în drept, sancțiunea aplicabilă - cu consecința imposibilității efectuării apărărilor în cadrul procesului judiciar. […] Descrierea insuficientă a faptei echivalează cu neîndeplinirea cerinței privind descrierea faptei contravenționale și atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit dispozițiilor art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: ÎCCJ — Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, recurs în interesul legiiHotărâre · Motivarea privind art. 16 alin. (7) OG nr. 2/2001 și dispozitiv.Înalta Curte de Casație și Justiție · XXII/2007 · 19 martie 2007 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Considerente finale privind natura nulității și dispozitiv · forma extrasului din 19 martie 2007
    De aceea, nerespectarea de către agentul constatator a cerinţelor de a aduce la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare şi de a consemna distinct acele obiecţiuni, astfel cum acestea sunt înscrise în art. 16 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, atrage doar nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei. […] Nerespectarea cerinţelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menţionat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 174–175: nulitatea relativă, vătămarea și prezumția din alin. (2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 175 — Nulitatea condiţionată; textul articolului; PDF p. 63 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia. *) Prin Decizia nr. 75/2022 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizarea şi, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 154 alin. (1), (6) şi (6)1, art. 163 alin. (5), art. 164 alin. (4) şi art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stabileşte că: Efectuarea procedurii de citare, în conformitate cu dispoziţiile art. 154 alin. (6) din Codul de procedură civilă, dacă partea a solicitat şi a indicat datele corespunzătoare în acest scop, constituie o modalitate principală de comunicare a actelor de procedură, fără a fi condiţionată de efectuarea procedurii în format letric, conform dispoziţiilor art. 154 alin. (1) din acelaşi act normativ. Actul de citare a părţii în proces, într-o altă modalitate decât cea invocată prin cererea adresată instanţei, este lovit de nulitate în temeiul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă prin nerespectarea modalităţii de comunicare a actului de procedură s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia, fără a fi condiţionată de utilizarea procedurii înscrierii în fals, în temeiul dispoziţiilor art. 163 alin. (5) şi art. 164 alin. (4) din Codul de procedură civilă. (2)În cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 174 — Noţiune şi clasificare; textul articolului; PDF p. 63 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă. (2)Nulitatea este absolută atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes public. (3)Nulitatea este relativă în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care ocroteşte un interes privat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăLege · Art. 118 alin. (2)–(3): suspendarea executării de la înregistrare și dovada către poliție. · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.118 alin.(3), prima teză
    Dovada înregistrării plângerii contravenționale se realizează printr-un document emis de către instanța de judecată sau printr-un extras din portalul instanțelor de judecată www.portal.just.ro și se depune sau se transmite prin orice mijloace de comunicare la distanță ce asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia, de către contravenient sau de către reprezentantul convențional al acestuia, la unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, care efectuează mențiunile corespunzătoare în evidențe.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.118 alin.(2)
    Plângerea suspendă executarea amenzii și a sancțiunii contravenționale complementare dispuse prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției de la data înregistrării la judecătoria prevăzută la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.118 alin.(3), a doua teză
    Permisul de conducere reținut se restituie personal titularului sau reprezentantului convențional al acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: ÎCCJ — Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021 (recurs în interesul legii)Hotărâre · Par. 74–79 și dispozitiv: limitele controlului proporționalității suspendării complementare în textele interpretate. · forma din 12 aprilie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 5/2021 · 12 aprilie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Dispozitiv privind controlul proporționalității suspendării complementare
    În interpretarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) și alin. (2) lit. b), art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și art. 109 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 5 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instanța de judecată, învestită cu soluționarea plângerii contravenționale formulate împotriva unui procesverbal de contravenție, prin care s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporționalitatea acestei sancțiuni complementare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 468 alin. (1)–(3), art. 471 alin. (1): termenul și depunerea apelului. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.468 alin.(1)–(4), integral
    (1) Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.(2) Termenul de apel prevăzut la alin. (1) curge de la comunicarea hotărârii, chiar atunci când aceasta a fost făcută odată cu încheierea de încuviințare a executării silite.(3) Dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel.(4) Pentru procuror, termenul de apel curge de la pronunțarea hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.471 alin.(1), integral
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăLege · Art. 118 alin. (4)–(7), inclusiv (4^1): reluarea suspendării, termenul predării și majorarea. · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art.118 alin.(4)
    Suspendarea exercitării dreptului de a conduce se reia de drept începând cu ora 00.00 a zilei următoare celei în care a fost predat permisul de conducere, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care instanța a respins plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției sau a admis-o în parte, menținând sancțiunea contravențională complementară aplicată, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.118 alin.(6), primele două teze
    Se consideră îndeplinită obligația de predare a permisului de conducere și în cazul în care documentul este transmis prin servicii de curierat, cu aviz de primire, în termenul prevăzut la alin. (4) la serviciul/biroul poliției rutiere. Data care se ia în considerare este data predării permisului către serviciul de curierat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.118 alin.(7)
    În cazul în care contravenientul nu predă permisul de conducere în termenul prevăzut la alin. (4), durata de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se majorează de drept cu 30 de zile, fără îndeplinirea vreunei alte formalități.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 118 alin. (5)–(6)
    (5) Predarea permisului de conducere de către contravenient se face personal, prin reprezentant convențional sau prin servicii de curierat, cu aviz de primire, în termenul prevăzut la alin. (4), la serviciul/biroul poliției rutiere, care îl va înainta unității de poliție care îl are în evidență. (6) Se consideră îndeplinită obligația de predare a permisului de conducere și în cazul în care documentul este transmis prin servicii de curierat, cu aviz de primire, în termenul prevăzut la alin. (4) la serviciul/biroul poliției rutiere. Data care se ia în considerare este data predării permisului către serviciul de curierat. Dovada înlocuitoare se eliberează la data prezentării titularului înăuntrul termenului de suspendare a dreptului de a conduce la serviciul/biroul poliției rutiere la care a înaintat permisul de conducere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.118 alin.(4^1)
    Termenul de 30 de zile prevăzut la alin. (4) se calculează pe zile pline, începând cu ora 00.00 a zilei următoare datei rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. În situația în care termenul se împlinește într-o zi nelucrătoare, acesta se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilorLege · Art. 23, art. 31 alin. (2), art. 34: despăgubirea și obiectul controlului judecătoresc. · forma din 27 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 34 alin. (1), fragment privind controlul instanței
    în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 194, 200, 264 și 330, corelate pentru organizarea motivelor și probelor. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art. 194 — Cuprinsul cererii de chemare în judecată; textul articolului; PDF p. 71 · forma extrasului din 10 martie 2026
    Cererea de chemare în judecată va cuprinde: a)numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; b)numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; c)obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt; d)arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea; e)arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; f)semnătura.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 200 — Verificarea cererii şi regularizarea acesteia; textul articolului; PDF p. 73 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197. (2)În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare. *) Înalta Curte admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică. (3)Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3). (4)Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c), d) numai în cazul motivării în fapt şi f), precum şi art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. (41)Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informaţii de care acesta nu dispune personal şi pentru obţinerea cărora este necesară intervenţia instanţei. (5)Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării. (6)Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii. (7)Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3). (8)În caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 330 — Încuviinţarea expertizei; textul articolului; PDF p. 113 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu, unul sau 3 experţi. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanţă să aibă loc conform dispoziţiilor art. 336. (2)Când este necesar, instanţa va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate. (3)În domeniile strict specializate, în care nu există experţi autorizaţi, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi, judecătorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalităţi ori specialişti din domeniul respectiv. (4)Dispoziţiile referitoare la expertiză, cu excepţia celor privind aducerea cu mandat, sancţionarea cu amendă judiciară şi obligarea la plata de despăgubiri, sunt aplicabile în mod corespunzător în cazurile prevăzute la alin. (2) şi (3). (5)La efectuarea expertizei în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot participa experţi aleşi de părţi şi încuviinţaţi de instanţă, având calitatea de consilieri ai părţilor, dacă prin lege nu se dispune altfel. În acest caz, ei pot să dea relaţii, să formuleze întrebări şi observaţii şi, dacă este cazul, să întocmească un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 264 — Aprecierea probelor; textul articolului; PDF p. 95 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 330 alin. (1)–(2)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336. (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăLege · Art. 118 alin. (2)–(3), corelate cu necesitatea verificării situației permisului. · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.118 alin.(3), prima teză
    Dovada înregistrării plângerii contravenționale se realizează printr-un document emis de către instanța de judecată sau printr-un extras din portalul instanțelor de judecată www.portal.just.ro și se depune sau se transmite prin orice mijloace de comunicare la distanță ce asigură transmiterea textului și confirmarea primirii acestuia, de către contravenient sau de către reprezentantul convențional al acestuia, la unitatea de poliție din care face parte agentul constatator, care efectuează mențiunile corespunzătoare în evidențe.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.118 alin.(2)
    Plângerea suspendă executarea amenzii și a sancțiunii contravenționale complementare dispuse prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției de la data înregistrării la judecătoria prevăzută la alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.118 alin.(3), a doua teză
    Permisul de conducere reținut se restituie personal titularului sau reprezentantului convențional al acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 24–26: aplicabilitatea temporală a procesului și administrării probelor. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 26 — Legea aplicabilă mijloacelor de probă; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii. (2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 24 — Legea aplicabilă proceselor noi; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(1)–(3), integral · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competență, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.(3) În cazul în care instanța învestită este desființată, dosarele se vor trimite din oficiu instanței competente potrivit legii noi. Dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Actele eliberate după accident: proces-verbal, anexe și autorizație de reparațieC01 · 9 MIN · GHIDCe verific înainte să semnez documentele primite după accidentC01 · 9 MIN · GHIDCum se stabilește răspunderea pentru un accident rutierC02 · 11 MIN · GHIDFotografii, martori și cronologie: cum organizez probeleC02 · 8 MIN · GHIDCamere de bord și CCTV: păstrare, solicitare și utilizare ca probeC02 · 9 MIN · GHIDExpertiza tehnică auto: rol, întrebări și limiteC02 · 10 MIN · GHIDTermene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHIDTermene pentru raportarea accidentului și contestarea procesului-verbalC16 · 10 MIN · GHIDAcțiunea în instanță pentru despăgubiri: etapele generaleC15 · 9 MIN · GHIDCând pot gestiona singur demersurile și când mă poate ajuta un avocatC21 · 12 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C02-011 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/nu-esti-de-acord-cu-procesul-verbal-ce-se-poate-contesta/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision