Clasarea, alte soluții și căile de contestare pentru victimă
Calea de contestare se stabilește după actul primit și autoritatea care l-a emis. Clasarea procurorului, renunțarea la urmărirea penală și o sentință a instanței nu au aceeași procedură. Păstrează actul complet și dovada comunicării: termenele pot fi scurte, dar nu există un singur termen pentru toate soluțiile. [1] [3] [4] [9]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 10 minute
- CATEGORIE
- Dosarul penal
Cuprins · 17 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 021. Ce act am primit, dincolo de mesajul „dosarul s-a închis”?
- 032. Cum obțin motivarea și ce dovadă a comunicării păstrez?
- 043. Clasarea: controlul procurorului competent și apoi al judecătorului
- 054. Ce fac dacă procurorul superior dispune o nouă clasare, cu alte motive?
- 065. Cum îmi organizez motivele fără să mă substitui expertului sau instanței?
- 076. Ce verifică judecătorul și ce poate dispune
- 087. Nu orice încheiere poate fi atacată; excepția de trei zile
- 098. Renunțarea la urmărire are o procedură diferită
- 109. Sentința instanței: apelul și calitatea celui care îl declară
- 1110. Calendarul: date, dovada depunerii și termene care nu trebuie amestecate
- 1211. Redeschiderea nu este o înlocuire automată a unei căi pierdute
- 1312. Aplicare în timp și limitele ghidului
- 14Termene și repere
- 15Lista ta de pași
- 16Întrebări frecvente
- 17Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane vătămate, părți civile și succesori, în condițiile calității lor procesuale.
Nu stabilește răspunderea sau despăgubirea într-un dosar individual.
Nu este un model de cerere gata de depus și nu înlocuiește verificarea actelor și comunicărilor concrete.
Nu oferă diagnostic, evaluare medico-legală, tratament ori un calcul de prejudiciu.
1. Ce act am primit, dincolo de mesajul „dosarul s-a închis”?
Clasarea este o soluție a procurorului, în condițiile art. 315 din Codul de procedură penală; raportul poliției care o propune nu este, prin el însuși, acea soluție. Renunțarea la urmărirea penală are un mecanism distinct, legat de aprecierea interesului public și de confirmarea judecătorului. Achitarea sau încetarea procesului penal sunt soluții ale instanței. Nici renunțarea la aplicarea pedepsei nu trebuie confundată cu renunțarea la urmărire. [1]
Verifică emitentul, numărul dosarului, data, persoana și fapta vizate, temeiul, măsura efectiv dispusă și mențiunile despre comunicare. Un act poate soluționa diferit mai multe fapte sau persoane. Ghidul privește soluțiile de închidere și controlul lor; plângerea inițială după accident este explicată în Sesizare, plângere penală și plângere prealabilă: diferențe. [1] [18]
2. Cum obțin motivarea și ce dovadă a comunicării păstrez?
Clasarea poate avea temeiuri diferite; contează articolul și motivul concret, nu doar denumirea. Art. 315 permite, în condițiile sale, ca ordonanța să nu repete motivarea din propunerea organului de cercetare penală. Când ordonanța nu cuprinde motivele de fapt și de drept, art. 316 alin. (1) prevede comunicarea și a copiei referatului relevant. [2]
Păstrează copia primită, plicul sau dovada electronică a comunicării, eventualul referat și cererea prin care ai solicitat documentele lipsă. Cererea unei copii mai clare nu prelungește automat termenul. Ca regulă de organizare, consemnează distinct data emiterii, data expedierii, data primirii și documentul primit. [18] [3] [4]
3. Clasarea: controlul procurorului competent și apoi al judecătorului
Pentru clasare, plângerea prevăzută de art. 339 alin. (4) are termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului. Autoritatea competentă se stabilește după emitent și ierarhia parchetului: art. 339 alin. (1)–(3) nu desemnează aceeași funcție pentru orice situație. Plângerea nu suspendă automat îndeplinirea actului contestat. [3]
După respingerea plângerii pe această cale, art. 340 alin. (1) permite plângerea, în 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță. Acesta este judecătorul care controlează soluția procurorului în procedura specială; nu orice instanță aleasă de petent. [4]
Dacă procurorul nu a soluționat plângerea în termenul de 20 de zile prevăzut de art. 338, art. 340 alin. (2) permite sesizarea judecătorului după expirarea acelui interval, dar nu mai târziu de 20 de zile de la comunicarea ulterioară a rezolvării. Tăcerea nu înseamnă admitere și nici obligația de a aștepta la nesfârșit. Se verifică înregistrarea plângerii și momentul comunicării răspunsului. [3] [4]
4. Ce fac dacă procurorul superior dispune o nouă clasare, cu alte motive?
Poate apărea situația în care plângerea este formal admisă, prima clasare este infirmată, dar procurorul ierarhic superior pronunță o nouă clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent. Nu presupune că trebuie parcurs un șir nelimitat de plângeri la procurori succesivi. [15]
Prin Decizia nr. 9/2022 (recurs în interesul legii), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit pentru această ipoteză competența judecătorului de cameră preliminară. Motivarea pune în legătură art. 339 alin. (5), care exclude repetarea controlului ierarhic, cu accesul la control judecătoresc. Opinia Ministerului Public și a raportorului favorabilă unui nou control ierarhic nu este soluția adoptată de instanță. [15]
Dezlegarea nu este o hotărâre care acordă despăgubiri și nu desființează automat soluțiile din dosarele individuale folosite pentru sesizare. Efectele unei decizii în interesul legii sunt cele prevăzute de art. 474 și 474^1. Pentru actul primit, verifică dacă situația este într-adevăr cea analizată și nu pierde din vedere termenul căii competente. [15] [16] [4]
5. Cum îmi organizez motivele fără să mă substitui expertului sau instanței?
Art. 340 cere identificarea petentului și a calității sale, a actului și parchetului, a dosarului și a motivelor. Forma și reprezentarea trebuie verificate potrivit trimiterilor legale ale articolului. O scrisoare trimisă oricărei instituții sau simpla nemulțumire nu sunt echivalente cu îndeplinirea condițiilor căii de contestare. [5]
O structură practică poate lega fiecare critică de un pasaj: ce a reținut procurorul → ce document ori împrejurare concretă invoci → de ce contează pentru motivul clasării → ce verificare soliciți. Nu este un formular obligatoriu și nu garantează admiterea. [18]
Exemplu fictiv de organizare, nu hotărâre și nu concluzie medicală: „La pagina indicată se afirmă că nu există documente pentru perioada X; anexez documentul datat Y și dovada depunerii lui și solicit verificarea relevanței sale pentru motivul soluției.” Nu transforma această observație într-un diagnostic, într-un număr de zile medico-legale sau într-o concluzie proprie despre vinovăție. Pentru probe și consultare vezi Declarații, acces la dosar și depunerea probelor de către victimă. [18] [6]
Art. 340 alin. (5) are un mecanism particular de completare după restituirea administrativă pentru anumite date lipsă privind actul contestat. Nu îl trata ca pe un nou termen general care repară orice plângere tardivă sau orice lipsă. [5]
6. Ce verifică judecătorul și ce poate dispune
Regimul probelor diferă după cum acțiunea penală a fost sau nu pusă în mișcare. Potrivit art. 341 alin. (5^1), în forma Codului de procedură penală din 13 iunie 2026, pentru situația alin. (6) sunt avute în vedere dosarul de urmărire penală și înscrisurile noi; pentru situația alin. (7), textul permite și orice alte mijloace de probă. Nu este corectă aplicarea universală a vechii formule „numai înscrisuri noi”. [6]
Soluțiile pot include respingerea plângerii, trimiterea cauzei la procuror pentru începerea sau completarea urmăririi, schimbarea temeiului clasării în condițiile legii ori, în ipoteza specială a alin. (7) pct. 2 lit. c), începerea judecății pentru faptele și persoanele față de care acțiunea penală fusese pusă în mișcare. Condițiile nu sunt interschimbabile. [6]
Admiterea unei plângeri nu este, prin ea însăși, condamnarea unei persoane și nici o hotărâre de plată a despăgubirilor. Dispozitivul trebuie citit pentru a vedea exact ce verificări sau etapă urmează. [6] [18]
7. Nu orice încheiere poate fi atacată; excepția de trei zile
Art. 341 alin. (8) declară definitive soluțiile pe care le enumeră. Nu există un „apel de 10 zile” aplicabil tuturor încheierilor prin care judecătorul soluționează o plângere împotriva clasării. [7]
Alin. (9) prevede o contestație motivată în trei zile de la comunicare, pentru procuror, petent și intimați, în ipoteza alin. (7) pct. 2 lit. c). Obiectul privește dispoziția de începere a judecății și modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea probelor și urmăririi penale. Alin. (10) reglementează depunerea la judecătorul care a soluționat plângerea și înaintarea către controlul superior. Nu extinde această excepție la orice respingere. [7]
8. Renunțarea la urmărire are o procedură diferită
Renunțarea la urmărirea penală, reglementată de art. 318, presupune condiții referitoare la pedeapsa prevăzută de lege și la interesul public. Nu poate fi dispusă pentru infracțiuni care au avut ca urmare moartea victimei, potrivit alin. (5). Nu trebuie confundată cu clasarea sau cu renunțarea instanței la aplicarea pedepsei. [8] [1]
Soluția trece prin verificarea internă și se transmite de procuror judecătorului pentru confirmare în termenul legal de zece zile de la emitere. Acesta este un reper pentru procuror, nu un termen de zece zile în care victima trebuie să formuleze apel. Persoana vătămată și ceilalți participanți prevăzuți de lege sunt citați; judecătorul examinează legalitatea și temeinicia pe baza dosarului și a înscrisurilor noi prezentate, în procedura art. 318. [8]
Judecătorul poate confirma sau respinge cererea, cu soluțiile prevăzute de alin. (15); încheierea este definitivă potrivit alin. (16). Nu transfera automat traseul de 20 de zile al clasării asupra acestei confirmări. Pentru renunțări istorice, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 conține o tranziție specifică pentru actele anterioare publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 23/2016; forma veche nu este aplicată tuturor situațiilor de azi. [8] [17]
9. Sentința instanței: apelul și calitatea celui care îl declară
Pentru sentințele supuse apelului, art. 410 alin. (1) prevede, pentru procuror, persoana vătămată și părți, zece zile, dacă legea nu dispune altfel. Reperul este comunicarea hotărârii în cazurile art. 406 alin. (1), respectiv comunicarea copiei minutei în celelalte cazuri. Nu este corect să se spună că termenul curge întotdeauna de la minută. [9]
Calitatea procesuală influențează ce poate fi atacat: art. 409 distinge persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. Pentru contestarea pretențiilor proprii nu echivala automat simpla calitate de persoană vătămată cu cea de parte civilă. Cererea de apel se depune la instanța a cărei hotărâre este atacată, în condițiile art. 412–413, nu ca o nouă plângere adresată procurorului. [9]
Art. 411 reglementează repunerea în termen pentru un apel întârziat dintr-o cauză temeinică de împiedicare, dacă cererea este făcută în intervalul prevăzut după încetarea acesteia. Aprecierea aparține instanței; nu este un drept automat și nu se transferă ca regulă generală plângerii împotriva clasării. [10]
10. Calendarul: date, dovada depunerii și termene care nu trebuie amestecate
Pentru termenele procesuale pe zile, art. 269 are regula necalculării zilei de început și a zilei de împlinire; pentru ultima zi nelucrătoare operează regula prevăzută de același articol. Nu transforma aceste reguli într-un calcul intuitiv de „trei săptămâni” și nu confunda zilele cu lunile. Art. 270 identifică modalități și dovezi de depunere în termen, inclusiv recipisa scrisorii recomandate. Canalul, forma și semnătura trebuie verificate separat. [11]
Ține în calendar separat: comunicarea clasării, depunerea plângerii ierarhice, comunicarea rezolvării, comunicarea încheierii și comunicarea hotărârii supuse apelului. Termenul procurorului de a răspunde nu este termenul inițial al victimei de a contesta. [3] [4] [7] [9] [18]
Dacă există măsuri asigurătorii, verifică și cele 30 de zile din art. 315 alin. (2) lit. a) sau art. 397 alin. (5), cu declanșări diferite. O plângere împotriva soluției penale nu este automat acțiunea civilă cerută pentru menținerea măsurilor. Detaliile se găsesc în Despăgubiri în procesul penal sau într-un proces civil separat. [13]
11. Redeschiderea nu este o înlocuire automată a unei căi pierdute
Art. 335 reglementează reluarea urmăririi în caz de redeschidere, cu temeiuri și control judiciar proprii, după caz. Un document nou sau dezacordul cu soluția nu produc singure redeschiderea. Mecanismul nu este o cale de a ocoli orice termen de plângere pierdut. [12]
Nici redeschiderea urmăririi și nici contestarea clasării nu sunt același lucru cu revizuirea unei hotărâri definitive. Pentru urmări apărute ulterior și deosebirea dintre prejudiciu nou și document nou, vezi Apar urmări noi după încheierea unor demersuri: ce trebuie analizat. Pentru drepturile de participare fără a presupune o soluție favorabilă, vezi Drepturile victimei într-un dosar penal de accident rutier. [12] [18]
12. Aplicare în timp și limitele ghidului
Legea procedurală se verifică potrivit art. 13, ținând cont de dispozițiile tranzitorii. În acest ghid sunt păstrate diferențele dintre mecanismul renunțării din 2016, modificările art. 341 din 2023 și regulile de comunicare și apel modificate în 2021. Faptul că o explicație veche se găsește pe internet nu o face aplicabilă actului primit acum. [14] [17]
Nu sunt analizate toate căile extraordinare și toate soluțiile posibile dintr-un dosar penal. Folosirea unei anumite plângeri nu garantează un rezultat, o condamnare sau o despăgubire. Într-o situație concretă, actul complet, dovada comunicării, calitatea procesuală și forma legii sunt punctele de plecare ale verificării. Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate oferă harta generală a termenelor, fără a înlocui regulile specifice de mai sus. [18] [14]
Termene și repere procedurale
- Interval
20 de zile
- De când începe
Comunicarea copiei actului prin care s-a dispus clasarea.
- Cum se aplică
Art. 339 alin. (4), cu regulile art. 268–270.
- Consecințe
Depășirea termenului poate determina tardivitatea; art. 268 reglementează pierderea exercițiului dreptului procesual în condițiile sale.
Se verifică emitentul și ierarhia potrivit art. 339 alin. (1)–(3).
Nu este termenul de soluționare a plângerii și nu este aplicabil automat oricărei măsuri ori renunțării din art. 318.
- Interval
20 de zile
- De când începe
Comunicarea rezolvării plângerii potrivit art. 339, în ipoteza art. 340 alin. (1).
- Cum se aplică
Se identifică instanța competentă în primă instanță; regulile art. 268–270.
- Consecințe
Judecătorul poate respinge plângerea ca tardivă; nu este o cerere de despăgubiri.
Pentru tăcerea procurorului, vezi separat art. 340 alin. (2).
Pentru noua clasare dispusă în controlul ierarhic, se verifică ipoteza Deciziei ÎCCJ nr. 9/2022 (recurs în interesul legii).
- Interval
După expirarea celor 20 de zile pentru răspuns; limită după comunicarea ulterioară
- De când începe
Primirea plângerii de procuror pentru art. 338; ulterior, comunicarea rezolvării pentru limita din art. 340 alin. (2).
- Cum se aplică
Sesizarea judecătorului este permisă după expirarea termenului de răspuns, dar nu mai târziu de 20 de zile de la comunicarea modului de rezolvare.
- Consecințe
Poate fi exercitat controlul judecătoresc fără a aștepta nelimitat răspunsul; rămân condițiile speciale ale plângerii.
Lipsa răspunsului nu înseamnă admitere tacită.
Păstrează înregistrarea plângerii și dovada răspunsului; nu presupune o așteptare obligatorie nelimitată.
- Interval
3 zile
- De când începe
Comunicarea încheierii în ipoteza strictă din art. 341 alin. (9).
- Cum se aplică
Contestație motivată, depusă potrivit alin. (10), cu regulile art. 268–270.
- Consecințe
Se verifică admisibilitatea, motivarea și termenul; nu este un apel universal împotriva clasării.
Nu este o cale împotriva tuturor soluțiilor; alin. (8) enumeră soluții definitive.
Obiectul și titularii sunt cei ai art. 341 alin. (9), în versiunea aplicabilă.
- Interval
10 zile, dacă legea nu dispune altfel
- De când începe
Comunicarea hotărârii în cazurile art. 406 alin. (1); comunicarea copiei minutei în celelalte cazuri.
- Cum se aplică
Art. 410 alin. (1), cu art. 407 și 268–270; depunere la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art. 413.
- Consecințe
Un apel tardiv poate fi respins; nu se garantează repunerea în termen.
Calitatea și limitele dreptului de apel se verifică în art. 409.
Nu se aplică unei ordonanțe de clasare sau oricărei încheieri pronunțate potrivit art. 341.
Repunerea în termen din art. 411 este condiționată și nu se prezumă pentru alte căi.
Lista ta de pași
Leagă fiecare motiv de un pasaj și de documentul ori împrejurarea relevantă. [18]
Verifică separat protecția bunurilor și cererea civilă. [13]
Întrebări frecvente
Am primit o clasare. Am întotdeauna doar 20 de zile pentru tot traseul?
Dacă plângerea este admisă, primesc automat despăgubiri?
Nu. Soluția poate dispune continuarea sau completarea urmăririi ori altă măsură din art. 341. Ea nu este, prin ea însăși, condamnare sau obligare la plata sumei cerute. [6]
Pot ataca orice încheiere în trei zile?
Nu. Contestația din art. 341 alin. (9) privește ipoteza precisă a alin. (7) pct. 2 lit. c). Alte soluții enumerate la alin. (8) sunt definitive. [7]
Renunțarea la urmărire are aceeași plângere ca o clasare?
Este suficient un document nou pentru a redeschide dosarul?
Nu prin simpla existență a documentului. Condițiile art. 335 și competența organului care decide trebuie verificate. Nu este o prelungire automată a termenului de plângere. [12]
De reținut
Arată cele 18 idei principale ale ghidului
Clasarea, renunțarea la urmărire și soluțiile instanței au mecanisme distincte.
Art. 316 prevede comunicarea referatului atunci când ordonanța nu cuprinde motivele de fapt și de drept.
Plângerea din art. 339 alin. (4) are un termen de 20 de zile de la comunicarea copiei clasării.
Art. 340 alin. (1) prevede alt interval de 20 de zile după comunicarea rezolvării ierarhice.
Decizia ÎCCJ nr. 9/2022 (recurs în interesul legii) indică judecătorul pentru ipoteza noii clasări cu alte motive dispuse în controlul ierarhic.
Opinia procurorului ori a raportorului în procedura Deciziei nr. 9/2022 nu este dispozitivul adoptat de ÎCCJ.
Art. 341 alin. (5^1) diferențiază mijloacele de probă după ipotezele alin. (6) și (7).
Admiterea plângerii nu este automat condamnare sau obligare la despăgubiri.
Contestația de trei zile din art. 341 alin. (9) nu privește toate încheierile.
Art. 318 alin. (5) exclude renunțarea la urmărire pentru infracțiuni care au produs moartea victimei.
Cele zece zile pentru transmiterea renunțării la confirmare nu sunt termenul victimei de apel.
Art. 318 prevede confirmare judecătorească și încheiere definitivă.
Termenul din art. 410 nu pornește în toate cazurile de la comunicarea minutei.
Calitatea de persoană vătămată și cea de parte civilă nu au limite identice pentru apel.
Regula art. 411 privind repunerea în termen a apelului nu se transferă automat altor proceduri.
Redeschiderea prevăzută de art. 335 nu operează automat la apariția unui document.
Termenele de 30 de zile pentru măsuri asigurătorii nu sunt termenele de contestare penală.
Despăgubiri în procesul penal sau într-un proces civil separat
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 6 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art.318 alin. (14) · forma extrasului din 23 martie 2026Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor prevăzute la alin. (12), precum şi cu participarea procurorului, asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei de renunţare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluţionarea cererii de confirmare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.318 alin. (12), fragment final · forma extrasului din 23 martie 2026se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.318 alin. (16), prima frază · forma extrasului din 23 martie 2026Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (15) este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 315 alin. (1)–(5)(1) Clasarea se dispune când: a) nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării; b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1). (2) Ordonanța de clasare cuprinde mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind: a) ridicarea sau menținerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției; b) restituirea bunurilor ridicate sau a cauțiunii; c) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale; d) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare totală sau parțială a unui înscris; e) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare ori, după caz, de confirmare, de înlocuire sau de încetare a măsurilor de siguranță prevăzute de art. 109 sau 110 din Codul penal, dispozițiile art. 246 alin. (13) aplicându-se în mod corespunzător; f) cheltuielile judiciare. (3) Dacă în cursul urmăririi penale s-a luat una dintre măsurile de siguranță prevăzute de lege, se va face mențiune despre aceasta. (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 316 alin. (1)–(2)(1) Ordonanța de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate. Dacă ordonanța nu cuprinde motivele de fapt și de drept, se comunică și o copie a referatului organului de cercetare penală. (2) În cazul în care inculpatul este arestat preventiv, procurorul înștiințează prin adresă administrația locului de deținere cu privire la încetarea de drept a măsurii arestării preventive, în vederea punerii de îndată în libertate a inculpatului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 315 alin. (1)–(5)(1) Clasarea se dispune când: a) nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării; b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1). (2) Ordonanța de clasare cuprinde mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind: a) ridicarea sau menținerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției; b) restituirea bunurilor ridicate sau a cauțiunii; c) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale; d) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare totală sau parțială a unui înscris; e) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare ori, după caz, de confirmare, de înlocuire sau de încetare a măsurilor de siguranță prevăzute de art. 109 sau 110 din Codul penal, dispozițiile art. 246 alin. (13) aplicându-se în mod corespunzător; f) cheltuielile judiciare. (3) Dacă în cursul urmăririi penale s-a luat una dintre măsurile de siguranță prevăzute de lege, se va face mențiune despre aceasta. (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 316 alin. (1)–(2)(1) Ordonanța de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate. Dacă ordonanța nu cuprinde motivele de fapt și de drept, se comunică și o copie a referatului organului de cercetare penală. (2) În cazul în care inculpatul este arestat preventiv, procurorul înștiințează prin adresă administrația locului de deținere cu privire la încetarea de drept a măsurii arestării preventive, în vederea punerii de îndată în libertate a inculpatului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art.339 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 339 alin. (5) · forma extrasului din 23 martie 2026Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.338 · forma extrasului din 23 martie 2026Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanţei.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (4) · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.340 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.340 alin.(3), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, data ordonanţei sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar şi denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(5), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul în care nu cuprinde data ordonanţei sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar şi denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situaţie în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(4), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026Dispoziţiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 341 alin. (5^1)–(7)(5^1) Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, în cazul prevăzut la alin. (6) verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, iar în cazul prevăzut la alin. (7), pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă. (6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală; c) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea*). (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; c) admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie; d) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea*).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 341 alin. (8)–(10)(8) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă. (9) În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul și intimații pot face, motivat, contestație cu privire la dispoziția de începere a judecății, precum și cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. (10) Contestația se depune la judecătorul care a soluționat plângerea și se înaintează spre soluționare judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori, când instanța sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casație și Justiție, completului competent potrivit legii, care o soluționează în camera de consiliu, cu citarea petentului și a intimaților și cu participarea procurorului, prin încheiere motivată, pronunțată în camera de consiliu, putând dispune una dintre următoarele soluții: a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, și menține dispoziția de începere a judecății; b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.318 alin. (14) · forma extrasului din 23 martie 2026Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor prevăzute la alin. (12), precum şi cu participarea procurorului, asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei de renunţare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluţionarea cererii de confirmare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.318 alin. (12), fragment final · forma extrasului din 23 martie 2026se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.318 alin. (16), prima frază · forma extrasului din 23 martie 2026Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (15) este definitivă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 11 extrase citate
Art.407 alin.(1), primele două fraze · forma extrasului din 24 mai 2026După pronunțare, o copie a hotărârii sau, după caz, a minutei se comunică procurorului, părților, persoanei vătămate și, în cazul în care inculpatul este arestat, administrației locului de deținere, în vederea exercitării căii de atac. În cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, după redactarea hotărârii, aceasta se comunică procurorului, părților și persoanei vătămate în întregul său.
Textul în documentul-sursă ↗Art.407 alin.(1¹) · forma extrasului din 24 mai 2026Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) se prezintă la pronunțarea făcută în ședință, înmânarea, la cerere, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a minutei se consideră comunicare. De asemenea, se consideră comunicare și înmânarea, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a minutei, prin mijlocirea grefei instanței.
Textul în documentul-sursă ↗Art.410 alin.(1) · forma extrasului din 24 mai 2026Pentru procuror, persoana vătămată și părți, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, și curge de la data comunicării hotărârii, în cazurile prevăzute la art. 406 alin. (1), sau, după caz, de la data comunicării copiei minutei, în celelalte cazuri.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.c) · forma extrasului din 24 mai 2026partea civilă, în ceea ce privește latura penală și latura civilă, și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluția din această latură a influențat soluția în latura civilă;
Textul în documentul-sursă ↗Art.413 alin.(1)–(2) · forma extrasului din 24 mai 2026(1) Cererea de apel întocmită în condițiile prevăzute la art. 412 se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă.(2) Persoana care se află în stare de deținere poate depune cererea de apel și la administrația locului de deținere.
Textul în documentul-sursă ↗Art.408 alin.(1)–(2) · forma extrasului din 24 mai 2026(1) Sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel.(2) Încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.f) · forma extrasului din 24 mai 2026orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanței, în ceea ce privește dispozițiile care au provocat asemenea vătămare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.e) · forma extrasului din 24 mai 2026martorul, expertul, interpretul și avocatul, în ceea ce privește amenzile judiciare aplicate prin sentință, precum și în ceea ce privește cheltuielile judiciare și indemnizațiile cuvenite acestora;
Textul în documentul-sursă ↗Art.406 alin.(1) · forma extrasului din 24 mai 2026Hotărârea trebuie să fie redactată la momentul pronunțării în cazurile în care se pronunță una dintre soluțiile prevăzute la art. 396 și 397.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.d) · forma extrasului din 24 mai 2026persoana vătămată, în ceea ce privește latura penală;
Textul în documentul-sursă ↗Art. 412 alin. (1), teza introductivă · forma extrasului din 23 martie 2026Apelul se declară prin cerere scrisă, care trebuie să conţină următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.411 alin.(1)–(4) · forma extrasului din 24 mai 2026(1) Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia.(2) Hotărârea este definitivă până la momentul în care instanța de apel admite cererea de repunere în termen.(3) Până la soluționarea repunerii în termen, instanța de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate.(4) Dispozițiile alin. (1) și (3) nu se aplică în situația redeschiderii procesului penal cerute de persoana condamnată în lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art.270 alin.(1) · forma extrasului din 24 mai 2026Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administrația locului de deținere ori la unitatea militară sau la oficiul poștal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administrația locului de deținere pe actul depus, recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
Textul în documentul-sursă ↗Art.270 alin.(2) · forma extrasului din 24 mai 2026Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaștere ori dintr-o greșeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competență, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
Textul în documentul-sursă ↗Art.269 alin.(1)–(2) · forma extrasului din 24 mai 2026(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Textul în documentul-sursă ↗Art.268 alin.(1) · forma extrasului din 24 mai 2026Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen*).
Textul în documentul-sursă ↗Art.269 alin.(4) · forma extrasului din 24 mai 2026Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 10 extrase citate
Art.339 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(3), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, data ordonanţei sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar şi denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(5), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul în care nu cuprinde data ordonanţei sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar şi denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situaţie în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 339 alin. (5) · forma extrasului din 23 martie 2026Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (4) · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(4), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026Dispoziţiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 341 alin. (5^1)–(7)(5^1) Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, în cazul prevăzut la alin. (6) verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, iar în cazul prevăzut la alin. (7), pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă. (6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală; c) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea*). (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; c) admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie; d) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea*).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 315 alin. (1)–(5)(1) Clasarea se dispune când: a) nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării; b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1). (2) Ordonanța de clasare cuprinde mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind: a) ridicarea sau menținerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției; b) restituirea bunurilor ridicate sau a cauțiunii; c) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale; d) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare totală sau parțială a unui înscris; e) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare ori, după caz, de confirmare, de înlocuire sau de încetare a măsurilor de siguranță prevăzute de art. 109 sau 110 din Codul penal, dispozițiile art. 246 alin. (13) aplicându-se în mod corespunzător; f) cheltuielile judiciare. (3) Dacă în cursul urmăririi penale s-a luat una dintre măsurile de siguranță prevăzute de lege, se va face mențiune despre aceasta. (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 397 alin. (5)(5) În cazul în care, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (5), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, măsurile asigurătorii se mențin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 14 extrase citate
Art.410 alin.(2) · forma extrasului din 24 mai 2026În cazul prevăzut la art. 409 alin. (1) lit. e), apelul poate fi exercitat de îndată după pronunțarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare și indemnizațiilor și cel mai târziu în 10 zile de la pronunțarea sentinței prin care s-a soluționat cauza sau, după caz, în termen de 10 zile de la comunicarea sentinței prin care a fost aplicată amenda judiciară sau prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare sau indemnizațiilor.
Textul în documentul-sursă ↗Art.407 alin.(1), primele două fraze · forma extrasului din 24 mai 2026După pronunțare, o copie a hotărârii sau, după caz, a minutei se comunică procurorului, părților, persoanei vătămate și, în cazul în care inculpatul este arestat, administrației locului de deținere, în vederea exercitării căii de atac. În cazurile în care rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, după redactarea hotărârii, aceasta se comunică procurorului, părților și persoanei vătămate în întregul său.
Textul în documentul-sursă ↗Art.407 alin.(1¹) · forma extrasului din 24 mai 2026Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) se prezintă la pronunțarea făcută în ședință, înmânarea, la cerere, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a minutei se consideră comunicare. De asemenea, se consideră comunicare și înmânarea, sub luare de dovadă, a hotărârii sau, după caz, a minutei, prin mijlocirea grefei instanței.
Textul în documentul-sursă ↗Art.410 alin.(1) · forma extrasului din 24 mai 2026Pentru procuror, persoana vătămată și părți, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, și curge de la data comunicării hotărârii, în cazurile prevăzute la art. 406 alin. (1), sau, după caz, de la data comunicării copiei minutei, în celelalte cazuri.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.c) · forma extrasului din 24 mai 2026partea civilă, în ceea ce privește latura penală și latura civilă, și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluția din această latură a influențat soluția în latura civilă;
Textul în documentul-sursă ↗Art.408 alin.(1)–(2) · forma extrasului din 24 mai 2026(1) Sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel.(2) Încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.f) · forma extrasului din 24 mai 2026orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanței, în ceea ce privește dispozițiile care au provocat asemenea vătămare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.e) · forma extrasului din 24 mai 2026martorul, expertul, interpretul și avocatul, în ceea ce privește amenzile judiciare aplicate prin sentință, precum și în ceea ce privește cheltuielile judiciare și indemnizațiile cuvenite acestora;
Textul în documentul-sursă ↗Art.410 alin.(3) · forma extrasului din 24 mai 2026Pentru persoanele prevăzute la art. 409 alin. (1) lit. f), termenul de apel este de 10 zile și curge de la data la care acestea au aflat despre actul sau măsura care a provocat vătămarea.
Textul în documentul-sursă ↗Art.406 alin.(1) · forma extrasului din 24 mai 2026Hotărârea trebuie să fie redactată la momentul pronunțării în cazurile în care se pronunță una dintre soluțiile prevăzute la art. 396 și 397.
Textul în documentul-sursă ↗Art.409 alin.(1) lit.d) · forma extrasului din 24 mai 2026persoana vătămată, în ceea ce privește latura penală;
Textul în documentul-sursă ↗Art.13 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate şi măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare şi până în momentul ieşirii din vigoare, cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiile tranzitorii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 341 alin. (5^1)–(7)(5^1) Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, în cazul prevăzut la alin. (6) verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, iar în cazul prevăzut la alin. (7), pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă. (6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală; c) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea*). (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; c) admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie; d) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea*).
Textul în documentul-sursă ↗Art. 341 alin. (8)–(10)(8) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă. (9) În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul și intimații pot face, motivat, contestație cu privire la dispoziția de începere a judecății, precum și cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. (10) Contestația se depune la judecătorul care a soluționat plângerea și se înaintează spre soluționare judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori, când instanța sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casație și Justiție, completului competent potrivit legii, care o soluționează în camera de consiliu, cu citarea petentului și a intimaților și cu participarea procurorului, prin încheiere motivată, pronunțată în camera de consiliu, putând dispune una dintre următoarele soluții: a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată, și menține dispoziția de începere a judecății; b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: ÎCCJ, Decizia nr. 9 din 21 martie 2022 — noua clasare dispusă în controlul ierarhicTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Secțiunea 7.3, concluzieCa urmare, organul judiciar competent să soluționeze plângerea persoanei nemulțumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția de clasare a admis-o, a infirmat soluția procurorului de caz și a dat o nouă soluție de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, în raport cu dispozițiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, este judecătorul de cameră preliminară.
Textul în documentul-sursă ↗Secțiunea 7.3, raționamentul instanțeiDin analiza semantică și sistematică a prevederilor art. 339 alin. (5) și art. 340 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală rezultă că esențială pentru admisibilitatea sesizării judecătorului de cameră preliminară este ineficacitatea controlului ierarhic în raport cu interesul evocat prin plângere.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.474¹; PDF p.287 · forma extrasului din 23 martie 2026Efectele deciziei încetează în cazul abrogării, constatării neconstituţionalităţii ori modificării dispoziţiei legale care a generat problema de drept dezlegată, cu excepţia cazului în care aceasta subzistă în noua reglementare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.474 alin.(2); PDF p.287 · forma extrasului din 23 martie 2026Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.
Textul în documentul-sursă ↗Art.474 alin.(4); PDF p.287 · forma extrasului din 23 martie 2026Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: OUG nr. 18 din 18 mai 2016 — modificări procedurale și tranziția renunțării la urmărireTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. V: tranziția soluțiilor de renunțare la urmărire · forma extrasului din 18 mai 2016Soluţiile de renunţare la urmărire penală, dispuse de procurori până la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 23/2016 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 31 martie 2016, sunt şi rămân valabile, urmând a fi supuse căilor de atac, termenelor şi condiţiilor de exercitare ale acestora prevăzute de Codul de procedură penală la momentul dispunerii soluţiilor de renunţare.
Textul în documentul-sursă ↗Art. II pct. 82: art. 318 alin. (14)–(16), forma introdusă în 2016 · forma extrasului din 18 mai 2016(14) Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor prevăzute la alin. (12), precum şi cu participarea procurorului, asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei de renunţare la urmărirea penală. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică soluţionarea cererii de confirmare. (15) Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea şi temeinicia soluţiei de renunţare la urmărirea penală pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a înscrisurilor noi prezentate şi, prin încheiere, admite sau respinge cererea de confirmare formulată de procuror. În cazul în care respinge cererea de confirmare, judecătorul de cameră preliminară: a) desfiinţează soluţia de renunţare la urmărire penală şi trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală; b) desfiinţează soluţia de renunţare la urmărirea penală şi dispune clasarea. (16) Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (15) este definitivă. În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală, o nouă renunţare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 21 extrase citate
Art.339 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(3), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, data ordonanţei sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar şi denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.411 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanţa de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(5), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul în care nu cuprinde data ordonanţei sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar şi denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situaţie în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 412 alin. (1) lit. a)–c) · forma extrasului din 23 martie 2026a)numărul dosarului, data şi numărul sentinţei sau încheierii atacate; b)denumirea instanţei care a pronunţat hotărârea atacată; c)numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul, reşedinţa sau locuinţa, precum şi semnătura persoanei care declară apelul.
Textul în documentul-sursă ↗Art.410 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Pentru procuror, persoana vătămată şi părţi, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, şi curge de la data comunicării hotărârii, în cazurile prevăzute la art. 406 alin. (1), sau, după caz, de la data comunicării copiei minutei, în celelalte cazuri.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 339 alin. (5) · forma extrasului din 23 martie 2026Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.339 alin. (4) · forma extrasului din 23 martie 2026În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 411 alin. (4); PDF, paginile fizice 257–258 · forma extrasului din 23 martie 2026Dispoziţiile alin. (1) şi (3) nu se aplică în situaţia redeschiderii procesului penal cerute de persoana condamnată în lipsă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.413 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026Cererea de apel întocmită în condiţiile prevăzute la art. 412 se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
Textul în documentul-sursă ↗Art.411 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026Hotărârea este definitivă până la momentul în care instanţa de apel admite cererea de repunere în termen.
Textul în documentul-sursă ↗Art.411 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026Până la soluţionarea repunerii în termen, instanţa de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate.
Textul în documentul-sursă ↗Art.412 alin. (4) · forma extrasului din 23 martie 2026Apelul se motivează în scris, arătându-se motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 412 alin. (1), teza introductivă · forma extrasului din 23 martie 2026Apelul se declară prin cerere scrisă, care trebuie să conţină următoarele:
Textul în documentul-sursă ↗Art.340 alin.(4), PDF p.219 · forma extrasului din 23 martie 2026Dispoziţiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 315 alin. (1)–(5)(1) Clasarea se dispune când: a) nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării; b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1). (2) Ordonanța de clasare cuprinde mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind: a) ridicarea sau menținerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției; b) restituirea bunurilor ridicate sau a cauțiunii; c) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale; d) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare totală sau parțială a unui înscris; e) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare ori, după caz, de confirmare, de înlocuire sau de încetare a măsurilor de siguranță prevăzute de art. 109 sau 110 din Codul penal, dispozițiile art. 246 alin. (13) aplicându-se în mod corespunzător; f) cheltuielile judiciare. (3) Dacă în cursul urmăririi penale s-a luat una dintre măsurile de siguranță prevăzute de lege, se va face mențiune despre aceasta. (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 316 alin. (1)–(2)(1) Ordonanța de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate. Dacă ordonanța nu cuprinde motivele de fapt și de drept, se comunică și o copie a referatului organului de cercetare penală. (2) În cazul în care inculpatul este arestat preventiv, procurorul înștiințează prin adresă administrația locului de deținere cu privire la încetarea de drept a măsurii arestării preventive, în vederea punerii de îndată în libertate a inculpatului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 341 alin. (5^1)–(7)(5^1) Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, în cazul prevăzut la alin. (6) verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, iar în cazul prevăzut la alin. (7), pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror alte mijloace de probă. (6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală; c) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea*). (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; c) admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie; d) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea*).
Textul în documentul-sursă ↗