⌕Meniu

Apar urmări noi după încheierea unor demersuri: ce trebuie analizat

Un document medical nou, o consecință nouă și un dosar „închis” sunt lucruri diferite. Pot exista mecanisme de completare medicală, reanalizare a unei despăgubiri sau examinare a unui prejudiciu ulterior. Niciunul nu înseamnă că orice tranzacție, hotărâre ori soluție penală se redeschide automat. Primul pas este identificarea exactă a actului anterior și a ceea ce s-a schimbat. [1] [2] [3] [4] [7]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
11 minute
CATEGORIE
Vătămări corporale și consecințe
Cuprins · 15 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce anume s-a încheiat, înainte să aleg demersul
  3. 03Patru date diferite: eveniment, consecință, cunoaștere, document
  4. 04Harta demersurilor posibile
  5. 05Clarificarea medicală nu este soluția juridică
  6. 06După plata RCA: reanalizare și răspuns motivat
  7. 07Tranzacție sau renunțare: contează obiectul, nu numai titlul
  8. 08Hotărârea anterioară și prejudiciul ulterior
  9. 09Revizuirea: un mecanism strict, nu sinonim pentru o nouă cerere
  10. 10Ce arată și ce nu arată Decizia nr. 245/2020 a Curții Constituționale
  11. 11Termene și lege aplicabilă: data actului nou nu resetează totul
  12. 12Termene și repere
  13. 13Lista ta de pași
  14. 14Întrebări frecvente
  15. 15Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoana vătămată care identifică o consecință ori un document ulterior unei plăți, unui acord ori unei soluții.

  • Delimitarea reanalizării RCA, a unei pretenții civile ulterioare și a revizuirii, fără alegerea căii pentru un dosar concret.

✕ NU ACOPERĂ

  • Diagnostic, tratament, calcul de zile medico-legale, punctaje ori procente de incapacitate.

  • Calcul individual al despăgubirilor, stabilirea unei vinovății sau alegerea unei căi de atac pentru un dosar concret.

  • Regimuri transfrontaliere și proceduri speciale de evaluare a minorilor, internare nevoluntară ori avizare profesională.

Ce anume s-a încheiat, înainte să aleg demersul

„Dosar închis” poate desemna o plată a asigurătorului, o tranzacție, o renunțare la pretenții sau o hotărâre. Aceste situații nu au același regim. Tranzacția este acordul prin care se previne ori se stinge un litigiu, inclusiv prin concesii sau renunțări reciproce; efectul ei se analizează în raport cu obiectul convenit. Autoritatea de lucru judecat privește ceea ce instanța a soluționat, inclusiv considerentele decisive, în limitele legii. [7] [3]

Adună actul integral, anexele, cererea la care răspundea, dovezile comunicării și plăților, hotărârile ulterioare și datele privind finalitatea. O rubrică internă a asigurătorului nu înlocuiește o hotărâre, iar o simplă confirmare a încasării nu trebuie interpretată automat ca renunțare la orice drept. Efectul exact depinde de text și de context. [11] [4] [7] [10]

Patru date diferite: eveniment, consecință, cunoaștere, document

Organizează cronologia în patru coloane: când s-a produs accidentul; când este susținut că s-a născut consecința; când a fost cunoscută ori descoperită; când a fost redactat documentul care o descrie. Adaugă data constituirii ca parte civilă, a tranzacției și a hotărârii, după caz. [1] [16] [11]

Un înscris nou nu este obligatoriu un prejudiciu nou. Poate confirma o situație deja cunoscută și solicitată anterior, poate lămuri o agravare ori poate consemna pentru prima dată o consecință distinctă. Calificarea medicală și cea juridică nu se decid numai după data ștampilei. [2] [12] [22]

Comparația utilă arată ce fusese cerut, pentru ce perioadă, ce fusese previzionat și ce a fost efectiv soluționat. Această organizare nu garantează că o cerere nouă este admisibilă și nu permite dublarea aceleiași componente. [3] [22]

Harta demersurilor posibile

Tabelul arată mecanisme distincte, nu pași obligatorii de parcurs succesiv. Alegerea depinde de actul anterior și de obiectul solicitării. [11]

Situație Ce mecanism poate fi analizat Limită decisivă
Date medicale noi în evoluția leziunilor Completarea ori modificarea actului medico-legal în condițiile normelor Nu este aceeași procedură cu o nouă expertiză judiciară
Elemente ulterioare relevante evaluării RCA O nouă examinare în cadrul ordinului de medicină de asigurări Nu stabilește singură dreptul la o plată suplimentară
Despăgubire RCA deja plătită Reanalizarea pe baza documentelor depuse ulterior Răspunsul în zece zile lucrătoare nu înseamnă admitere automată
Prejudiciu născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă Acțiune la instanța civilă, în condițiile art. 27 alin. (6) din Codul de procedură penală (CPP) Nu redeschide automat latura penală
Prejudiciu viitor modificat ulterior Modificarea despăgubirii potrivit art. 1386 alin. (4) Cod civil Trebuie demonstrată modificarea, nu doar nemulțumirea
Hotărâre și un înscris descoperit ulterior Eventual motiv de revizuire civilă, dacă sunt îndeplinite condițiile stricte Nu orice document redactat după hotărâre este înscris calificat

[6] [5] [4] [1] [2] [12] [14]

Nu transforma această hartă într-o condiție universală potrivit căreia trebuie obținută mai întâi o nouă evaluare privată sau epuizată orice discuție cu asigurătorul înainte de a proteja un termen judiciar. [4] [12] [15]

Clarificarea medicală nu este soluția juridică

Normele medico-legale prevăd că, atunci când în evoluția leziunilor de la prima expertiză apar date medicale noi, complicații sau sechele, actele pot fi completate ori modificate numai de medicul legist care a efectuat prima expertiză. Aceasta este regula mecanismului indicat la art. 11 alin. (4), nu o interdicție generală asupra tuturor celorlalte forme de expertiză prevăzute de lege. [6]

În evaluarea de medicină de asigurări, art. 4 alin. (6) permite o nouă examinare când apar elemente clinice, funcționale sau de laborator ulterior întocmirii raportului de evaluare. Elementele și efectele lor trebuie verificate profesional. Ghidul nu stabilește existența unei sechele, zile de îngrijiri sau puncte suplimentare. [5]

Pentru procedura judiciară, citește Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile. Pentru cronologie și factori anteriori, sunt relevante Cum obțin și cum completez documentația medico-legală, Zile de îngrijiri, spitalizare și concediu medical: diferențe și Afecțiuni anterioare și legătura cu accidentul. O concluzie profesională nouă trebuie pusă în relație cu actul juridic anterior; nu îl înlătură singură. [3] [22]

După plata RCA: reanalizare și răspuns motivat

Norma nr. 20/2017 emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) permite reanalizarea cuantumului despăgubirii plătite pe baza documentelor justificative depuse ulterior. Asigurătorul trebuie să răspundă în zece zile lucrătoare de la solicitare, prin plata diferenței justificate sau prin comunicarea motivelor pentru care cererea de reanalizare nu este acceptată. Este termenul obligației asigurătorului, nu termenul victimei de „contestație”. [4]

Identifică suma deja plătită, componenta și perioada pe care le privea, documentul nou și diferența solicitată, fără să inventezi concluzii medicale. Păstrează dovada cererii și a documentelor transmise. Aceasta este organizare practică, nu un formular legal unic. [11] [4]

Plata unei părți necontestate nu este, prin ea însăși, dovada soluționării tuturor pretențiilor: Legea RCA prevede plata sumei necontestate chiar dacă restul rămâne în litigiu. Dar existența unei tranzacții ori a unei renunțări impune o analiză separată. Vezi Plata și diferența de despăgubire și Actele de acceptare și închiderea disputei. [10] [7] [9]

Tranzacție sau renunțare: contează obiectul, nu numai titlul

Verifică ce accident, prejudicii, perioade, sume și riscuri viitoare sunt cuprinse în acord și cine l-a semnat. Art. 2270 Cod civil limitează tranzacția la obiectul ei și la ceea ce rezultă din intenția părților în condițiile textului. Nu înseamnă nici că orice formulare generală acoperă automat orice consecință viitoare, nici că orice urmare nouă permite ignorarea acordului. [7]

Art. 2276 arată că descoperirea ulterioară a unor înscrisuri nu constituie un motiv general de nulitate a tranzacției. Textul are excepții, inclusiv ascunderea documentelor în condițiile prevăzute și ipoteza specială în care rezultă lipsa oricărui drept al uneia dintre părți. Acestea nu se prezumă din simpla existență a unui raport medical nou. Nu este oferit aici un inventar al tuturor motivelor de nulitate ori anulare. [8]

Renunțarea la pretențiile civile în procesul penal este distinctă. Art. 22 CPP prevede, pentru renunțarea reglementată acolo, imposibilitatea revenirii și a introducerii unei acțiuni civile pentru aceleași pretenții. Nu califica un document drept o asemenea renunțare fără a verifica forma, conținutul și procedura. Nici denumirea „prejudiciu nou” nu elimină singură întrebarea dacă sunt aceleași pretenții. [9] [3]

O verificare juridică punctuală este importantă când documentul poate închide drepturi sau când un termen este în curs; nu fiecare cerere simplă de copii ori clarificare presupune automat angajarea unui avocat. [7] [8] [9] [11]

Hotărârea anterioară și prejudiciul ulterior

Art. 27 alin. (6) CPP permite persoanei vătămate ori succesorilor o acțiune la instanța civilă pentru prejudiciul născut sau descoperit după constituirea ca parte civilă. Acesta este reperul textului, nu exclusiv data hotărârii definitive. Alin. (5), privind o situație în care procurorul a exercitat acțiunea civilă și probe noi arată prejudiciul nereparat, nu se generalizează oricărui dosar. [1]

Codul civil permite modificarea despăgubirii pentru prejudiciul viitor dacă acesta se mărește, se micșorează sau încetează după stabilirea ei, indiferent de forma despăgubirii. Nu rezultă că orice sumă definitivă pentru orice daună poate fi recalculată doar pentru că persoana nu mai este mulțumită. Vezi Prejudicii viitoare și pierderea capacității de muncă. [2]

Comparația trebuie să respecte autoritatea de lucru judecat: sunt relevante părțile, obiectul, cauza și chestiunile deja tranșate. Instanța civilă ține seama și de efectele hotărârii penale definitive în condițiile art. 28 CPP. Nu echivala o soluție de clasare cu o hotărâre definitivă de condamnare și nu presupune că toate căile numite informal „redeschidere” au aceleași condiții. [3] [21]

Exemplu fictiv de organizare, nu speță: într-o coloană notezi „cheltuială/perioadă inclusă expres în cererea și soluția anterioară”; în alta, „cheltuială/perioadă susținută ca ulterioară, cu documentele și data descoperirii”. Tabelul pregătește analiza; nu decide singur că a doua coloană este un drept nou admisibil. [11] [22]

Revizuirea: un mecanism strict, nu sinonim pentru o nouă cerere

Pentru motivul civil al înscrisurilor descoperite ulterior, art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă (CPC) cere condiții precise: înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi prezentate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, în cadrul hotărârilor prevăzute de text. Un raport redactat după proces nu îndeplinește automat aceste condiții. Ghidul nu afirmă nici că ar fi întotdeauna inutil în orice alt demers. [12]

Pentru acest motiv, art. 511 prevede o lună de la descoperirea înscrisurilor. Motivarea în termen este cerută sub sancțiunea nulității; nu este suficient să fie rezervată posibilitatea de a explica motivul după expirare. Regula nu este termenul tuturor cazurilor de revizuire. [15]

În cadrul CPC, termenul pe luni se împlinește în ziua corespunzătoare; când nu există o asemenea zi, în ultima zi a lunii, iar împlinirea într-o zi nelucrătoare se mută potrivit art. 181. Regula generală de competență a revizuirii civile este instanța care a pronunțat hotărârea, cu excepțiile art. 510. Pentru revizuirea exclusiv a laturii civile a unei hotărâri penale, art. 453 alin. (2) CPP trimite la instanța civilă și la CPC; nu se trimite automat la instanța penală doar pentru că aceasta a pronunțat hotărârea inițială. [13] [14] [15]

Revizuirea penală are propriile cazuri și condiții. Nu este analizată aici ca o cale care ar fi disponibilă numai fiindcă s-a schimbat evaluarea medicală. [14] [17]

Ce arată și ce nu arată Decizia nr. 245/2020 a Curții Constituționale

În Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, Curtea Constituțională (CCR) a examinat o excepție ridicată într-o procedură de revizuire penală, privind posibilitatea schimbării încadrării după un rezultat final produs ulterior condamnării definitive. La par. 15, CCR a considerat că se solicita completarea legii, dincolo de competența sa, și a respins excepția ca inadmisibilă. Nu a acordat despăgubiri și nu a admis revizuirea dosarului penal. [17]

Referirea la calea civilă de la par. 7 este opinia instanței care a trimis excepția, nu motivarea proprie a CCR. Cererea procurorului este, la rândul ei, o susținere, nu un rezultat acceptat. Distincția este importantă: un rezumat care amestecă aceste pasaje poate promite cititorului o soluție pe care hotărârea nu o pronunță. [17]

Decizia CCR nu stabilește, singură, rezultatul ulterior al litigiului de origine sau o practică uniformă privind noile pretenții civile pentru consecințe ulterioare. [17]

Termene și lege aplicabilă: data actului nou nu resetează totul

Prescripția privește posibilitatea valorificării judiciare a dreptului în condițiile legii. Codul civil prevede un termen general de trei ani dacă nu există alt termen, iar pentru repararea pagubei dintr-o faptă ilicită leagă începutul de cunoașterea sau posibilitatea de a cunoaște atât paguba, cât și persoana răspunzătoare. Aceasta nu este o regulă universală de trei ani pentru orice pretenție împotriva asigurătorului: calificarea acțiunii și normele speciale contează. [16]

Nu presupune că un raport nou, reluarea discuțiilor ori o cerere de reanalizare pornesc automat un termen nou sau conservă orice termen deja în curs. Pentru situația concretă trebuie identificat dreptul, momentul nașterii ori al cunoașterii și efectul juridic al actelor efectiv făcute. Vezi Prescripția și termenele. [16] [4] [11]

Legea aplicabilă faptului extracontractual și cea a tranzacției se verifică după regulile temporale proprii; procedurile au, de asemenea, norme de aplicare în timp. Ordinul de evaluare RCA, publicat la 7 septembrie 2022, are dispoziții specifice pentru cererile aflate în curs la intrarea sa în vigoare. Nu folosi data unei examinări din 2026 pentru a aplica mecanic aceeași versiune oricărui accident ori acord vechi. [18] [19] [20]

Versiunea legii și procedura aplicabilă trebuie stabilite pentru cazul concret; ghidul nu calculează automat un termen. [2] [9] [14] [1] [21]

Termene și repere procedurale

REGULĂRăspunsul asigurătorului la reanalizarea cuantumului plătit
Interval

10 zile lucrătoare.

De când începe

Solicitarea reanalizării prevăzute de art. 30 alin. (2)–(3) din Norma ASF nr. 20/2017.

Cum se aplică

Norma ASF exprimă termenul în zile lucrătoare; păstrează dovada solicitării. Ghidul nu calculează un termen calendaristic individual, iar regula de calcul din CPC nu se aplică automat.

Consecințe

Asigurătorul trebuie să plătească diferența justificată ori să comunice motivele neacceptării; nu se deduce admitere automată prin tăcere.

[4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Privește reanalizarea cuantumului plătit pe baza documentelor justificative ulterioare.

  • Nu este termenul victimei pentru contestarea unei hotărâri ori termenul de prescripție.

REGULĂRevizuirea civilă pentru motivul înscrisurilor descoperite
Interval

O lună, numai pentru motivul art. 509 alin. (1) pct. 5 CPC.

De când începe

Ziua descoperirii înscrisurilor care îndeplinesc condițiile legale.

Cum se aplică

Art. 511 alin. (1) pct. 5; regula lunilor din art. 181 alin. (1) pct. 3 și a zilei nelucrătoare din alin. (2).

Consecințe

Cererea trebuie motivată în termenul de declarare, sub sancțiunea nulității potrivit art. 511 alin. (4); fiecare motiv se examinează separat potrivit alin. (5).

[12][13][14][15]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu orice raport ulterior îndeplinește condițiile art. 509 alin. (1) pct. 5.

  • Nu toate motivele de revizuire au acest termen sau acest punct de plecare.

  • Legea procesuală și competența se verifică, inclusiv art. 453 alin. (2) CPP pentru latura exclusiv civilă.

REGULĂPrescripția: numai reperul civil general
Interval

Trei ani, dacă legea nu prevede alt termen; nu este un termen universal RCA.

De când începe

Pentru art. 2528 alin. (1), cunoașterea sau posibilitatea de a cunoaște paguba și persoana răspunzătoare.

Cum se aplică

Se califică mai întâi dreptul și acțiunea, se stabilesc faptele și legea temporală. Nu se calculează un termen individual din data unui document nou.

Consecințe

Există riscul pierderii posibilității de valorificare judiciară în condițiile legii; situația necesită calcul distinct, nu un nou termen presupus de la fiecare raport.

[16][18]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Norme speciale ori calificarea acțiunii pot schimba termenul și analiza.

  • Efectul suspendării, întreruperii, recunoașterii și actelor concrete nu se deduce automat.

  • Practica relevantă și calificarea acțiunii necesită verificare; ghidul nu proclamă o soluție uniformă.

Lista ta de pași

  • Obține actul integral prin care s-a încheiat demersul, nu numai o confirmare sumară. [11] [7] [3]

  • Compară pretențiile și perioadele soluționate cu cele pretins ulterioare. [1] [2] [3] [22]

  • Păstrează datele accidentului, schimbării, cunoașterii și redactării documentului. [1] [16] [11]

  • Separă cererea medicală de solicitarea asigurătorului și de eventuala cerere judiciară. [4] [5] [6] [14]

  • Verifică rapid actele de renunțare, finalitatea și termenele aplicabile; nu aștepta automat răspunsul unui alt demers. [9] [3] [15] [16]

  • Formulează concluziile medicale ca întrebări pentru profesionist, nu ca certitudini proprii. [5] [6] [11]

Întrebări frecvente

Asigurătorul a plătit. Mai pot cere reanalizarea?

Norma ASF permite reanalizarea cuantumului plătit pe baza documentelor depuse ulterior. Se verifică însă ce s-a plătit și dacă există o tranzacție sau renunțare distinctă; cererea nu garantează o diferență. [4] [7] [9]

Un certificat nou redeschide automat procesul penal?

Nu. Completarea medicală, o cerere civilă și revizuirea penală sunt mecanisme diferite. Decizia CCR nr. 245/2020 nu a creat o cale automată de redeschidere pentru un rezultat ulterior. [6] [14] [17]

Contează data la care m-am constituit parte civilă sau doar hotărârea finală?

Art. 27 alin. (6) CPP se referă la prejudiciul născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă. Efectul în dosarul concret presupune și verificarea soluțiilor, actelor și pretențiilor anterioare. [1] [3]

Orice înscris nou permite revizuirea civilă?

Nu. Pentru art. 509 alin. (1) pct. 5 trebuie îndeplinite condițiile înscrisului și imposibilității anterioare de prezentare prevăzute de text. Termenul particular și motivarea trebuie verificate imediat. [12] [15]

Cele zece zile lucrătoare sunt termenul meu de contestare?

Nu. Este termenul de răspuns al asigurătorului la reanalizarea prevăzută de art. 30 alin. (3) din Norma ASF nr. 20/2017. [4]

O nouă consecință înlătură o renunțare semnată?

Nu se poate răspunde fără a identifica actul și obiectul lui. Regula renunțării la aceleași pretenții din art. 22 CPP și limitele unei tranzacții sunt distincte; denumirea „nou” nu decide analiza. [9] [7] [3]

De reținut

Arată cele 18 idei principale ale ghidului

  • Actul de închidere poate fi plată, tranzacție, renunțare ori hotărâre, cu regimuri distincte.

    [3][4][7][9]

  • Un document nou nu dovedește singur un prejudiciu distinct ori o cauză de revizuire.

    [2][12][22]

  • Completarea prevăzută de art. 11 alin. (4) din normele medico-legale revine medicului legist care a efectuat prima expertiză, în situația descrisă de normă.

    [6]

  • Ordinul de evaluare RCA permite o nouă examinare pentru elemente ulterioare în condițiile art. 4 alin. (6).

    [5]

  • Cuantumul RCA plătit poate fi reanalizat pe baza documentelor justificative ulterioare.

    [4]

  • Zece zile lucrătoare este termenul de răspuns al asigurătorului, nu al victimei pentru contestare.

    [4]

  • Plata sumei necontestate nu soluționează prin ea însăși tot litigiul.

    [10]

  • Tranzacția se analizează în limitele obiectului și intenției părților potrivit art. 2270 din Codul civil.

    [7]

  • Înscrisurile descoperite ulterior nu sunt motiv general de nulitate a tranzacției; excepțiile art. 2276 nu se prezumă.

    [8]

  • Renunțarea prevăzută de art. 22 CPP împiedică revenirea și acțiunea pentru aceleași pretenții.

    [9]

  • Art. 27 alin. (6) CPP are reperul constituirii ca parte civilă pentru prejudiciul născut ori descoperit ulterior.

    [1]

  • Art. 1386 alin. (4) permite modificarea despăgubirii pentru prejudiciul viitor în condițiile textului.

    [2]

  • Autoritatea de lucru judecat și efectele hotărârii penale trebuie respectate.

    [3][21]

  • Revizuirea civilă pentru înscrisuri are condiții specifice și termenul particular de o lună de la descoperire.

    [12][15]

  • Revizuirea exclusiv civilă a hotărârii penale se cere instanței civile potrivit CPC.

    [14]

  • Decizia CCR nr. 245/2020 respinge o excepție ca inadmisibilă, fără să acorde despăgubiri sau să admită revizuirea penală.

    [17]

  • Par. 7 din Decizia CCR nr. 245/2020 redă opinia Tribunalului, nu raționamentul propriu al CCR.

    [17]

  • Art. 2517 și 2528 din Codul civil nu sunt un termen unic RCA care se reia de la orice document ulterior.

    [16]

Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 5 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 27 alin. (6), cu distincția față de alin. (5). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.27 alin. (6) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiune la instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (2), art. 1386 alin. (4); PDF p. 328. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 1385 alin. (2)
    Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 1386 alin. (4)
    În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 430 alin. (1)–(5), art. 431 alin. (1)–(2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 430 — Autoritatea de lucru judecat; textul articolului; PDF p. 141 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2)Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3)Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4)Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5)Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.431 alin.(1)–(2)
    (1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 30 alin. (2)–(3). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30 — PDF pp. 29–29 · forma extrasului din 4 decembrie 2023
    ARTICOLUL 30 Plata despăgubirilor (1) După exprimarea în scris a acceptului cu privire la oferta de despăgubire, plata se efectuează conform indicaţiilor persoanei prejudiciate, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (2) Cuantumul despăgubirii plătite se va reanaliza la solicitarea persoanei prejudiciate pe baza documentelor justificative depuse ulterior plăţii. (3) Asigurătorul RCA răspunde solicitării de reanalizare prevăzute la alin. (2) în termen de 10 zile lucrătoare, după cum urmează: a) efectuând plata diferenţei de despăgubire justificată; b) notificând în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care a respins pretenţiile formulate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 4 alin. (6), citit împreună cu alin. (1)–(5).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 4; textul dispoziției
    Articolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleNormă · Art. 11 alin. (4), în contextul alin. (1)–(3). · forma din 24 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 11 alin. (1)–(4)
    (1) Raportul de expertiza sau de constatare medico-legală cuprinde antetul, ștampila și numărul de înregistrare al instituției de medicina legală în care a fost efectuată și se înregistrează în registrul de evidenta. (2) Copiile de pe raportul de expertiza sau de constatare medico-legală se arhiveaza pe o perioadă nedeterminată. (3) Raportul de expertiza sau de constatare medicolegala, precum și certificatul medico-legal se semnează de toți cei care au participat la întocmirea lui. Opiniile divergențe se consemnează în cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat și motivat. (4) În cazul în care în evoluția leziunilor menționate la prima expertiza apar date medicale noi, complicatii sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifica numai de către medicul legist care a efectuat prima expertiza.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 2267, art. 2270; PDF p. 529. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Codul civil, art. 2267; PDF, paginile fizice 529
    (1)Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă. (2)Prin tranzacţie se pot naşte, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Codul civil, art. 2270; PDF, paginile fizice 529
    (1)Tranzacţia se mărgineşte numai la obiectul ei; renunţarea făcută la toate drepturile, acţiunile şi pretenţiile, nu se întinde decât asupra cauzei cu privire la care s-a făcut tranzacţia. (2)Tranzacţia nu priveşte decât cauza cu privire la care a fost încheiată, fie că părţile şi-au manifestat intenţia prin expresii generale sau speciale, fie că intenţia lor rezultă în mod necesar din ceea ce s-a prevăzut în cuprinsul tranzacţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 2276 alin. (1)–(2); PDF p. 530. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Codul civil, art. 2276; PDF, paginile fizice 530
    (1)Descoperirea ulterioară de înscrisuri necunoscute părţilor şi care ar fi putut influenţa conţinutul tranzacţiei nu reprezintă o cauză de nulitate a acesteia, cu excepţia cazului în care înscrisurile au fost ascunse de către una dintre părţi sau, cu ştiinţa ei, de către un terţ. (2)Tranzacţia este nulă dacă din înscrisurile descoperite rezultă că părţile sau numai una dintre ele nu aveau niciun drept asupra căruia să poată tranzacţiona.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Lege · Art. 22 alin. (1)–(3), art. 23; PDF p. 10, imagine inspectată. · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 22, PDF p. 10–10
    Art. 22: Renunţarea la pretenţiile civile (1)Partea civilă poate renunţa, în tot sau în parte, la pretenţiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel. (2)Renunţarea se poate face fie prin cerere scrisă, fie oral în şedinţa de judecată. (3)Partea civilă nu poate reveni asupra renunţării şi nu poate introduce acţiune la instanţa civilă pentru aceleaşi pretenţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 23 · forma extrasului din 13 iunie 2026
    (1) În cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere, potrivit legii. (2) Inculpatul, cu acordul părții responsabile civilmente, poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile. (3) În cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii. Cu privire la pretențiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 23 alin. (5). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.23 alin.(5)
    În situația în care părțile nu se înțeleg asupra cuantumului despăgubirii, suma care nu face obiectul litigiului este plătită de către asigurătorul RCA înainte ca acesta să se fi soluționat prin negocieri, prin soluționarea alternativă a litigiilor sau de către instanța judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 249–250 și art. 264. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.264; PDF p.95 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 509 alin. (1), în special pct. 5. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 509; textul articolului, extras din copia FGA păstrată
    Art. 509: Obiectul şi motivele revizuirii (1)Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; 2. obiectul pricinii nu se află în fiinţă; 3. un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecăţii,când aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată în cauză. În cazul în care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii invocate. În acest ultim caz, la judecarea cererii va fi citat şi cel învinuit de săvârşirea infracţiunii; 4. un judecător a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea- credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată în cauză; 5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor; 6. s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere; 7. statul ori alte persoane juridice de drept public, minorii, persoanele care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să îi apere; 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri; 9. partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa; 10. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă; 101. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat în cauză un aviz consultativ asupra unei chestiuni de principiu privind interpretarea sau aplicarea unor drepturi şi libertăţi prevăzute de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau de protocoalele adiţionale la această convenţie, care are o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii, dacă aceasta a fost pronunţată anterior comunicării de către Agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avizului consultativ, tradus în limba română; *) Intră în vigoare la data intrării în vigoare, pentru România, a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data la care zece înalte părţi contractante la Convenţie îşi vor fi exprimat consimţământul de a fi parte la protocol în conformitate cu dispoziţiile articolului 7. 11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii. *) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că sintagma " pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul" din cuprinsul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) este neconstituţională cu referire la motivul de revizuire prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora. (2)Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-11 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 510 alin. (1)–(3). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 510; textul articolului, extras din copia FGA păstrată
    Art. 510: Instanţa competentă (1)Cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere. (2)În cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanţele de recurs la care se referă aceste dispoziţii este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă. (3)În cazul în care se invocă motive care atrag competenţe diferite, nu va opera prorogarea competenţei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură penală — copie legislativă FGA, versiune 23 martie 2026Lege · Art. 453 alin. (1)–(2), PDF p. 275, imagine inspectată. · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 453, PDF p. 275–276
    Art. 453: Cazurile de revizuire (1)Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: a)s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză; b)hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată; c)un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză; d)un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză; e)când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia; f)hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. (2)Revizuirea hotărârilor judecătoreşti penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în faţa instanţei civile, potrivit Codului de procedură civilă. (3)Cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) poate fi invocat ca motiv de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei faţă de care s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei. (4)Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) şi f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunţarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice. (5)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 511 alin. (1) pct. 5 și alin. (4)–(5); art. 181 alin. (1) pct. 3 și alin. (2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 511; textul articolului, extras din copia FGA păstrată
    Art. 511: Termen de exercitare (1)Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: 1. în cazurile prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 1, de la comunicarea hotărârii; 2. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 2, de la cel din urmă act de executare; 3. în cazurile prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 3, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii penale. În lipsa unei astfel de hotărâri, termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora; 4. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea prin care a fost sancţionat disciplinar definitiv judecătorul, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii de sancţionare disciplinară; 5. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă; 6. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 6, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de casarea, anularea sau schimbarea hotărârii pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii de casare, anulare sau schimbare; 7. în cazurile prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 7, din ziua în care statul ori altă persoană de drept public a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitivă a acesteia; în cazul minorilor, persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori curatelă, termenul de revizuire este de 6 luni de la data la care cel interesat a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu sau, după caz, de la înlocuirea tutorelui persoanei care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, de la încetarea curatelei ori înlocuirea curatorului; 8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. (2)În cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 9, termenul de revizuire este de 15 zile şi se socoteşte de la încetarea împiedicării. (3)Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10, 101 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii sau, după caz, a avizului consultativ al Curţii Europene a Drepturilor Omului, tradus în limba română, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale, în Monitorul Oficial al României, Partea I. *) Intră în vigoare la data intrării în vigoare, pentru România, a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prezentul protocol va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data la care zece înalte părţi contractante la Convenţie îşi vor fi exprimat consimţământul de a fi parte la protocol în conformitate cu dispoziţiile articolului 7. (4)Revizuirea se motivează prin însăşi cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancţiunea nulităţii. (5)Dacă prin aceeaşi cerere se invocă motive diferite de revizuire, prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător pentru fiecare motiv în parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Codul de procedură civilă, art. 181
    (1)Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 1. când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte; 3. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni. (2)Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 2517, PDF p. 579; art. 2528 alin. (1), PDF p. 582. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.2517; PDF p.579
    Termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 2528 alin. (1)
    Prescripţia dreptului la acţiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: CCR, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020 — excepție privind art. 453 alin. (4) teza întâi CPPHotărâre · Par. 1, 6–7, 13–16 și dispozitivul integral. · forma din 4 iunie 2020Curtea Constituțională · 245 · 4 iunie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 8 extrase citate
    Par. 1
    1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (4) din Codul de procedură penală , excepție ridicată de procuror în Dosarul nr. 30.431/3/2017 al Tribunalului București - Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.646D/2017.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par. 6
    6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, procurorul, autor al acesteia, susține, în esență, că textul de lege criticat încalcă principiile constituționale privind valorile statului de drept, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică, precum și rolul Ministerului Public, în măsura în care se interpretează în sensul că, în cazul infracțiunilor progresive, împrejurările noi nu pot conduce la revizuirea hotărârii definitive de condamnare sub aspectul schimbării încadrării juridice raportat la rezultatul final al faptei produs ulterior rămânerii definitive a respectivei hotărâri. Consideră că, drept urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 2 din 17 ianuarie 2017 , se poate formula cerere de revizuire în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală și în defavoarea persoanei condamnate. Arată că, în jurisprudență și în doctrină, s-a apreciat că dispozițiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală consacră menținerea sistemului revizuirii totale cu privire la motivul prevăzut la alin. (1) lit. a) din același articol, aceasta însemnând că faptele sau împrejurările ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei trebuie să conducă la o soluție opusă celei pronunțate prin hotărârea a cărei revizuire se cere. În acest sens, în aplicarea dispozițiilor art. 394 alin. (2) din Codul de procedură penală din 1968 , instanțele au reținut că, în cazul unei condamnări, cererea de revizuire întemeiată pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi trebuie să urmărească achitarea condamnatului, iar nu menținerea condamnării cu modificarea încadrării juridice (Decizia nr. 853/2002 a Curții Supreme de Justiție - Secția penală). Autorul excepției apreciază că o astfel de interpretare adaugă la textul de lege criticat condiții suplimentare, având în vedere faptul că dispozițiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală se referă la netemeinicie, fără a condiționa ca aceasta să fie totală. Consideră că netemeinicia hotărârii este o noțiune care implică și netemeinicia încadrării juridice reținute. Astfel, dacă prima instanță pronunță condamnarea inculpatului pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor, iar în timpul judecării apelului intervine decesul persoanei vătămate, instanța de apel desființează hotărârea pronunțată, pentru motivul că aceasta este netemeinică. Apreciază că, atât timp cât poate fi revizuită o hotărâre definitivă de achitare, cu atât mai mult poate fi revizuită o hotărâre definitivă de condamnare în sensul schimbării încadrării juridice a faptei și al majorării pedepsei. Arată că „infracțiunile progresive sunt definite în doctrină ca fiind acele infracțiuni al căror element material se amplifică treptat, fie ca urmare a unor procese interne autonome, fie prin adăugarea altor acte materiale, amplificarea având loc fără intervenția autorului“. Existența infracțiunii progresive este recunoscută de noul Cod penal , care stabilește reguli speciale cu privire la aceasta referitor la instituția prescripției răspunderii penale. Această formă a unității legale de infracțiune se întâlnește în principal la infracțiunile contra vieții, integrității corporale și sănătății. În cazul acestor infracțiuni există posibilitatea ca, după pronunțarea unei hotărâri definitive, să survină o urmare care, generată de aceeași acțiune sau inacțiune, atribuie faptei o încadrare juridică mai gravă, influențând în același timp și drepturile părții civile. Astfel, decesul victimei conduce la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de lovire sau alte violențe în cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, din vătămare corporală din culpă în ucidere din culpă, din tentativă de omor în omor. Procurorul, în calitate de autor al excepției, consideră că în asemenea situații survenite după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare care a avut ca obiect infracțiunea mai puțin gravă ar trebui să fie incident cazul de revizuire prevăzut de dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală referitor la descoperirea de fapte sau împrejurări noi, care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei. Interpretarea dată dispozițiilor art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală - potrivit căreia împrejurările noi trebuie să conducă la o soluție opusă celei pronunțate prin hotărârea a cărei revizuire se cere - conduce însă la imposibilitatea revizuirii hotărârii de condamnare cu scopul de a obține doar o schimbare de încadrare juridică a faptei. Susține că, în condițiile în care Codul de procedură penală nu prevede niciun alt remediu eficient pentru situația menționată, interpretarea criticată duce la încălcarea liberului acces la justiție și a dreptului la viață și la integritatea fizică și psihică, consacrate de prevederile art. 21 alin. (2) și ale art. 22 alin. (1) din Constituție . Totodată, apreciază că o astfel de interpretare aduce atingere și prevederilor art. 1 alin. (3) și ale art. 131 din Legea fundamentală , întrucât nu asigură un just echilibru între principiul autorității de lucru judecat și interesul general al societății referitor la tragerea la răspundere penală a autorilor infracțiunilor, interes ce impune ca, atunci când există împrejurări ce dovedesc netemeinicia hotărârii definitive de condamnare sub aspectul încadrării juridice a unei fapte cu rezultat progresiv, procurorul și partea civilă să poată obține revizuirea hotărârii definitive și condamnarea autorului faptei pentru rezultatul final produs de aceasta, rezultat ce reiese din împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei. Invocă, în acest sens, considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 894 din 5 decembrie 2006 , nr. 983 din 8 iulie 2010 , nr. 511 din 12 decembrie 2013 , nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , paragraful 51, și nr. 336 din 30 aprilie 2015 .
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par. 7
    7. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că susținerile autorului excepției vizează, în realitate, o lipsă de reglementare a infracțiunii progresive. Arată că situația din prezenta cauză este inedită prin raportare la împrejurarea că rezultatul final al faptei s-a produs după o perioadă destul de lungă de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În mod obișnuit, rezultatul încetează să se amplifice până la terminarea urmăririi penale sau, in extremis, înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare. Consideră că nu există discriminare între părțile civile care nu pot ataca o hotărâre de condamnare în cazul amplificării rezultatului acțiunii inculpatului ulterior rămânerii definitive a acelei hotărâri și părțile civile care pot ataca o hotărâre de încetare a procesului penal sau de achitare în aceeași situație, astfel cum susține procurorul, autor al excepției. Arată că, potrivit prevederilor art. 27 alin. (6) din Codul de procedură penală , persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acțiune la instanța civilă pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă. Menționează că dispozițiile art. 453 din Codul de procedură penală stabilesc cazurile de revizuire numai cu privire la latura penală, latura civilă a hotărârii judecătorești putând fi revizuită numai în fața instanței civile, potrivit Codului de procedură civilă . Instanța de judecată subliniază, de altfel, că întreaga cerere de revizuire, inclusiv cererea de sesizare a Curții Constituționale, se întemeiază pe interpretarea în mod eronat a sintagmei „fapte sau împrejurări noi“, înțeleasă ca desemnând fapte sau împrejurări survenite ulterior soluționării definitive a cauzei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par. 13
    13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 453 alin. (4) din Codul de procedură penală . Din notele scrise ale autorului excepției, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta privește numai dispozițiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală . Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra dispozițiilor art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală , modificate prin prevederile art. 102 pct. 272 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, [ ].“ Dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală prevăd că: „(1) Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;“. Prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat, printre altele, că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală , care exclude posibilitatea revizuirii hotărârii de achitare pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) , este neconstituțională.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par. 14
    14. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, procurorul, autor al excepției, invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind valorile statului de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viață și la integritatea fizică și psihică și ale art. 131 privind rolul Ministerului Public.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par. 15
    15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că procurorul, autor al excepției, nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită completarea dispozițiilor de lege criticate, în sensul ca, în cazul infracțiunilor progresive, să prevadă posibilitatea unei așa-zise „revizuiri“ a hotărârii de condamnare sub aspectul schimbării încadrării juridice a faptei raportat la rezultatul final al acesteia, rezultat care se produce ulterior rămânerii definitive a respectivei hotărâri. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par. 16
    16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al art. 1-3 , al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
    Textul în documentul-sursă ↗
    Dispozitiv
    DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală , excepție ridicată de procuror în Dosarul nr. 30.431/3/2017 al Tribunalului București - Secția I penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București - Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 102 alin. (1)–(2) și art. 103. · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.102 alin.(1)–(2)
    (1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. (2) Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării. În privința elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile dispozițiile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.103
    Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 24–27. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 26 — Legea aplicabilă mijloacelor de probă; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii. (2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27, text integral anterior notei CCR874/2018
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 7 și art. 9: cereri în curs și intrare în vigoare.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 7; textul dispoziției
    Articolul 7 Cererea persoanei prejudiciate, a asigurătorului RCA, a BAAR sau FGA nesoluționată până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se soluționează conform prevederilor prezentului ordin.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 9; textul dispoziției
    Articolul 9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 28 alin. (1). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.28 alin.(1); PDF pp.12–13 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o. Instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1386 alin. (4), p. 328; art. 2270, p. 529. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 1386 alin. (4)
    În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Codul civil, art. 2270; PDF, paginile fizice 529
    (1)Tranzacţia se mărgineşte numai la obiectul ei; renunţarea făcută la toate drepturile, acţiunile şi pretenţiile, nu se întinde decât asupra cauzei cu privire la care s-a făcut tranzacţia. (2)Tranzacţia nu priveşte decât cauza cu privire la care a fost încheiată, fie că părţile şi-au manifestat intenţia prin expresii generale sau speciale, fie că intenţia lor rezultă în mod necesar din ceea ce s-a prevăzut în cuprinsul tranzacţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Apar simptome după accident: documentare și demersuri de clarificatC01 · 8 MIN · GHIDAm primit o ofertă RCA prea mică: ce verific și ce opțiuni existăC03 · 7 MIN · GHIDAcceptarea ofertei, plata parțială și tranzacția: diferențe importanteC03 · 9 MIN · GHIDCum obțin și cum completez documentația medico-legalăC05 · 10 MIN · GHIDZile de îngrijiri, spitalizare și concediu medical: diferențeC05 · 9 MIN · GHIDExpertiza medico-legală, completările și obiecțiileC05 · 20 MIN · GHIDPrejudicii viitoare și pierderea capacității de muncăC05 · 16 MIN · GHIDAfecțiuni anterioare și legătura cu accidentulC05 · 8 MIN · GHIDConsecințe psihologice: ce probe pot fi relevanteC05 · 8 MIN · GHIDTermene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C05-014 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/apar-urmari-noi-dupa-incheierea-unor-demersuri-ce-trebuie-analizat/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision