⌕Meniu

Consecințe psihologice: ce probe pot fi relevante

Consecințele psihologice se documentează prin informații profesionale și fapte concrete, nu prin autodiagnostic sau printr-un punctaj ales online. Legea RCA distinge durerile fizice evaluate prin punctaj de trauma psihică, ce poate fi probată prin documente. Evaluarea psihologică, evaluarea medicală psihiatrică și expertiza judiciară au însă scopuri și reguli diferite. [1] [2] [3] [5]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
8 minute
CATEGORIE
Vătămări corporale și consecințe
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Ce trebuie să dovedesc
  3. 03Psiholog, psihiatru și expert: roluri care nu se confundă
  4. 04Documente și observații: ce poate susține fiecare
  5. 05Cronologia utilă și relatarea fără diagnostic
  6. 06Întrebări neutre pentru clarificarea unui raport
  7. 07A doua opinie: există o regulă specifică, nu un termen universal
  8. 08Istoricul anterior și costurile rămân distincte
  9. 09Confidențialitate și transmiterea documentelor
  10. 10Aplicabilitate și limitele dovezilor disponibile
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Documentarea consecințelor psihologice invocate de persoana vătămată în raport cu despăgubirile RCA sau civile.

  • Separarea evaluării psihologice de evaluarea medicală și procedura expertizei.

✕ NU ACOPERĂ

  • Diagnostic, tratament, calcul de zile medico-legale, punctaje ori procente de incapacitate.

  • Calcul individual al despăgubirilor, stabilirea unei vinovății sau alegerea unei căi de atac pentru un dosar concret.

  • Regimuri transfrontaliere și proceduri speciale de evaluare a minorilor, internare nevoluntară ori avizare profesională.

Ce trebuie să dovedesc

Separă trei întrebări: ce consecință este descrisă, ce legătură are cu accidentul și ce prejudiciu rezultă. Un raport poate oferi informații relevante fără să stabilească singur răspunderea juridică sau valoarea despăgubirii. În procesul civil, probele se apreciază împreună, nu după regula că documentul cel mai recent anulează automat tot ce exista înainte. [1] [5]

În procedura amiabilă RCA, punctajul traumatologic privește durerile fizice; trauma psihică se dovedește distinct, prin documente. În procedura judiciară, legea menționează probe medicale, medico-legale, psihologice și statistice. Nu rezultă că orice suferință trebuie transformată într-un diagnostic psihiatric sau că lipsa unui asemenea diagnostic exclude automat orice daună morală. [1] [13]

Psiholog, psihiatru și expert: roluri care nu se confundă

Psihologul cu drept de liberă practică lucrează în limitele atestatului și ale competenței profesionale. Pentru serviciul concret, poți verifica identitatea, specialitatea și dreptul de practică în registrul profesional; simplul fapt că cineva folosește denumirea „terapeut” nu lămurește aceste elemente. [2]

Evaluarea medicală psihiatrică din Legea sănătății mintale aparține medicului psihiatru și are propriile reguli, inclusiv privind consimțământul și situațiile prevăzute de lege. Expertiza medico-legală psihiatrică are cadrul legal distinct al expertizei. Un document obținut din inițiativă privată nu devine expertiză judiciară numai pentru că este depus la dosar. [3] [5]

Un raport redactat pentru un anumit scop trebuie folosit cu atenție în alt context. Profesional, evaluarea trebuie fundamentată prin informații și metode adecvate, iar limitele concluziilor trebuie avute în vedere. Acest ghid nu înlocuiește stabilirea exactă a competenței și a întrebărilor judiciare. [4]

Documente și observații: ce poate susține fiecare

Tabelul este o fișă de organizare, nu o listă obligatorie identică pentru orice persoană. Nu trebuie procurat fiecare document doar pentru a completa o rubrică. [6] [7]

Material Ce merită identificat Limită importantă
Raport de evaluare psihologică Autor, competență, scop, datele evaluării, informațiile folosite, metode și limite Nu dovedește singur culpa și suma datorată
Document medical psihiatric, dacă există Constatări profesionale, dată, context și evoluție consemnată Nu se deduce un diagnostic dintr-o relatare a familiei
Documente anterioare și ulterioare accidentului Situația de dinainte, schimbările descrise și momentele consemnării Existența unui trecut de îngrijiri nu stabilește singură starea actuală
Observații despre activități cotidiene Fapte observate direct, perioadă și autorul observației Nu sunt expertiză și nu garantează admiterea unui martor
Documente despre cheltuieli ori muncă Serviciu, perioadă, plătitor, plată și legătură cu pierderea invocată Costul și pierderea de venit sunt componente distincte de suferință

[2] [3] [4] [5] [11] [12]

Păstrează formularea inițială a documentelor. Într-un index separat poți nota o omisiune sau o neconcordanță; nu modifica textul profesional și nu cere antedatarea lui. O consemnare făcută ulterior trebuie prezentată ca atare, nu ca observație medicală contemporană accidentului. [6] [7]

Cronologia utilă și relatarea fără diagnostic

Notează separat data accidentului, momentul schimbării observate, data primei relatări către un profesionist și data întocmirii fiecărui document. Arată ce provine din observație directă, ce este relatarea persoanei și ce este concluzie profesională. O succesiune în timp este relevantă pentru analiză, dar nu dovedește singură că accidentul explică orice dificultate apărută ulterior. [4] [7]

Exemplu fictiv, strict organizatoric: „În perioada indicată, am observat că persoana nu a mai participat la activitatea pe care o desfășura înainte; nu cunosc explicația medicală.” Această formulare descrie o observație. „Are sigur o anumită tulburare și accidentul este singura cauză” ar afirma concluzii care nu aparțin observatorului. Exemplul nu descrie o persoană reală, o expertiză sau o hotărâre. [6] [7]

Nu folosi o listă de simptome de pe internet pentru a atribui un diagnostic. Scopul dosarului este păstrarea informațiilor reale, inclusiv a celor care nu confirmă ipoteza inițială, nu adaptarea răspunsurilor pentru a obține un rezultat dorit la testare. [4] [9]

Întrebări neutre pentru clarificarea unui raport

Poți cere să fie explicat scopul evaluării, ce documente au fost luate în considerare, ce perioadă acoperă concluzia, ce limite are metoda în situația examinată și dacă o informație omisă ar necesita clarificări. Întrebările urmăresc baza profesională a răspunsului, nu impun un răspuns medical. [4] [6]

O formulare utilă este: „La pagina indicată este descrisă o perioadă diferită de cea din documentul anexat. Vă rog să precizați ce informații ați avut și dacă această diferență influențează concluzia.” Nu cere „confirmați că accidentul a produs toate consecințele” sau „scrieți că despăgubirea trebuie să fie de o anumită sumă”. [6] [5]

Pentru un raport judiciar, clarificările, suplimentul sau o nouă expertiză urmează procedura și decizia organului competent; o cerere privată de explicații nu le înlocuiește. Vezi Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile. [5] [3]

A doua opinie: există o regulă specifică, nu un termen universal

Codul deontologic al psihologilor prevede posibilitatea unei a doua opinii de specialitate în 30 de zile de la comunicarea rezultatului, cu excepția situațiilor în care reglementările legale sau instituționale ori tipul sau natura evaluării împiedică acest lucru. Psihologul care oferă a doua opinie trebuie să aibă cel puțin aceeași treaptă de specializare ca autorul evaluării inițiale. [10]

Aceasta nu este o regulă potrivit căreia orice raport judiciar se contestă în 30 de zile, nici termenul unei acțiuni RCA. O opinie diferită nu desființează automat prima evaluare. Păstrează dovada comunicării și verifică regulile procedurii în care dorești să folosești documentul. Incidentele de calcul ale acestui termen trebuie stabilite potrivit procedurii aplicabile; nu se importă mecanic calculul din Codul de procedură civilă. [10] [5]

Codul deontologic reglementează conduita profesională și răspunderea disciplinară. Ghidul nu îl tratează ca pe un temei autonom al unei despăgubiri civile sau al unei acuzații penale. [14]

Istoricul anterior și costurile rămân distincte

Faptul că o persoană a primit îngrijiri psihiatrice în trecut nu justifică singur un diagnostic prezent sau viitor. Pentru legătura cu accidentul sunt necesare examinarea profesională a informațiilor relevante și evaluarea probelor, nu excluderea automată a persoanei din cauza istoricului. Vezi Afecțiuni anterioare și legătura cu accidentul. [11] [4] [5]

Separă cheltuielile efective, eventualele pierderi de venit și suferința invocată. Factura unei evaluări sau a unui serviciu nu stabilește singură necesitatea, legătura cu accidentul ori întinderea tuturor daunelor. Nu folosi numărul de ședințe drept tarif automat pentru daune morale. [12] [1] [7]

Documentarea costurilor și a muncii are ghiduri distincte: Tratament, medicamente și recuperare, Venituri pierdute de un salariat, Venituri variabile și Prejudicii viitoare. Aceste legături nu înseamnă că orice cost viitor este cert sau automat datorat. [12]

Confidențialitate și transmiterea documentelor

Pacientul are acces la datele medicale personale, iar comunicarea informațiilor către alții este supusă regulilor de confidențialitate și excepțiilor legale. În evaluarea psihologică trebuie lămurite scopul și condițiile de furnizare a rezultatelor. Înainte de transmitere, identifică destinatarul, scopul și actele relevante; nu publica dosarul integral pentru a demonstra că ai o pretenție. [8] [9]

Dreptul la informații despre rezultat nu se confundă cu distribuirea materialelor de testare, a grilelor ori a răspunsurilor pentru pregătirea artificială a unei reevaluări. Regulile profesionale protejează securitatea instrumentelor. Asta nu înseamnă că orice acces la propriile date poate fi refuzat invocând generic secretul testului. [8] [9]

Recomandare de organizare: păstrează un index cu documentele trimise, data și dovada transmiterii, separat de copiile medicale. Pentru depunerea într-un proces se aplică regulile procedurii respective, nu o promisiune de confidențialitate absolută în orice împrejurare. [8] [7]

Aplicabilitate și limitele dovezilor disponibile

Ghidul privește documentarea, nu stabilește un diagnostic, un tratament sau o valoare a daunelor. Nu există în acest ghid un tarif ori o listă de rapoarte care să garanteze un rezultat în orice instanță. Regulile de probă citate permit o analiză, nu garantează rezultatul ei. [1] [5] [13]

Pentru Legea sănătății mintale, modificările din Legea nr. 88/2026 și art. XII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2024, referitoare la centre, trebuie deosebite de regulile de evaluare din art. 10–17. [3] [17] [18]

Legea accidentului, a unui contract și a procedurii pot avea repere temporale diferite. Pentru consecințe ori documente apărute după închiderea unui demers, vezi Apar urmări noi; un document nou nu stabilește singur calea juridică disponibilă. [15] [16]

Termene și repere procedurale

REGULĂA doua opinie de specialitate psihologică
Interval

30 de zile, numai în cadrul pct. 172 din codul deontologic.

De când începe

Comunicarea rezultatului evaluării.

Cum se aplică

Se păstrează data comunicării. Incidentele de calcul trebuie stabilite potrivit procedurii aplicabile; nu se transferă automat calculul judiciar civil.

Consecințe

Nu se deduce o anulare a primei evaluări ori pierderea automată a dreptului la despăgubire. Efectul concret se verifică în procedura aplicabilă.

[10]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Reglementările legale ori instituționale sau tipul ori natura evaluării pot împiedica această posibilitate.

  • Cel de-al doilea psiholog trebuie să aibă cel puțin aceeași treaptă de specializare.

  • Nu este termen universal de obiecții la expertiză, de acțiune RCA ori limită a accesului la îngrijiri.

Lista ta de pași

  • Identifică scopul fiecărui raport, autorul, competența și datele evaluării. [2] [4]

  • Separă observațiile proprii de concluziile profesionale și notează cronologia reală. [6] [7]

  • Păstrează documentele anterioare relevante, nu numai pe cele favorabile unei explicații. [4] [11]

  • Formulează neconcordanțele prin pagina exactă, informația omisă și clarificarea cerută. [6] [5]

  • Notează data comunicării rezultatului și verifică natura exactă a unei a doua opinii. [10]

  • Separă cheltuielile, veniturile și suferința; păstrează dovada transmiterii documentelor relevante. [12] [7] [8]

Întrebări frecvente

Trebuie să am un diagnostic psihiatric pentru orice daună morală?

Nu rezultă o asemenea condiție universală din textele RCA citate. Trauma psihică trebuie documentată, iar cererea concretă și probele se apreciază în context; ghidul nu stabilește un diagnostic și nu garantează despăgubirea. [1] [13] [5]

O relatare a familiei înlocuiește un raport profesional?

Nu. Ea poate descrie fapte observate, fără să stabilească un diagnostic sau cauzalitatea medicală. Admisibilitatea și valoarea fiecărei probe se verifică în procedura concretă. [2] [3] [5] [7]

Înseamnă regula de 30 de zile că pot contesta orice expertiză în acest interval?

Nu. Pct. 172 din codul deontologic privește a doua opinie psihologică, cu condițiile și excepțiile sale. Nu înlocuiește termenele și mecanismele unui dosar judiciar. [10] [5]

Un document ulterior îl anulează pe cel anterior?

Nu automat. Trebuie comparate scopul, perioadele, informațiile și limitele. O diferență poate necesita explicații, fără ca ghidul să aleagă medical între concluzii. [4] [5] [6]

Pot trimite rezultatele oriunde pentru a-mi susține cazul?

Informațiile medicale și psihologice sunt protejate; transmiterea și utilizarea lor se fac în cadrul legal relevant. Accesul la rezultat nu justifică publicarea necontrolată a întregului dosar sau distribuirea materialelor de testare. [8] [9]

De reținut

Arată cele 16 idei principale ale ghidului

  • Legea RCA separă punctajul durerilor fizice de documentarea traumei psihice.

    [1]

  • În instanță sunt avute în vedere probele medicale, medico-legale, psihologice și statistice potrivit legii RCA.

    [1]

  • Activitatea psihologului se exercită în limitele competenței și atestatului.

    [2]

  • Evaluarea medicală psihiatrică și expertiza medico-legală psihiatrică au cadre distincte.

    [3]

  • Evaluarea profesională trebuie fundamentată, iar interpretarea ține seama de scop și limite.

    [4]

  • Un document privat nu dobândește automat statutul unei expertize dispuse de instanță.

    [5]

  • Observațiile familiei nu sunt diagnostic și admisibilitatea lor se verifică separat.

    [3][5][7]

  • Cronologia consemnărilor nu demonstrează singură o cauză exclusivă.

    [4][7]

  • Pct. 172 din codul deontologic al psihologilor prevede 30 de zile pentru a doua opinie, cu excepții și condiție de treaptă profesională.

    [10]

  • Termenul deontologic nu este un termen universal de contestare judiciară.

    [10][5]

  • Îngrijirile psihiatrice anterioare nu justifică singure diagnosticul prezent sau viitor.

    [11]

  • Regimul informației medicale impune confidențialitate și permite accesul pacientului în condițiile legii.

    [8]

  • Securitatea testelor nu se confundă cu transmiterea rezultatelor evaluării.

    [9]

  • Cheltuielile și pierderile materiale nu se transformă automat într-un tarif al suferinței.

    [12][1]

  • Codul deontologic nu este temei autonom de răspundere civilă ori penală.

    [14]

  • Ghidul nu afirmă că un diagnostic psihiatric este obligatoriu pentru orice cerere de daune morale.

    [13]

Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 5 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 22 alin. (4), alin. (5) lit. e), alin. (6). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.22 alin.(4)
    În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăLege · Art. 4–8; art. 14 alin. (3); art. 16–17; art. 23 alin. (5) și art. 24 lit. f). · forma din 14 iulie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 10 extrase citate
    Art. 4; textul dispoziției
    Articolul 4(1) Psihologul cu drept de liberă practică își desfășoară activitatea pe baza principiului independenței profesionale, care îi conferă dreptul de inițiativă și decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea acestuia.(2) Confidențialitatea actului psihologic este protejată prin lege și este o obligație a oricărui psiholog.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 5; textul dispoziției
    Articolul 5 Psihologul cu drept de liberă practică desfășoară următoarele tipuri de activități:a) studiul comportamentului uman și al proceselor mentale; b) investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice; c) elaborarea și aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici umane; d) testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional; e) interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 6; textul dispoziției
    Articolul 6 Exercitarea profesiei de psiholog se desfășoară:a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de liberă practică, potrivit dispozițiilor prezentei legi și ale altor reglementări și acte normative în vigoare; b) în sectorul public, în care psihologii au, după caz, statutul de funcționar public, cadru didactic și alte funcții, potrivit prevederilor legilor speciale și regulamentelor sau statutelor instituției respective.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 7; textul dispoziției
    Articolul 7(1) Dreptul de liberă practică implică exercitarea activităților prevăzute la art. 5 și asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea actului profesional în raport cu beneficiarii serviciilor psihologice, cu respectarea reglementărilor specifice în domeniu.(2) Dreptul de liberă practică se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 8; textul dispoziției
    Articolul 8(1) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) dobândesc atestatul de liberă practică în condițiile prezentei legi. Dobândirea atestatului atrage înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.(2) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca psihologi de autoritățile competente din statele membre ale Uniunii Europene și ale celorlalte state din Spațiul Economic European, dobândesc dreptul de liberă practică în urma recunoașterii profesionale, în conformitate cu dispozițiile legii speciale și ale normelor europene în domeniu.(3) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), care prestează servicii temporare, au obligația de a face o declarație referitoare la serviciile prestate, care se depune la Colegiul Psihologilor din România, acestea fiind exceptate de la procedura atestării, precum și de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România sau de la plata unei taxe administrative. În acest caz se aplică o procedură simplificată, stabilită prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 14; textul dispoziției
    Articolul 14(1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit legii, se declară la Colegiul Psihologilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între psihologul cu drept de liberă practică și beneficiarul serviciilor oferite de acesta.(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract și se declară la Colegiul Psihologilor din România.(3) Formele și modalitățile de exercitare a profesiei, declarate la Colegiul Psihologilor din România, sunt înregistrate în mod obligatoriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 16; textul dispoziției
    Articolul 16 Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele drepturi:a) să desfășoare activitățile prevăzute la art. 5, în conformitate cu tipul de atestat deținut; b) să obțină pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cu beneficiarul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 17; textul dispoziției
    Articolul 17 Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele obligații:a) să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; b) să se conformeze și să respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; c) să exercite dreptul de liberă practică în limitele stabilite prin tipul de atestat deținut; d) să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale; e) să își asume întreaga responsabilitate profesională față de beneficiar, manifestând conștiinciozitate și probitate profesională; f) să servească interesele beneficiarului în acord cu interesul public și cu exigențele profesionale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 23; textul dispoziției
    Articolul 23(1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizație profesională, cu personalitate juridică, de drept privat, apolitică, autonomă și independentă, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta și de a ocroti la nivel național și internațional interesele profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.(2) Colegiul are sediul central în municipiul București.(3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de liberă practică din România.(4) Psihologii cu drept de liberă practică au dreptul, fără nici o îngrădire, să adere la alte forme de asociere profesională.(5) Colegiul are obligația de a publică anual Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 24; textul dispoziției
    Articolul 24 Atribuțiile Colegiului sunt următoarele:a) asigură respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în condițiile prezentei legi; b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice; c) instituie un cadru de promovare și de dezvoltare a competenței profesionale; d) instituie și promovează norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică; e) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale; f) atestă dreptul de liberă practică al psihologilor și gestionează Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicatăLege · Art. 10–11, art. 14 alin. (2), art. 16–17. · forma din 13 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art. 10; textul dispoziției
    Articolul 10(1) Evaluarea sănătății mintale se efectuează, prin examinare directă a persoanei în cauză, numai de către medicul psihiatru.(2) Evaluarea se va realiza în instituții de sănătate mintală, autorizate și acreditate conform legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 11; textul dispoziției
    Articolul 11 Evaluarea sănătății mintale se face cu consimțământul liber, informat și documentat al persoanei, cu excepția situațiilor specifice, stabilite de lege, când persoana evaluată are dificultăți în a aprecia implicațiile unei decizii asupra ei înseși, situații în care persoana evaluată trebuie să beneficieze de asistența reprezentantului legal sau convențional.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 14; textul dispoziției
    Articolul 14(1) În evaluarea sănătății mintale medicul psihiatru nu ia în considerare criteriile neclinice, cum sunt: cele politice, economice, sociale, rasiale și religioase, conflictele familiale sau profesionale ori nonconformismul față de valorile morale, sociale, culturale, politice sau religioase, dominante în societate.(2) Faptul că o persoană a fost îngrijită ori spitalizată în trecut nu justifică un diagnostic prezent sau viitor de tulburare psihică.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 16; textul dispoziției
    Articolul 16(1) Persoana care este evaluată din punct de vedere al sănătății mintale are dreptul la confidențialitatea informațiilor, cu excepția situațiilor prevăzute de lege.(2) Persoana în cauză sau reprezentantul său legal ori convențional are dreptul să conteste rezultatul evaluării, să solicite și să obțină repetarea acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 17; textul dispoziției
    Articolul 17 Evaluarea sănătății mintale în cadrul expertizei medico-legale psihiatrice se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul deontologic din 24 noiembrie 2018 al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · Cap. V, C, pct. 150–156 și 164–168: fundamentarea, instrumentele și interpretarea evaluării. · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 12 extrase citate
    Pct. 150
    150. Psihologii vor oferi informații despre caracteristicile psihologice ale indivizilor numai după ce au realizat o evaluare adecvată, care să susțină științific și metodologic afirmațiile și concluziile lor, indiferent dacă este vorba de recomandări, avize, rapoarte, evaluări sau expertize psihologice judiciare sau extrajudiciare, precizând limitele afirmațiilor, concluziilor și recomandărilor lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 151
    151. Psihologii vor utiliza (administra, calcula scorul, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în conformitate cu manualele de aplicare ale instrumentelor respective și într-un mod adecvat scopului evaluării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 152
    152. Psihologii utilizează instrumente de evaluare ale căror caracteristici (validitate, fidelitate) au fost stabilite pentru populația testată. Atunci când validitatea și fidelitatea nu sunt cunoscute pentru populația testată, psihologii precizează limitele rezultatelor și interpretărilor derivate din absența acestor informații.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 153
    153. Psihologii respectă legislația în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 154
    154. Psihologii vor obține consimțământul informat pentru serviciile de evaluare, cu excepția cazului în care:a) acestea sunt cerute de lege, de reglementările în vigoare sau prin decizia/cu aprobarea instanței; b) testarea este o activitate obișnuită educațională, instituțională sau organizațională prevăzută de norme legale sau reglementări interne, situație în care acordul se obține prin înscrierea în programul educațional, angajarea într-o anumită funcție, înscrierea într-o profesie etc.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 155
    155. Consimțământul informat include explicarea naturii și scopului evaluării, costurile, implicarea unei a treia părți, limitele de confidențialitate, modul de colectare, păstrare, utilizare a datelor obținute și orice alte informații necesare persoanei pentru a lua o decizie informată; psihologii vor oferi persoanei evaluate ocazii de a formula întrebări și de a primi răspunsuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 156
    156. Psihologii vor informa persoanele fără capacitate deplină de a-și da consimțământul și persoanele pentru care testarea este cerută de reglementările legislative sau dispusă de instanța de judecată, cu privire la natura și scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbaj ușor de înțeles pentru persoana care urmează să fie evaluată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 164
    164. În interpretarea rezultatelor evaluării, fiind incluse aici și interpretările computerizate, psihologii vor lua în considerare scopul evaluării, precum și numeroși alți factori, abilitățile de testare și caracteristicile persoanei evaluate (caracteristici situaționale, personale, lingvistice și culturale) care pot afecta judecățile psihologilor sau care pot reduce acuratețea interpretărilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 165
    165. Psihologii nu vor promova sau încuraja folosirea tehnicilor de evaluare psihologică de către persoane necalificate și neautorizate, decât în cadrul unei formări în care există o supervizare adecvată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 166
    166. Psihologii nu își vor baza deciziile sau recomandările pe teste depășite/învechite, pe date care nu mai sunt folositoare pentru scopul curent sau care nu corespund normelor de avizare ale metodelor și tehnicilor de evaluare stabilite de Colegiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 167
    167. Psihologii care oferă servicii psihologice de evaluare altor profesioniști vor prezenta cu acuratețe scopul, normele, validitatea, fidelitatea și aplicarea fiecărei proceduri, precum și orice altă calitate a acestora. Psihologii își vor menține responsabilitatea pentru aplicarea, interpretarea și folosirea adecvată a instrumentelor de evaluare, indiferent dacă vor interpreta rezultatele ei înșiși sau vor folosi o interpretare computerizată sau de altă natură.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 168
    168. Indiferent dacă cotarea și interpretarea sunt făcute de psihologi, angajați ai acestora sau asistenți sau prin modalități automate/computerizate, psihologii vor oferi persoanei evaluate sau reprezentantului acesteia explicațiile necesare înțelegerii rezultatelor, excepție făcând situațiile în care natura relației împiedică acest lucru (situații de evaluare organizațională, pre-angajare și evaluări prevăzute de reglementările în vigoare), acest fapt fiind adus la cunoștința persoanei evaluate înaintea începerii evaluării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 249–250; art. 264 alin. (1)–(2); art. 330 alin. (1)–(2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.264 alin.(1)–(2); PDF pp.95–95 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 330 alin. (1)–(2)
    (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336. (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul deontologic din 24 noiembrie 2018 al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · Pct. 150–156, 164–168. · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 12 extrase citate
    Pct. 150
    150. Psihologii vor oferi informații despre caracteristicile psihologice ale indivizilor numai după ce au realizat o evaluare adecvată, care să susțină științific și metodologic afirmațiile și concluziile lor, indiferent dacă este vorba de recomandări, avize, rapoarte, evaluări sau expertize psihologice judiciare sau extrajudiciare, precizând limitele afirmațiilor, concluziilor și recomandărilor lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 151
    151. Psihologii vor utiliza (administra, calcula scorul, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în conformitate cu manualele de aplicare ale instrumentelor respective și într-un mod adecvat scopului evaluării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 152
    152. Psihologii utilizează instrumente de evaluare ale căror caracteristici (validitate, fidelitate) au fost stabilite pentru populația testată. Atunci când validitatea și fidelitatea nu sunt cunoscute pentru populația testată, psihologii precizează limitele rezultatelor și interpretărilor derivate din absența acestor informații.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 153
    153. Psihologii respectă legislația în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 154
    154. Psihologii vor obține consimțământul informat pentru serviciile de evaluare, cu excepția cazului în care:a) acestea sunt cerute de lege, de reglementările în vigoare sau prin decizia/cu aprobarea instanței; b) testarea este o activitate obișnuită educațională, instituțională sau organizațională prevăzută de norme legale sau reglementări interne, situație în care acordul se obține prin înscrierea în programul educațional, angajarea într-o anumită funcție, înscrierea într-o profesie etc.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 155
    155. Consimțământul informat include explicarea naturii și scopului evaluării, costurile, implicarea unei a treia părți, limitele de confidențialitate, modul de colectare, păstrare, utilizare a datelor obținute și orice alte informații necesare persoanei pentru a lua o decizie informată; psihologii vor oferi persoanei evaluate ocazii de a formula întrebări și de a primi răspunsuri.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 156
    156. Psihologii vor informa persoanele fără capacitate deplină de a-și da consimțământul și persoanele pentru care testarea este cerută de reglementările legislative sau dispusă de instanța de judecată, cu privire la natura și scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbaj ușor de înțeles pentru persoana care urmează să fie evaluată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 164
    164. În interpretarea rezultatelor evaluării, fiind incluse aici și interpretările computerizate, psihologii vor lua în considerare scopul evaluării, precum și numeroși alți factori, abilitățile de testare și caracteristicile persoanei evaluate (caracteristici situaționale, personale, lingvistice și culturale) care pot afecta judecățile psihologilor sau care pot reduce acuratețea interpretărilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 165
    165. Psihologii nu vor promova sau încuraja folosirea tehnicilor de evaluare psihologică de către persoane necalificate și neautorizate, decât în cadrul unei formări în care există o supervizare adecvată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 166
    166. Psihologii nu își vor baza deciziile sau recomandările pe teste depășite/învechite, pe date care nu mai sunt folositoare pentru scopul curent sau care nu corespund normelor de avizare ale metodelor și tehnicilor de evaluare stabilite de Colegiu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 167
    167. Psihologii care oferă servicii psihologice de evaluare altor profesioniști vor prezenta cu acuratețe scopul, normele, validitatea, fidelitatea și aplicarea fiecărei proceduri, precum și orice altă calitate a acestora. Psihologii își vor menține responsabilitatea pentru aplicarea, interpretarea și folosirea adecvată a instrumentelor de evaluare, indiferent dacă vor interpreta rezultatele ei înșiși sau vor folosi o interpretare computerizată sau de altă natură.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 168
    168. Indiferent dacă cotarea și interpretarea sunt făcute de psihologi, angajați ai acestora sau asistenți sau prin modalități automate/computerizate, psihologii vor oferi persoanei evaluate sau reprezentantului acesteia explicațiile necesare înțelegerii rezultatelor, excepție făcând situațiile în care natura relației împiedică acest lucru (situații de evaluare organizațională, pre-angajare și evaluări prevăzute de reglementările în vigoare), acest fapt fiind adus la cunoștința persoanei evaluate înaintea începerii evaluării.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 249–250 și art. 264 alin. (1)–(2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.249
    Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 250
    Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.264 alin.(1)–(2); PDF pp.95–95 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientuluiLege · Art. 21–23 și art. 24 alin. (1). · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 21–22
    Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia. Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 24 alin. (1)–(2)
    Pacientul are acces la datele medicale personale. Pacientul are dreptul de a desemna, printr-un acord consemnat în anexa la foaia de observație clinică generală, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieții pacientului, cât și după decesul pacientului, la informațiile cu caracter confidențial din foaia de observație.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 23
    În cazul în care informațiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditați, implicați în tratamentul pacientului, acordarea consimțământului nu mai este obligatorie.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul deontologic din 24 noiembrie 2018 al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · Pct. 154, 162; pct. 169–171. · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Pct. 154
    154. Psihologii vor obține consimțământul informat pentru serviciile de evaluare, cu excepția cazului în care:a) acestea sunt cerute de lege, de reglementările în vigoare sau prin decizia/cu aprobarea instanței; b) testarea este o activitate obișnuită educațională, instituțională sau organizațională prevăzută de norme legale sau reglementări interne, situație în care acordul se obține prin înscrierea în programul educațional, angajarea într-o anumită funcție, înscrierea într-o profesie etc.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 162
    162. Datele de evaluare/diagnoză obținute pot fi scoruri brute și standardizate, răspunsurile clientului la stimuli sau la întrebările la test, notele, înregistrările și consemnările psihologului, declarațiile clientului, observațiile privind comportamentul clientului în timpul unei examinări. Psihologii vor oferi datele obținute, sub formă de rezultate, clientului și, dacă este cazul, unor terți, numai cu consimțământul clientului sau fără acordul acestuia în situațiile prevăzute de reglementările legale în vigoare sau dispuse de instanța de judecată. Psihologii vor evita să facă publice datele de evaluare/diagnoză obținute, cu excepția situațiilor prevăzute de reglementările legale în vigoare sau dispuse de instanța de judecată, protejând clientul de orice formă de exploatare, abuz și prevenind devalorizarea datelor de evaluare/diagnoză. Datele de evaluare/diagnoză reprezintă proprietatea psihologului sau a instituției care realizează evaluarea/diagnoza și vor putea fi administrate și utilizate doar de către psihologi calificați în folosirea acestor instrumente.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 169
    169. Materialele de evaluare/diagnoză cuprind manualul instrumentului, instrumentul propriu-zis, protocoale, întrebările sau stimulii utilizați, alte fișe sau formulare necesare și nu includ datele de evaluare/diagnoză.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 170
    170. Psihologii vor menține integritatea și securitatea materialelor testului și a altor metode de evaluare prin neînstrăinarea lor către persoane care nu au competența necesară, respectând dreptul de proprietate intelectuală prevăzut de lege și obligațiile de tip contractual privind utilizarea instrumentului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 171
    171. Psihologii nu vor pune la dispoziția clienților probe, grile, răspunsuri corecte sau alte materiale de evaluare/diagnoză în scopul facilitării obținerii de către aceștia a unor rezultate superioare la evaluări psihologice.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul deontologic din 24 noiembrie 2018 al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · Pct. 172 — dreptul la a doua opinie de specialitate. · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Pct. 172
    172. Persoana evaluată poate beneficia de o a doua opinie de specialitate în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului, cu excepția situațiilor în care reglementările legale/instituționale sau tipul/natura evaluării împiedică acest lucru. Psihologul care va oferi a doua opinie de specialitate va avea cel puțin aceeași treaptă de specializare ca și cel care a realizat evaluarea inițială. D. Cercetare științifică și valorificarea rezultatelor
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicatăLege · Art. 14 alin. (2). · forma din 13 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 14; textul dispoziției
    Articolul 14(1) În evaluarea sănătății mintale medicul psihiatru nu ia în considerare criteriile neclinice, cum sunt: cele politice, economice, sociale, rasiale și religioase, conflictele familiale sau profesionale ori nonconformismul față de valorile morale, sociale, culturale, politice sau religioase, dominante în societate.(2) Faptul că o persoană a fost îngrijită ori spitalizată în trecut nu justifică un diagnostic prezent sau viitor de tulburare psihică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385–1387; PDF p. 328. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 1385; PDF p.328
    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 1386; PDF p.328
    (1)Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3)Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 1387; PDF p.328,329
    (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 22 alin. (5) lit. e), alin. (6). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 22 alin. (5) lit. e) și alin. (6)
    punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora. Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul deontologic din 24 noiembrie 2018 al profesiei de psiholog cu drept de liberă practicăNormă · Cap. VI, pct. 191–192. · forma din 11 mai 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Pct. 191
    191. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Pct. 192
    192. Psihologii au responsabilitatea de a cunoaște și de a aplica prevederile prezentului cod. Orice fapte săvârșite în legătură cu profesia, care contravin prevederilor prezentului cod, angajează răspunderea disciplinară a psihologilor. Prezentul cod nu poate fi utilizat pentru tragerea la răspundere civilă, penală sau administrativă a psihologilor, însă reprezintă singurul act normativ în baza căruia poate fi apreciată răspunderea disciplinară a psihologilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 102–103. · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.103
    Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.102 alin.(1)–(2)
    (1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. (2) Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării. În privința elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile dispozițiile alin. (1).
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 24–27, numai delimitarea temporală a procedurii. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.24
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 26 — Legea aplicabilă mijloacelor de probă; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026
    (1)Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii. (2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27, text integral anterior notei CCR874/2018
    Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea nr. 88 din 29 mai 2026 de aprobare a OUG nr. 128/2024Lege · Art. I–IV, în special art. I privind aprobarea OUG 128/2024. · forma din 29 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    art. I
    Articolul I Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128 din 7 noiembrie 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și măsuri specifice pentru digitalizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1125 din 11 noiembrie 2024.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. II
    Articolul II Suporturile electronice care urmează să expire până la data de 31 martie 2027 și al căror sold este mai mic de 10 lei, aferente măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestuia, aprobată prin Legea nr. 302/2023, cu modificările ulterioare, precum și cele aferente măsurilor prevăzute de art. XLVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, se înlocuiesc la solicitarea destinatarului final, adresată unității emitente a suportului electronic.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. III
    Articolul III Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 7 octombrie 2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 10^1, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (3) Livrările de bunuri/Prestările de servicii efectuate către o persoană fizică care nu se identifică în relația cu furnizorul/prestatorul prin niciun cod de identificare fiscală sau optează să se identifice prin codul numeric personal se consideră efectuate în relația B2C, cu excepția situației în care beneficiarii sunt înscriși în Registrul RO e-Factura opțional. Dacă beneficiarul, persoană fizică, nu se identifică prin niciun cod de identificare fiscală, facturile se emit utilizând un cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală al beneficiarului. (4) Furnizorii/Prestatorii prevăzuți la alin. (1) și (2) sunt obligați să transmită facturile emise către destinatari conform prevederilor art. 319 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția situației în care beneficiarii sunt înscriși în Registrul RO e-Factura opțional. 2. La articolul 10^5, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Utilizarea sistemului național RO e-Factura nu este obligatorie pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate de către institutele/centrele culturale ale altor state care activează pe teritoriul României în baza unor acorduri interguvernamentale. 3. La articolul 10^5, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins: (6) Operatorii economici - persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, care livrează bunuri/ prestează servicii către persoanele prevăzute la alin. (2) nu au obligația transmiterii facturilor emise către acestea prin sistemul național RO e-Factura, cu excepția situației în care beneficiarii au optat pentru utilizarea sistemului. 4. La articolul 10^7, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 10^7 (1) Agricultorii persoane fizice care aplică Regimul special pentru agricultori prevăzut la art. 315^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nu au obligația utilizării sistemului național RO e-Factura. 5. La articolul 10^7, alineatul (4) se abrogă. 6. La articolul 10^7, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: (5) Operatorii economici - persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, care livrează bunuri/ prestează servicii către persoanele prevăzute la alin. (1) nu au obligația transmiterii facturilor emise către acestea prin sistemul național RO e-Factura, cu excepția situației în care beneficiarii sunt înscriși în Registrul RO e-Factura opțional. 7. Articolul 10^8 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 10^8 (1) Procedura privind organizarea și înscrierea în cadrul Registrului RO e-Factura opțional, Registrului RO eFactura executări silite și Registrului RO e-Factura obligatoriu se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Registrul RO e-Factura opțional și Registrul RO e-Factura obligatoriu sunt publice și se afișează pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. (2) Furnizorii/Prestatorii care nu au obligația utilizării sistemului și care au fost înregistrați în Registrul RO e-Factura obligatoriu și cei înregistrați în Registrul RO e-Factura opțional pot solicita scoaterea din aceste registre, potrivit procedurii prevăzute la alin (1), și sunt scoși din Registrul RO e-Factura obligatoriu sau din Registrul RO e-Factura opțional începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care au solicitat scoaterea din acestea. 8. Articolul 10^10 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 10^10 (1) Furnizorii/Prestatorii care se identifică fiscal prin codul numeric personal nu au obligația să respecte prevederile art. 5, 9^1, art. 10 alin. (1) și art. 10^1 alin. (2). (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot opta pentru utilizarea sistemului național RO e-Factura. În situația în care optează pentru transmiterea facturilor în sistemul național RO e-Factura, aceste persoane sunt obligate să fie înregistrate în Registrul RO e-Factura opțional. (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) care au optat pentru utilizarea sistemului național RO e-Factura sunt înscrise în Registrul RO e-Factura opțional începând cu data de 1 a lunii următoare exercitării opțiunii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. IV
    Articolul IV (1) Prevederile art. III intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Procedura privind organizarea și înscrierea în cadrul Registrului RO e-Factura opțional, Registrului RO eFactura executări silite și Registrului RO e-Factura obligatoriu, prevăzută la art. 10^8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: OUG nr. 128 din 7 noiembrie 2024 — art. XII privind Legea 487/2002Lege · Art. XII: introducerea art. 22^1 în Legea 487/2002. · forma din 7 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. XII — introducerea art. 22^1 în Legea 487/2002
    Articolul XIIDupă articolul 22 din Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 13 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 22^1, cu următorul cuprins: + Articolul 22^1 (1) Pentru diagnosticarea, tratarea și reabilitarea persoanelor care suferă de dependențe de substanțe psihoactive sau alte comportamente adictive se pot organiza în cadrul spitalelor publice sau private centre pentru tratamentul adicțiilor care vor funcționa la nivel de secție, precum și centre pentru consiliere și monitorizare a persoanelor cu comportamente adictive.(2) Condițiile de organizare și funcționare se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marian Neacșu Ministrul finanțelor, Marcel-Ioan Boloș p. Ministrul sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, secretar de stat p. Ministrul muncii și solidarității sociale, Cristian-Vasile Bitea, secretar general Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu București, 7 noiembrie 2024.Nr. 128.----- * Image: logo Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro . Copyright © 2026 - Ministerul Justiției. Toate drepturile rezervate. - Termeni și Condiții * | Acasă * | Despre Proiect * | Facilități Oferite * | Legături Utile Versiune Beta A fost lansata versiunea Beta a Portalului Legislativ Fiind o versiune Beta, este posibil ca unele facilitati sa nu functioneze in mod corect. [Button: Inchide mesajul de atentionare] Datorita faptului ca folositi o versiune de Internet Explorer (Internet Explorer 8) foarte veche este posibil ca unele functionalitati sa fie dezactivate sau sa nu functioneze corect! Ce browser sa aleg? Image Google Chrome Descarca Browser Image Mozilla Firefox Descarca Browser Image Internet Explorer Descarca Browser Image Apple Safari Descarca Browser De ce sa actualizez browserul? Browserele invechite, cum ar fi Internet Explorer 8 (lansat în 2001) nu respecta standardele web, nu ofera unele facilitati noi browser-ului, cum ar fi de navigatie sau descarcare, managerul de tab-uri, si au probleme de securitate. Aceasta afecteaza, de asemenea, calitatea de redare site-uri web. [Button: Inchide mesajul de atentionare]
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Expertiza medico-legală, completările și obiecțiileC05 · 20 MIN · GHIDTratament, medicamente și recuperare: documentarea cheltuielilorC05 · 7 MIN · GHIDVenituri pierdute de un salariatC05 · 10 MIN · GHIDVenituri pierdute de PFA, independenți și persoane cu venituri variabileC05 · 10 MIN · GHIDPrejudicii viitoare și pierderea capacității de muncăC05 · 16 MIN · GHIDAfecțiuni anterioare și legătura cu accidentulC05 · 8 MIN · GHIDApar urmări noi după încheierea unor demersuri: ce trebuie analizatC05 · 11 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C05-013 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/consecinte-psihologice-ce-probe-pot-fi-relevante/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision