Afecțiuni anterioare și legătura cu accidentul
O afecțiune existentă înaintea accidentului nu răspunde, singură, la întrebarea ce prejudiciu a produs accidentul. Trebuie separate starea anterioară, eventuala agravare și consecințele fără legătură cu evenimentul. Nici excluderea întregului prejudiciu pentru că exista o boală, nici atribuirea întregii evoluții accidentului nu se presupun din cronologie. Evaluarea reglementată cere diferențiere și documente; concluziile medicale aparțin profesioniștilor competenți. [1] [2]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 8 minute
- CATEGORIE
- Vătămări corporale și consecințe
Cuprins · 14 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Trei întrebări, nu o singură etichetă
- 03Ce trebuie diferențiat în documente
- 04Cum construiesc cronologia fără să o transform în diagnostic
- 05Cine poate lămuri legătura medicală
- 06Întrebări neutre pentru clarificare
- 07O observație motivată indică exact problema
- 08Vulnerabilitatea nu trebuie confundată cu o contribuție culpabilă
- 09Ce rezultă și ce nu rezultă din Decizia nr. 12/2016
- 10Cum leg cheltuiala cerută de consecința documentată
- 11Date relevante, acces proporțional și aplicarea în timp
- 12Lista ta de pași
- 13Întrebări frecvente
- 14Surse și trimiteri
Cui se adresează
✓ SE APLICĂ DACĂ
Persoana vătămată care avea afecțiuni anterioare ori primește explicații divergente despre consecințele accidentului.
Pregătirea documentelor și întrebărilor în evaluarea RCA sau pentru expertiza judiciară, fără concluzii medicale proprii.
✕ NU ACOPERĂ
Diagnostic, tratament, stabilirea unui grad, punctaj traumatologic sau număr de zile medico-legale.
Calcul individual de despăgubiri, pensie, prestații ori împărțire procentuală a cauzalității.
Regimuri transfrontaliere, de muncă, contracte private speciale și autorizarea lucrărilor de construcție.
Trei întrebări, nu o singură etichetă
Pentru pregătirea dosarului, vulnerabilitate înseamnă aici o stare anterioară care poate conta în analiză; nu este prin ea însăși o culpă. Agravarea este înrăutățirea invocată a unei stări anterioare, a cărei existență și legătură cu accidentul trebuie evaluate. Cauzele concurente sunt factori despre care se susține că au contribuit la rezultat; denumirea lor nu stabilește procente sau un mecanism medical. Aceste repere organizează întrebările, nu oferă un diagnostic. [6] [3]
În cadrul evaluării de medicină de asigurări, ordinul cere diferențierea consecințelor asociate accidentului de patologiile anterioare ori de cele ulterioare fără legătură directă cauzală. Nu spune că orice boală preexistentă exclude automat orice despăgubire și nici că toate manifestările apărute după accident îi sunt imputabile. [2]
Ce trebuie diferențiat în documente
| Situație invocată | Întrebarea de lămurit | Scurtătura de evitat |
|---|---|---|
| Afecțiune cunoscută anterior | Ce era documentat înainte, inclusiv funcționarea și evoluția? | „Exista deja, deci totul este exclus.” |
| Agravare după accident | Ce schimbare este susținută și pe ce bază se leagă de eveniment? | „Este ulterior, deci este cauzat integral.” |
| Diagnostic formulat abia ulterior | Când există date despre apariție, nu doar despre denumire? | Confundarea datei diagnosticului cu data debutului |
| Mai mulți factori posibili | Ce explică fiecare, ce rămâne nesigur și ce documente lipsesc? | Împărțirea intuitivă în procente egale |
Acestea sunt întrebări neutre de documentare. Răspunsul poate rămâne limitat de lipsa datelor și trebuie să arate limitele, nu să le ascundă într-o formulare categorică. [2] [6] [9]
Cum construiesc cronologia fără să o transform în diagnostic
Păstrează actele anterioare relevante, documentele de la accident și cele ulterioare, cu data, emitentul și pagina. Notează separat ce declară persoana și ce consemnează fiecare document. Nu copia o presupunere dintr-o scrisoare într-o altă rubrică drept fapt medical cert. [7] [9]
Pentru fiecare schimbare invocată, arată primul document care o menționează, actele ulterioare care o confirmă ori o pun în discuție și intervalele fără documente. Dacă o informație lipsește, marchează lipsa. Absența unei mențiuni într-un singur act nu trebuie tratată automat ca dovadă că afecțiunea nu exista. [9]
Nu elimina documentele care par nefavorabile și nu încerca să corectezi tu un diagnostic. Prezintă documentele relevante în forma cerută de instituție și solicită lămurirea diferențelor. Pentru obținerea copiilor, citește documentele medicale; pentru simptomele și prezentarea ulterioară, Apar simptome după accident: documentare și demersuri de clarificat. [8] [7]
Cine poate lămuri legătura medicală
Documentele clinice, actul medico-legal și raportul de medicină de asigurări au obiecte diferite. Evaluarea RCA prevăzută de ordin nu înlocuiește automat expertiza dispusă de organul judiciar. În procesul civil, instanța încuviințează expertiza și poate solicita unui institut de specialitate lămurirea aspectelor pentru care sunt necesare cunoștințe de specialitate. [2] [10] [11]
Într-un dosar penal, nu aplica automat procedura ori termenele din Codul de procedură civilă: actul organului judiciar și normele procedurii respective stabilesc cadrul. Norma medico-legală cere obiective și materiale pentru lucrare. Pentru explicația distinctă a completărilor, obiecțiilor și unei expertize noi, citește Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile. [10]
Concluzia medicală nu hotărăște singură culpa juridică, încadrarea penală sau suma finală. În procesul civil, probele sunt apreciate împreună; regulile răspunderii și ale contribuției la prejudiciu trebuie analizate distinct de diagnosticul consemnat. [1] [3] [5]
Întrebări neutre pentru clarificare
Formulează întrebări, nu concluzii pe care evaluatorul să fie invitat doar să le confirme. De exemplu: „Ce elemente din actele anterioare sunt relevante pentru concluzia de la pagina indicată?”; „Ce date susțin diferența dintre starea anterioară și cea documentată ulterior?”; „Ce alte explicații au fost analizate și care sunt limitele diferențierii?”; „Ce document sau informație lipsește pentru a răspunde?” [12]
Pentru o agravare invocată, poți cere să fie explicate baza constatării, perioada la care se referă și gradul de certitudine al afirmației. Evită formulări precum „confirmați că accidentul a cauzat totul” sau „stabiliți un procent de 50%”. O proporție nu se inventează pentru a închide un gol în documente. Organul ori instituția competentă decide obiectivele admisibile și demersul necesar. [12] [10] [3]
O observație motivată indică exact problema
O fișă utilă de observații poate avea patru rubrici: pasajul din raport, documentul omis ori necorelat, diferența concretă și clarificarea solicitată. Indicarea paginii și a datei este mai utilă decât „nu sunt de acord”. Acest format este organizatoric, nu un formular legal obligatoriu. [13]
Exemplu fictiv, fără concluzie medicală: „La pagina X se menționează că nu au fost disponibile acte anterioare. Dosarul depus conține documentul Y, pagina Z. Solicit să se precizeze dacă a fost analizat și dacă schimbă explicația ori limitele concluziei.” Exemplul nu afirmă că documentul dovedește obligatoriu o anumită cauzalitate. [13] [8]
Raportul de medicină de asigurări are reguli pentru documentație insuficientă și pentru o nouă examinare când apar elemente clinice, funcționale ori de laborator noi. Aceste reguli nu echivalează cu un drept automat la înlocuirea expertului, anularea raportului sau repetarea expertizei judiciare. Nu există în acest ghid un termen universal de „contestare medicală”; verifică actul, procedura și etapa. [14] [10]
Vulnerabilitatea nu trebuie confundată cu o contribuție culpabilă
Art. 1371 Cod civil și art. 13 din Legea RCA privesc contribuția culpabilă a persoanei la producerea ori mărirea prejudiciului sau conduita relevantă în condițiile lor. Faptul că există o afecțiune anterioară nu descrie, prin el însuși, o asemenea conduită. Separarea este importantă: întrebarea despre ce a cauzat o consecință și întrebarea despre culpa victimei nu sunt aceeași întrebare. [3] [4] [18]
Aceasta nu înseamnă că afecțiunea anterioară este întotdeauna irelevantă sau că se repară orice evoluție medicală. Înseamnă că relevanța ei trebuie explicată în analiza cauzală, fără a transforma simpla vulnerabilitate într-o reducere procentuală automată. [1] [2] [18]
Ce rezultă și ce nu rezultă din Decizia nr. 12/2016
În Decizia nr. 12 din 16 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție ca hotărâre prealabilă, a doua problemă de drept și a doua dezlegare privesc contribuția culpabilă a victimei. Înalta Curte explică faptul că limitarea răspunderii poate opera pentru contribuția culpabilă și cauzală, chiar dacă fapta victimei nu este, separat, ilicită. Nu fixează un procent standard. [17]
Pasajele folosite aici nu soluționează un caz medical individual de agravare a unei boli anterioare. Delimitarea dintre o patologie și o conduită culpabilă este o aplicare prudentă a criteriului juridic, nu o concluzie medicală atribuită instanței. [17] [18]
Prima dezlegare din aceeași decizie, potrivit căreia, într-o cauză penală pentru vătămare corporală din culpă, numai victima infracțiunii putea obține despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială (art. 1391 alin. (1) Cod civil), nu mai descrie dreptul actual: după Decizia Curții Constituționale nr. 342/2024, Legea nr. 231/2025 a modificat textul, care, de la 19 decembrie 2025, recunoaște acest drept, în condițiile sale, și persoanelor prevăzute la alin. (2); vezi Traumă psihologică și afectarea relațiilor de familie.
Ghidul nu prezintă o serie de hotărâri comparabile care să stabilească o regulă uniformă de împărțire a prejudiciului între accident și boala anterioară. De asemenea, nu oferă o formulă de reducere, un coeficient sau o concluzie despre un dosar individual.
Cum leg cheltuiala cerută de consecința documentată
Pentru fiecare cheltuială ori nevoie viitoare, indică ce consecință este invocată, ce document o susține și ce perioadă privește. Când o cheltuială acoperă și nevoi anterioare accidentului, explică acest fapt și cere clarificarea părții relevante, fără să calculezi singur o fracție „medicală”. Prejudiciul viitor și evoluția ulterioară au condiții proprii, nu se dovedesc numai prin existența unei boli cronice. [1] [19] [9]
Un certificat social poate fi relevant pentru situația persoanei, dar nu răspunde automat la distribuirea cauzală a cheltuielilor. Pentru sprijin și adaptări, citește Sechele, dizabilitate și adaptarea locuinței ori vieții cotidiene; pentru pierderi viitoare, Prejudicii viitoare și pierderea capacității de muncă. În cererea RCA, înregistrează documentele și clarifică lista necesară. [16] [5] [23]
Date relevante, acces proporțional și aplicarea în timp
Istoricul medical relevant poate fi necesar, dar aceasta nu înseamnă transmiterea fără discernământ a tuturor informațiilor de sănătate oricui le solicită. Ordinul pentru evaluarea de asigurări impune condiții de necesitate, proporționalitate și protecție a datelor. Cere să fie explicate scopul și documentele necesare; nu publica online dosarul medical pentru a obține o părere informală. [15] [7]
Data accidentului, data cererii și data începerii procesului pot avea roluri diferite. Legea nr. 71/2011 raportează obligația extracontractuală la legea faptului, Codul de procedură civilă separă procesele noi de cele în curs, iar ordinul din 2022 are o regulă pentru cererile nesoluționate la intrarea lui în vigoare. Nu presupune că un mecanism nou se aplică identic oricărui dosar istoric. [20] [21] [22]
Acest ghid nu stabilește un termen de prescripție pentru situația individuală și nu recomandă amânarea demersurilor până când toate incertitudinile medicale dispar. Termenele și consecințele unui acord ori ale unei hotărâri trebuie verificate separat de organizarea cronologiei.
Lista ta de pași
Pentru o observație, indică pasajul, documentul, neconcordanța și lămurirea cerută, fără a redacta o concluzie medicală. [13]
Verifică destinatarul și scopul documentelor de sănătate; folosește canalul indicat de instituția competentă. [15]
Întrebări frecvente
Dacă aveam o boală, despăgubirea este automat redusă?
Un diagnostic apărut după accident dovedește că accidentul l-a produs?
Pot cere lămuriri dacă un document anterior nu apare în analiză?
De reținut
Arată cele 16 idei principale ale ghidului
Afecțiunile anterioare trebuie diferențiate de leziunile și consecințele legate cauzal de accident.
Vulnerabilitatea, agravarea și cauzele concurente sunt repere de întrebări, nu diagnostice ori procente.
Întrebările neutre nu impun evaluatorului o concluzie sau un procent dorit.
Observația motivată identifică pasajul, documentul, inconsistența și clarificarea, fără termen universal inventat.
Completarea documentației și o examinare nouă în cadrul ordinului din 2022 au condiții proprii.
Documentarea unui cost viitor presupune condițiile civile, nu doar existența unei afecțiuni cronice.
Datele de sănătate folosite în evaluarea de asigurări au cerințe de necesitate, proporționalitate și protecție.
Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 5 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.1357; PDF p.322(1)Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2)Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1385; PDF p.328(1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 4; textul dispozițieiArticolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 1371 alin. (1); PDF pp. 324–325(1)În cazul în care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ţinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Legea 132/2017, art. 13 alin. (1)În situația în care persoana prejudiciată a contribuit, din culpă, la producerea accidentului sau la mărirea prejudiciului, cel chemat să răspundă va fi ținut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 22Articolul 22 Stabilirea despăgubirilor(1) Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. (2) Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat.(3) Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.(4) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.(5) Stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă se realizează pe baza următoarelor criterii generale de evaluare:a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătății și A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București; b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate; c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la data producerii accidentului; d) despăgubirile se pot ajusta în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative; e) punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora. (6) Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.(7) Întinderea răspunderii civile delictuale a asiguratului nu poate depăși întinderea răspunderii contractuale a asigurătorului RCA, până la atingerea limitelor de răspundere prevăzute în asigurarea RCA.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 250Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art.264 alin.(1)–(2); PDF pp.95–95 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 4; textul dispozițieiArticolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 5; textul dispozițieiArticolul 5(1) Modul de cuantificare al severității leziunilor traumatice include trei parametri distincți:a) leziunea traumatică inițială, denumită în continuare LT, pentru care punctajul a fost constituit în funcție de consecințele morfologice, fiziologice ale leziunii; b) complicații posttraumatice, denumite în continuare CP, fiind acele complicații imediate și/sau acute sau cronice care beneficiază de recuperare terapeutică; c) consecințe posttraumatice permanente, denumite în continuare CPP, fiind acele complicații cu caracter permanent care nu se mai pot vindeca și care pot genera consecințe posttraumatice severe sau invaliditate, pentru care punctajul cuantifică gradul în care este afectată capacitatea unui individ de a funcționa normal în societate sau în mediul familial. (2) Daunalitatea asociată punctajului nu include nicio referire la costurile procedurilor medicale, chirurgicale și recuperatorii necesare pentru vindecarea sau reducerea deficitelor morfofiziologice evaluate.(3) În cazul leziunilor multiple se aplică metoda sumării leziunilor și complicațiilor pe măsură ce acestea se constituie, cu următoarele precizări:a) în cazul în care victima are mai multe leziuni, valoarea totală nu poate depăși valoarea corespunzătoare stării vegetative persistente, denumită în continuare SVP; valoarea acesteia din barem este de 200; b) în cazul în care o anumită leziune traumatică generează mai multe complicații se va calcula numărul total de puncte pentru fiecare complicație în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; c) în cazul în care o leziune traumatică generează mai multe CPP, în calcul se va lua strict punctajul celei mai severe CPP, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; d) în cazul în care o leziune traumatică generează atât CP, cât și CPP, în calcul vor fi incluse LT și punctajele pentru CP și CPP cu severitatea maximală, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; e) în cazul în care victima are mai multe LT, se vor suma valorile LT, CP și CPP pentru fiecare leziune în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 4; textul dispozițieiArticolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 10 alin. (1)–(2)(1) La întocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnată are următoarele obligații: a) să ia în considerare documentele medicale ale persoanei evaluate, emise de unități sanitare din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății sau a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și documentele medicale emise de unități medicale din străinătate, traduse și legalizate; b) să ia în considerare doar documentele medicale care prezintă următoarele elemente de siguranță: număr de înregistrare, ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului, care trebuie să menționeze specialitatea și codul medicului, iar în cazul fotocopiilor, mențiunea «conform cu originalul», atestată de medicul responsabil. (2) Atunci când este necesar, pot fi luate în considerare și alte documente relevante pentru stabilirea diagnosticului sau pentru a putea răspunde la obiectivele dispuse.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 250Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art.264; PDF p.95 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 9; textul dispozițieiArticolul 9(1) Actele medico-legale sunt raportul de expertiza, raportul de constatare, certificatul, buletinul de analiza și avizul.(2) În sensul prezentelor norme:a) prin raport de expertiză medico-legală se înțelege actul întocmit de un expert la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde datele privind expertiza efectuată. Raportul de expertiză medico-legală, suplimentul la raportul de expertiză medico-legală și raportul de nouă expertiză medico-legală se efectuează în situațiile și în conformitate cu prevederile titlului IV capitolul VII din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile art. 330-340 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare; din Alineatul (2) , Articolul 9 , Sectiunea 2 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.434 din 24 aprilie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 02 mai 2023 ) b) prin raport de constatare medico-legală se înțelege actul întocmit de medicul legist la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde date privind constatarea efectuată. Constatarea medico-legală se efectuează în situațiile prevăzute la art. 172 și 189 din Codul de procedură penală. din Alineatul (2) , Articolul 9 , Sectiunea 2 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.434 din 24 aprilie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 02 mai 2023 ) c) prin certificat medico-legal se înțelege actul întocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate și care cuprinde date privind examinarea medico-legală; d) prin buletin de analiza se înțelege actul întocmit de specialiștii instituțiilor de medicina legală sau de persoanele competente din cadrul instituțiilor de medicina legală, la cererea persoanelor interesate, și care cuprinde date privind examenul complementar; e) prin aviz medico-legal se înțelege actul întocmit de Comisia superioară medico-legală, precum și de comisiile de avizare și control al actelor medicale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aproba conținutul și concluziile actelor medico-legale și se recomanda efectuarea unor noi expertize sau se formulează concluzii proprii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 22; textul dispozițieiArticolul 22(1) Organele judiciare care dispun efectuarea unor constatări sau expertize medico-legale se adresează în scris instituției de medicina legală competente.(2) Documentul prin care se solicita efectuarea constatării sau expertizei medico-legale va cuprinde:a) datele de identificare a subiectului sau obiectului asupra căruia urmează să se efectueze lucrarea; b) tipul expertizei sau constatării medico-legale; c) întrebările la care medicul legist trebuie să răspundă; d) materialele și datele care sunt puse la dispoziție medicilor legisti; e) caracterul de urgenta și termenul sugerat pentru efectuarea lucrării. (3) În cazul expertizei psihiatrice și al avizelor solicitate comisiei superioare sau comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale se înaintează obligatoriu materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei.(4) În cazul în care sunt numiți și experți care reprezintă părțile interesate, se menționează datele de identitate ale acestora, pentru ca experții oficiali sa îi poată contacta în vederea efectuării lucrărilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 330 alin. (1)–(2)(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336. (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 4; textul dispozițieiArticolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 250Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art.264; PDF p.95 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 4; textul dispozițieiArticolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 8; textul dispozițieiArticolul 8 Prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv a celor legate de sănătate, și transmiterea acestora către medicii evaluatori sunt legale, sub rezerva luării de către entitățile menționate la art. 3 alin. (1) a unor măsuri adecvate și specifice pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate, atunci când prelucrarea este necesară și proporțională în scopul prevăzut la art. 3 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 85; textul dispozițieiArticolul 85(1) Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.(2) Încadrarea în grad și tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecția copilului.(3) Încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.(4) Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului județean, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului București, cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap și are următoarea componență:a) președinte - medic primar sau specialist în una dintre specialitățile: expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau medicină generală, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, cu drept de liberă practică; , Alineatul (4) , Articolul 85 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 146 din 20 iulie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 588 din 20 iulie 2026 ) a^1) vicepreședinte - medic primar sau specialist în una dintre specialitățile: expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau medicină generală, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, cu drept de liberă practică, propus de directorul executiv/directorul general al direcției generale de asistență socială și protecția copilului; , Alineatul (4) , Articolul 85 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 146 din 20 iulie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 588 din 20 iulie 2026 ) b) un medic primar sau specialist în una dintre specialitățile: expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau medicină generală, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, psihiatrie, oftalmologie, neurologie, oncologie, chirurgie, nefrologie, pneumologie, endocrinologie, cu drept de liberă practică, propus de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București. , Alineatul (4) , Articolul 85 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 146 din 20 iulie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 588 din 20 iulie 2026 ) c) un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în beneficiul persoanelor cu handicap; d) un psiholog; e) un asistent social; f) un membru licențiat în științe juridice și cu experiență în dizabilitate. (5) Componența nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin hotărâre de către consiliile județene sau, după caz, locale ale sectoarelor municipiului București, cu avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. (6) Președintele comisiei de evaluare, fără a fi funcționar public, poate face parte din structura de personal a direcției. (7) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv președintele și vicepreședintele, au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 5% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București. Plata indemnizației se suportă din bugetele consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București. Cuantumul lunar brut al indemnizațiilor de ședință, pentru fiecare membru al comisiei de evaluare, nu poate depăși 35% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București și se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care a participat în luna respectivă. (8) Președintele, vicepreședintele și membrii comisiei de evaluare nu fac parte din Serviciul de evaluare complexă. (9) Activitatea de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de personal care face parte din structura direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliilor județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București. (10) Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății. Notă A se vedea ORDINUL nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 27 decembrie 2007.(11) În cazul în care președintele comisiei de evaluare nu poate participa la lucrările comisiei, acestea vor fi conduse de către vicepreședinte.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 87; textul dispozițieiArticolul 87(1) Comisia de evaluare are următoarele atribuții principale:a) stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate a certificatului, după caz, data ivirii handicapului, orientarea profesională a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă; a alin. (1) al art. 87 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 136 din 18 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 23 iulie 2012, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. ) b) stabilește măsurile de protecție a adultului cu handicap, în condițiile legii; c) abrogată; a alin. (1) al art. 87 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 136 din 18 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 23 iulie 2012, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. ) d) revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; e) soluționează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist; f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecție stabilite și obligațiile ce le revin; g) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activitățile pe care le întreprinde. h) identifică toate beneficiile care se cuvin adultului încadrat în grad de handicap acordate în baza certificatului de încadrare în grad de handicap; i) transmite în numele și pentru beneficiar certificatul de încadrare în grad de handicap, la solicitarea adultului încadrat în grad de handicap sau al reprezentantului legal al acestuia, după caz, în vederea acordării beneficiilor prevăzute la lit. h), tuturor autorităților și instituțiilor competente. Modelul solicitării se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (1^1) Pentru persoanele cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare este obligată să stabilească un termen permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară prezentarea acestora la reevaluările periodice. (1^2) Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepția celor prevăzute la alin. (1^1), evaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare și informare a acesteia cu privire la data și ora efectuării evaluării periodice. (1^3) Autoritățile publice responsabile cu elaborarea criteriilor de evaluare și încadrare în grad de handicap au obligația stabilirii afecțiunilor medicale care întrunesc caracterul ireversibil. (2) Comisia de evaluare îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.(3) Organizarea și metodologia de funcționare a comisiei de evaluare se reglementează prin hotărâre a Guvernului.(4) Încadrarea sau respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru. (5) Certificatul emis potrivit prevederilor alin. (4) poate fi contestat de către titularul acestuia, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. (6) Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 88; textul dispozițieiArticolul 88 În vederea exercitării atribuțiilor ce revin comisiei de evaluare, se înființează serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, în cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 89; textul dispozițieiArticolul 89(1) Odată cu emiterea certificatului de încadrare în grad și tip de handicap, comisia de evaluare are obligația de a elabora programul individual de reabilitare și integrare socială a adultului cu handicap.(2) Programul individual de reabilitare și integrare socială a adultului cu handicap, prevăzut la alin. (1), se comunică serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, care are obligația de a-l aduce la cunoștință managerului de caz definit la art. 5 pct. 23 din lege. (3) Certificatul prevăzut la alin. (1) dă dreptul adultului cu handicap de a beneficia de dispozițiile prevăzute de lege pentru gradul de handicap respectiv.(4) Programul individual de reabilitare și integrare socială prevăzut la alin. (1) se întocmește și se revizuiește în conformitate cu normele metodologice*) de aplicare a prevederilor prezentei legi. Notă
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: ÎCCJ, Decizia nr. 12 din 16 mai 2016 — hotărâre prealabilă în materie penalăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
VIII — contribuția culpabilă în lanțul cauzalPrin urmare, în legătură cu cea de-a doua chestiune de drept care face obiectul sesizării, ceea ce interesează este vinovăţia, sub forma intenţiei sau culpei, aşa cum sunt definite prin dispoziţiile art. 16 alin. (2) şi (3) din Codul civil, şi nu caracterul licit sau ilicit al faptei victimei, atât timp cât se reţine existenţa unei fapte culpabile concurente care se înscrie în lanţul cauzal generator al prejudiciului şi care constituie o circumstanţă legală de diminuare a obligaţiei de despăgubire aflate în sarcina făptuitorului.
Textul în documentul-sursă ↗Secțiunea VIII, a doua chestiune: paragraful „Dispoziţiile art. 1.371…”Dispoziţiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil nu instituie condiţia ca victima să săvârşească ea însăşi o faptă ilicită, cum este în cazul făptuitorului, fiind relevantă în ipoteza reglementată de norma juridică în discuţie doar examinarea atitudinii victimei, din perspectiva vinovăţiei acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv — a doua dezlegare; fără procent prestabilitDispoziţiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că autorul faptei va fi ţinut să răspundă numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o în cazul în care victima prejudiciului a contribuit şi ea cu vinovăţie la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu l-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: ÎCCJ, Decizia nr. 12 din 16 mai 2016 — hotărâre prealabilă în materie penalăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
VIII — contribuția culpabilă în lanțul cauzalPrin urmare, în legătură cu cea de-a doua chestiune de drept care face obiectul sesizării, ceea ce interesează este vinovăţia, sub forma intenţiei sau culpei, aşa cum sunt definite prin dispoziţiile art. 16 alin. (2) şi (3) din Codul civil, şi nu caracterul licit sau ilicit al faptei victimei, atât timp cât se reţine existenţa unei fapte culpabile concurente care se înscrie în lanţul cauzal generator al prejudiciului şi care constituie o circumstanţă legală de diminuare a obligaţiei de despăgubire aflate în sarcina făptuitorului.
Textul în documentul-sursă ↗Secțiunea VIII, a doua chestiune: paragraful „Dispoziţiile art. 1.371…”Dispoziţiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil nu instituie condiţia ca victima să săvârşească ea însăşi o faptă ilicită, cum este în cazul făptuitorului, fiind relevantă în ipoteza reglementată de norma juridică în discuţie doar examinarea atitudinii victimei, din perspectiva vinovăţiei acesteia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 1385 alin. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1386 alin. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1387; PDF p.328,329(1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.103Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.24Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026(1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 7; textul dispozițieiArticolul 7 Cererea persoanei prejudiciate, a asigurătorului RCA, a BAAR sau FGA nesoluționată până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se soluționează conform prevederilor prezentului ordin.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 9; textul dispozițieiArticolul 9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.18 alin.(2), introducere · forma extrasului din 4 decembrie 2023La avizarea daunelor în legătură cu producerea unui eveniment asigurat prin contractul RCA, asigurătorul RCA deschide dosarul de daună procedând la:
Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.