Sechele, dizabilitate și adaptarea locuinței ori vieții cotidiene

01Contează nevoia, nu eticheta

02Documentele răspund unor întrebări diferite

03Cum construiesc o fișă a nevoilor și costurilor

04Cum documentez o adaptare fără să cer automat o renovare integrală

05Cheltuiala, prestația socială și prejudiciul nepatrimonial: cum le separ

06Sprijinul social: un traseu separat de dosarul RCA

07Gradul și termenul permanent nu se aleg dintr-o etichetă

08Contestația certificatului: termen și obiect propriu

09Dosarul pentru despăgubiri și limitele unei evaluări

10Aplicarea în timp și limitele exemplelor judiciare

§Termene și repere procedurale

!De reținut

#Surse și trimiteri

1. 1
   Sursa 1: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (1)–(2), art. 1387 alin. (1); PDF p. 328–329 (indici 327–328). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 1385 alin. (1), (2), (3); PDF p. 328

   (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1387 alin. (1); PDF p. 328–329

   În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale.

   Textul în documentul-sursă ↗
2. 2
   Sursa 2: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapLege · Art. 85 alin. (1)–(4); art. 87 alin. (1), (4); art. 88–89.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 4 extrase citate

   Art. 85; textul dispoziției

   Articolul 85(1) Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.(2) Încadrarea în grad și tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecția copilului.(3) Încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de evaluare.(4) Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului județean, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului București, cu activitate decizională în materia încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap și are următoarea componență:a) președinte - medic primar sau specialist în una dintre specialitățile: expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau medicină generală, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, cu drept de liberă practică; , Alineatul (4) , Articolul 85 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 146 din 20 iulie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 588 din 20 iulie 2026 ) a^1) vicepreședinte - medic primar sau specialist în una dintre specialitățile: expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau medicină generală, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, cu drept de liberă practică, propus de directorul executiv/directorul general al direcției generale de asistență socială și protecția copilului; , Alineatul (4) , Articolul 85 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 146 din 20 iulie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 588 din 20 iulie 2026 ) b) un medic primar sau specialist în una dintre specialitățile: expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de familie sau medicină generală, medicină internă, medicină fizică și de reabilitare, psihiatrie, oftalmologie, neurologie, oncologie, chirurgie, nefrologie, pneumologie, endocrinologie, cu drept de liberă practică, propus de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București. , Alineatul (4) , Articolul 85 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 3. , Articolul I din LEGEA nr. 146 din 20 iulie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 588 din 20 iulie 2026 ) c) un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități în beneficiul persoanelor cu handicap; d) un psiholog; e) un asistent social; f) un membru licențiat în științe juridice și cu experiență în dizabilitate. (5) Componența nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin hotărâre de către consiliile județene sau, după caz, locale ale sectoarelor municipiului București, cu avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. (6) Președintele comisiei de evaluare, fără a fi funcționar public, poate face parte din structura de personal a direcției. (7) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv președintele și vicepreședintele, au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 5% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București. Plata indemnizației se suportă din bugetele consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București. Cuantumul lunar brut al indemnizațiilor de ședință, pentru fiecare membru al comisiei de evaluare, nu poate depăși 35% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București și se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care a participat în luna respectivă. (8) Președintele, vicepreședintele și membrii comisiei de evaluare nu fac parte din Serviciul de evaluare complexă. (9) Activitatea de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de personal care face parte din structura direcției generale de asistență socială și protecția copilului din subordinea consiliilor județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București. (10) Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății. Notă A se vedea ORDINUL nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 885 din 27 decembrie 2007.(11) În cazul în care președintele comisiei de evaluare nu poate participa la lucrările comisiei, acestea vor fi conduse de către vicepreședinte.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 87; textul dispoziției

   Articolul 87(1) Comisia de evaluare are următoarele atribuții principale:a) stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate a certificatului, după caz, data ivirii handicapului, orientarea profesională a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă; a alin. (1) al art. 87 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 136 din 18 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 23 iulie 2012, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. ) b) stabilește măsurile de protecție a adultului cu handicap, în condițiile legii; c) abrogată; a alin. (1) al art. 87 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 136 din 18 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 23 iulie 2012, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. ) d) revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; e) soluționează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist; f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecție stabilite și obligațiile ce le revin; g) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activitățile pe care le întreprinde. h) identifică toate beneficiile care se cuvin adultului încadrat în grad de handicap acordate în baza certificatului de încadrare în grad de handicap; i) transmite în numele și pentru beneficiar certificatul de încadrare în grad de handicap, la solicitarea adultului încadrat în grad de handicap sau al reprezentantului legal al acestuia, după caz, în vederea acordării beneficiilor prevăzute la lit. h), tuturor autorităților și instituțiilor competente. Modelul solicitării se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (1^1) Pentru persoanele cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare este obligată să stabilească un termen permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară prezentarea acestora la reevaluările periodice. (1^2) Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepția celor prevăzute la alin. (1^1), evaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare și informare a acesteia cu privire la data și ora efectuării evaluării periodice. (1^3) Autoritățile publice responsabile cu elaborarea criteriilor de evaluare și încadrare în grad de handicap au obligația stabilirii afecțiunilor medicale care întrunesc caracterul ireversibil. (2) Comisia de evaluare îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.(3) Organizarea și metodologia de funcționare a comisiei de evaluare se reglementează prin hotărâre a Guvernului.(4) Încadrarea sau respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru. (5) Certificatul emis potrivit prevederilor alin. (4) poate fi contestat de către titularul acestuia, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. (6) Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 88; textul dispoziției

   Articolul 88 În vederea exercitării atribuțiilor ce revin comisiei de evaluare, se înființează serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, în cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 89; textul dispoziției

   Articolul 89(1) Odată cu emiterea certificatului de încadrare în grad și tip de handicap, comisia de evaluare are obligația de a elabora programul individual de reabilitare și integrare socială a adultului cu handicap.(2) Programul individual de reabilitare și integrare socială a adultului cu handicap, prevăzut la alin. (1), se comunică serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, care are obligația de a-l aduce la cunoștință managerului de caz definit la art. 5 pct. 23 din lege. (3) Certificatul prevăzut la alin. (1) dă dreptul adultului cu handicap de a beneficia de dispozițiile prevăzute de lege pentru gradul de handicap respectiv.(4) Programul individual de reabilitare și integrare socială prevăzut la alin. (1) se întocmește și se revizuiește în conformitate cu normele metodologice*) de aplicare a prevederilor prezentei legi. Notă

   Textul în documentul-sursă ↗
3. 3
   Sursa 3: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 5 alin. (1) lit. c), alin. (2); art. 4 alin. (4).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 5; textul dispoziției

   Articolul 5(1) Modul de cuantificare al severității leziunilor traumatice include trei parametri distincți:a) leziunea traumatică inițială, denumită în continuare LT, pentru care punctajul a fost constituit în funcție de consecințele morfologice, fiziologice ale leziunii; b) complicații posttraumatice, denumite în continuare CP, fiind acele complicații imediate și/sau acute sau cronice care beneficiază de recuperare terapeutică; c) consecințe posttraumatice permanente, denumite în continuare CPP, fiind acele complicații cu caracter permanent care nu se mai pot vindeca și care pot genera consecințe posttraumatice severe sau invaliditate, pentru care punctajul cuantifică gradul în care este afectată capacitatea unui individ de a funcționa normal în societate sau în mediul familial. (2) Daunalitatea asociată punctajului nu include nicio referire la costurile procedurilor medicale, chirurgicale și recuperatorii necesare pentru vindecarea sau reducerea deficitelor morfofiziologice evaluate.(3) În cazul leziunilor multiple se aplică metoda sumării leziunilor și complicațiilor pe măsură ce acestea se constituie, cu următoarele precizări:a) în cazul în care victima are mai multe leziuni, valoarea totală nu poate depăși valoarea corespunzătoare stării vegetative persistente, denumită în continuare SVP; valoarea acesteia din barem este de 200; b) în cazul în care o anumită leziune traumatică generează mai multe complicații se va calcula numărul total de puncte pentru fiecare complicație în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; c) în cazul în care o leziune traumatică generează mai multe CPP, în calcul se va lua strict punctajul celei mai severe CPP, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; d) în cazul în care o leziune traumatică generează atât CP, cât și CPP, în calcul vor fi incluse LT și punctajele pentru CP și CPP cu severitatea maximală, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; e) în cazul în care victima are mai multe LT, se vor suma valorile LT, CP și CPP pentru fiecare leziune în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 4; textul dispoziției

   Articolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.

   Textul în documentul-sursă ↗
4. 4
   Sursa 4: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleNormă · Art. 9 alin. (1)–(2), art. 22. · forma din 24 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 9; textul dispoziției

   Articolul 9(1) Actele medico-legale sunt raportul de expertiza, raportul de constatare, certificatul, buletinul de analiza și avizul.(2) În sensul prezentelor norme:a) prin raport de expertiză medico-legală se înțelege actul întocmit de un expert la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde datele privind expertiza efectuată. Raportul de expertiză medico-legală, suplimentul la raportul de expertiză medico-legală și raportul de nouă expertiză medico-legală se efectuează în situațiile și în conformitate cu prevederile titlului IV capitolul VII din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile art. 330-340 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare; din Alineatul (2) , Articolul 9 , Sectiunea 2 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.434 din 24 aprilie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 02 mai 2023 ) b) prin raport de constatare medico-legală se înțelege actul întocmit de medicul legist la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde date privind constatarea efectuată. Constatarea medico-legală se efectuează în situațiile prevăzute la art. 172 și 189 din Codul de procedură penală. din Alineatul (2) , Articolul 9 , Sectiunea 2 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.434 din 24 aprilie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 02 mai 2023 ) c) prin certificat medico-legal se înțelege actul întocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate și care cuprinde date privind examinarea medico-legală; d) prin buletin de analiza se înțelege actul întocmit de specialiștii instituțiilor de medicina legală sau de persoanele competente din cadrul instituțiilor de medicina legală, la cererea persoanelor interesate, și care cuprinde date privind examenul complementar; e) prin aviz medico-legal se înțelege actul întocmit de Comisia superioară medico-legală, precum și de comisiile de avizare și control al actelor medicale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aproba conținutul și concluziile actelor medico-legale și se recomanda efectuarea unor noi expertize sau se formulează concluzii proprii.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 22; textul dispoziției

   Articolul 22(1) Organele judiciare care dispun efectuarea unor constatări sau expertize medico-legale se adresează în scris instituției de medicina legală competente.(2) Documentul prin care se solicita efectuarea constatării sau expertizei medico-legale va cuprinde:a) datele de identificare a subiectului sau obiectului asupra căruia urmează să se efectueze lucrarea; b) tipul expertizei sau constatării medico-legale; c) întrebările la care medicul legist trebuie să răspundă; d) materialele și datele care sunt puse la dispoziție medicilor legisti; e) caracterul de urgenta și termenul sugerat pentru efectuarea lucrării. (3) În cazul expertizei psihiatrice și al avizelor solicitate comisiei superioare sau comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale se înaintează obligatoriu materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei.(4) În cazul în care sunt numiți și experți care reprezintă părțile interesate, se menționează datele de identitate ale acestora, pentru ca experții oficiali sa îi poată contacta în vederea efectuării lucrărilor.

   Textul în documentul-sursă ↗
5. 5
   Sursa 5: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 22 alin. (4)–(6). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art. 22

   Articolul 22 Stabilirea despăgubirilor(1) Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. (2) Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat.(3) Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.(4) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.(5) Stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă se realizează pe baza următoarelor criterii generale de evaluare:a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătății și A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București; b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate; c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la data producerii accidentului; d) despăgubirile se pot ajusta în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative; e) punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora. (6) Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.(7) Întinderea răspunderii civile delictuale a asiguratului nu poate depăși întinderea răspunderii contractuale a asigurătorului RCA, până la atingerea limitelor de răspundere prevăzute în asigurarea RCA.

   Textul în documentul-sursă ↗
6. 6
   Sursa 6: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 249–250; art. 264 alin. (1)–(2); art. 330 alin. (1)–(2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 4 extrase citate

   Art.249

   Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 250

   Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.264 alin.(1)–(2); PDF pp.95–95 · forma extrasului din 10 martie 2026

   (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 330 alin. (1)–(2)

   (1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336. (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

   Textul în documentul-sursă ↗
7. 7
   Sursa 7: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (2), art. 1386 alin. (3)–(4); PDF p. 328 (indice 327). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 1385 alin. (2)

   Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1386; PDF p.328

   (1)Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3)Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.

   Textul în documentul-sursă ↗
8. 8
   Sursa 8: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (1)–(2) și art. 1387 alin. (1); PDF p. 328–329. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 1385 alin. (1), (2), (3); PDF p. 328

   (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1387 alin. (1); PDF p. 328–329

   În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale.

   Textul în documentul-sursă ↗
9. 9
   Sursa 9: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 249–250 și art. 264. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art.249

   Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 250

   Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.264; PDF p.95 · forma extrasului din 10 martie 2026

   (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.

   Textul în documentul-sursă ↗
10. 10
    Sursa 10: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 26 alin. (1), introducere și lit. a) pct. (iv). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 26 — PDF pp. 27–27 · forma extrasului din 4 decembrie 2023

    ARTICOLUL 26 Vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii sau decesul La stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul vătămărilor integrităţii corporale sau sănătăţii sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele: a) în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii: (i) diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, probate cu documente justificative, şi indemnizaţia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical; (ii) venitul mediu lunar net realizat în ultimul an din activităţi desfăşurate de persoana prejudiciată ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; (iii) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; (iv) eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, şi alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; (v) cheltuielile cu asistenţi personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă n u mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; (vi) prejudicii nepatrimoniale stabilite conform prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017; b) în caz de deces: (i) cheltuieli directe şi indirecte prilejuite de înmormântare, probate cu documente justificative; (ii) veniturile nete nerealizate şi alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului şi până la data decesului, prevăzute la lit. a), dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului; (iii) prejudicii nepatrimoniale.

    Textul în documentul-sursă ↗
11. 11
    Sursa 11: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1391 alin. (1), prima teză; PDF p. 330 (indice 329). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 1391 alin. (1); PDF p. 330

    În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată victimei directe şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială. Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială şi persoanele prevăzute la alin. (2). La stabilirea acestora, instanţa va avea în vedere aspecte precum relaţia dintre victima directă şi persoana care se pretinde indirect vătămată, gravitatea vătămării corporale a victimei directe, caracterul său permanent şi iremediabil, care să afecteze sever ori în mod excepţional posibilităţile de viaţă familială ale victimelor indirecte în interacţiunea lor cu victima directă.

    Textul în documentul-sursă ↗
12. 12
    Sursa 12: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapLege · Art. 31 alin. (1)–(3); art. 35 alin. (1).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 31; textul dispoziției

    Articolul 31(1) Dreptul la asistență socială sub formă de servicii sociale se acordă la cerere sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condițiile prevăzute de lege.(2) Cererea pentru acordarea dreptului la servicii sociale se înregistrează la autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap.(3) Cererea și actele doveditoare se depun spre înregistrare de persoana cu handicap, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist sau organizația neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap.(4) În vederea asigurării serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri speciale:a) să creeze condiții de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap; b) să inițieze, să susțină și să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, în colaborare sau în parteneriat cu persoane juridice, publice ori private; c) să asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale: asistenți sociali, psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuți, pedagogi de recuperare, logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializați, medici psihiatri, medici dentiști, infirmieri; d) să implice în activitățile de îngrijire, reabilitare și integrare a persoanei cu handicap familia acesteia; e) să asigure instruirea în problematica specifică a persoanei cu handicap a personalului care își desfășoară activitatea în sistemul de protecție a persoanelor cu handicap, inclusiv a asistenților personali și a asistenților personali profesioniști; f) să dezvolte și să sprijine programe de colaborare între părinți și specialiști în domeniul handicapului, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private; g) să înființeze și să susțină sistemul bazat pe managementul de caz în protecția persoanei cu handicap; h) să încurajeze și să susțină activitățile de voluntariat; i) să asigure asistență și îngrijire sociomedicală la domiciliul persoanei cu handicap.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 35; textul dispoziției

    Articolul 35(1) Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale.(2) Copilul cu handicap grav are dreptul la un asistent personal.

    Textul în documentul-sursă ↗
13. 13
    Sursa 13: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapLege · Art. 27 alin. (1).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 27; textul dispoziției

    Articolul 27(1) Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru achiziționarea unui singur autovehicul și pentru adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces, cu condiția plății la scadență a ratelor creditului, dar și cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani. În cazul achiziționării de autovehicule adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap netransferabile, dependente de scaunul cu rotile, valoarea creditului nu poate depăși 20.000 de euro, perioada de rambursare fiind de 15 ani. (1^1) Persoanele care au contractat un credit în condițiile prevăzute la alin. (1) și cărora, în urma reevaluării, li s-a schimbat încadrarea în gradul de handicap beneficiază în continuare de aceleași condiții de rambursare până la achitarea creditului. (1^2) Persoanele adulte cu dizabilitate gravă sau accentuată, reprezentanții legali ai acestora, precum și reprezentanții legali ai copiilor cu dizabilitate gravă sau accentuată beneficiază de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru tehnologii asistive și de acces, cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani. (2) Beneficiază de prevederile alin. (1) și familia sau persoana care are în îngrijire cel puțin un copil cu handicap grav ori accentuat.(3) Metodologia de preluare de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București a contractelor privind angajamentul de plată a dobânzii încheiate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și de asigurare a transferurilor financiare se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.

    Textul în documentul-sursă ↗
14. 14
    Sursa 14: Metodologia privind comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin HG nr. 430/2008Normă · Art. 6 alin. (1)–(6), mai ales alin. (4)–(5) și (6) lit. a). · forma din 14 decembrie 2016Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    art. 6 alin. (1)–(6), forma 14.12.2016

    Articolul 6 (1) Exercitarea atribuţiilor privind informarea adultului cu handicap sau a reprezentantului legal al acestuia cu privire la măsurile de protecţie stabilite, potrivit art. 2 lit. f), se realizează prin secretariatul comisiei de evaluare. Informaţiile privind modalitatea de încadrare în grad de handicap pot fi obţinute de la secretariatul comisiei de evaluare de orice persoană fizică sau juridică interesată. (2) Cererea-tip de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4. (3) Cererea-tip de evaluare complexă poate fi obţinută de pe site-urile direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare DGASPC, de la DGASPC, primăria de domiciliu sau din alte surse. (4) Documentele necesare în vederea evaluării complexe sunt următoarele: a) cerere-tip de evaluare complexă, întocmită potrivit alin. (2); b) copie de pe documentele de identitate; c) documente medicale; d) ancheta socială efectuată de serviciul social specializat din cadrul primăriei în a cărei rază are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap, potrivit modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 6. (5) Documentele medicale menţionate la alin. (4) lit. c) sunt: a) referat privind situaţia medicală prezentă, întocmit de medicul specialist; b) scrisoare medicală-tip de la medicul de familie, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5, numai în situaţia primei prezentări la serviciul de evaluare complexă; c) investigaţii paraclinice solicitate de serviciul de evaluare complexă. (6) Cererea-tip de evaluare complexă, însoţită de documentele necesare prevăzute la alin. (4): a) se depune de către persoana solicitantă, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal profesionist, organizaţia neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap sau, în lipsa acestora, de către orice persoană care o reprezintă, la registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reşedinţă sau la registratura DGASPC; b) în cazul persoanelor care solicită reevaluarea, se depune cu 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad de handicap; c) se transmite serviciului de evaluare complexă, obligatoriu, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrare, de către primărie, şi în termen de 24 de ore de la înregistrare, de către DGASPC.

    Textul în documentul-sursă ↗
15. 15
    Sursa 15: Ordinul nr. 2.300/1.457/2025 privind criteriile medico-psihosociale și criteriile pentru termen permanentNormă · Art. 1–6, în special art. 6: abrogarea Ordinului nr. 762/1.992/2007. · forma din 20 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 6 extrase citate

    Art. 1; textul dispoziției

    Articolul 1 Se aprobă criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, prevăzute în anexa nr. 1 .

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 2; textul dispoziției

    Articolul 2 Se aprobă criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește termenul de valabilitate permanent pentru încadrarea în grad de handicap a persoanelor cu dizabilități, prevăzute în anexa nr. 2 .

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 3; textul dispoziției

    Articolul 3 Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, precum și comisiile județene de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, respectiv ale sectoarelor municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 4; textul dispoziției

    Articolul 4 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.*) Anexele nr. 1 și 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 5; textul dispoziției

    Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 6; textul dispoziției

    Articolul 6 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 și 885 bis din 27 decembrie 2007, cu modificările și completările ulterioare. p. Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Gheorghița Daniela Barbu, secretar de stat p. Ministrul sănătății, Claudiu Constantin Damian, secretar de stat

    Textul în documentul-sursă ↗
16. 16
    Sursa 16: Criterii medico-psihosociale din 3 noiembrie 2025 — anexa nr. 1 la Ordinul nr. 2.300/1.457/2025Normă · Introducerea și cap. 7, fragmente privind autonomia, sprijinul și adaptarea mediului. · forma din 3 noiembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    cap. 7, scala de incapacitate Barthel — autonomia și ajutorul exterior

    *** SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL Măsoară performanțele pacientului în zece activități ale vieții cotidiene în funcție de ajutorul exterior necesar. Scorul maxim este de 100 de puncte și corespunde unei autonomii complete. Scorul de 60 de puncte semnifică "independența asistată", iar cel de 75 de puncte - cvasiindependența.

    Textul în documentul-sursă ↗

    cap. 7, funcții motorii — participare, sprijin și adaptarea accesului

    | În funcție de rezultatul evaluării complexe, persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, în situația în care are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire și autogospodărire și necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal, atunci când necesită sprijin parțial pentru unele activități cotidiene.Monitorizare medicală la domiciliu pentru recuperare (CFM) și pentru prevenirea leziunilor de decubit Asigurarea mijloacelor de transport adecvat (cărucioare - alte dispozitive) sau de mobilizare (fotoliu rulant)Pentru cei care sunt încadrați în muncă și folosesc fotoliul rulant sunt necesare accesibilizarea spațiului de lucru, precum și eliberarea căilor de acces pentru a permite persoanei cu handicap să ajungă la locul de muncă.Adaptarea accesului în instituțiile publice și în mijloacele de transport în comun

    Textul în documentul-sursă ↗
17. 17
    Sursa 17: Criterii pentru termen permanent — anexa nr. 2 la Ordinul nr. 2.300/1.457/2025Normă · Art. I–III, citire selectivă: situații distincte pentru termen permanent și alte valabilități. · forma din 20 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    art. II

    + Articolul II Se stabilește termen de valabilitate permanent pentru certificatul de încadrare în grad de handicap după cel puțin două evaluări ale persoanelor diagnosticate cu alte afecțiuni medicale, cuprinse în Anexa I la Ordinul pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare, cu evoluție îndelungată (minimum 5 ani de la diagnosticare și inițierea tratamentului) și afectări cronice stabile, fără potențial de reversibilitate sub terapiile disponibile, confirmate prin documente medicale susținute de investigații clinice și paraclinice specifice, menționate la capitolele consacrate.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. III

    + Articolul III Pentru alte situații decât cele prevăzute la art. I și art. II, termenul de valabilitate al certificatului de încadrare în grad de handicap este de 24 luni pentru afecțiuni cu evoluție staționară sau progresivă și de 12 luni pentru afecțiuni cu potențial reversibil prin terapiile aplicate sau cele care necesită investigații suplimentare pentru stabilirea prognosticului recuperator.

    Textul în documentul-sursă ↗
18. 18
    Sursa 18: Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicapLege · Art. 87 alin. (1^1), (5); art. 90^2 alin. (4).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 87; textul dispoziției

    Articolul 87(1) Comisia de evaluare are următoarele atribuții principale:a) stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate a certificatului, după caz, data ivirii handicapului, orientarea profesională a adultului cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă; a alin. (1) al art. 87 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 136 din 18 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 23 iulie 2012, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. ) b) stabilește măsurile de protecție a adultului cu handicap, în condițiile legii; c) abrogată; a alin. (1) al art. 87 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 136 din 18 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 23 iulie 2012, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 20 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. ) d) revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; e) soluționează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist; f) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecție stabilite și obligațiile ce le revin; g) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activitățile pe care le întreprinde. h) identifică toate beneficiile care se cuvin adultului încadrat în grad de handicap acordate în baza certificatului de încadrare în grad de handicap; i) transmite în numele și pentru beneficiar certificatul de încadrare în grad de handicap, la solicitarea adultului încadrat în grad de handicap sau al reprezentantului legal al acestuia, după caz, în vederea acordării beneficiilor prevăzute la lit. h), tuturor autorităților și instituțiilor competente. Modelul solicitării se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. (1^1) Pentru persoanele cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare este obligată să stabilească un termen permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară prezentarea acestora la reevaluările periodice. (1^2) Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepția celor prevăzute la alin. (1^1), evaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare și informare a acesteia cu privire la data și ora efectuării evaluării periodice. (1^3) Autoritățile publice responsabile cu elaborarea criteriilor de evaluare și încadrare în grad de handicap au obligația stabilirii afecțiunilor medicale care întrunesc caracterul ireversibil. (2) Comisia de evaluare îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.(3) Organizarea și metodologia de funcționare a comisiei de evaluare se reglementează prin hotărâre a Guvernului.(4) Încadrarea sau respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă prin certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită de taxa de timbru. (5) Certificatul emis potrivit prevederilor alin. (4) poate fi contestat de către titularul acestuia, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, la Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. (6) Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 90^2

    Articolul 90^2(1) Principalele atribuții ale Comisiei superioare sunt:a) asigură coordonarea metodologică și monitorizarea activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap; a^1) elaborează, modifică și/sau completează Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap a persoanelor adulte, aprobate prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități; a^2) soluționează, prin admitere sau respingere, contestațiile formulate în condițiile prevăzute la art. 87 alin. (5), la certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisiile de evaluare, și transmite soluția comisiilor de evaluare județene sau ale sectoarelor municipiului București, pentru punerea ei în aplicare; din Alineatul (1) , Articolul 90^2 , Capitolul VI a fost abrogată de Punctul 33, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 51 din 30 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 508 din 30 iunie 2017 ) c) stabilește prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, în următoarele situații:1. ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acțiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale sau prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități; 2. ca urmare a autosesizării; 3. ca urmare a unei sesizări din partea unei instituții publice interesate în legătură cu încadrarea în grad și tip de handicap a unei persoane; din Alineatul (1) , Articolul 90^2 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 47 din 26 mai 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 26 mai 2023 ) Notă Conform articolului VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 47 din 26 mai 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 26 mai 2023, deciziile de reevaluare emise, potrivit prevederilor art. 90^2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se soluționează potrivit prevederilor art. 90^3 până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. c^1) în situația în care, urmare a acțiunilor de la lit. c), apar necorelări sau neconcordanțe față de încadrarea unei persoane în grad și tip de handicap, poate solicita Institutului National de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, denumit în continuare Institut, cu utilizarea bazei materiale a acestuia, realizarea unei evaluări medicale și eliberarea unui raport care cuprinde rezultatele acesteia, în cadrul reevaluării dispuse în condițiile lit. c). Cheltuielile determinate de realizarea evaluării medicale și de comunicarea raportului se suportă de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. d) stabilește încadrarea în grad și tip de handicap, ca urmare a reevaluării dispuse în condițiile lit. c); e) participă, la solicitare, în acțiuni de verificare a activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap. (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), Comisia superioară emite decizii după cum urmează:a) abrogată; din Alineatul (2) , Articolul 90^2 , Capitolul VI a fost abrogată de Punctul 33, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 51 din 30 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 508 din 30 iunie 2017 ) a^1) de admitere/respingere a contestației formulate în condițiile prevăzute la art. 87 alin. (5); a^2) de încadrare în grad de handicap în sensul menținerii sau modificării gradului și tipului de handicap atestat prin certificatul emis de către comisiile de evaluare; b) de reevaluare, în condițiile alin. (1) lit. c); c) de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap, în urma reevaluării dispuse în condițiile alin. (1) lit. c). (3) Modelul deciziilor prevăzute la alin. (2) se aprobă prin regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei superioare, aprobat prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități. Notă A se vedea ORDINUL nr. 784 din 20 august 2026 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 751 din 4 septembrie 2026.(4) Deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței fiind scutite de taxa judiciară de timbru. (5) Comisia superioară are obligația de a îndeplini atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. a^2) în termen de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestației.

    Textul în documentul-sursă ↗
19. 19
    Sursa 19: Regulamentul din 20 august 2026 al Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicapNormă · Art. 10 alin. (1)–(3); art. 14 alin. (1)–(2). · forma din 20 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 10; textul dispoziției

    Articolul 10(1) Contestația la certificatul de încadrare în grad de handicap, al cărei model se regăsește în anexa nr. 2 la prezentul regulament, se completează potrivit art. 87 alin. (5) din lege , de către titular sau de reprezentantul legal al acestuia, după caz, în mod obligatoriu cu toate elementele prevăzute în formular, și se depune la secretariatul comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap care a eliberat documentul supus contestației.(2) În cazul în care contestația este formulată, depusă sau susținută de reprezentantul legal, reprezentantul convențional ori de persoana împuternicită în condițiile legii, acesteia i se anexează documentul care atestă calitatea de reprezentant sau împuternicirea conferită potrivit legii.(3) Dacă documentul prevăzut la alin. (2) nu este anexat, contestatarului i se solicită, de către secretariatul comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, completarea dosarului într-un termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare. În cazul neîndeplinirii obligației în termenul acordat, Comisia superioară respinge contestația ca inadmisibilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 14; textul dispoziției

    Articolul 14(1) Comisia superioară verifică respectarea termenului legal de depunere a contestației și se pronunță prin decizie de admitere sau respingere cu privire la contestația formulată.(2) Comisia superioară emite decizie de respingere a contestației ca tardiv formulată în situația în care aceasta a fost depusă peste termenul prevăzut la art. 87 alin. (5) din lege .(3) În soluționarea contestației, Comisia superioară analizează exclusiv documentele și informațiile care au stat la baza evaluării și a emiterii certificatului contestat. Documentele care atestă modificări ale situației persoanei intervenite ulterior emiterii certificatului contestat nu pot constitui temei pentru modificarea încadrării în cadrul procedurii de soluționare a contestației.(4) În cazul în care documentele care au stat la baza evaluării și emiterii certificatului contestat nu justifică modificarea încadrării în sensul solicitat de contestatar, Comisia superioară respinge contestația ca neîntemeiată.(5) În cazul emiterii deciziei de respingere a contestației ca tardiv formulată, ca inadmisibilă sau ca neîntemeiată, certificatul de încadrare în grad și tip de handicap contestat își menține valabilitatea, fără a aduce atingere competenței Comisiei superioare de a dispune, distinct, reevaluarea persoanei în condițiile legii.(6) Modelul deciziei de respingere a contestației este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul regulament.(7) În cazul în care contestația a fost depusă în termenul prevăzut de lege, iar din analiza documentelor care au stat la baza evaluării și emiterii certificatului contestat rezultă că încadrarea stabilită nu corespunde criteriilor medico-psihosociale aplicabile și că aplicarea corectă a acestora determină o încadrare într-un grad și/sau tip de handicap mai favorabil persoanei, Comisia superioară admite contestația și emite decizia de încadrare corespunzătoare.(8) În cazul în care, cu ocazia soluționării contestației, Comisia superioară constată existența unor elemente din care rezultă că încadrarea stabilită prin certificatul contestat este superioară celei care rezultă din aplicarea criteriilor medico-psihosociale, această constatare nu poate determina, în cadrul soluționării contestației, modificarea încadrării într-un sens mai puțin favorabil contestatarului. Contestația se soluționează potrivit alin. (4).(9) În situația prevăzută la alin. (8), Comisia superioară analizează, distinct de procedura de soluționare a contestației, îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru dispunerea reevaluării ca urmare a autosesizării.(10) Modelul deciziei de încadrare în grad de handicap emise ca urmare a admiterii contestației este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul regulament.(11) Decizia de încadrare emisă ca urmare a admiterii contestației produce efecte începând cu data emiterii certificatului de încadrare în grad și tip de handicap contestat.(12) Deciziile prevăzute la alin. (4) și (7) sunt însoțite de anexa A, prevăzută în anexa nr. 5 la prezentul regulament, a cărei completare este obligatorie și care cuprinde motivarea deciziei, cu precizarea capitolelor din criteriile medico-psihosociale avute în vedere; decizia însoțită de anexa A se transmite comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap care a eliberat certificatul contestat.(13) Comisia de evaluare prevăzută la alin. (12) are obligația de a comunica decizia contestatarului în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acesteia.(14) Pentru persoanele pentru care, în urma soluționării contestației, se emite decizie de respingere, specialiștii serviciului de evaluare complexă și cei ai comisiei de evaluare se asigură că acestea sunt informate și îndrumate cu privire la alte servicii de sprijin de care pot beneficia în baza prevederilor Legii asistenței sociale nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit evaluării nevoilor individuale prevăzute de actul normativ menționat.

    Textul în documentul-sursă ↗
20. 20
    Sursa 20: Regulamentul din 20 august 2026 al Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicapNormă · Art. 14 alin. (3), (5), (8)–(9); art. 15 alin. (1)–(2). · forma din 20 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 14; textul dispoziției

    Articolul 14(1) Comisia superioară verifică respectarea termenului legal de depunere a contestației și se pronunță prin decizie de admitere sau respingere cu privire la contestația formulată.(2) Comisia superioară emite decizie de respingere a contestației ca tardiv formulată în situația în care aceasta a fost depusă peste termenul prevăzut la art. 87 alin. (5) din lege .(3) În soluționarea contestației, Comisia superioară analizează exclusiv documentele și informațiile care au stat la baza evaluării și a emiterii certificatului contestat. Documentele care atestă modificări ale situației persoanei intervenite ulterior emiterii certificatului contestat nu pot constitui temei pentru modificarea încadrării în cadrul procedurii de soluționare a contestației.(4) În cazul în care documentele care au stat la baza evaluării și emiterii certificatului contestat nu justifică modificarea încadrării în sensul solicitat de contestatar, Comisia superioară respinge contestația ca neîntemeiată.(5) În cazul emiterii deciziei de respingere a contestației ca tardiv formulată, ca inadmisibilă sau ca neîntemeiată, certificatul de încadrare în grad și tip de handicap contestat își menține valabilitatea, fără a aduce atingere competenței Comisiei superioare de a dispune, distinct, reevaluarea persoanei în condițiile legii.(6) Modelul deciziei de respingere a contestației este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul regulament.(7) În cazul în care contestația a fost depusă în termenul prevăzut de lege, iar din analiza documentelor care au stat la baza evaluării și emiterii certificatului contestat rezultă că încadrarea stabilită nu corespunde criteriilor medico-psihosociale aplicabile și că aplicarea corectă a acestora determină o încadrare într-un grad și/sau tip de handicap mai favorabil persoanei, Comisia superioară admite contestația și emite decizia de încadrare corespunzătoare.(8) În cazul în care, cu ocazia soluționării contestației, Comisia superioară constată existența unor elemente din care rezultă că încadrarea stabilită prin certificatul contestat este superioară celei care rezultă din aplicarea criteriilor medico-psihosociale, această constatare nu poate determina, în cadrul soluționării contestației, modificarea încadrării într-un sens mai puțin favorabil contestatarului. Contestația se soluționează potrivit alin. (4).(9) În situația prevăzută la alin. (8), Comisia superioară analizează, distinct de procedura de soluționare a contestației, îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru dispunerea reevaluării ca urmare a autosesizării.(10) Modelul deciziei de încadrare în grad de handicap emise ca urmare a admiterii contestației este prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul regulament.(11) Decizia de încadrare emisă ca urmare a admiterii contestației produce efecte începând cu data emiterii certificatului de încadrare în grad și tip de handicap contestat.(12) Deciziile prevăzute la alin. (4) și (7) sunt însoțite de anexa A, prevăzută în anexa nr. 5 la prezentul regulament, a cărei completare este obligatorie și care cuprinde motivarea deciziei, cu precizarea capitolelor din criteriile medico-psihosociale avute în vedere; decizia însoțită de anexa A se transmite comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap care a eliberat certificatul contestat.(13) Comisia de evaluare prevăzută la alin. (12) are obligația de a comunica decizia contestatarului în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acesteia.(14) Pentru persoanele pentru care, în urma soluționării contestației, se emite decizie de respingere, specialiștii serviciului de evaluare complexă și cei ai comisiei de evaluare se asigură că acestea sunt informate și îndrumate cu privire la alte servicii de sprijin de care pot beneficia în baza prevederilor Legii asistenței sociale nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit evaluării nevoilor individuale prevăzute de actul normativ menționat.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 15; textul dispoziției

    Articolul 15(1) Procedura de soluționare a contestației și procedura de reevaluare sunt proceduri distincte, exercitate de Comisia superioară în temeiul competențelor prevăzute de lege.(2) Identificarea, cu ocazia soluționării contestației, a unor elemente care pot justifica reevaluarea persoanei nu suspendă soluționarea contestației. Contestația se finalizează prin admitere sau respingere, iar eventuala reevaluare se dispune și se desfășoară distinct, în condițiile legii și ale prezentului regulament.

    Textul în documentul-sursă ↗
21. 21
    Sursa 21: Ordinul ANPDPD nr. 784/2026 pentru regulamentul Comisiei superioareNormă · Art. 2 alin. (1)–(3); art. 4. · forma din 20 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    art. 2 alin. (1)–(3)

    Articolul 2 (1) Aplicarea dispozițiilor art. 8 din Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, prevăzut la art. 1, se prorogă până la data implementării în sistemul informatic utilizat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a funcționalităților necesare emiterii deciziilor în condițiile prevăzute de acest articol. (2) Până la data prevăzută la alin. (1), deciziile Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap se emit, se semnează și se comunică potrivit procedurii aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentului ordin. (3) Data la care dispozițiile art. 8 devin aplicabile se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, după constatarea implementării funcționalităților informatice prevăzute la alin. (1).

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 4

    Articolul 4 Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 186/2026 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 4 martie 2026.

    Textul în documentul-sursă ↗
22. 22
    Sursa 22: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 103: obligații din fapte juridice extracontractuale. · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art.103

    Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.

    Textul în documentul-sursă ↗
23. 23
    Sursa 23: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 24–25: legea aplicabilă proceselor noi și celor în curs. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art.24

    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026

    (1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.

    Textul în documentul-sursă ↗
24. 24
    Sursa 24: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 7 și 9: cereri nesoluționate și intrare în vigoare la publicare.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 7; textul dispoziției

    Articolul 7 Cererea persoanei prejudiciate, a asigurătorului RCA, a BAAR sau FGA nesoluționată până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se soluționează conform prevederilor prezentului ordin.

    Textul în documentul-sursă ↗
25. 25
    Sursa 25: Rectificare a Ordinului nr. 2.300/1.457/2025, publicată la 20 mai 2026Normă · Pasajul unic: referatul din a treia liniuță a preambulului. · forma din 20 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    pasajul unic — a treia liniuță a preambulului Ordinului nr. 2.300/1.457/2025

    În preambulul Ordinului ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale și al ministrului sănătății nr. 2.300/1.457/2025 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 și 1027 bis din 6 noiembrie 2025, se face următoarea rectificare: – la a treia liniuță, în loc de: „... nr. 34.072 din 24.07.2025 ...“ se va citi: „... nr. 51.933 din 31.10.2025 ...“.

    Textul în documentul-sursă ↗
26. 26
    Sursa 26: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385–1387, p. 328–329. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    Art. 1385; PDF p.328

    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1386; PDF p.328

    (1)Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3)Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1387; PDF p.328,329

    (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

    Textul în documentul-sursă ↗
27. 27
    Sursa 27: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 18 alin. (2) lit. b) și alin. (3). · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art.18 alin.(2), introducere · forma extrasului din 4 decembrie 2023

    La avizarea daunelor în legătură cu producerea unui eveniment asigurat prin contractul RCA, asigurătorul RCA deschide dosarul de daună procedând la:

    Textul în documentul-sursă ↗