⌕Meniu

Despăgubiri în procesul penal sau într-un proces civil separat

Cererea de despăgubiri poate fi analizată în procesul penal sau, în condițiile legii, într-un proces civil separat. Alegerea nu este o simplă preferință și nu permite mutarea repetată a aceleiași cereri. Contează ce ai cerut deja, etapa dosarului, actele pronunțate și probele disponibile. Nici existența unui dosar penal, nici alegerea unei instanțe nu garantează plata. [1] [4] [13]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
9 minute
CATEGORIE
Dosarul penal
Cuprins · 16 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 021. Două chestiuni diferite: răspunderea penală și repararea prejudiciului
  3. 032. Ce opțiuni am, în funcție de situația mea?
  4. 043. Schimbarea căii nu este liberă și renunțarea poate avea alt efect
  5. 054. Suspendarea procesului civil nu înseamnă așteptare nelimitată
  6. 065. Disjungerea nu mută cererea la instanța civilă
  7. 076. Când latura civilă rămâne nesoluționată; ce schimbă prescripția penală
  8. 087. Efectul hotărârii penale și diferența față de clasare
  9. 098. Ce documente ajută la compararea realistă a procedurilor
  10. 109. Două repere de 30 de zile care protejează măsurile asigurătorii
  11. 1110. Prejudiciul ulterior și limitele comparației
  12. 1211. Aplicarea în timp și alegerea informată
  13. 13Termene și repere
  14. 14Lista ta de pași
  15. 15Întrebări frecvente
  16. 16Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Persoane vătămate, părți civile și succesori, în condițiile calității lor procesuale.

✕ NU ACOPERĂ

  • Nu stabilește răspunderea sau despăgubirea într-un dosar individual.

  • Nu este un model de cerere gata de depus și nu înlocuiește verificarea actelor și comunicărilor concrete.

  • Nu oferă diagnostic, evaluare medico-legală, tratament ori un calcul de prejudiciu.

1. Două chestiuni diferite: răspunderea penală și repararea prejudiciului

Acțiunea penală privește răspunderea pentru infracțiune. Acțiunea civilă din procesul penal privește repararea prejudiciului material sau moral produs prin fapta cercetată. Persoana care cere această reparare se constituie parte civilă; simpla participare ca persoană vătămată nu înseamnă că a formulat și o cerere de despăgubiri completă. [1]

În procesul penal, regula este soluționarea laturii penale și a celei civile prin aceeași hotărâre, cu excepțiile analizate mai jos. Pentru o cerere civilă separată trebuie verificată situația procesuală concretă; nu există o recomandare valabilă pentru toate accidentele. [1] [3] [18]

Pentru prima cerere, conținutul ei și diferența dintre constituire și introducerea persoanei responsabile civilmente, citește Constituirea ca parte civilă. Aici sunt explicate coordonarea celor două proceduri și efectele soluțiilor deja date.

2. Ce opțiuni am, în funcție de situația mea?

Înainte de a compara procedurile, identifică unde și în ce formă au fost deja formulate pretențiile. Tabelul nu este o autorizație de a dubla cererile; arată ipotezele distincte prevăzute de Codul de procedură penală (CPP). [18]

Situația verificată Ce prevede legea Limita importantă
Nu te-ai constituit parte civilă în procesul penal Art. 27 alin. (1) permite acțiunea la instanța civilă. Nu înseamnă că termenul civil, competența și probele sunt rezolvate automat.
Ești parte civilă, iar hotărârea penală definitivă lasă cererea nesoluționată Poți introduce acțiunea la instanța civilă; probele penale pot fi folosite. O soluție de respingere a cererii nu este același lucru cu lăsarea ei nesoluționată.
Procesul penal în care te-ai constituit parte civilă a fost suspendat Art. 27 alin. (3) permite sesizarea instanței civile. Reluarea procesului penal atrage verificarea suspendării civile în condițiile alin. (7).
Ai început deja procesul civil Trecerea către procesul penal este posibilă doar în ipotezele art. 27 alin. (4). Nu se poate părăsi instanța civilă după ce a pronunțat o hotărâre, chiar nedefinitivă.

Primele trei ipoteze sunt prevăzute de art. 27 alin. (1)–(3); ultima are condițiile suplimentare explicate în secțiunea următoare. Verificarea termenelor civile rămâne separată; acest ghid nu calculează prescripția unei creanțe. [3] [4] [18]

3. Schimbarea căii nu este liberă și renunțarea poate avea alt efect

Art. 27 alin. (4) permite părăsirea instanței civile dacă punerea în mișcare a acțiunii penale a intervenit ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare. Punerea în mișcare este un act procedural formal; nu este sinonimă cu depunerea unei sesizări la poliție. Textul exclude părăsirea instanței civile după pronunțarea unei hotărâri, chiar dacă aceasta nu este definitivă. Nu trata regula ca pe un drept de a încerca pe rând mai multe instanțe. [4]

O renunțare la pretențiile civile făcută potrivit art. 22 nu este doar o schimbare de adresă a cererii. Legea nu permite revenirea asupra renunțării și nici o acțiune civilă pentru aceleași pretenții. Tranzacția sau recunoașterea pretențiilor sunt mecanisme distincte, reglementate de art. 23; formularea actului semnat contează. [12]

Ca măsură de organizare, păstrează cererea inițială, toate precizările și orice declarație ori acord privind pretențiile. Denumirea informală „închidem dosarul” nu arată singură dacă se renunță la drepturi, se încheie o tranzacție sau se cere o măsură procedurală. [18] [12]

4. Suspendarea procesului civil nu înseamnă așteptare nelimitată

Pentru ipoteza art. 27 alin. (1), CPP prevede suspendarea judecății civile după punerea în mișcare a acțiunii penale, până la rezolvarea cauzei penale în primă instanță, dar nu mai mult de un an. Nu rezultă o regulă potrivit căreia orice dosar civil trebuie să aștepte automat o hotărâre penală definitivă. [5]

Această dispoziție trebuie deosebită de suspendarea procesului penal și de reluarea lui, situații abordate de art. 27 alin. (3). Pentru cronologia concretă se verifică actul de punere în mișcare, încheierea civilă de suspendare și eventuala soluție penală de primă instanță. Nu sunt calculate aici data expirării ori efectele altor temeiuri de suspendare. [5] [18]

5. Disjungerea nu mută cererea la instanța civilă

Disjungerea înseamnă separarea soluționării acțiunii civile de cea penală. Art. 26 o permite când analiza despăgubirilor ar determina depășirea termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale. Poate fi dispusă din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților. [6]

Important: acțiunea civilă disjunsă rămâne în competența instanței penale. Probele deja administrate sunt folosite pentru soluționarea ei, iar încheierea de disjungere este definitivă. Prin urmare, faptul că apare un dosar separat nu dovedește că trebuie depusă încă o cerere la o instanță civilă. Citește dispozitivul încheierii, nu numai numărul noului dosar. [6] [18]

6. Când latura civilă rămâne nesoluționată; ce schimbă prescripția penală

Art. 25 alin. (5) și (6) enumeră situații în care instanța lasă acțiunea civilă nesoluționată. Printre ipotezele alin. (5) se află anumite temeiuri de achitare ori încetare, retragerea plângerii prealabile și situația indicată la art. 486 alin. (2). Nu este corectă formula „la orice achitare sau încetare trebuie început un proces civil”. Temeiul exact al soluției trebuie citit. [7]

Încetarea pentru prescripția răspunderii penale are un tratament distinct. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 586/2016, a constatat neconstituționalitatea lăsării nesoluționate a acțiunii civile în această ipoteză. Motivarea relevantă privește, între altele, povara unei noi proceduri civile după durata procesului penal. Nu este o hotărâre care fixează despăgubirea unei victime. [8]

Legea nr. 9/2017 a introdus expres excepția privind prescripția în art. 25 alin. (5); această delimitare se regăsește în dispoziția citată a Codului de procedură penală. Ea privește soluționarea cererii, nu admiterea ei automată sau acordarea sumei solicitate. Prejudiciul și celelalte condiții ale răspunderii civile rămân de analizat. [9] [7] [13]

7. Efectul hotărârii penale și diferența față de clasare

Potrivit art. 28, hotărârea penală definitivă are autoritate în fața instanței civile cu privire la existența faptei și persoana care a săvârșit-o. Pentru achitare sau încetare, același articol precizează că instanța civilă nu este legată de hotărârea penală în ceea ce privește existența prejudiciului ori vinovăția autorului faptei ilicite. Efectul trebuie citit în întregime, nu redus la „penalul decide totul”. [10]

O ordonanță de clasare a procurorului nu este hotărârea penală definitivă descrisă de art. 28. Examinarea posibilității unei acțiuni civile și examinarea unei plângeri împotriva clasării sunt distincte. Art. 315 prevede chiar un reper propriu pentru sesizarea instanței civile în legătură cu menținerea măsurilor asigurătorii. Nu deduce nici imposibilitatea despăgubirii, nici existența ei automată numai din cuvântul „clasare”. [10] [15] [13]

În sens invers, art. 28 alin. (2) arată că hotărârea civilă definitivă nu are autoritate în fața organelor judiciare penale asupra existenței faptei penale, persoanei și vinovăției. Pentru contestarea clasării, vezi Clasarea, alte soluții și căile de contestare pentru victimă. [10]

8. Ce documente ajută la compararea realistă a procedurilor

O grilă utilă de lucru poate avea patru rubrici: ce ceri, de la cine, ce dovedește fiecare document și ce s-a decis deja. Aceasta este o recomandare de organizare, nu un formular obligatoriu. Cererea civilă trebuie susținută prin natura și întinderea pretențiilor, motive și probe; probele din penal pot avea utilitate, dar nu înlocuiesc automat această analiză. [13] [18]

Păstrează cererea de constituire și precizările, actele de suspendare sau disjungere, hotărârea cu motivare și dispozitiv, dovada caracterului definitiv atunci când acesta este relevant și comunicările. Separă documentele despre producerea accidentului de cele despre consecințe și de dovezile sumelor deja plătite. Pentru probe și acces vezi Declarații, acces la dosar și depunerea probelor de către victimă, iar pentru impactul cotidian Cum documentez impactul asupra vieții personale și profesionale. [13] [18]

Scutirea de taxa de timbru prevăzută de art. 20 alin. (8) pentru acțiunea descrisă acolo nu înseamnă că toate cheltuielile procedurii sunt inexistente. Nu este oferită aici o comparație financiară sau de durată garantată între cele două căi. [14]

9. Două repere de 30 de zile care protejează măsurile asigurătorii

Măsurile asigurătorii pot conserva bunuri pentru repararea prejudiciului. Pentru ipotezele de mai jos, CPP leagă menținerea lor de introducerea unei acțiuni civile. Aceste repere nu sunt un termen universal al prescripției despăgubirii și nu sunt termenele de contestare a clasării. [15] [16]

Actul relevant Reperul de la care curg cele 30 de zile Efectul indicat de text
Clasarea, în ipoteza art. 315 alin. (2) lit. a) Comunicarea soluției Măsurile încetează de drept dacă nu este introdusă acțiunea civilă în intervalul prevăzut.
Hotărârea care lasă latura civilă nesoluționată potrivit art. 25 alin. (5) Rămânerea definitivă a hotărârii Art. 397 alin. (5) leagă menținerea măsurilor de introducerea acțiunii civile în intervalul prevăzut.

Păstrează separat dovada comunicării și dovada definitivării. Nu presupune că o plângere împotriva clasării ține loc de acțiune civilă ori prelungește automat protecția bunurilor. Efectele concrete ale actelor trebuie verificate împreună. [15] [16] [18]

10. Prejudiciul ulterior și limitele comparației

CPP tratează distinct prejudiciul născut sau descoperit după constituirea ca parte civilă și situația în care procurorul a exercitat acțiunea civilă, iar probe noi arată că hotărârea definitivă nu a acoperit integral prejudiciul. A doua ipoteză permite cererea diferenței în condițiile art. 27 alin. (5); nu este o posibilitate generală de a rejudeca orice sumă respinsă. [11]

Un document nou nu dovedește, prin simpla sa dată, un prejudiciu nou. Delimitarea dintre urmări ulterioare, ceea ce a fost deja cerut și soluționat și eventuale acorduri trebuie analizată înainte de formularea unei alte cereri. Vezi Urmări noi după încheierea unor demersuri. [11] [12] [18]

11. Aplicarea în timp și alegerea informată

Art. 13 CPP cere verificarea legii procedurale de la momentul actului, cu excepțiile prevăzute de dispozițiile tranzitorii. Pentru situații vechi, nu copia mecanic regula de astăzi sau o frază dintr-o hotărâre anterioară modificării art. 25. Normele materiale ale despăgubirii și prescripția civilă trebuie verificate separat, fără a transforma reperele procedurale de mai sus în termene generale. [17] [9] [18]

Decizia utilă se bazează pe acte: cererea deja depusă, competența, etapa, probele, eventualele suspendări și efectul soluțiilor pronunțate. Ghidul nu recomandă automat o cale și nu presupune că orice cititor are nevoie de reprezentare. Într-un dosar cu termene apropiate, renunțări sau soluții anterioare, o verificare juridică individuală poate evita confundarea unor mecanisme diferite. Pentru harta termenelor vezi Termene după accident: ce evenimente trebuie identificate. [18] [12]

Termene și repere procedurale

REGULĂSuspendarea procesului civil în ipoteza art. 27 alin. (7)
Interval

Până la soluția penală de primă instanță, dar cel mult un an

De când începe

Punerea în mișcare a acțiunii penale, în ipoteza art. 27 alin. (1); se verifică și încheierea de suspendare.

Cum se aplică

Se urmăresc actul formal, soluția de primă instanță și limita maximă. Nu se calculează automat de la sesizarea poliției.

Consecințe

Privește suspendarea judecății civile, nu existența automată a creanței.

[5]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este o regulă universală de așteptare până la hotărârea penală definitivă.

  • Reluarea procesului penal în situația alin. (3) trimite la condițiile alin. (7).

  • Alte temeiuri de suspendare nu sunt analizate aici.

REGULĂMăsuri asigurătorii după clasare
Interval

30 de zile

De când începe

Comunicarea soluției de clasare, în condițiile art. 315 alin. (2) lit. a).

Cum se aplică

Se verifică actul, dovada reperului și introducerea acțiunii la instanța civilă. Regulile termenelor procesuale se examinează potrivit art. 268–270.

Consecințe

Textul prevede încetarea de drept a măsurilor dacă acțiunea civilă nu este introdusă în intervalul indicat.

[15][17]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este un termen general de prescripție civilă.

  • Nu este termenul plângerii împotriva clasării și nu dovedește că această plângere conservă automat măsurile.

REGULĂMăsuri asigurătorii după lăsarea nesoluționată
Interval

30 de zile

De când începe

Rămânerea definitivă a hotărârii care lasă acțiunea civilă nesoluționată în condițiile art. 25 alin. (5).

Cum se aplică

Se verifică actul, dovada reperului și introducerea acțiunii la instanța civilă. Regulile termenelor procesuale se examinează potrivit art. 268–270.

Consecințe

Textul prevede încetarea de drept a măsurilor dacă acțiunea civilă nu este introdusă în intervalul indicat.

[16][17]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Nu este un termen general de prescripție civilă.

  • Nu este termenul plângerii împotriva clasării și nu dovedește că această plângere conservă automat măsurile.

Lista ta de pași

  • Identifică cererea inițială, precizările și orice renunțare ori acord. [2] [12]

  • Notează dacă există punere în mișcare, suspendare, disjungere sau o hotărâre deja pronunțată. [5] [6] [4]

  • Separă lăsarea nesoluționată de respingerea pretențiilor și citește temeiul penal exact. [7]

  • Organizează probele pentru fiecare prejudiciu, fără concluzii medicale redactate de tine. [13] [18]

  • Verifică comunicarea și definitivarea când există măsuri asigurătorii. [15] [16]

Întrebări frecvente

Dacă dosarul penal se închide prin prescripție, cererea civilă dispare?

Nu automat. Decizia Curții Constituționale nr. 586/2016 și modificarea art. 25 alin. (5) separă prescripția de celelalte situații de lăsare nesoluționată. Aceasta nu garantează însă admiterea cererii sau suma solicitată. [8] [9] [13]

Disjungerea înseamnă că trebuie să depun altă cerere la instanța civilă?

Nu prin ea însăși. Art. 26 menține competența instanței penale asupra laturii civile disjunse. Verifică încheierea concretă. [6]

Pot renunța la pretențiile din penal ca să încerc aceleași pretenții în civil?

Renunțarea prevăzută de art. 22 nu este o mutare a cererii: textul exclude revenirea și acțiunea civilă pentru aceleași pretenții. Nu o confunda cu ipotezele limitate ale art. 27. [12] [4]

Cele 30 de zile sunt termenul în care se pierde orice drept la despăgubiri?

Nu. Reperele art. 315 și 397 descrise aici privesc menținerea măsurilor asigurătorii. Au declanșări diferite și nu înlocuiesc analiza termenului civil aplicabil. [15] [16]

De reținut

Arată cele 15 idei principale ale ghidului

  • Acțiunea civilă din procesul penal este distinctă de simpla participare ca persoană vătămată.

    [1]

  • Art. 27 alin. (1) permite sesizarea instanței civile persoanei care nu s-a constituit parte civilă.

    [3]

  • Hotărârea definitivă care lasă latura civilă nesoluționată permite acțiune civilă în condițiile art. 27 alin. (2).

    [3]

  • Părăsirea instanței civile are condițiile art. 27 alin. (4) și nu mai este permisă după o hotărâre chiar nedefinitivă.

    [4]

  • Suspendarea din art. 27 alin. (7) se leagă de punerea în mișcare a acțiunii penale și de soluția penală de primă instanță, cel mult un an.

    [5]

  • Disjungerea nu transferă competența laturii civile către instanța civilă.

    [6]

  • Nu orice achitare ori încetare are același efect asupra cererii civile.

    [7]

  • Decizia Curții Constituționale nr. 586/2016 și Legea nr. 9/2017 diferențiază prescripția penală de cazurile de lăsare nesoluționată.

    [8][9]

  • Obligația de soluționare a cererii nu înseamnă admiterea ei automată.

    [13][8]

  • Autoritatea hotărârii penale definitive are limitele art. 28, inclusiv privind achitarea și încetarea.

    [10]

  • Ordonanța procurorului nu este hotărârea penală definitivă la care se referă art. 28.

    [10][15]

  • Renunțarea prevăzută de art. 22 împiedică revenirea și o acțiune civilă pentru aceleași pretenții.

    [12]

  • Art. 315 și art. 397 prevăd repere diferite de 30 de zile pentru măsurile asigurătorii.

    [15][16]

  • Prejudiciul ulterior și diferența după acțiunea procurorului sunt ipoteze distincte.

    [11]

  • Pentru fiecare act procedural se verifică legea aplicabilă la data actului.

    [17]

Constituirea ca parte civilă: condiții și moment procedural

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 6 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 19 alin. (1)–(5); art. 20 alin. (1)–(4); art. 25 alin. (1); art. 27 alin. (1). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 9 extrase citate
    Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.19 alin.(3) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.19 alin.(1) și (5); PDFpp.7–8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. (5) Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 19 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (1); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 20 alin. (1)–(5); art. 21 alin. (1) și (3). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 8 extrase citate
    Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.21 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (1); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 21 alin. (1), PDF p. 9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 27 alin. (1)–(3). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.27 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, pot introduce acţiune la instanţa civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în faţa instanţei civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 27 alin. (4), ambele teze. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 27 alin. (4)
    (4) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care au pornit acțiunea în fața instanței civile, pot să părăsească această instanță și să se adreseze organului de urmărire penală, judecătorului ori instanței, dacă punerea în mișcare a acțiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare. Părăsirea instanței civile nu poate avea loc dacă aceasta a pronunțat o hotărâre, chiar nedefinitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 27 alin. (3) și (7). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.27 alin. (7) · forma extrasului din 23 martie 2026
    În cazul prevăzut la alin. (1), judecata în faţa instanţei civile se suspendă după punerea în mişcare a acţiunii penale şi până la rezolvarea în primă instanţă a cauzei penale, dar nu mai mult de un an.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 26 alin. (1)–(3) și (5). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    art. 26 alin. (1)–(3), (5)
    (1) Instanța poate dispune disjungerea acțiunii civile, când soluționarea acesteia determină depășirea termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale. Soluționarea acțiunii civile rămâne în competența instanței penale. (2) Disjungerea se dispune de către instanță din oficiu ori la cererea procurorului sau a părților. (3) Probele administrate până la disjungere vor fi folosite la soluționarea acțiunii civile disjunse. (5) Încheierea prin care se disjunge acțiunea civilă este definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 25 alin. (5)–(6); art. 27 alin. (2). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.25 alin. (6) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă şi în cazul în care moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii civile nu îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile sau, după caz, partea civilă nu indică moştenitorii, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) şi (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(5); PDF p.11 · forma extrasului din 23 martie 2026
    În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, pot introduce acţiune la instanţa civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în faţa instanţei civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: CCR, Decizia nr. 586 din 13 septembrie 2016 — acțiunea civilă și prescripția penalăHotărâre · CCR 586/2016: par. 16–18, 26–32 și dispozitiv.Curtea Constituțională a României · 586 · 13 septembrie 2016 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    CCR586/13.09.2016, dispozitiv
    Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 9.552/197/2014 şi constată că dispoziţiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile de către instanţa penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Legea nr. 9 din 24 februarie 2017 — modificarea art. 25 alin. (5) CPPLege · Legea 9/2017, articol unic pct. 1; corelare cu adnotarea art. 25 alin. (5) CPP, efect de la 27.02.2017. · forma din 24 februarie 2017Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    articolul unic pct. 1
    1. La articolul II punctul 1, la articolul 25, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 28 alin. (1)–(2). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.28 alin.(1); PDF pp.12–13 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o. Instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.28 alin.(2); PDF p.13 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor judiciare penale cu privire la existenţa faptei penale, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 27 alin. (5)–(6). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.27 alin.(5) · forma extrasului din 23 martie 2026
    În cazul în care acţiunea civilă a fost exercitată de procuror, dacă se constată din probe noi că prejudiciul nu a fost integral acoperit prin hotărârea definitivă a instanţei penale, diferenţa poate fi cerută pe calea unei acţiuni la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (6) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiune la instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 22 alin. (1)–(3); art. 23 alin. (1)–(3). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    art. 23
    (1) În cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere, potrivit legii. (2) Inculpatul, cu acordul părții responsabile civilmente, poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile. (3) În cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii. Cu privire la pretențiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.22 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Partea civilă nu poate reveni asupra renunţării şi nu poate introduce acţiune la instanţa civilă pentru aceleaşi pretenţii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.22 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Partea civilă poate renunţa, în tot sau în parte, la pretenţiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 19 alin. (5), art. 20 alin. (2), art. 26 alin. (3), art. 27 alin. (2), art. 99 alin. (1)–(3). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 7 extrase citate
    Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.19 alin.(1) și (5); PDFpp.7–8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale. (5) Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, pot introduce acţiune la instanţa civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în faţa instanţei civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 26 alin. (1)–(3), (5)
    (1) Instanța poate dispune disjungerea acțiunii civile, când soluționarea acesteia determină depășirea termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale. Soluționarea acțiunii civile rămâne în competența instanței penale. (2) Disjungerea se dispune de către instanță din oficiu ori la cererea procurorului sau a părților. (3) Probele administrate până la disjungere vor fi folosite la soluționarea acțiunii civile disjunse. (5) Încheierea prin care se disjunge acțiunea civilă este definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 99 alin. (1)–(3)
    (1) În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 20 alin. (8); art. 398, trimitere la cheltuieli judiciare. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.20 alin.(8); PDF p.9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 315 alin. (2) lit. a); art. 316 alin. (1). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 315 alin. (1)–(5)
    (1) Clasarea se dispune când: a) nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării; b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1). (2) Ordonanța de clasare cuprinde mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind: a) ridicarea sau menținerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției; b) restituirea bunurilor ridicate sau a cauțiunii; c) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale; d) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare totală sau parțială a unui înscris; e) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare ori, după caz, de confirmare, de înlocuire sau de încetare a măsurilor de siguranță prevăzute de art. 109 sau 110 din Codul penal, dispozițiile art. 246 alin. (13) aplicându-se în mod corespunzător; f) cheltuielile judiciare. (3) Dacă în cursul urmăririi penale s-a luat una dintre măsurile de siguranță prevăzute de lege, se va face mențiune despre aceasta. (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 316 alin. (1)–(2)
    (1) Ordonanța de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate. Dacă ordonanța nu cuprinde motivele de fapt și de drept, se comunică și o copie a referatului organului de cercetare penală. (2) În cazul în care inculpatul este arestat preventiv, procurorul înștiințează prin adresă administrația locului de deținere cu privire la încetarea de drept a măsurii arestării preventive, în vederea punerii de îndată în libertate a inculpatului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 397 alin. (5), raportat la art. 25 alin. (5). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 397 alin. (5)
    (5) În cazul în care, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (5), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, măsurile asigurătorii se mențin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 13 alin. (1)–(2); art. 268–270. · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 7 extrase citate
    Art.270 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administraţia locului de deţinere ori la unitatea militară sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administraţia locului de deţinere pe actul depus, recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută de unitatea militară pe actul depus servesc ca dovadă a datei depunerii actului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.269 alin.(3) și (4); PDFp.186 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârşitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârşitul zilei şi lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni. (4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.270 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Dacă un act care trebuia făcut într-un anumit termen a fost comunicat sau transmis, din necunoaştere ori dintr-o greşeală vădită a expeditorului, înainte de expirarea termenului, unui organ judiciar care nu are competenţă, se consideră că a fost depus în termen, chiar dacă actul ajunge la organul judiciar competent după expirarea termenului fixat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.13 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate şi măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare şi până în momentul ieşirii din vigoare, cu excepţia situaţiilor prevăzute în dispoziţiile tranzitorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.268 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.269 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026
    La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.269 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 20 alin. (2), art. 25–28; art. 315 alin. (2) lit. a), art. 397 alin. (5). · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 16 extrase citate
    Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin. (6) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă şi în cazul în care moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii civile nu îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile sau, după caz, partea civilă nu indică moştenitorii, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) şi (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.28 alin.(1); PDF pp.12–13 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o. Instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(5); PDF p.11 · forma extrasului din 23 martie 2026
    În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care s-au constituit parte civilă în procesul penal, pot introduce acţiune la instanţa civilă dacă, prin hotărâre definitivă, instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în faţa instanţei civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin.(5) · forma extrasului din 23 martie 2026
    În cazul în care acţiunea civilă a fost exercitată de procuror, dacă se constată din probe noi că prejudiciul nu a fost integral acoperit prin hotărârea definitivă a instanţei penale, diferenţa poate fi cerută pe calea unei acţiuni la instanţa civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.28 alin.(2); PDF p.13 · forma extrasului din 23 martie 2026
    Hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor judiciare penale cu privire la existenţa faptei penale, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (7) · forma extrasului din 23 martie 2026
    În cazul prevăzut la alin. (1), judecata în faţa instanţei civile se suspendă după punerea în mişcare a acţiunii penale şi până la rezolvarea în primă instanţă a cauzei penale, dar nu mai mult de un an.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanţa civilă acţiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.27 alin. (6) · forma extrasului din 23 martie 2026
    Persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiune la instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 20 alin. (2); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026
    (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. 26 alin. (1)–(3), (5)
    (1) Instanța poate dispune disjungerea acțiunii civile, când soluționarea acesteia determină depășirea termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale. Soluționarea acțiunii civile rămâne în competența instanței penale. (2) Disjungerea se dispune de către instanță din oficiu ori la cererea procurorului sau a părților. (3) Probele administrate până la disjungere vor fi folosite la soluționarea acțiunii civile disjunse. (5) Încheierea prin care se disjunge acțiunea civilă este definitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 315 alin. (1)–(5)
    (1) Clasarea se dispune când: a) nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și formă esențiale ale sesizării; b) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1). (2) Ordonanța de clasare cuprinde mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum și dispoziții privind: a) ridicarea sau menținerea măsurilor asigurătorii; aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile, în termen de 30 de zile de la comunicarea soluției; b) restituirea bunurilor ridicate sau a cauțiunii; c) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale; d) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desființare totală sau parțială a unui înscris; e) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare ori, după caz, de confirmare, de înlocuire sau de încetare a măsurilor de siguranță prevăzute de art. 109 sau 110 din Codul penal, dispozițiile art. 246 alin. (13) aplicându-se în mod corespunzător; f) cheltuielile judiciare. (3) Dacă în cursul urmăririi penale s-a luat una dintre măsurile de siguranță prevăzute de lege, se va face mențiune despre aceasta. (4) În ordonanță se va face mențiune și cu privire la încetarea de drept a măsurii preventive dispuse în cauză. (5) Menționarea motivelor de fapt și de drept este obligatorie numai dacă procurorul nu își însușește argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală ori dacă a existat un suspect în cauză.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 27 alin. (4)
    (4) Persoana vătămată sau succesorii acesteia, care au pornit acțiunea în fața instanței civile, pot să părăsească această instanță și să se adreseze organului de urmărire penală, judecătorului ori instanței, dacă punerea în mișcare a acțiunii penale a avut loc ulterior sau procesul penal a fost reluat după suspendare. Părăsirea instanței civile nu poate avea loc dacă aceasta a pronunțat o hotărâre, chiar nedefinitivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 397 alin. (5)
    (5) În cazul în care, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (5), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă, măsurile asigurătorii se mențin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Constituirea ca parte civilă: condiții și moment proceduralC10 · 10 MIN · GHIDDeclarații, acces la dosar și depunerea probelor de către victimăC10 · 10 MIN · GHIDClasarea, alte soluții și căile de contestare pentru victimăC10 · 10 MIN · GHIDApar urmări noi după încheierea unor demersuri: ce trebuie analizatC05 · 11 MIN · GHIDCum documentez impactul asupra vieții personale și profesionaleC06 · 16 MIN · GHIDTermene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C10-005 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/despagubiri-in-procesul-penal-sau-intr-un-proces-civil-separat/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision