Minori, prejudicii descoperite ulterior și accidente vechi

Un accident suferit în copilărie, un diagnostic ulterior sau vechimea dosarului nu stabilesc singure dacă o cerere mai poate fi formulată. Pentru minor se verifică reprezentarea și cauza concretă de suspendare; pentru prejudiciul ulterior, momentul cunoașterii și obiectul cererii; pentru prescripțiile vechi, regulile tranzitorii. Nu există o regulă generală potrivit căreia toate termenele așteaptă împlinirea vârstei de 18 ani. [1] [2] [3] [4]

ACTUALIZAT: 12 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 11 minute
CATEGORIE: Termene și prescripție

Cuprins · 17 secțiuni

01Cui se adresează
02Patru date care nu trebuie confundate
03Cine acționează pentru copil
04De ce minoratul nu suspendă automat toate prescripțiile
05Lipsa reprezentării și conflictul de interese cer soluții distincte
06În dosarul penal nu se așteaptă majoratul
07Prejudiciul cunoscut mai târziu: ce trebuie demonstrat
08Prejudiciul viitor și modificarea despăgubirii
09Ce permite art. 27 CPP pentru pagube ulterioare
10O plată, o tranzacție, o renunțare și o hotărâre nu sunt același lucru
11Accidentele și prescripțiile anterioare lui 1 octombrie 2011
12Decizia nr. 1/2014 a instanței supreme: ce rezolvă și ce nu rezolvă
13Cum pregătesc analiza dosarului
14Termene și repere
15Lista ta de pași
16Întrebări frecvente
17Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Orientare privind pretenții după accidente rutiere și termene civile ori procesuale.

✕ NU ACOPERĂ

Calcul individual al ultimei zile; stabilirea diagnosticului sau a cauzalității medicale.
Termenele speciale RCA, ale Fondului de garantare a asiguraților, ale Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, contravenționale ori penale, fără identificarea procedurii.
Accidente transfrontaliere și stabilirea legii străine aplicabile.

Patru date care nu trebuie confundate

Începe cu o cronologie, nu cu adăugarea unui număr de ani la data accidentului. Separă data faptei, momentul în care prejudiciul și persoana răspunzătoare au fost cunoscute sau trebuiau cunoscute, perioadele de reprezentare legală și datele actelor deja făcute. Pentru răspunderea extracontractuală și pentru începutul prescripției există repere legale diferite. [5] [3] [2]

O poliță, o tranzacție sau un proces poate aduce un alt reper temporal. Legea contractului se raportează, în principiu, la încheierea lui, iar legea procedurală la începutul procesului, sub rezerva normelor tranzitorii speciale. Aceste repere nu se înlocuiesc între ele. [6] [7] [8]

Cine acționează pentru copil

În regimul obișnuit, copilul sub 14 ani nu are capacitate de exercițiu, iar actele se încheie în numele său prin reprezentantul legal, în condițiile legii. De la 14 ani există capacitate restrânsă: nu înseamnă nici lipsa oricărei posibilități de a acționa, nici libertatea de a semna orice acord. Se verifică încuviințarea și, pentru actele la care legea o cere, autorizarea. [9] [10] [11] [12]

Părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului și de a-l reprezenta ori de a-i încuviința actele. Pentru o renunțare la pretenții sau o înțelegere asupra despăgubirii trebuie analizată natura actului, nu numai existența unei semnături de părinte. Regulile tutelei privind bunurile se aplică părinților în mod corespunzător; nu se confundă demersul de conservare a unui drept cu dispoziția asupra lui. [13] [14] [15]

În procesul civil se verifică și art. 81 din Codul de procedură civilă (CPC): renunțarea, achiesarea, tranzacția și celelalte acte procedurale de dispoziție cer mandatul special ori încuviințarea prevăzută de lege. Pentru actele făcute de reprezentanții minorilor, instanța poate continua judecata dacă apreciază că ele nu sunt în interesul persoanei ocrotite. Această protecție procesuală nu înlocuiește condițiile civile de autorizare a actului. [46] [14] [15]

De ce minoratul nu suspendă automat toate prescripțiile

Art. 2532 pct. 4 Cod civil privește persoana lipsită de capacitate ori cu capacitate restrânsă cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, cu rezerva dispoziției legale contrare. Teza introductivă arată că prescripția nu începe, iar dacă a început se suspendă. Prin urmare, simpla vârstă sub 18 ani nu dovedește că prescripția împotriva unui terț nu a curs. Trebuie verificată situația reprezentării pentru perioada concretă. [1] [2]

Există separat ipoteza raporturilor dintre părinți, tutore ori curator și persoana ocrotită, pe durata ocrotirii și până la darea și aprobarea socotelilor. Ea privește raporturile indicate în text; nu poate fi extinsă automat la orice pretenție împotriva șoferului, asigurătorului sau altui terț. [1] [16]

După încetarea unei cauze de suspendare aplicabile, se ține cont și de timpul scurs anterior. Codul civil prevede și protecția intervalului de după încetarea suspendării: în principiu, șase luni, iar pentru prescripții de șase luni sau mai scurte, o lună. Aceste reguli nu înseamnă un nou termen complet acordat de fiecare dată și nu înlocuiesc regimul unei prescripții vechi. [17] [4]

Lipsa reprezentării și conflictul de interese cer soluții distincte

Când între tutore și minor apar interese contrare, în condițiile art. 150 alin. (1), instanța de tutelă numește un curator special. În procesul civil există și curatela specială din art. 58 CPC: instanța care judecă poate desemna curatorul în ipotezele de urgență, lipsă de reprezentare ori conflict prevăzute de text. Nu orice dificultate familială dovedește, prin ea însăși, suspendarea prescripției. Trebuie delimitate împrejurarea concretă, remediul de reprezentare și efectul asupra termenului. [18] [14] [19] [2]

Pentru termenul procedural civil, art. 184 alin. (3) folosește un mecanism propriu: termenul nu începe, iar dacă a început se întrerupe, cât timp nu a fost desemnată persoana care să reprezinte ori să asiste partea fără capacitate deplină. Acesta nu trebuie descris ca și cum ar fi suspendarea prescripției materiale din art. 2532. [20] [1] [2]

În dosarul penal nu se așteaptă majoratul

Când persoana vătămată nu are capacitate de exercițiu sau are capacitate restrânsă, acțiunea civilă este exercitată în numele său de reprezentantul legal ori, după caz, de procuror, în condițiile art. 20 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală (CPP). Constituirea ca parte civilă are reperul începerii cercetării judecătorești și presupune indicarea pretențiilor, motivelor și probelor. Vârsta copilului nu transformă acest reper într-un termen până la 18 ani. [21] [22] [23]

Nerespectarea condițiilor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) împiedică acea constituire în procesul penal; textul permite acțiunea la instanța civilă. Această posibilitate nu este o confirmare că prescripția civilă a fost conservată în orice situație. Ea trebuie analizată separat. [24] [3]

Pentru infracțiunile la care este necesară plângerea prealabilă, termenul de trei luni are reguli speciale pentru minor: art. 296 alin. (2) leagă începutul de cunoașterea faptei de către ocrotitorul sau reprezentantul său legal; dacă făptuitorul este reprezentantul legal, alin. (3) se referă la numirea unui nou reprezentant. Nu este un termen general pentru toate sesizările privind accidentele și nu se mută automat la majorat. [25] [26] [27]

Trebuie păstrată și distincția față de sesizarea ori punerea în mișcare din oficiu. Art. 157 alin. (4) Cod penal permite punerea în mișcare a acțiunii penale și din oficiu când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu ori are capacitate restrânsă. Art. 289 alin. (8) CPP prevede sesizarea din oficiu dacă făptuitorul este chiar persoana care o reprezintă legal ori îi încuviințează actele; art. 295 alin. (3) trimite la această regulă și pentru plângerea prealabilă. Posibilitatea intervenției din oficiu nu justifică așteptarea majoratului și nu confirmă, singură, că o plângere depusă tardiv ar fi în termen. [47] [48] [49] [26] [27]

Prejudiciul cunoscut mai târziu: ce trebuie demonstrat

Pentru acțiunea în repararea pagubei cauzate prin faptă ilicită, art. 2528 alin. (1) privește momentul în care păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și persoana răspunzătoare. Un raport medical nou poate fi relevant, dar data emiterii lui nu constituie automat începutul unei prescripții noi. Trebuie explicat ce anume a devenit cunoscut atunci și de ce nu putea fi cunoscut mai devreme. [3]

Ca organizare practică a documentelor, separă prima manifestare, consultațiile, diagnosticul, explicația medicală a legăturii cu accidentul, evoluția și cheltuielile. Notează ce este o consecință nouă, ce este agravarea uneia existente și ce este numai o probă nouă despre o pagubă deja cunoscută. Aceasta este o metodă de pregătire a analizei, nu o concluzie medicală sau o regulă automată de calcul. [3] [28]

Prejudiciul viitor și modificarea despăgubirii

Codul civil permite despăgubiri pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. Faptul că toate consecințele nu s-au consumat nu justifică, prin el însuși, așteptarea nedefinită înainte de orice demers. Pentru prejudiciul viitor, despăgubirea deja stabilită poate fi sporită, redusă ori suprimată dacă ulterior prejudiciul s-a mărit, s-a micșorat ori a încetat. [29] [28]

Art. 1386 alin. (4) nu este o autorizație generală de a relua aceeași cerere fără a examina hotărârea anterioară. Se identifică obiectul despăgubirii deja stabilite, schimbarea invocată și ceea ce fusese tranșat. Nici existența unui document ulterior, nici dorința unei sume mai mari nu rezolvă singure această analiză. [28] [30] [31]

Ce permite art. 27 CPP pentru pagube ulterioare

Art. 27 alin. (6) permite persoanei vătămate ori succesorilor acțiunea la instanța civilă pentru prejudiciul născut sau descoperit după constituirea ca parte civilă. Acesta este reperul textului, nu numai data rămânerii definitive a hotărârii penale. Trebuie demonstrată situația de prejudiciu ulterioară și respectate regulile aplicabile cererii civile. [32] [3]

Alin. (5) are o ipoteză diferită: acțiunea civilă a fost exercitată de procuror, iar din probe noi rezultă că prejudiciul nu a fost integral acoperit prin hotărârea definitivă penală. Diferența poate fi cerută instanței civile. Nu se elimină condiția exercitării acțiunii de procuror și nu se generalizează acest text la orice nemulțumire față de suma obținută. [33]

O plată, o tranzacție, o renunțare și o hotărâre nu sunt același lucru

Citește actul pe care s-a închis disputa. Tranzacția se interpretează în limitele obiectului și cauzei sale, potrivit art. 2270. Descoperirea unor înscrisuri necunoscute nu este un motiv general de nulitate; art. 2276 prevede ipoteze și excepții care trebuie dovedite. Nu presupune că orice act medical nou anulează acordul anterior. [34] [35]

Renunțarea la pretențiile civile în procesul penal are propriul efect: art. 22 alin. (3) nu permite revenirea și acțiunea civilă pentru aceleași pretenții. La o hotărâre, se examinează autoritatea de lucru judecat, inclusiv dispozitivul și considerentele care îl susțin. Calea potrivită se stabilește din actul efectiv și din obiectul noii cereri; nu există o „redeschidere” universală prin trimiterea unui document. [36] [30] [31]

Accidentele și prescripțiile anterioare lui 1 octombrie 2011

Noul Cod civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Pentru o faptă veche, se verifică legea obligației extracontractuale, dar și momentul distinct la care prescripția a început să curgă. Art. 6 alin. (4) Cod civil și art. 201 din Legea nr. 71/2011 mențin regimul prescripțiilor începute și neîmplinite la intrarea în vigoare a legii noi. Nu este suficientă eticheta „accident vechi” și nu se aplică automat toate articolele codului actual. [37] [5] [38] [39] [4]

În regimul istoric al Decretului nr. 167/1958, art. 8 privește tot cunoașterea pagubei și a celui răspunzător, iar art. 14 conține propriile reguli pentru lipsa reprezentării și raporturile de ocrotire. Aceste texte sunt prezentate pentru situațiile guvernate de legea veche, nu ca regim general în vigoare pentru accidente noi. [40] [41] [4]

Decizia nr. 1/2014 a instanței supreme: ce rezolvă și ce nu rezolvă

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit, prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 pronunțată într-un recurs în interesul legii (RIL), că prescripțiile începute înainte de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la acea dată, rămân supuse art. 18 din Decretul nr. 167/1958. Instanța, din oficiu, și părțile interesate pot invoca excepția prescripției indiferent de stadiul procesual, chiar într-un litigiu început după această dată. Hotărârea privește acest regim tranzitoriu; nu declară prescris sau salvat orice dosar de accident. [42] [43]

Există și dispoziții tranzitorii punctuale: art. 203 din Legea nr. 71/2011 privește anumite cauze de suspendare survenite după intrarea în vigoare a codului, iar art. 204 privește aplicarea unei reguli de întrerupere pentru cereri introduse ulterior. Nu se deduce că toate regulile noi de suspendare și întrerupere se aplică tuturor prescripțiilor vechi. Pentru condițiile acestor mecanisme, citește și ghidul despre suspendare și întrerupere. [44] [45]

Cum pregătesc analiza dosarului

Pregătește, separat, actele accidentului, documentele despre reprezentarea copilului și schimbările acesteia, documentele medicale în ordine cronologică, cererile și dovezile depunerii, actul de constituire ca parte civilă, eventualele acorduri și hotărârile complete. Marchează perioadele pe care nu le poți documenta. Nu înlocui lipsa unei date cu o presupunere favorabilă. Lista este o recomandare de organizare pornită din reperele legale, nu o listă exhaustivă de acte obligatorii. [2] [3] [23] [30]

Pentru reprezentarea și protejarea banilor copilului, continuă cu ghidurile dedicate minorilor. Pentru durata prescripției și efectele demersurilor anterioare, folosește ghidurile despre prescripție, suspendare și întrerupere. Dacă se apropie un termen sau există deja un act de închidere, analiza documentelor de către avocat trebuie cerută fără a aștepta un nou diagnostic ori majoratul: niciunul nu oferă, singur, o protecție generală a termenelor. [3] [2] [22] [26]

Termene și repere procedurale

REGULĂLipsa reprezentantului sau ocrotitorului

Interval: Nu este o durată fixă până la 18 ani.
De când începe: Situația efectivă de lipsă a reprezentantului ori ocrotitorului legal.
Cum se aplică: Prescripția nu începe ori se suspendă pe durata ipotezei art. 2532 pct. 4.
Consecințe: Se analizează perioada exclusă din cursul prescripției, nu se presupune salvarea oricărei cereri.

[1][2]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Se verifică dispozițiile contrare și regimul temporal.
Simplul minorat nu este suficient.

REGULĂDupă încetarea suspendării prescripției

Interval: Șase luni; o lună pentru prescripții de șase luni ori mai scurte, în condițiile art. 2534.
De când începe: Încetarea cauzei de suspendare aplicabile.
Cum se aplică: Se reia cursul cu timpul anterior; se verifică și intervalul minim protejat.
Consecințe: Stabilirea datei posibile de împlinire.

[17][4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu este resetarea unui termen complet.
Prescripțiile vechi se analizează separat.

REGULĂTermen procedural civil fără persoană desemnată să reprezinte ori să asiste

Interval: Pe durata situației prevăzute de art. 184 alin. (3) CPC.
De când începe: Lipsa desemnării reprezentantului ori persoanei care asistă partea.
Cum se aplică: Termenul nu începe ori se întrerupe potrivit textului.
Consecințe: Necesită determinarea momentului desemnării și a comunicării aplicabile.

[20]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Distinct de suspendarea prescripției materiale.

REGULĂConstituirea ca parte civilă

Interval: Până la începerea cercetării judecătorești.
De când începe: Evoluția procesului penal și actul de constituire.
Cum se aplică: Se verifică reperul procedural și indicarea naturii, întinderii, motivelor și probelor.
Consecințe: Nerespectarea art. 20 alin. (1)–(2) împiedică acea constituire în procesul penal.

[21][22][23][24]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Inclusiv pentru exercitarea de reprezentant sau procuror.
Lipsa constituirii ca parte civilă nu garantează conservarea prescripției pentru acțiunea la instanța civilă.

REGULĂPlângerea prealabilă pentru minor

Interval: Trei luni.
De când începe: Pentru minor, cunoașterea faptei de către ocrotitorul sau reprezentantul legal; dacă făptuitorul este reprezentantul legal, numirea unui nou reprezentant, în condițiile art. 296 alin. (2)–(3).
Cum se aplică: Se aplică art. 296 alin. (2)–(3) și regulile de calcul ale procedurii.
Consecințe: Tardivitatea se analizează în procedura penală, nu ca prescripție civilă.

[25][26][27][47][48][49]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Numai unde legea cere plângere prealabilă.
Nu este termen până la majorat.
Se disting punerea în mișcare din oficiu conform art. 157 alin. (4) Cod penal și sesizarea din oficiu conform art. 289 alin. (8) CPP, aplicabilă prin art. 295 alin. (3). Nu echivalează cu suspendare până la majorat.

REGULĂCunoașterea prejudiciului delictual

Interval: Moment de început, nu un număr universal de ani.
De când începe: Cunoașterea ori posibilitatea de cunoaștere atât a pagubei, cât și a persoanei răspunzătoare.
Cum se aplică: Se stabilește pe documente și împrejurări, fără resetare automată la un raport nou.
Consecințe: Determină începutul prescripției aplicabile.

[3]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Calificarea cererii și durata se analizează separat.

REGULĂPrejudiciul ulterior în sensul art. 27 alin. (6) CPP

Interval: Reper: după constituirea ca parte civilă.
De când începe: Nașterea ori descoperirea prejudiciului după constituire.
Cum se aplică: Se compară momentul constituirii cu momentul prejudiciului invocat.
Consecințe: Poate permite acțiunea civilă distinctă în condițiile legii.

[32][3]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu numai după hotărârea definitivă.
Nu elimină prescripția și celelalte condiții civile.

REGULĂPragul tranzitoriu al Codului civil

Interval: 1 octombrie 2011.
De când începe: Începutul prescripției raportat la intrarea în vigoare a codului.
Cum se aplică: Se aplică art. 201 și dezlegarea dată prin Decizia ÎCCJ nr. 1/2014 (RIL), cu excepțiile tranzitorii punctuale.
Consecințe: Selectează regimul temporal al prescripției.

[37][4][42][44][45]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Data accidentului nu înlocuiește data începutului prescripției.

Lista ta de pași

Notează separat data accidentului și începutul prescripției care trebuie stabilit. [5] [3]
Identifică reprezentantul ori ocrotitorul copilului și perioadele pentru care există acte. [13] [2]
Delimitează conflictul de interese de lipsa reprezentării și cere analiza măsurii potrivite. [19] [18]
Păstrează cronologia consultațiilor și explicația a ceea ce s-a cunoscut ulterior. [3]
Obține cererea de constituire ca parte civilă și dovada momentului depunerii. [22] [23]
Citește acordul, renunțarea și hotărârea, nu numai dovada plății. [34] [36] [30]
Verifică regimul prescripțiilor începute înainte de 1 octombrie 2011. [4] [42]
Nu amâna analiza până la majorat sau până la un nou document medical. [2] [3] [26]
Înaintea unei renunțări sau tranzacții procesuale, verifică mandatul, autorizarea și interesul minorului. [46] [15]

Întrebări frecvente

Copilul meu are automat timp până la 18 ani?

Nu. Art. 2532 pct. 4 privește lipsa reprezentantului ori ocrotitorului, nu minoratul în sine. Termenele procesuale și plângerea prealabilă au alte reguli. [1] [2] [20] [26]

Un raport medical nou pornește automat un termen nou?

Nu. Trebuie stabilit când paguba și persoana răspunzătoare au fost cunoscute ori trebuiau cunoscute și ce dovedește efectiv documentul. [3]

Pot cere despăgubiri pentru urmări care se vor produce?

Codul civil admite prejudiciul viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. Aceasta nu este același lucru cu o simplă posibilitate nedovedită. [29]

Prejudiciul ulterior trebuie descoperit după hotărârea definitivă?

Nu aceasta este formularea art. 27 alin. (6) CPP: reperul este constituirea ca parte civilă. Ipoteza separată din alin. (5) privește acțiunea exercitată de procuror și acoperirea incompletă demonstrată prin probe noi. [32] [33]

O tranzacție dispare dacă găsesc alte înscrisuri?

Nu automat. Se examinează obiectul tranzacției și condițiile ori excepțiile art. 2276, inclusiv ascunderea înscrisurilor în ipoteza textului. [34] [35]

Dacă procesul este nou, prescripția veche devine una nouă?

Nu. Legea procesului nu schimbă automat regimul prescripției începute anterior. Art. 201 din Legea nr. 71/2011 și Decizia ÎCCJ nr. 1/2014 (RIL) cer analiza regulilor vechi. [4] [42] [7]

Suspendarea îmi acordă întotdeauna încă un termen complet?

Nu. După încetarea cauzei se ia în calcul și timpul anterior, cu protecțiile art. 2534 atunci când acest regim este aplicabil. [17]

Pot aștepta toate documentele înainte de constituirea ca parte civilă?

Reperul art. 20 alin. (1) CPP și conținutul cerut de alin. (2) trebuie respectate. Nu presupune că lipsa documentelor sau vârsta minoră elimină aceste condiții. [21] [22] [23]

Semnătura părintelui încheie întotdeauna procesul copilului?

Nu. Pentru actele procedurale de dispoziție se verifică art. 81 CPC și condițiile civile de autorizare. Instanța poate continua judecata dacă apreciază că actul reprezentantului nu este în interesul minorului. [46] [14] [15]

Lipsa plângerii înseamnă automat că nu se poate acționa penal pentru minor?

Nu se poate trage această concluzie fără identificarea infracțiunii și a situației de reprezentare. Există ipotezele intervenției din oficiu din art. 157 alin. (4) Cod penal și art. 289 alin. (8) CPP. Acestea nu transformă termenul plângerii într-un termen până la majorat. [47] [48] [49] [26]

De reținut

Arată cele 28 idei principale ale ghidului

Data faptei, legea contractului și legea procesului sunt repere temporale distincte.
[5][6][7][8]
Capacitatea și reprezentarea copilului se verifică potrivit regimului de vârstă și condițiilor legale.
[9][10][11][12]
Semnătura părintelui nu înlocuiește analiza naturii și autorizării unui act de dispoziție.
[13][14][15]
Minoratul nu suspendă universal prescripția; art. 2532 pct. 4 privește lipsa reprezentantului ori ocrotitorului.
[1][2]
Art. 2532 pct. 2 se referă la raporturile de ocrotire indicate, nu automat la orice terț.
[1][16]
După suspendare se păstrează timpul anterior și se verifică intervalele minime ale art. 2534.
[17]
Curatorul special de ocrotire și curatorul procesual au condiții și competențe distincte.
[18][14][19]
Art. 184 alin. (3) CPC reglementează neînceperea ori întreruperea termenului procedural, distinct de suspendarea prescripției.
[20][1][2]
Acțiunea civilă a minorului în procesul penal, exercitată de reprezentant sau de procuror, respectă art. 20 alin. (1)–(2).
[21][22][23]
Posibilitatea acțiunii civile după neconstituire în penal nu garantează automat conservarea prescripției.
[24][3]
Pentru minor, art. 296 alin. (2)–(3) CPP leagă cele trei luni de cunoașterea faptei de către ocrotitorul ori reprezentantul legal ori numirea noului reprezentant, nu de împlinirea vârstei de 18 ani.
[25][26][27]
Începutul prescripției delictuale privește cunoașterea sau posibilitatea de cunoaștere a pagubei și persoanei responsabile.
[3]
Data unui raport medical ulterior nu produce singură un început nou al prescripției.
[3]
Prejudiciul viitor poate fi reparat dacă producerea este neîndoielnică.
[29]
Despăgubirea pentru prejudiciul viitor poate fi modificată în situațiile art. 1386 alin. (4).
[28]
Modificarea despăgubirii trebuie delimitată de reluarea unei chestiuni deja tranșate.
[28][30][31]
Art. 27 alin. (6) CPP are reperul constituirii ca parte civilă pentru prejudiciul născut ori descoperit ulterior.
[32]
Art. 27 alin. (5) CPP cere exercitarea anterioară a acțiunii de procuror și probe noi ale acoperirii incomplete.
[33]
Tranzacția se interpretează în limitele obiectului, iar înscrisurile noi nu o anulează automat.
[34][35]
Renunțarea civilă în penal și lucrul judecat trebuie examinate distinct.
[36][30][31]
Față de pragul de 1 octombrie 2011, momentul faptei trebuie separat de începutul prescripției.
[37][5][38][39][4]
Art. 8 și 14 din Decretul nr. 167/1958 contează numai pentru situațiile guvernate de regimul vechi.
[40][41][4]
Decizia ÎCCJ nr. 1/2014 (RIL) păstrează aplicarea art. 18 din decret pentru prescripțiile începute înainte de 1 octombrie 2011, inclusiv în litigii ulterioare.
[42][43]
Art. 203–204 din Legea nr. 71/2011 conțin excepții tranzitorii punctuale, nu importul integral al regimului nou.
[44][45]
Cronologia documentelor permite verificarea reprezentării, cunoașterii prejudiciului și actelor procesuale.
[2][3][23][30]
Actele procedurale de dispoziție ale reprezentantului cer mandatul ori încuviințarea legală; instanța poate continua judecata dacă actul reprezentantului minorului nu îi servește interesul.
[46][14][15]
Posibilitatea punerii în mișcare din oficiu din art. 157 alin. (4) Cod penal este distinctă de calcularea termenului plângerii prealabile.
[47][26][27]
Reprezentarea, încuviințarea plângerii și conflictul cu făptuitorul-reprezentant sunt reglementate de art. 289 alin. (8), la care trimite art. 295 alin. (3).
[48][49]

Cum funcționează suspendarea și întreruperea prescripției

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 12 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2532, teza introductivă · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.2532, teza introductivă
Prescripţia nu începe să curgă, iar, dacă a început să curgă, ea se suspendă:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2532 pct. 4 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2532 pct. 4
în cazul celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziţie legală contrară;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2528 alin. (1) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2528 alin. (1)
Prescripţia dreptului la acţiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 201Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.201
Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 103Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.103
Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 102 alin. (1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.102 alin.(1)–(2)
(1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. (2) Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării. În privința elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile dispozițiile alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 24Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.24
Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 25 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.25 alin.(1)
Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 43 alin. (1) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 43 alin. (1)
În afara altor cazuri prevăzute de lege, nu au capacitate de exerciţiu: a)minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani; b)cel care beneficiază de măsura tutelei speciale.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 43 alin. (2) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 43 alin. (2)
Pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanţii lor legali, în condiţiile prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 41 alin. (1) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 41 alin. (1)
Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 41 alin. (2) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 41 alin. (2)
Actele juridice ale persoanei cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de aceasta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu avizul consiliului de familie, dacă există, şi autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea, avizul sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 501 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 501
(1)Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum şi de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviinţa aceste acte, după caz. (2)După împlinirea vârstei de 14 ani minorul îşi exercită drepturile şi îşi execută obligaţiile singur, în condiţiile legii, însă numai cu încuviinţarea părinţilor şi, după caz, a instanţei de tutelă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 502 alin. (1) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 502 alin. (1)
Drepturile şi îndatoririle părinţilor cu privire la bunurile copilului sunt aceleaşi cu cele ale tutorelui, dispoziţiile care reglementează tutela fiind aplicabile în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 144 alin. (2) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 144 alin. (2)
Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie şi autorizarea instanţei de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărţeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunţe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum şi să încheie în mod valabil orice alte acte ce depăşesc dreptul de administrare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2532 pct. 2 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2532 pct. 2
între părinţi, tutore sau curator şi cei lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă ori între curatori şi cei pe care îi reprezintă, cât timp durează ocrotirea şi socotelile nu au fost date şi aprobate;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2534 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2534
(1)De la data când cauza de suspendare a încetat, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului şi timpul scurs înainte de suspendare. (2)Prescripţia nu se va împlini mai înainte de expirarea unui termen de 6 luni de la data când suspendarea a încetat, cu excepţia prescripţiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât după expirarea unui termen de o lună de la încetarea suspendării.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 150 alin. (1) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 150 alin. (1)
Ori de câte ori între tutore şi minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanţa de tutelă va numi un curator special.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 58 alin. (1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.58 alin.(1)–(3)
(1) În caz de urgență, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exercițiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanța, la cererea părții interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanța va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal și cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă. (3) Numirea acestor curatori se va face de instanța care judecă procesul, dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească. Curatorul special are toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 184 alin. (1)–(3), integralTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.184 alin.(1)–(3), integral
(1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 19 alin. (3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.19 alin.(3)
Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2), şi are ca obiect, în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 20 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.20 alin. (1)
Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 20 alin. (2) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.20 alin. (2)
Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 20 alin. (4) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.20 alin. (4)
În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 296 alin. (1) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.296 alin. (1)
Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 296 alin. (2) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.296 alin. (2)
Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 296 alin. (3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.296 alin. (3)
În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 28: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 1386 alin. (4) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 1386 alin. (4)
În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 29: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 1385 alin. (2) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 1385 alin. (2)
Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 430 alin. (1)–(2), integralTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.430 alin.(1)–(2), integral
(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 31: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 431 alin. (1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.431 alin.(1)–(2)
(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 32: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 27 alin. (6) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.27 alin. (6)
Persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce acţiune la instanţa civilă, pentru repararea prejudiciului născut ori descoperit după constituirea ca parte civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 33: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 27 alin. (5) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.27 alin.(5)
În cazul în care acţiunea civilă a fost exercitată de procuror, dacă se constată din probe noi că prejudiciul nu a fost integral acoperit prin hotărârea definitivă a instanţei penale, diferenţa poate fi cerută pe calea unei acţiuni la instanţa civilă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 34: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2270 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.2270
(1)Tranzacţia se mărgineşte numai la obiectul ei; renunţarea făcută la toate drepturile, acţiunile şi pretenţiile, nu se întinde decât asupra cauzei cu privire la care s-a făcut tranzacţia. (2)Tranzacţia nu priveşte decât cauza cu privire la care a fost încheiată, fie că părţile şi-au manifestat intenţia prin expresii generale sau speciale, fie că intenţia lor rezultă în mod necesar din ceea ce s-a prevăzut în cuprinsul tranzacţiei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 35: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2276 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.2276
(1)Descoperirea ulterioară de înscrisuri necunoscute părţilor şi care ar fi putut influenţa conţinutul tranzacţiei nu reprezintă o cauză de nulitate a acesteia, cu excepţia cazului în care înscrisurile au fost ascunse de către una dintre părţi sau, cu ştiinţa ei, de către un terţ. (2)Tranzacţia este nulă dacă din înscrisurile descoperite rezultă că părţile sau numai una dintre ele nu aveau niciun drept asupra căruia să poată tranzacţiona.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 36: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 22 alin. (3) · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.22 alin. (3)
Partea civilă nu poate reveni asupra renunţării şi nu poate introduce acţiune la instanţa civilă pentru aceleaşi pretenţii.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 37: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 220 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.220 alin.(1)
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, intră în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 38: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 6 alin. (2) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 6 alin. (2)
Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 39: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 6 alin. (4) · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 6 alin. (4)
Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 40: Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă — republicare, formă istorică actualizată până la 4 iulie 2003Lege · Art. 8 alin. 1 · forma din 4 iulie 2003Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.8 alin.1
Prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data cînd pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atît paguba cît şi pe cel care răspunde de ea.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 41: Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă — republicare, formă istorică actualizată până la 4 iulie 2003Lege · Art. 14 alin. 1–2 · forma din 4 iulie 2003Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.14 alin.1–2
Între părinţi sau tutor şi cei ce se afla sub ocrotirea lor, între curator şi acei pe care îi reprezintă precum şi între orice altă persoană care, în temeiul legii sau al hotărîrii judecătoreşti, administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sînt astfel administrate, prescripţia nu curge cît timp socotelile nu au fost date şi aprobate. Prescripţia nu curge împotriva celui lipsit de capacitate de exerciţiu, cît timp nu are reprezentant legal şi nici împotriva celui cu capacitate restrînsa, cît timp nu are cine să-i încuviinţeze actele.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 42: ÎCCJ, RIL nr.1 din17 februarie2014 — regimul invocării prescripțiilor începute înainte de1 octombrie2011Hotărâre · Dispozitiv — dezlegarea obligatorie · forma din 17 februarie 2014Înalta Curte de Casație și Justiție · 1 · 17 februarie 2014 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv — dezlegarea obligatorie
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, stabileşte că prescripţiile extinctive începute anterior datei de 1 octombrie 2011, împlinite ori neîmplinite la aceeaşi dată, rămân supuse dispoziţiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat, astfel încât atât instanţele de judecată, din oficiu, cât şi părţile interesate pot invoca excepţia prescripţiei extinctive, indiferent de stadiul procesual, chiar în litigii începute după 1 octombrie 2011.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 43: Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă — republicare, formă istorică actualizată până la 4 iulie 2003Lege · Art. 18 · forma din 4 iulie 2003Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.18
Instanţa judecătorească şi organul arbitral sînt obligate ca, din oficiu, sa cerceteze, dacă dreptul la acţiune sau la executarea silită este prescris.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 44: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 203Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.203
Dispozițiile art. 2.532 pct. 6 și 7 din Codul civil privitoare la suspendarea cursului prescripției se aplică și în cazul prescripțiilor începute înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, dacă împrejurările care atrag suspendarea s-au produs după această din urmă dată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 45: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 204Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.204
Dispozițiile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil se aplică și în cazul cererii de chemare în judecată sau de arbitrare introduse după intrarea în vigoare a Codului civil.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 46: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 81 alin. (1)–(2) CPCTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 81 alin. (1)
Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente.
Textul în documentul-sursă ↗
Art. 81 alin. (2)
Actele procedurale de dispoziție prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de reprezentanții minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială și ai dispăruților, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 47: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 157 alin. (4) Cod penal · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 157 alin. (4)
În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 48: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 289 alin. (8) CPP · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 289 alin. (8); PDF, pagina fizică 197
Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 49: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Lege · Art. 295 alin. (3) CPP · forma din 23 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 295 alin. (3); PDF, pagina fizică 200
Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗

Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Termene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHID Termene în dosarul penal și pentru pretențiile civileC16 · 17 MIN · GHID Prescripția pretențiilor după accident: ce trebuie stabilitC16 · 10 MIN · GHID Suspendare și întrerupere: ce efect pot avea diferite demersuriC16 · 12 MIN · GHID Cum se calculează termenele: repere și limiteC16 · 12 MIN · GHID Copil rănit: cine face demersurile și cum sunt protejate interesele luiC11 · 10 MIN · GHID Despăgubiri și documente pentru minori: particularități de verificatC11 · 10 MIN · GHID Apar urmări noi după încheierea unor demersuri: ce trebuie analizatC05 · 11 MIN · GHID

Minori, prejudicii descoperite ulterior și accidente vechi

Patru date care nu trebuie confundate

Cine acționează pentru copil

De ce minoratul nu suspendă automat toate prescripțiile

Lipsa reprezentării și conflictul de interese cer soluții distincte

În dosarul penal nu se așteaptă majoratul

Prejudiciul cunoscut mai târziu: ce trebuie demonstrat

Prejudiciul viitor și modificarea despăgubirii

Ce permite art. 27 CPP pentru pagube ulterioare

O plată, o tranzacție, o renunțare și o hotărâre nu sunt același lucru

Accidentele și prescripțiile anterioare lui 1 octombrie 2011

Decizia nr. 1/2014 a instanței supreme: ce rezolvă și ce nu rezolvă

Cum pregătesc analiza dosarului

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Minori, prejudicii descoperite ulterior și accidente vechi

Cui se adresează

01Patru date care nu trebuie confundate

02Cine acționează pentru copil

03De ce minoratul nu suspendă automat toate prescripțiile

04Lipsa reprezentării și conflictul de interese cer soluții distincte

05În dosarul penal nu se așteaptă majoratul

06Prejudiciul cunoscut mai târziu: ce trebuie demonstrat

07Prejudiciul viitor și modificarea despăgubirii

08Ce permite art. 27 CPP pentru pagube ulterioare

09O plată, o tranzacție, o renunțare și o hotărâre nu sunt același lucru

10Accidentele și prescripțiile anterioare lui 1 octombrie 2011

11Decizia nr. 1/2014 a instanței supreme: ce rezolvă și ce nu rezolvă

12Cum pregătesc analiza dosarului

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Patru date care nu trebuie confundate

Cine acționează pentru copil

De ce minoratul nu suspendă automat toate prescripțiile

Lipsa reprezentării și conflictul de interese cer soluții distincte

În dosarul penal nu se așteaptă majoratul

Prejudiciul cunoscut mai târziu: ce trebuie demonstrat

Prejudiciul viitor și modificarea despăgubirii

Ce permite art. 27 CPP pentru pagube ulterioare

O plată, o tranzacție, o renunțare și o hotărâre nu sunt același lucru

Accidentele și prescripțiile anterioare lui 1 octombrie 2011

Decizia nr. 1/2014 a instanței supreme: ce rezolvă și ce nu rezolvă

Cum pregătesc analiza dosarului

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri