Accident cu persoane rănite: autorități, documente și primele demersuri

1. Intervenția imediată și locul accidentului

2. Cum păstrez documentele medicale în ordine

3. Certificatul medico-legal: o evaluare distinctă, nu tratament

4. Cum organizez probele fără să aștept un dosar perfect

5. Poliția și parchetul: ce demers fac

6. Plângerea prealabilă nu se confundă cu apelul la 112

7. Despăgubiri în dosarul penal și contactul cu asigurătorul

8. Limite juridice importante și ajutor profesional

§Termene și repere procedurale

!De reținut

#Surse și trimiteri

1. 1
   Sursa 1: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăLege · Art. 77 alin. (1)–(3) · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   OUG 195/2002, art. 77 alin. (2)

   Orice persoană care este implicată sau are cunoștință de producerea unui accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, precum și în situația în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este obligată să anunțe de îndată poliția și să apeleze numărul național unic pentru apeluri de urgență 112, existent în rețelele de telefonie din România.

   Textul în documentul-sursă ↗

   OUG 195/2002, art. 77 alin. (3)

   Este interzis oricărei persoane să schimbe poziția vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să șteargă urmele accidentului fără încuviințarea poliției care cercetează accidentul.

   Textul în documentul-sursă ↗

   OUG 195/2002, art. 77 alin. (1)

   Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea unei persoane este obligat să ia măsuri de anunțare imediată a poliției, să nu modifice sau să șteargă urmele accidentului și să nu părăsească locul faptei.

   Textul în documentul-sursă ↗
2. 2
   Sursa 2: Comunicații în situații de urgențăGhid oficial · Secțiunea Apelarea 112Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   ANCOM, secțiunea Apelarea 112, începutul primei fraze

   Apelarea 112 utilizează numărul european unic pentru apeluri de urgență pentru alertarea forțelor de intervenție

   Textul în documentul-sursă ↗
3. 3
   Sursa 3: Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientuluiLege · Art. 6; art. 35–36 · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 6

   Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 35 alin. (1)–(2)

   (1) Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare. (2) Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea și parteneriatul dintre diferitele unități medicale publice și nepublice, spitalicești și ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienții au dreptul la serviciile comunitare disponibile.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 36

   Pacientul are dreptul să beneficieze de asistență medicală de urgență, de asistență stomatologică de urgență și de servicii farmaceutice, în program continuu.

   Textul în documentul-sursă ↗
4. 4
   Sursa 4: Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientuluiLege · Art. 12; art. 21–24 · forma din 14 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 5 extrase citate

   Art. 24 alin. (4)–(6)

   Situațiile în care pacientul se află în imposibilitatea de a-și exprima consimțământul, conform prevederilor alin. (3), se reglementează prin normele de aplicare a legii. Persoanele prevăzute la alin. (3) vor depune la conducerea unității sanitare o declarație pe propria răspundere, potrivit dispozițiilor prezentei legi. Modelul declarației prevăzute la alin. (5) se va publica drept anexă la normele de aplicare a legii.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 12

   Pacientul sau persoana desemnată în mod expres de acesta, conform prevederilor art. 9 și 10, are dreptul să primească, la externare, un rezumat scris al investigațiilor, diagnosticului, tratamentului, îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării și, la cerere, o copie a înregistrărilor investigațiilor de înaltă performanță, o singură dată.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 21–22

   Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia. Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 24 alin. (1)–(2)

   Pacientul are acces la datele medicale personale. Pacientul are dreptul de a desemna, printr-un acord consemnat în anexa la foaia de observație clinică generală, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieții pacientului, cât și după decesul pacientului, la informațiile cu caracter confidențial din foaia de observație.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 24 alin. (3), în forma modificată prin Legea nr. 328/2023

   În situația în care pacientul s-a aflat în imposibilitatea de a-și exprima consimțământul cu privire la informațiile prevăzute la art. 21 și a intervenit decesul acestuia, prin excepție de la prevederile art. 22, aceste informații pot fi accesate pe baza certificatului de calitate de moștenitor.

   Textul în documentul-sursă ↗
5. 5
   Sursa 5: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleNormă · Art. 9 alin. (2) lit. a)–c); art. 10 alin. (1)–(2) · forma din 24 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   art. 9 alin. (1)–(2)

   (1) Actele medico-legale sunt raportul de expertiza, raportul de constatare, certificatul, buletinul de analiza și avizul. (2) În sensul prezentelor norme: a) prin raport de expertiză medico-legală se înțelege actul întocmit de un expert la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde datele privind expertiza efectuată. Raportul de expertiză medico-legală, suplimentul la raportul de expertiză medico-legală și raportul de nouă expertiză medico-legală se efectuează în situațiile și în conformitate cu prevederile titlului IV capitolul VII din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile art. 330-340 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare; b) prin raport de constatare medico-legală se înțelege actul întocmit de medicul legist la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde date privind constatarea efectuată. Constatarea medico-legală se efectuează în situațiile prevăzute la art. 172 și 189 din Codul de procedură penală. c) prin certificat medico-legal se înțelege actul întocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate și care cuprinde date privind examinarea medico-legală; d) prin buletin de analiza se înțelege actul întocmit de specialiștii instituțiilor de medicina legală sau de persoanele competente din cadrul instituțiilor de medicina legală, la cererea persoanelor interesate, și care cuprinde date privind examenul complementar; e) prin aviz medico-legal se înțelege actul întocmit de Comisia superioară medico-legală, precum și de comisiile de avizare și control al actelor medicale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aproba conținutul și concluziile actelor medico-legale și se recomanda efectuarea unor noi expertize sau se formulează concluzii proprii.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 10 alin. (1)–(2)

   (1) La întocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnată are următoarele obligații: a) să ia în considerare documentele medicale ale persoanei evaluate, emise de unități sanitare din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății sau a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și documentele medicale emise de unități medicale din străinătate, traduse și legalizate; b) să ia în considerare doar documentele medicale care prezintă următoarele elemente de siguranță: număr de înregistrare, ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului, care trebuie să menționeze specialitatea și codul medicului, iar în cazul fotocopiilor, mențiunea «conform cu originalul», atestată de medicul responsabil. (2) Atunci când este necesar, pot fi luate în considerare și alte documente relevante pentru stabilirea diagnosticului sau pentru a putea răspunde la obiectivele dispuse.

   Textul în documentul-sursă ↗
6. 6
   Sursa 6: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleNormă · Art. 15 lit. b); art. 16; art. 19 alin. (1) · forma din 24 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   art. 16

   Solicitările de examinare în vederea eliberării certificatelor medico-legale pot fi înaintate de către persoana în cauză sau de către reprezentantul legal dacă persoana în cauză nu are capacitate de exercițiu.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 15 lit. b)–c)

   b) constatarea leziunilor traumatice recente, înainte de dispariția leziunilor externe, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data producerii; c) constatarea infirmitatilor și a starilor de boala consecutive leziunilor traumatice certificate conform lit. b);

   Textul în documentul-sursă ↗
7. 7
   Sursa 7: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleNormă · Art. 11 alin. (4); art. 15 lit. c); art. 19 · forma din 24 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   art. 11 alin. (1)–(4)

   (1) Raportul de expertiza sau de constatare medico-legală cuprinde antetul, ștampila și numărul de înregistrare al instituției de medicina legală în care a fost efectuată și se înregistrează în registrul de evidenta. (2) Copiile de pe raportul de expertiza sau de constatare medico-legală se arhiveaza pe o perioadă nedeterminată. (3) Raportul de expertiza sau de constatare medicolegala, precum și certificatul medico-legal se semnează de toți cei care au participat la întocmirea lui. Opiniile divergențe se consemnează în cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat și motivat. (4) În cazul în care în evoluția leziunilor menționate la prima expertiza apar date medicale noi, complicatii sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifica numai de către medicul legist care a efectuat prima expertiza.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 15 lit. b)–c)

   b) constatarea leziunilor traumatice recente, înainte de dispariția leziunilor externe, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data producerii; c) constatarea infirmitatilor și a starilor de boala consecutive leziunilor traumatice certificate conform lit. b);

   Textul în documentul-sursă ↗
8. 8
   Sursa 8: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 97–99 · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 97 alin. (1)–(3)

   (1) Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. (2) Proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace: a) declarațiile suspectului sau ale inculpatului; b) declarațiile persoanei vătămate; c) declarațiile părții civile sau ale părții responsabile civilmente; d) declarațiile martorilor; e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă; f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege. (3) Procedeul probatoriu este modalitatea legală de obținere a mijlocului de probă.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 99 alin. (1)–(3)

   (1) În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 98

   Constituie obiect al probei: a) existența infracțiunii și săvârșirea ei de către inculpat; b) faptele privitoare la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă; c) faptele și împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii; d) orice împrejurare necesară pentru justa soluționare a cauzei.

   Textul în documentul-sursă ↗
9. 9
   Sursa 9: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 81 alin. (1) lit. a), b), d), e), f), h); art. 94 · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 11 extrase citate

   Art. 94 alin. (3)–(4); PDF p.43 · forma extrasului din 23 martie 2026

   (3)În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală. (4)În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 94 alin. (3)–(4); PDF, pagina 43 · forma extrasului din 23 martie 2026

   În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală. În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.94 alin.(1)–(2); PDF p.43 · forma extrasului din 23 martie 2026

   (1)Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv. (2)Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 94 alin. (1)–(2); PDF, pagina 43 · forma extrasului din 23 martie 2026

   Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv. Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.81 alin.(1) lit.d)–h), selectiv lit.d),e),f); PDF p.37 · forma extrasului din 23 martie 2026

   d)dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiţia de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie comunicate; e)dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii; f)dreptul de a fi ascultată;

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.81 alin.(1) lit.b)–c); PDF p.37 · forma extrasului din 23 martie 2026

   b)dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; c)dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei;

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 94 alin. (5); PDF, pagina 43 · forma extrasului din 23 martie 2026

   În cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 94 alin. (8); PDF p.43 · forma extrasului din 23 martie 2026

   (8)Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de a consulta dosarul.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.81 alin.(1) lit.h); PDF p.37 · forma extrasului din 23 martie 2026

   h)dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată;

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 94 alin. (8); PDF p.43

   (8)Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali de a consulta dosarul.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 81 alin. (1)–(2)

   (1) În cadrul procesului penal, persoana vătămată are următoarele drepturi: a) dreptul de a fi informată cu privire la drepturile sale; a^1) dreptul de a fi informată cu celeritate despre împrejurarea că persoana aflată în arest, urmărită penal sau condamnată pentru infracțiunea care o afectează este eliberată sau a evadat din detenție, precum și cu privire la orice măsuri relevante adoptate pentru protecția sa în caz de eliberare sau evadare a autorului infracțiunii; b) dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii; c) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei; d) dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiția de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poștă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informații să îi fie comunicate; e) dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii; f) dreptul de a fi ascultată; g) dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor și experților; g^1) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română. În cazurile urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se apreciază că acest lucru este necesar și că nu împiedică exercitarea drepturilor persoanei vătămate; g^2) dreptul de a i se comunica traducerea într-o limbă pe care o înțelege a oricărei soluții de netrimitere în judecată, atunci când nu înțelege limba română; h) dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată; i) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; j) alte drepturi prevăzute de lege. (2) Persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală printr-o faptă penală pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și care nu dorește să participe la procesul penal trebuie să înștiințeze despre aceasta organul judiciar, care, dacă apreciază necesar, o va putea audia în calitate de martor.

   Textul în documentul-sursă ↗
10. 10
    Sursa 10: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 295–298; art. 289 alin. (1)–(6) și (8) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 12 extrase citate

    Art.296 alin.(1)–(4); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei. (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal. (4) Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.289 alin.(8); PDF p.197 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.297 alin. (2) · forma extrasului din 23 martie 2026

    Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.297 alin.(1); PDFpp.200–201 · forma extrasului din 23 martie 2026

    La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În cazul în care constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu propunerea de clasare.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.295 alin.(1) și (2); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (1) Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere. (2) Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.296 alin.(5); PDF p.200 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.289 alin. (5) · forma extrasului din 23 martie 2026

    Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.289 alin. (2), fragment final · forma extrasului din 23 martie 2026

    descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.289 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026

    Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.289 alin. (6) · forma extrasului din 23 martie 2026

    Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.289 alin. (4) · forma extrasului din 23 martie 2026

    Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 295 alin. (3) · forma extrasului din 23 martie 2026

    Dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător.

    Textul în documentul-sursă ↗
11. 11
    Sursa 11: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 196 alin. (1)–(6) · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art.196 alin.(1)–(6); fără nota editorială dintre alin.(4) și (5)

    (1) Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități ce constituie prin ea însăși infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârșită din culpă se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. (3) Când fapta prevăzută în alin. (2) a fost săvârșită ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. (4) Dacă urmările prevăzute în alin. (1)-(3) s-au produs față de două sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. (5) Dacă nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfășurarea activității care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1) și alin. (3) constituie prin ea însăși o infracțiune se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. (6) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

    Textul în documentul-sursă ↗
12. 12
    Sursa 12: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 157 alin. (4)–(5); art. 199 alin. (3) · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art.157 alin.(1), (4), (5)

    (1) În cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală. (4) În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitatea de exercițiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acțiunea penală se poate pune în mișcare și din oficiu. (5) Dacă persoana vătămată a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare din oficiu.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.199 alin. (3), redactarea indicată în vigoare din 26.04.2026

    În cazul infracțiunii prevăzute la art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu.

    Textul în documentul-sursă ↗
13. 13
    Sursa 13: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 269 alin. (1), (3)–(4); art. 296 alin. (1)–(5) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 4 extrase citate

    Art.296 alin.(1)–(4); PDFp.200 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (1) Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei. (2) Când persoana vătămată este un minor sau un major care beneficiază de consiliere judiciară ori tutelă specială, termenul de 3 luni curge de la data când ocrotitorul sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei. (3) În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal. (4) Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.269 alin.(3) și (4); PDFp.186 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (3) Termenele socotite pe luni sau pe ani expiră, după caz, la sfârşitul zilei corespunzătoare a ultimei luni ori la sfârşitul zilei şi lunii corespunzătoare din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni. (4) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.269 alin. (1) · forma extrasului din 23 martie 2026

    La calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.296 alin.(5); PDF p.200 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.

    Textul în documentul-sursă ↗
14. 14
    Sursa 14: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 20 alin. (1)–(4), inclusiv alin. (1^1) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 6 extrase citate

    Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.20 alin.(1^1); PDF p.8 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligaţia de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă şi dacă cere introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 20 alin. (1); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 20 alin. (2); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.

    Textul în documentul-sursă ↗
15. 15
    Sursa 15: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 15 alin. (1)–(6) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 5 extrase citate

    Art. 15 alin. (3)

    Asiguratul înștiințează asigurătorul RCA în termenul prevăzut la alin. (1), cu privire la faptul că: a) partea prejudiciată a solicitat despăgubirea de la acesta; b) procedurile penale sau administrative au fost îndreptate împotriva lui în legătură cu evenimentul produs și informează asigurătorul RCA imediat cu privire la desfășurarea acestor proceduri și rezultatul acestora; c) partea prejudiciată și-a exercitat dreptul de a fi despăgubită prin înaintarea unei cereri către o instanță judecătorească sau către o altă autoritate, în situația în care contractantul află despre acest lucru; d) informațiile înscrise în contractul RCA au suferit modificări intervenite în timpul derulării contractului.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 15 alin. (4)–(6)

    Prevederile la alin. (1) și (3) nu se aplică în situația în care asiguratul face dovada imposibilității îndeplinirii acestei obligații. Neîndeplinirea de către asigurat a obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(3) nu limitează dreptul persoanei prejudiciate de a fi despăgubită. Neprezentarea asiguratului la solicitarea asigurătorului nu îngrădește dreptul persoanei prejudiciate de a fi despăgubită.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 15 alin. (1)

    Ca urmare a producerii unui accident de vehicule, asiguratul notifică asigurătorul RCA cu privire la aceasta în termen de 5 zile lucrătoare de la producerea accidentului.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.15 alin.(2)

    Asiguratul furnizează asigurătorului RCA informații cu privire la cauzele și împrejurările producerii accidentului și documentele necesare instrumentării cazului.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 15 alin. (1)–(6)

    (1) Ca urmare a producerii unui accident de vehicule, asiguratul notifică asigurătorul RCA cu privire la aceasta în termen de 5 zile lucrătoare de la producerea accidentului. (2) Asiguratul furnizează asigurătorului RCA informații cu privire la cauzele și împrejurările producerii accidentului și documentele necesare instrumentării cazului. (3) Asiguratul înștiințează asigurătorul RCA în termenul prevăzut la alin. (1), cu privire la faptul că: a) partea prejudiciată a solicitat despăgubirea de la acesta; b) procedurile penale sau administrative au fost îndreptate împotriva lui în legătură cu evenimentul produs și informează asigurătorul RCA imediat cu privire la desfășurarea acestor proceduri și rezultatul acestora; c) partea prejudiciată și-a exercitat dreptul de a fi despăgubită prin înaintarea unei cereri către o instanță judecătorească sau către o altă autoritate, în situația în care contractantul află despre acest lucru; d) informațiile înscrise în contractul RCA au suferit modificări intervenite în timpul derulării contractului. (4) Prevederile la alin. (1) și (3) nu se aplică în situația în care asiguratul face dovada imposibilității îndeplinirii acestei obligații. (5) Neîndeplinirea de către asigurat a obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(3) nu limitează dreptul persoanei prejudiciate de a fi despăgubită. (6) Neprezentarea asiguratului la solicitarea asigurătorului nu îngrădește dreptul persoanei prejudiciate de a fi despăgubită.

    Textul în documentul-sursă ↗
16. 16
    Sursa 16: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 2 pct. 7 și 12; art. 20 alin. (1)–(3) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 5 extrase citate

    Art. 20 alin. (1)–(3)

    (1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Legea 132/2017, art. 20 alin. (1)–(2)

    Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.2 pct.7

    avizarea daunei - notificarea asigurătorului de către persoana prejudiciată, asigurat sau mandatarii acestora, cu privire la producerea evenimentului asigurat; notificarea trebuie să fie însoțită de documentele necesare stabilirii răspunderii asigurătorului RCA;

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.2 pct.12

    cerere de despăgubire - documentul prin care partea prejudiciată sau asiguratul formulează către asigurătorul RCA sau către BAAR pretențiile de despăgubire;

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 2 pct. 7 și 12 · forma extrasului din 16 noiembrie 2025

    7. avizarea daunei - notificarea asigurătorului de către persoana prejudiciată, asigurat sau mandatarii acestora, cu privire la producerea evenimentului asigurat; notificarea trebuie să fie însoțită de documentele necesare stabilirii răspunderii asigurătorului RCA; […] 12. cerere de despăgubire - documentul prin care partea prejudiciată sau asiguratul formulează către asigurătorul RCA sau către BAAR pretențiile de despăgubire;

    Textul în documentul-sursă ↗
17. 17
    Sursa 17: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 26 alin. (1), în special lit. e) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art.26 alin.(1) lit.a)–e)

    a) accidentele auto se produc pe teritoriul României; b) vehiculele implicate în accidentele auto sunt înmatriculate/înregistrate în România; c) prejudiciile sunt produse exclusiv vehiculelor; d) ambele vehicule implicate în accidentul auto au asigurare RCA valabilă la data evenimentului; e) prejudiciile exclud vătămările corporale.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.26 alin.(1), teza introductivă

    Decontarea directă între asiguratorii RCA este aplicabilă la îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

    Textul în documentul-sursă ↗
18. 18
    Sursa 18: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 41 alin. (1)–(3) · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    art. 41 alin. (1)–(6), inclusiv alin. (3^1)

    (1) Pentru evenimentele în care au fost implicate două vehicule asigurate, din care au rezultat numai prejudicii materiale, avizarea daunei se poate face și în baza formularului "Constatare amiabilă de accident". (2) Completarea și semnarea formularului "Constatare amiabilă de accident" reprezintă descrierea unui cumul de elemente și fapte care contribuie la soluționarea dosarelor de daună, nereprezentând o recunoaștere a răspunderii conducătorilor auto. (3) Formularul «Constatare amiabilă de accident» poate fi utilizat în relația cu asigurătorii fără a mai fi necesară întocmirea documentelor de constatare de către poliția rutieră, numai dacă este completat și semnat pe suport hârtie sau electronic prin intermediul unor sisteme informatice de către ambii conducători de vehicule implicați în accident. (3^1) În cazul completării formularului de «Constatare amiabilă de accident» în format electronic, datele completate și semnăturile olografe ale conducătorilor celor două vehicule implicate în accident sunt preluate de dispozitivul pe care se completează formularul. (4) În situația în care unul dintre vehicule este staționat sau parcat, formularul poate fi completat și de către proprietarul sau utilizatorul acestuia. (5) Asigurătorii RCA stabilesc dreptul la despăgubiri cu respectarea condițiilor contractuale și ale dispozițiilor legale în vigoare. (6) Asigurătorii RCA și BAAR dezvoltă și administrează soluțiile tehnice și stabilesc de comun acord procedura avizării daunei prin intermediul formularului de «Constatare amiabilă de accident» în format electronic, cu respectarea dispozițiilor legale privind gestionarea riscurilor operaționale generate de sistemele informatice utilizate de entitățile autorizate/avizate/înregistrate, reglementate și/sau supravegheate de către A.S.F.

    Textul în documentul-sursă ↗
19. 19
    Sursa 19: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 338 alin. (1)–(3) · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art.338 alin.(3), toate cele patru excepții

    (3) Nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când: a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale; b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului; c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare; d) victima părăsește locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.338 alin.(1) și (2)

    (1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulație, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a șterge urmele accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la fața locului.

    Textul în documentul-sursă ↗
20. 20
    Sursa 20: ÎCCJ, Decizia nr. 5 din 28 februarie 2018 — noțiunea de rănire în art. 338 alin. (1) Cod penalHotărâre · Secțiunea XIV, considerentele finale; dispozitivÎnalta Curte de Casație și Justiție · 5/2018 · 28 februarie 2018 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    dispozitivul Deciziei nr. 5 din 28 februarie 2018 · forma extrasului din 28 februarie 2018

    În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infracțiunea de părăsire a locului accidentului, stabilește că termenul de rănire prevăzut de art. 75 lit. b) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, se interpretează în sensul de „leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, a căror gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale (cel puțin o zi) ori printr-una din urmările prevăzute de art. 194 alin. (1) lit. a), c), d) și e) din Codul penal“.

    Textul în documentul-sursă ↗
21. 21
    Sursa 21: ÎCCJ, Decizia nr. 8 din 21 martie 2019 — autorănirea conducătorului unicului autovehiculHotărâre · Secțiunea XIV B; dispozitivÎnalta Curte de Casație și Justiție · 8/2019 · 21 martie 2019 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    dispozitivul Deciziei nr. 8 din 21 martie 2019 · forma extrasului din 21 martie 2019

    Stabilește că rănirea uneia sau mai multor persoane prevăzută de art. 75 lit. b) din OUG nr. 195/2002, cuprinsă în definiția accidentului de circulație, ca situație premisă a infracțiunii de părăsire a locului accidentului prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, nu are în vedere și autorănirea, când singura persoană rănită este însuși conducătorul singurului autovehicul implicat în accident.

    Textul în documentul-sursă ↗
22. 22
    Sursa 22: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 10; art. 81 alin. (1) lit. h); art. 20 · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 13 extrase citate

    Art.20 alin.(1), (2), (4); PDFpp.8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.81 alin.(1) lit.d)–h), selectiv lit.d),e),f); PDF p.37 · forma extrasului din 23 martie 2026

    d)dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiţia de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie comunicate; e)dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii; f)dreptul de a fi ascultată;

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 20 alin. (2)–(3), PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.20 alin. (5), teza introductivă și lit.a)–c) · forma extrasului din 23 martie 2026

    Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.20 alin.(1^1); PDF p.8 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligaţia de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă şi dacă cere introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 20 alin. (4); PDF pp. 8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.81 alin.(1) lit.b)–c); PDF p.37 · forma extrasului din 23 martie 2026

    b)dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii; c)dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei;

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.20 alin.(8); PDF p.9 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 20 alin. (1); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 20 alin. (2); PDF p. 8 · forma extrasului din 23 martie 2026

    (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.81 alin.(1) lit.h); PDF p.37 · forma extrasului din 23 martie 2026

    h)dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată;

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 10 alin. (1)–(7)

    (1) Părțile și subiecții procesuali principali au dreptul de a se apăra ei înșiși sau de a fi asistați de avocat. (2) Părțile, subiecții procesuali principali și avocatul au dreptul să beneficieze de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării. (3) Suspectul are dreptul de a fi informat de îndată și înainte de a fi ascultat despre fapta pentru care se efectuează urmărirea penală și încadrarea juridică a acesteia. Inculpatul are dreptul de a fi informat de îndată despre fapta pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lui și încadrarea juridică a acesteia. (4) Înainte de a fi ascultați, suspectului și inculpatului trebuie să li se pună în vedere că au dreptul de a nu face nicio declarație. (5) Organele judiciare au obligația de a asigura exercitarea deplină și efectivă a dreptului la apărare de către părți și subiecții procesuali principali în tot cursul procesului penal. (6) Dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună-credință, potrivit scopului pentru care a fost recunoscut de lege. (7) Orice neexercitare a dreptului de a fi asistat de un avocat ales pe parcursul procesului penal trebuie să fie voluntară și neechivocă și nu împiedică exercitarea ulterioară, oricând pe parcursul procesului penal, a acestui drept. În cazul neexercitării dreptului de a fi asistat de un avocat ales, suspectul sau inculpatul este informat de către organele judiciare, într-un limbaj simplu și accesibil acestuia, cu privire la conținutul dreptului și la posibilele consecințe ale neexercitării acestuia.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 81 alin. (1)–(2)

    (1) În cadrul procesului penal, persoana vătămată are următoarele drepturi: a) dreptul de a fi informată cu privire la drepturile sale; a^1) dreptul de a fi informată cu celeritate despre împrejurarea că persoana aflată în arest, urmărită penal sau condamnată pentru infracțiunea care o afectează este eliberată sau a evadat din detenție, precum și cu privire la orice măsuri relevante adoptate pentru protecția sa în caz de eliberare sau evadare a autorului infracțiunii; b) dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii; c) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei; d) dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiția de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poștă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informații să îi fie comunicate; e) dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii; f) dreptul de a fi ascultată; g) dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor și experților; g^1) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română. În cazurile urgente se pot folosi mijloace tehnice de comunicare, dacă se apreciază că acest lucru este necesar și că nu împiedică exercitarea drepturilor persoanei vătămate; g^2) dreptul de a i se comunica traducerea într-o limbă pe care o înțelege a oricărei soluții de netrimitere în judecată, atunci când nu înțelege limba română; h) dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată; i) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege; j) alte drepturi prevăzute de lege. (2) Persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală printr-o faptă penală pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și care nu dorește să participe la procesul penal trebuie să înștiințeze despre aceasta organul judiciar, care, dacă apreciază necesar, o va putea audia în calitate de martor.

    Textul în documentul-sursă ↗