Probele și expertiza în procesul de despăgubire

Despăgubirea cerută trebuie susținută prin probe potrivite fiecărei pretenții. În procesul civil contează ce dovedești, când propui proba și cum este administrată. Expertiza lămurește întrebări de specialitate, iar instanța apreciază raportul împreună cu celelalte probe. [1] [2] [9]

Dacă raportul omite un obiectiv ori conține o contradicție, poți cere lămuriri, completare sau, în condiții distincte, o nouă expertiză. Aceste demersuri au momente procedurale precise. [17] [18]

ACTUALIZAT: 10 octombrie 2026
TIMP DE CITIRE: 10 minute
CATEGORIE: Dispute, instanță și executare

Cuprins · 15 secțiuni

01Cui se adresează
021. De la ce pornesc: faptul care trebuie dovedit
032. Când propun probele
043. Înscrisurile și documentele lipsă
054. Ce tip de expertiză aleg și ce întrebări pun
065. Obligațiile din timpul expertizei
076. Cum citesc raportul și cum formulez obiecțiile
087. Cum păstrez probele care riscă să dispară
098. Separă vătămările, dosarul penal și procesul civil
109. Ce arată jurisprudența despre întârzierea probelor
1110. Legea aplicabilă și reperele termenelor
12Termene și repere
13Lista ta de pași
14Întrebări frecvente
15Surse și trimiteri

✓ SE APLICĂ DACĂ

Persoane care cer despăgubiri și părți care formulează apărări într-un proces civil.

✕ NU ACOPERĂ

Evaluarea unui raport individual, stabilirea cauzalității medicale sau calculul despăgubirii.
Procedura completă a expertizei penale ori a lucrărilor medico-legale.
Regimul complet al căilor de atac și al executării silite.

1. De la ce pornesc: faptul care trebuie dovedit

În procesul civil, cel care afirmă un fapt trebuie, ca regulă, să îl dovedească. Regula privește atât pretențiile reclamantului, cât și susținerile factuale ale pârâtului; există excepții prevăzute de lege. Instanța examinează fiecare probă și toate probele împreună, respectând puterea doveditoare pe care legea o atribuie anumitor mijloace. [1]

Ca organizare practică, leagă fiecare pretenție de o întrebare concretă: ce s-a întâmplat, ce consecință invoci, ce cheltuială ori pierdere soliciți și ce document sau persoană poate lămuri acea împrejurare. O factură, o fotografie și o expertiză pot răspunde unor întrebări diferite. Enumerarea lor fără legătură cu faptele nu înlocuiește individualizarea dovezilor pentru fiecare capăt de cerere. [1] [2]

Probele trebuie să fie admisibile și să ajute la soluționarea cauzei. Instanța poate considera inutilă dovedirea unui fapt necontestat sau notoriu, în funcție de împrejurări; simpla cerere a unei probe nu obligă la încuviințarea ei. [6]

2. Când propun probele

Reclamantul propune, în principiu, probele prin cererea de chemare în judecată, iar pârâtul prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Dacă soliciți martori, indică numele, prenumele și adresa lor. Actele trimise anterior asigurătorului trebuie identificate și folosite în proces potrivit regulilor judiciare; demersul la asigurător nu ține locul propunerii lor în fața instanței. [2]

Art. 254 alin. (2) permite probe propuse ulterior în cinci situații: necesitatea rezultă din modificarea cererii; nevoia apare din cercetarea judecătorească și nu putea fi prevăzută; motive temeinic justificate au împiedicat propunerea la timp; administrarea nu amână judecata; toate părțile sunt expres de acord. Arată instanței situația concretă invocată. Partea adversă poate cere proba contrară asupra aceluiași aspect. [3]

Când admiterea unei astfel de probe determină amânarea, există obligații suplimentare: lista martorilor și, când trebuie comunicat, interogatoriul se depun în 5 zile de la încuviințare; copiile certificate ale înscrisurilor, cu cel puțin 5 zile înaintea termenului fixat. Pentru expertiză se aplică regula dovezii plății de la numire sau termenul stabilit de instanță. Nerespectarea obligațiilor atrage decăderea din administrarea probei. [4]

Judecătorul poate dispune completarea probelor și probe din oficiu. Totuși, partea nu poate invoca în căile de atac faptul că judecătorul nu a ordonat din oficiu probe pe care ea nu le-a propus și administrat legal. Chiar decăzută dintr-o probă, partea poate discuta temeinicia susținerilor și dovezilor adversarului. [5]

3. Înscrisurile și documentele lipsă

Codul de procedură civilă (CPC) permite înscrisuri, martori, prezumții, interogatoriu, expertiză, mijloace materiale și alte mijloace prevăzute de lege. Pentru fiecare, explică ce fapt vrei să dovedești. Încheierea de încuviințare stabilește faptele, mijloacele admise și obligațiile părților, iar instanța conduce administrarea. [1] [6]

Înscrisurile pot fi depuse în copie certificată pentru conformitate, dacă legea nu dispune altfel. Cel care depune copia trebuie să aibă originalul și să îl prezinte la cererea instanței; altfel, aceasta poate să nu țină seama de înscris. Dacă un act relevant se află la asigurător, la altă parte, la un terț sau la o instituție, identifică-l și cere măsura procedurală corespunzătoare. Există limite privind viața privată, secretul legal și alte interese protejate; nu rezultă un acces nelimitat la toate documentele deținătorului. [7]

Fotografiile și înregistrările pot constitui mijloace materiale de probă dacă nu au fost obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri. Păstrarea fișierului complet și explicarea provenienței ajută verificarea contextului; utilitatea unei secvențe și ceea ce dovedește se apreciază în dosar. [8]

4. Ce tip de expertiză aleg și ce întrebări pun

Instanța încuviințează expertiza când lămurirea unor fapte necesită cunoștințe de specialitate. Poate numi unul sau trei experți, iar când este necesar poate solicita un laborator ori institut de specialitate. Specialistul lămurește împrejurările tehnice; aprecierea probelor și soluția juridică aparțin instanței. [9] [19]

Lucrarea tehnică privată, expertiza judiciară și expertul consilier al părții sunt situații distincte. Ordonanța Guvernului (OG) nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară deosebește lucrarea dispusă de organul judiciar de cea cerută privat. În expertiza civilă pot participa și experți aleși de părți, încuviințați de instanță, care formulează întrebări, observații și, când este cazul, un raport separat. Faptul că ai plătit o lucrare privată nu o transformă în expertiza dispusă în dosar. [9] [10]

Încheierea de numire stabilește obiectivele, termenul și onorariul provizoriu. Dacă părțile nu se învoiesc asupra expertului, art. 331 alin. (1) prevede numirea aleatorie în sistem informatizat dintre persoanele autorizate înscrise în evidența biroului local; modificarea se aplică din 15 mai 2025. [11] [12]

Exemple orientative de întrebări tehnice sunt compatibilitatea avariilor cu mecanismul invocat sau necesitatea unor operațiuni de reparație. Leagă întrebarea de o împrejurare contestată și de materialele disponibile. Pentru analiza auto, continuă cu Expertiza tehnică auto: rol, întrebări și limite; pentru expertiza medico-legală și regulile sale speciale, cu Expertiza medico-legală, completările și obiecțiile. [6] [9]

5. Obligațiile din timpul expertizei

Partea obligată prin încheiere depune la grefă dovada plății onorariului în 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanță. Neplata cheltuielilor probei în termen poate duce la decădere; art. 262 permite depunerea ulterioară dacă nu se amână judecata. Costurile și ajutorul public judiciar sunt explicate în Taxe, expertize și cheltuieli de judecată. [13]

Expertul poate fi recuzat pentru aceleași motive ca un judecător. Cererea se face în 5 zile de la numire dacă motivul exista atunci, iar pentru motive ulterioare termenul curge de când s-a ivit motivul. Nemulțumirea față de o concluzie tehnică trebuie argumentată pe fondul raportului; nu este, singură, identificarea unui motiv legal de recuzare. [14]

Dacă sunt necesare lucrări la fața locului sau explicațiile părților, citarea prevăzută de art. 335 trebuie comunicată cu cel puțin 5 zile înaintea lucrării, cu ziua, ora și locul. Norma prevede nulitatea, dar invocarea și efectele ei se analizează potrivit regulilor procedurale; nu echivalează cu anularea automată a întregului proces. Părțile trebuie să dea lămuriri privind obiectul expertizei. Împiedicarea lucrării poate avea consecințe probatorii și asupra costurilor, apreciate de instanță. [15] [27]

6. Cum citesc raportul și cum formulez obiecțiile

Raportul scris trebuie să cuprindă constatări și concluzii motivate și se depune, ca regulă, cu cel puțin 10 zile înainte de termenul de judecată; în urgență, intervalul poate fi micșorat. Cele 10 zile privesc depunerea raportului înaintea ședinței, nu un termen general de obiecții care ar începe când primești o copie. [16]

Verifică dacă raportul răspunde obiectivelor, ce documente folosește, dacă explică metoda și dacă există contradicții relevante. La primul termen după depunere, instanța poate cere lămurirea sau completarea raportului, din oficiu ori la cererea părților. Identifică pagina, problema și lămurirea cerută; această structură este o recomandare practică pentru aplicarea art. 337. [17]

O nouă expertiză, realizată de alt expert, cere motive temeinice. Cererea trebuie motivată, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului; dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori a raportului suplimentar. Nu este suficient să ceri repetarea lucrării pentru a obține o concluzie favorabilă. [18]

Instanța apreciază raportul împreună cu restul probelor. O omisiune, un document neanalizat sau o contradicție justifică o întrebare precisă; rezultatul juridic nu decurge automat din existența mai multor rapoarte. [19]

7. Cum păstrez probele care riscă să dispară

Asigurarea probelor permite administrarea urgentă, înainte sau în timpul procesului, când există pericolul dispariției probei ori al dificultății de administrare ulterioare. Dacă adversarul își dă acordul, cererea poate fi făcută și fără urgență. Poate privi mărturia unei persoane, opinia unui expert ori starea unui bun. [20]

Înaintea procesului, cererea se adresează judecătoriei de la locul martorului sau obiectului constatării; în timpul judecății, instanței care judecă în primă instanță. Arată proba, faptul urmărit și motivul conservării ori acordul adversarului. Asigurarea nu decide cine câștigă despăgubirea: instanța fondului verifică admisibilitatea și relevanța și poate readministra proba, dacă este posibil. [20]

8. Separă vătămările, dosarul penal și procesul civil

Pentru vătămări sau deces, Legea nr. 132/2017 distinge stabilirea amiabilă de cea judiciară. Art. 22 alin. (6) indică probele medicale, medico-legale, psihologice și statistice pentru stabilirea judiciară. Din această regulă nu rezultă că un punctaj amiabil înlocuiește analiza instanței asupra consecințelor dovedite. [21]

În procesul penal, art. 99 din Codul de procedură penală (CPP) atribuie sarcina probei acțiunii penale în principal procurorului, iar pe cea a acțiunii civile părții civile sau, în ipoteza legală a persoanei fără capacitate deplină, procurorului care o exercită. Nu presupune că existența unui dosar penal dovedește toate cheltuielile și pierderile pe care le soliciți. Procedura penală are reguli proprii de propunere și administrare. [22]

Când instanța penală lasă definitiv nesoluționată acțiunea civilă, art. 27 alin. (2) permite folosirea probelor penale la instanța civilă. Separat, art. 28 fixează autoritatea hotărârii penale definitive asupra existenței faptei și persoanei care a săvârșit-o; instanța civilă nu este legată de achitare sau încetare în privința prejudiciului ori vinovăției civile. Un raport din dosar și o hotărâre definitivă nu au aceeași funcție. Pentru coordonarea procedurilor, vezi Despăgubiri în procesul penal sau într-un proces civil separat. [23]

9. Ce arată jurisprudența despre întârzierea probelor

Prin Decizia nr. 309/2021, Curtea Constituțională a respins critica de neconstituționalitate a art. 254 alin. (1) CPC. Curtea a explicat că individualizarea probelor și disciplina procedurală protejează caracterul previzibil al procesului, iar decăderea nu înlătură dreptul de a combate probele adversarului. Hotărârea nu privește un accident rutier și nu decide dacă o anumită expertiză trebuie admisă; arată de ce simpla invocare a dreptului la apărare nu desființează regula propunerii la timp. [26]

10. Legea aplicabilă și reperele termenelor

Data accidentului nu stabilește singură toate regulile procesului. Art. 24–25 CPC privesc legea proceselor noi și a celor în curs, iar art. 26 distinge legea probelor preconstituite și a prezumțiilor legale de legea administrării probelor. Aceasta din urmă este cea în vigoare la administrare. [24]

Pentru termenele procedurale calculate pe zile se aplică regulile art. 181–184, inclusiv zilele care nu se includ și situația ultimei zile nelucrătoare. Un termen legat de prima ședință după raport trebuie urmărit în calendarul dosarului. Dacă un termen a fost pierdut din motive temeinic justificate, repunerea în termen are condiții proprii: pentru actele avute aici în vedere, actul și cererea se depun în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării; existența motivului se dovedește și instanța decide. Nu este o prelungire acordată automat. [25]

Termene și repere procedurale

REGULĂPropunerea probelor în prima instanță

Interval: Prin cererea de chemare în judecată, respectiv prin întâmpinare
De când începe: Reclamantul ori pârâtul: depunerea actului pentru care legea cere propunerea probei.
Cum se aplică: Moment procedural stabilit prin art. 254 alin. (1); pentru termenul întâmpinării se verifică procedura concretă, explicată în ghidul „Acțiunea în instanță pentru despăgubiri: etapele generale”.
Consecințe: Decădere, cu analiza excepțiilor; nu suprimarea dreptului de a combate probele adverse.

[2][3][5]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Dacă legea nu dispune altfel; propunere orală numai în cazurile prevăzute de lege.
Cele cinci situații ale art. 254 alin. (2) permit solicitarea ulterioară în condițiile lor.

REGULĂLista martorilor admiși ulterior

Interval: 5 zile
De când începe: Încuviințarea probei cu martori, când pentru art. 254 alin. (2) se amână judecata.
Cum se aplică: Art. 181 alin. (1) pct. 2: nu se includ ziua de început și ziua împlinirii; nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Ora, canalul și dovada depunerii se verifică potrivit art. 182–184.
Consecințe: Decădere din dreptul de a administra proba încuviințată.

[4][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu este termen general pentru orice martor ori orice interogatoriu.

REGULĂInterogatoriul care trebuie comunicat

Interval: 5 zile
De când începe: Încuviințarea interogatoriului, când trebuie comunicat potrivit legii și se amână judecata pentru art. 254 alin. (2).
Cum se aplică: Art. 181 alin. (1) pct. 2: nu se includ ziua de început și ziua împlinirii; nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Ora, canalul și dovada depunerii se verifică potrivit art. 182–184.
Consecințe: Decădere din dreptul de a administra proba încuviințată.

[4][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Nu este termen general pentru orice martor ori orice interogatoriu.

REGULĂCopiile înscrisurilor admise ulterior

Interval: Cu cel puțin 5 zile înaintea ședinței
De când începe: Termenul fixat pentru judecată după amânarea în ipoteza art. 254 alin. (2).
Cum se aplică: Interval minim anterior lucrării ori ședinței: se verifică zilele libere potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2, fără a include capetele intervalului, raportat la data fixată. Nu se transformă într-un termen care începe după primirea raportului; se păstrează intervalul minim legal și se verifică art. 182–184 pentru depunere și comunicare.
Consecințe: Decădere din administrarea probei încuviințate.

[4][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Copii certificate de pe înscrisurile invocate; ipoteza art. 254 alin. (4).

REGULĂDovada plății onorariului expertului

Interval: 5 zile sau termenul stabilit de instanță
De când începe: Numirea expertului, pentru partea obligată prin încheiere (art. 331 alin. (3) CPC); instanța poate stabili alt termen potrivit art. 331 alin. (2).
Cum se aplică: Art. 181 alin. (1) pct. 2: nu se includ ziua de început și ziua împlinirii; nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Ora, canalul și dovada depunerii se verifică potrivit art. 182–184.
Consecințe: Decădere din administrarea probei pentru neplata în termen, în condițiile art. 262; nu pierdere automată a întregii acțiuni.

[13][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Urmează încheierea de numire; art. 262 alin. (4) permite plata ulterioară dacă nu se amână judecata.

REGULĂRecuzarea expertului

Interval: 5 zile
De când începe: Numirea expertului, dacă motivul există atunci; pentru motive ulterioare, data când s-a ivit motivul.
Cum se aplică: Art. 181 alin. (1) pct. 2: nu se includ ziua de început și ziua împlinirii; nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Ora, canalul și dovada depunerii se verifică potrivit art. 182–184.
Consecințe: Nerespectarea termenului expune cererea decăderii potrivit art. 185; eventuală repunere numai în condițiile art. 186.

[14][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Trebuie un motiv legal de recuzare; cererea se soluționează cu citarea părților și expertului.

REGULĂCitarea pentru lucrarea expertului

Interval: Cu cel puțin 5 zile înaintea lucrării
De când începe: Data lucrării la fața locului sau a explicațiilor părților, în ipoteza art. 335 alin. (1).
Cum se aplică: Interval minim anterior lucrării ori ședinței: se verifică zilele libere potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2, fără a include capetele intervalului, raportat la data fixată. Nu se transformă într-un termen care începe după primirea raportului; se păstrează intervalul minim legal și se verifică art. 182–184 pentru depunere și comunicare.
Consecințe: Art. 335 prevede nulitatea; condițiile invocării și vătămarea se analizează cu art. 175 și 178.

[15][27][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire; se indică ziua, ora și locul.
Nu se aplică mecanic oricărei lucrări efectuate exclusiv pe înscrisuri.

REGULĂDepunerea raportului de expertiză

Interval: Cu cel puțin 10 zile înainte de termenul de judecată
De când începe: Expertul, laboratorul ori institutul: ședința fixată pentru judecată.
Cum se aplică: Interval minim anterior lucrării ori ședinței: se verifică zilele libere potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2, fără a include capetele intervalului, raportat la data fixată. Nu se transformă într-un termen care începe după primirea raportului; se păstrează intervalul minim legal și se verifică art. 182–184 pentru depunere și comunicare.
Consecințe: Instanța examinează neregularitatea și măsurile necesare respectării dreptului la apărare; textul nu acordă despăgubirea automat.

[16][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

În cazuri urgente termenul poate fi micșorat.
Când legea cere avize tehnice, raportul se depune după obținerea lor.

REGULĂLămurirea sau completarea raportului

Interval: La primul termen după depunerea raportului
De când începe: Depunerea raportului de expertiză la instanță.
Cum se aplică: Termen legat de ședința procesuală indicată de lege, nu un număr de zile de la primirea unei copii; se verifică data depunerii actului și calendarul dosarului.
Consecințe: Cererea trebuie formulată la momentul art. 337; textul nu stabilește un termen generic de 10 zile de la comunicare și nu reproduce sancțiunea expresă a art. 338.

[17][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Instanța poate solicita lămurirea ori completarea din oficiu ori la cerere; trebuie să existe nevoie de clarificare ori completare sau o contradicție.

REGULĂSolicitarea unei noi expertize

Interval: Primul termen după raport; dacă există obiecțiuni, termenul imediat următor răspunsului ori raportului suplimentar
De când începe: Depunerea raportului inițial sau, în ipoteza obiecțiunilor, a răspunsului la obiecțiuni ori a raportului suplimentar.
Cum se aplică: Termen legat de ședința procesuală indicată de lege, nu un număr de zile de la primirea unei copii; se verifică data depunerii actului și calendarul dosarului.
Consecințe: Decădere pentru cererea formulată în afara momentului legal, potrivit art. 338 alin. (2).

[18][25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Cerere motivată; motive temeinice; alt expert.
Instanța poate dispune și din oficiu; nu este garantată o nouă expertiză.

REGULĂRepunerea în termen pentru un act procedural omis

Interval: Cel mult 15 zile
De când începe: Încetarea împiedicării temeinic justificate; partea îndeplinește actul și cere simultan repunerea.
Cum se aplică: Art. 181 alin. (1) pct. 2: nu se includ ziua de început și ziua împlinirii; nu sunt numai zile lucrătoare. Dacă ultima zi este nelucrătoare, termenul se prelungește până la prima zi lucrătoare următoare. Ora, canalul și dovada depunerii se verifică potrivit art. 182–184.
Consecințe: Fără admiterea repunerii se aplică sancțiunea termenului pierdut; nu prelungire automată.

[25]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

Este necesară dovada motivelor; decide instanța competentă.
Pentru căi de atac, durata este cea proprie căii de atac, aspect care nu este tratat în acest ghid.

Lista ta de pași

Leagă fiecare pretenție de faptele și probele care o susțin. [1] [2]
Propune probele prin actul procedural potrivit și individualizează martorii. [2] [3]
Verifică originalele și indică actele relevante deținute de alte persoane. [7]
Citește obiectivele expertizei și respectă obligația de plată din încheiere. [11] [13]
Notează depunerea raportului, răspunsului la obiecțiuni și următoarea ședință. [16] [17] [18]
Cere conservarea unei probe când sunt îndeplinite condițiile de urgență sau de acord. [20]

Întrebări frecvente

Raportul asigurătorului este obligatoriu pentru instanță?

Simpla proveniență de la asigurător nu îl transformă în expertiza judiciară dispusă de instanță. Trebuie identificată natura lucrării și discutate constatările sale împreună cu celelalte probe. [10] [19]

Am 10 zile de la primirea raportului ca să formulez obiecții?

Art. 336 prevede depunerea raportului cu minimum 10 zile înaintea ședinței, cu excepția urgenței. Pentru lămurire ori completare și pentru o nouă expertiză, art. 337–338 folosesc termene legate de ședințele de după depunerea raportului ori răspunsului la obiecțiuni. [16] [17] [18]

Dacă am pierdut o probă, nu mai pot spune nimic în apărare?

Poți discuta în fapt și în drept temeinicia susținerilor și probelor adversarului. Eventuala propunere ulterioară a unei probe proprii trebuie să îndeplinească regulile aplicabile; dreptul la apărare nu înlătură singur decăderea. [3] [5]

Pot cere încă o expertiză fiindcă prima îmi este nefavorabilă?

Trebuie să arăți motive temeinice și să respecți momentul prevăzut de art. 338. Instanța decide cererea; simpla dorință a unei concluzii diferite nu garantează o nouă lucrare. [18]

De reținut

Arată cele 27 idei principale ale ghidului

Cel care face o susținere trebuie să o dovedească, în afara excepțiilor legale; instanța apreciază probele individual și împreună.
[1]
Reclamantul și pârâtul propun probele prin cerere, respectiv prin întâmpinare, cu individualizarea dovezilor și martorilor, dacă legea nu dispune altfel.
[2]
Probele propuse ulterior cer una dintre ipotezele art. 254 alin. (2), fără eliminarea admisibilității și probei contrare.
[3][6]
În cazul amânării pentru probele admise ulterior, lista martorilor și interogatoriul comunicabil au 5 zile de la încuviințare, copiile înscrisurilor minimum 5 zile înaintea ședinței, sub sancțiunea decăderii.
[4]
Rolul activ al instanței nu înlătură obligația propunerii și administrării legale; partea decăzută poate combate dovezile adverse.
[5]
Instanța verifică legalitatea și utilitatea, stabilește faptele și mijloacele și conduce administrarea probelor.
[6]
Depunerea copiei presupune posibilitatea prezentării originalului; actele deținute de alte persoane pot fi cerute prin instanță în condițiile și limitele legale.
[7]
Fotografiile și înregistrările sunt admisibile ca mijloace materiale numai în condițiile art. 341 CPC, inclusiv obținerea fără încălcarea legii ori bunelor moravuri.
[8]
Expertiza este dispusă pentru împrejurări de specialitate, iar experții consilieri ai părților participă numai în condițiile legii și cu încuviințarea instanței.
[9]
O expertiză tehnică cerută privat nu este expertiza judiciară dispusă de organul jurisdicțional.
[10][9]
În lipsa învoielii părților, art. 331 alin. (1) prevede selecție aleatorie informatizată; modificarea prin Legea nr. 139/2024 se aplică din 15 mai 2025.
[11][12]
Instanța fixează obiectivele, termenul și onorariul; dovada onorariului se depune de partea obligată în 5 zile de la numire ori în termenul fixat.
[11][13]
Neplata cheltuielilor probei atrage decăderea în condițiile art. 262, iar plata tardivă este posibilă dacă nu amână judecata.
[13]
Recuzarea expertului are termen de 5 zile de la numire dacă motivul exista atunci, iar pentru motive ulterioare de la ivirea motivului.
[14][25]
Citația pentru expertiza la fața locului ori pentru explicații trebuie comunicată cu minimum 5 zile înainte; neregularitățile și sancțiunea se analizează procedural.
[15][27]
Împiedicarea expertizei poate influența aprecierea faptelor și suportarea costurilor potrivit art. 335 alin. (3)–(4).
[15]
Raportul motivat se depune cu minimum 10 zile înainte de ședință, cu posibilitatea micșorării în urgență; nu este termen general de obiecții de la primire.
[16][17]
Lămurirea ori completarea raportului se poate solicita la primul termen după depunerea raportului în condițiile art. 337.
[17]
Noua expertiză necesită motive temeinice și cerere motivată la primul termen după raport sau, după obiecțiuni, la termenul imediat următor răspunsului ori suplimentului, sub sancțiunea decăderii.
[18]
Raportul este apreciat în contextul ansamblului probelor; specialistul nu pronunță soluția juridică.
[19]
Asigurarea probelor se poate cere înainte sau în timpul procesului pentru risc de dispariție ori de dificultate, ori fără urgență cu acordul adversarului; nu decide fondul.
[20]
Legea nr. 132/2017 distinge evaluarea amiabilă și probele judiciare pentru vătămări sau deces; punctajul amiabil nu înlocuiește analiza judiciară.
[21]
Sarcina acțiunii civile în procesul penal este distinctă de sarcina acțiunii penale, potrivit art. 99 CPP.
[22]
Art. 27 alin. (2) CPP permite folosirea probelor penale în ipoteza sa; art. 28 CPP delimitează autoritatea hotărârii definitive, fără identitate între achitare și inexistența răspunderii civile.
[23]
Art. 24–26 CPC separă legea procesului, a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale de legea administrării probelor.
[24]
Termenele pe zile urmează art. 181–184 CPC; pentru repunere, actul și cererea se fac în 15 zile de la încetarea împiedicării, cu dovadă și fără admitere automată.
[25]
Decizia Curții Constituționale nr. 309/2021 a respins critica față de art. 254 alin. (1) CPC; decăderea nu elimină posibilitatea combaterii probelor adverse.
[26]

Expertiza tehnică auto: întrebări și limite

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 10 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.249–250; art.264Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.249
Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.264 alin.(1)
Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.264 alin.(2), fragment final
judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.194 lit.e); art.254 alin.(1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.194 lit.e), prima frază
arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.194 lit.e), fragment despre martori
Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor,
Textul în documentul-sursă ↗
Art.254 alin.(1), prima frază
Probele se propun, sub sancțiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.254 alin.(2) pct.1–5 și alin.(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
Art.254 alin.(2) pct.1
necesitatea probei rezultă din modificarea cererii;
Textul în documentul-sursă ↗
Art.254 alin.(2) pct.2
nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească și partea nu o putea prevedea;
Textul în documentul-sursă ↗
Art.254 alin.(2) pct.3
partea învederează instanței că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute;
Textul în documentul-sursă ↗
Art.254 alin.(2) pct.4
administrarea probei nu duce la amânarea judecății;
Textul în documentul-sursă ↗
Art.254 alin.(2) pct.5
există acordul expres al tuturor părților.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.254 alin.(3)
În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiași aspect pentru care s-a încuviințat proba invocată.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.254 alin.(4) lit.a)–d); art.260 alin.(6)–(7)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art.254 alin.(4) lit.a)
să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviințarea probei, când se cere proba cu martori;
Textul în documentul-sursă ↗
Art.254 alin.(4) lit.b)
să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviințat proba cu înscrisuri;
Textul în documentul-sursă ↗
Art.254 alin.(4) lit.c)
să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviințarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii;
Textul în documentul-sursă ↗
Art.254 alin.(4), fraza introductivă
În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviințată:
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.254 alin.(5)–(6); art.263Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.254 alin.(6)
Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.263
Partea decăzută din dreptul de a administra o probă va putea totuși să se apere, discutând în fapt și în drept temeinicia susținerilor și a dovezilor părții potrivnice.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.255 alin.(1)–(2); art.258–260Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.255 alin.(1)
Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.258 alin.(2)
Încheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.292 alin.(1)–(3); art.293–298Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.292 alin.(2)
Dacă înscrisul este depus în copie, partea care l-a depus este obligată să aibă asupra sa originalul și, la cerere, să îl prezinte instanței, sub sancțiunea de a nu se ține seama de înscris.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.293 alin.(1)
Când partea învederează că partea adversă deține un înscris probatoriu, referitor la proces, instanța poate ordona înfățișarea lui.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.294 alin.(1) pct.2
depunerea înscrisului ar încălca îndatorirea legală de păstrare a secretului;
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 8: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.341 alin.(1)–(2); art.264Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.341 alin.(2), condiția finală
dacă nu au fost obținute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.330 alin.(1)–(5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.330 alin.(1), prima frază
Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.330 alin.(5), prima frază
La efectuarea expertizei în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) pot participa experți aleși de părți și încuviințați de instanță, având calitatea de consilieri ai părților, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 10: OG nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciarăLege · Art.2–3 · forma din 6 noiembrie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.2
Expertiza tehnică efectuată din dispoziția organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a altor organe cu atribuții jurisdicționale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, constituie expertiză tehnică judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.3
Expertiza tehnică efectuată la cererea persoanelor fizice sau juridice constituie expertiză tehnică extrajudiciară.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.331 alin.(1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.331 alin.(2), prima frază
Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunțe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului și, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 12: Legea nr.139 din 14 mai 2024 pentru modificarea art.331 alin.(1) CPCLege · Art.I–III · forma din 14 mai 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.I: art.331 alin.(1)
Dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii experților, ei se vor numi de către instanță, în mod aleatoriu, în sistem informatizat, dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.II
Art. I intră în vigoare la un an de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.331 alin.(3); art.262 alin.(1)–(4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.331 alin.(3), prima frază
Dovada plății onorariului se depune la grefa instanței de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanță potrivit alin. (2).
Textul în documentul-sursă ↗
Art.262 alin.(3)
Nedepunerea sumei prevăzute la alin. (1) în termenul fixat atrage decăderea părții din dreptul de a administra dovada încuviințată în fața acelei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.262 alin.(4)
Depunerea sumei prevăzute la alin. (1) se va putea însă face și după împlinirea termenului, dacă prin aceasta nu se amână judecata.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.332 alin.(1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.332 alin.(2)
Recuzarea trebuie să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.335 alin.(1)–(4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.335 alin.(1), fraza a doua
Citația, sub sancțiunea nulității, trebuie comunicată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.335 alin.(3), fragment final
instanța va putea socoti ca dovedite afirmațiile făcute de partea adversă cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, în contextul administrării tuturor celorlalte probe.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.335 alin.(4)
Cheltuielile efectuate cu expertiza până la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus efectuării expertizei.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.336 alin.(1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.336 alin.(1), fragment final al primei fraze
care va fi depus cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecată.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.336 alin.(1), fraza a doua
În cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiză poate fi micșorat.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.337Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.337
Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.338 alin.(1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.338 alin.(1)
Pentru motive temeinice, instanța poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de către alt expert.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.338 alin.(2)
O nouă expertiză va trebui cerută motivat, sub sancțiunea decăderii, la primul termen după depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni, la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni ori, după caz, a raportului suplimentar.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.264; art.330 alin.(1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.264 alin.(1)
Instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.264 alin.(2), fragment final
judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabilește puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.330 alin.(1), prima frază
Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.359–360; art.362–363Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art.359 alin.(1), fragment privind condiția
dacă este pericol ca proba să dispară ori să fie greu de administrat în viitor, va putea cere, atât înainte, cât și în timpul procesului, administrarea acestor probe.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.359 alin.(2)
În cazul în care partea adversă își dă acordul, cererea poate fi făcută, chiar dacă nu există urgență.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.360 alin.(1)
Cererea se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripția căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecății, la instanța care judecă procesul în prima instanță.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.363 alin.(1), prima frază
Probele asigurate în condițiile prevăzute la art. 362 vor fi cercetate de instanță, la judecarea procesului, sub raportul admisibilității și concludenței lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 21: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · Art.22 alin.(4)–(6)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.22 alin.(6)
Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.22 alin.(4)
În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 22: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — forma din 24.05.2026Lege · Art.99 alin.(1)–(3); art.100 alin.(1)–(4) · forma din 24 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.99 alin.(1)
În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 23: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — forma din 24.05.2026Lege · Art.27 alin.(2); art.28 alin.(1)–(2) · forma din 24 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.27 alin.(2), fraza a doua
Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în fața instanței civile.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.28 alin.(1), prima frază
Hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.28 alin.(1), fraza a doua
Instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.24–26Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.26 alin.(1)
Legea care guvernează condițiile de admisibilitate și puterea doveditoare a probelor preconstituite și a prezumțiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii faptelor juridice care fac obiectul probațiunii.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.26 alin.(2)
Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.180–186Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art.181 alin.(1) pct.2
când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;
Textul în documentul-sursă ↗
Art.181 alin.(2)
Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.186 alin.(1)
Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.186 alin.(2), prima frază
În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 26: CCR, Decizia nr.309 din 11 mai 2021 privind art.254 alin.(1) CPCHotărâre · Par.18–22 și dispozitiv; context par.1–17 · forma din 11 mai 2021Curtea Constituțională · 309/2021 · 11 mai 2021 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Par.19, fragment
Așadar, sancțiunea procesuală a decăderii este una proporțională cu scopul legitim urmărit și nu este de natură a afecta substanța dreptului de acces la justiție și nici a celui la un proces echitabil.
Textul în documentul-sursă ↗
Par.20, fragment
părții dreptul de a se apăra, chiar și atunci când a fost decăzută din dreptul de a administra o probă.
Textul în documentul-sursă ↗
Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art.175 alin.(1)–(2); art.177; art.178 alin.(2)–(5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.175 alin.(2)
În cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.
Textul în documentul-sursă ↗
Art.178 alin.(3) lit.b)
pentru neregularitățile săvârșite în cursul judecății, la termenul la care s-a săvârșit neregularitatea sau, dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor și înainte de a pune concluzii pe fond.
Textul în documentul-sursă ↗

Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Acțiunea în instanță pentru despăgubiri: etapele generaleC15 · 9 MIN · GHID Pe cine se formulează cererea și care poate fi instanța competentăC15 · 9 MIN · GHID Taxe, expertize și cheltuieli de judecatăC15 · 11 MIN · GHID Expertiza tehnică auto: rol, întrebări și limiteC02 · 10 MIN · GHID Expertiza medico-legală, completările și obiecțiileC05 · 20 MIN · GHID Despăgubiri în procesul penal sau într-un proces civil separatC10 · 9 MIN · GHID Expertize și durata dosarului penal: ce poate fi urmăritC10 · 12 MIN · GHID Cum se stabilește răspunderea pentru un accident rutierC02 · 11 MIN · GHID Asigurătorul refuză despăgubirea: cum analizez motivareaC03 · 7 MIN · GHID

Probele și expertiza în procesul de despăgubire

1. De la ce pornesc: faptul care trebuie dovedit

2. Când propun probele

3. Înscrisurile și documentele lipsă

4. Ce tip de expertiză aleg și ce întrebări pun

5. Obligațiile din timpul expertizei

6. Cum citesc raportul și cum formulez obiecțiile

7. Cum păstrez probele care riscă să dispară

8. Separă vătămările, dosarul penal și procesul civil

9. Ce arată jurisprudența despre întârzierea probelor

10. Legea aplicabilă și reperele termenelor

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Semnalează o eroare

Instalează pe iPhone sau iPad

Scrie-ne

Mesajul a fost trimis

Probele și expertiza în procesul de despăgubire

Cui se adresează

1. De la ce pornesc: faptul care trebuie dovedit

2. Când propun probele

3. Înscrisurile și documentele lipsă

4. Ce tip de expertiză aleg și ce întrebări pun

5. Obligațiile din timpul expertizei

6. Cum citesc raportul și cum formulez obiecțiile

7. Cum păstrez probele care riscă să dispară

8. Separă vătămările, dosarul penal și procesul civil

9. Ce arată jurisprudența despre întârzierea probelor

10. Legea aplicabilă și reperele termenelor

§Termene și repere procedurale

✓Lista ta de pași

?Întrebări frecvente

!De reținut

#Surse și trimiteri

Ghiduri înrudite

Termene și repere procedurale

Lista ta de pași

Întrebări frecvente

De reținut

Surse și trimiteri