Pe cine se formulează cererea și care poate fi instanța competentă
Identificarea asigurătorului sau a persoanei care gestionează un dosar de daună nu rezolvă singură întrebarea pe cine chemi în judecată. Trebuie separate titularul dreptului, persoana despre care afirmi că datorează despăgubirea, reprezentantul și ceilalți participanți care trebuie citați. [1] [2] [3]
Apoi verifici distinct nivelul instanței, localitatea și secția competentă. Valoarea cererii poate conta pentru nivelul instanței, fără să înlocuiască regulile teritoriale sau jurisprudența privind specializarea. Ghidul nu selectează pârâtul ori instanța unui accident individual. [4] [8] [10]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 9 minute
- CATEGORIE
- Dispute, instanță și executare
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 021. Cine cere despăgubirea și cine doar îl reprezintă
- 032. Acțiunea directă RCA și persoana răspunzătoare de accident
- 043. Brokerul, corespondentul, BAAR sau FGA nu sunt automat pârâți
- 054. Judecătorie sau tribunal: natura și valoarea cererii
- 065. În ce localitate: regula generală și opțiunile teritoriale
- 076. Secția specializată: ce a stabilit Decizia ÎCCJ nr. 13/2020
- 087. Ce se întâmplă dacă este contestată competența
- 098. Dosarul de verificare și limitele ghidului
- 10Termene și repere
- 11Lista ta de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane care analizează o cerere civilă de despăgubiri după un accident rutier.
Alegerea pârâtului, instanței sau termenului într-un dosar individual.
Procedurile speciale ale Fondului de garantare a asiguraților (FGA), latura civilă a procesului penal și competența internațională.
Calculul individual al despăgubirii și recomandări medicale.
1. Cine cere despăgubirea și cine doar îl reprezintă
Reclamantul este persoana care formulează cererea pentru dreptul invocat. Pârâtul este persoana împotriva căreia se formulează pretenția. Calitatea procesuală se verifică prin raportul dintre părți și raportul juridic adus în fața instanței; stabilirea dacă dreptul ori obligația există efectiv privește fondul. [1]
Persoana vătămată, proprietarul mașinii, utilizatorul ei și cineva care a suportat o cheltuială nu au automat același drept pentru aceeași sumă. Verifică pentru fiecare pretenție ce drept se afirmă și ce acte îl susțin. Pentru leasing, proprietate și mandat, citește ghidul despre mașina în leasing; simpla participare la accident nu înlocuiește analiza calității. [1] [15]
Reprezentantul acționează pentru titular, în limitele împuternicirii și ale regulilor procedurale. O procură ori împuternicire nu transformă automat reprezentantul în titularul despăgubirii. Pentru tranzacție, renunțare sau alte acte de dispoziție sunt relevante și puterile speciale cerute de lege. [2]
2. Acțiunea directă RCA și persoana răspunzătoare de accident
În ipoteza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 132/2017, drepturile persoanei prejudiciate se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației sale, cu citarea obligatorie a persoanei ori persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. Este necesară verificarea identității asigurătorului și a situației relevante la data accidentului, nu numai a poliței de astăzi. Pentru verificarea inițială a documentelor, vezi ghidul despre verificarea asigurătorului și a valabilității RCA. [3] [15]
„Intervenient forțat” desemnează un participant introdus în proces în temeiul legii; nu este sinonim cu o persoană chemată ca martor. De asemenea, citarea în această calitate nu este identică formulării unei pretenții de plată împotriva sa ca pârât. Nu rezultă de aici o regulă de a solicita automat tuturor plata solidară a aceleiași sume. [3] [4]
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin Decizia nr. 13/2020, dată în recurs în interesul legii (RIL), examinează pentru problema specializării atât situația persoanei vinovate ca intervenient forțat, cât și ca pârât alături de asigurător. Decizia nu înlocuiește verificarea temeiului pentru fiecare pretenție dintr-un dosar concret. [4]
Omiterea unui participant cerut de lege și chemarea unei persoane fără calitate au regimuri diferite. Art. 78–79 prevăd condiții de introducere în cauză, dar nu înseamnă că instanța va corecta din oficiu orice alegere greșită a pârâtului. [5]
3. Brokerul, corespondentul, BAAR sau FGA nu sunt automat pârâți
Identifică entitatea juridică relevantă, nu doar marca de pe o scrisoare sau numele interlocutorului. Faptul că o persoană primește acte, reprezintă pe altcineva ori comunică o ofertă nu dovedește singur că datorează în nume propriu toate sumele solicitate. Aceasta este o verificare a calității și a mandatului, nu o presupunere bazată pe antet. [1] [2]
Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) prezintă distinct rolurile sale de birou național auto, organism de plată, centru de informare și organism de compensare. Prezența aceleiași instituții în mai multe mecanisme nu le unifică. Pentru vehicule neasigurate ori neidentificate, consultă ghidurile despre vehiculul identificat fără RCA și vehiculul neidentificat; ghidul despre refuzul, oferta sau întârzierea BAAR nu acoperă complet termenele acelui mecanism, iar acest ghid nu le lămurește. [6]
Pentru accidentul în România cu asigurător străin, art. 22 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 se referă la exercitarea drepturilor împotriva asigurătorului prin BAAR sau corespondenți, în condițiile sale. Nu converti formularea într-o concluzie universală despre cine are calitate de pârât. Accident în România cu vehicul înmatriculat în străinătate și Reprezentantul de despăgubiri și organismul de compensare disting traseele de despăgubire, iar Ce lege și ce instanță pot fi relevante pentru accident tratează separat legea aplicabilă și instanța competentă. [7]
Un refuz CASCO, insolvabilitatea unui asigurător ori o procedură FGA impun verificarea temeiului și a mecanismului propriu; nu aplica automat schema procesuală a acțiunii directe RCA. Pentru contractele facultative și insolvență, pornește de la ghidul despre RCA și CASCO și ghidul despre vehiculul străin neasigurat sau asigurătorul străin insolvent, fără a confunda gestionarea administrativă a unei cereri cu răspunderea în litigiu. [1] [3] [6]
4. Judecătorie sau tribunal: natura și valoarea cererii
Pentru o cerere civilă obișnuită de plată evaluabilă în bani, care nu intră într-o regulă specială, art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă (CPC) atribuie judecătoriei cererile de până la 200.000 lei inclusiv. Tribunalul are competența de primă instanță pentru cererile care nu sunt date de lege altor instanțe. Pragul nu trebuie aplicat mecanic unei proceduri speciale ori unui obiect diferit. [8]
Potrivit art. 98, reperul este valoarea capătului principal de cerere; accesoriile precum dobânzi, penalități și cheltuieli nu se adaugă în același mod pentru stabilirea competenței. Pretențiile multiple și cererile mai multor reclamanți se verifică prin art. 99–100. Nu orice sumă care apare într-un dosar se însumează automat pentru alegerea nivelului instanței. [9]
Exemplu fictiv, strict de orientare: o singură cerere principală obișnuită de plată de 180.000 lei, fără o regulă specială aplicabilă, se află sub pragul indicat. Exemplul nu estimează valoarea unui prejudiciu și nu soluționează o combinație de pretenții, părți sau proceduri. [8] [9]
5. În ce localitate: regula generală și opțiunile teritoriale
Regula generală este instanța de la domiciliul ori sediul pârâtului, dacă legea nu prevede altfel. În materia asigurărilor există opțiuni speciale; art. 115 alin. (3) permite terțului prejudiciat, în asigurarea obligatorie de răspundere civilă, să introducă acțiunea directă și la instanța domiciliului ori sediului său. Nu este o regulă despre orice cerere împotriva oricărei instituții. [10]
Pentru obligațiile izvorâte dintr-o faptă ilicită, art. 113 alin. (1) pct. 9 indică și instanța locului faptei ori prejudiciului. Alegerea între instanțe este posibilă atunci când ele sunt deopotrivă competente, potrivit art. 116. O simplă consecință economică resimțită într-un loc nu trebuie calificată fără analiză drept locul juridic relevant al producerii prejudiciului. [11]
Dacă sunt mai mulți pârâți, verifică art. 112 și legătura reală a pretențiilor cu fiecare. Chemarea unei persoane numai pentru a atrage instanța convenabilă poate fi contestată în condițiile textului. [12]
| Întrebare | Ce verifici | Ce nu presupui |
|---|---|---|
| Care este nivelul instanței? | Natura cererii, valoarea relevantă și normele speciale. [8] [9] | Că orice litigiu RCA începe la aceeași instanță. [8] |
| Care este localitatea? | Domiciliul sau sediul și opțiunile legale aplicabile cererii. [10] [11] | Că poți alege orice instanță sau orice sucursală. [10] |
| Care este secția? | Obiectul și natura litigiului, organizarea instanței și deciziile obligatorii. [4] | Că numele „despăgubiri” rezolvă specializarea. [4] |
6. Secția specializată: ce a stabilit Decizia ÎCCJ nr. 13/2020
ÎCCJ a stabilit că, în litigiile descrise de dispozitiv — despăgubiri materiale și morale cerute de terții păgubiți, cu asigurător RCA pârât și persoană vinovată intervenient forțat sau copârât, precum și regresul asigurătorului — competența materială procesuală revine secțiilor specializate. Analiza folosește obiectul și natura raporturilor litigioase, nu numai prezența unui profesionist. [4]
Acest lucru nu transformă toate cererile în cereri de competența tribunalului și nu stabilește localitatea. Nivelul instanței, opțiunea teritorială și specializarea trebuie verificate separat. Hotărârea este o dezlegare de drept; nu acordă ea însăși o despăgubire individuală cititorului. [4] [8] [10]
Pentru repartizarea în calea de atac există și Decizia ÎCCJ nr. 4/2023 (RIL), al cărei dispozitiv este reprodus în nota oficială la art. 129 CPC. Acesta tratează secția sau completul corespunzător celui care a soluționat în primă instanță și ipoteza în care nu există structuri specializate. Nu folosi Decizia nr. 13/2020 ca algoritm unic pentru toate etapele dosarului. [17]
7. Ce se întâmplă dacă este contestată competența
Necompetența privește instanța ori structura care trebuie să judece; lipsa calității procesuale privește raportul dintre parte și dreptul ori obligația invocată. Pentru prima poate interveni declinarea și înaintarea dosarului, în condițiile legii; pentru a doua poate interveni respingerea cererii împotriva persoanei fără calitate. Nu sunt erori identice și nu au același remediu. [1] [14]
Regimul invocării diferă. Necompetența generală poate fi invocată în orice stare a pricinii; pentru necompetența materială și teritorială de ordine publică, art. 130 alin. (2) indică primul termen în fața primei instanțe la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii. Necompetența de ordine privată se invocă de pârât prin întâmpinare sau, când aceasta nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen în condițiile textului. [13]
Instanța își verifică din oficiu competența în condițiile art. 131. Nu amâna verificarea sub presupunerea că orice excepție poate fi ridicată oricând. Pentru comunicări, întâmpinare și calculul termenelor pe zile, citește ghidul despre etapele acțiunii în instanță. [13]
8. Dosarul de verificare și limitele ghidului
Pregătește, în măsura relevanței, documentele accidentului, identificarea vehiculului și asigurătorului, actele privind proprietatea ori folosința, dovada reprezentării, lista distinctă a pretențiilor și valoarea fiecăreia, corespondența și datele care justifică legătura teritorială. Este o recomandare de organizare, nu o listă universală de acte obligatorii și nici o cerință de a produce documente medicale inutile. [2] [15]
Dacă accidentul, asigurătorul ori părțile au legături cu alte state, nu decide competența internațională numai din domiciliul românesc sau din numărul de înmatriculare. Art. 28 rezervă regulile internaționale aplicabile; ghidul despre legea și instanța relevante tratează separat acea analiză. Actele străine și împuternicirile sunt discutate în ghidul despre traduceri, împuterniciri și documente străine. [16]
Verificarea temporală privește atât situația accidentului și asigurării, cât și legea procesului, normele tranzitorii și jurisprudența obligatorie. [3] [16]
Termene și repere procedurale
- Interval
La primul termen în condițiile art. 130 alin. (2), nu un număr fix de zile
- De când începe
Părțile ori judecătorul: primul termen de judecată în fața primei instanțe la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii.
- Cum se aplică
Termen definit printr-un eveniment procesual; se verifică citarea legală și posibilitatea punerii concluziilor, nu se calculează prin numărarea zilelor.
- Consecințe
Momentul invocării condiționează soluționarea excepției; se verifică natura necompetenței și dispozițiile speciale.
Necompetența generală are regim distinct: în orice stare a pricinii.
Nu se aplică mecanic unei proceduri speciale.
- Interval
Prin întâmpinare; dacă aceasta nu este obligatorie, cel târziu la primul termen în condițiile art. 130 alin. (3)
- De când începe
Pârâtul: depunerea întâmpinării ori primul termen la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii, în ipoteza legală.
- Cum se aplică
Se identifică mai întâi dacă întâmpinarea este obligatorie; nu se aplică în toate cazurile un nou termen autonom de zile pentru această excepție.
- Consecințe
Invocarea de alt participant sau tardivitatea nu se tratează ca o excepție de ordine publică; se verifică admisibilitatea.
Reclamantul nu poate cere declararea necompetenței de ordine privată a instanței sesizate de el.
Termenul întâmpinării este cel aplicabil procedurii concrete; ghidul despre etapele acțiunii în instanță explică regula obișnuită și calculul.
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Pot cere plata oricui apare în corespondența dosarului de daună?
Persoana răspunzătoare de accident este doar un martor?
Dacă cer daune morale, merg automat la tribunal?
Pot depune acțiunea directă RCA la domiciliul meu?
Art. 115 alin. (3) oferă această opțiune terțului prejudiciat în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă. Verifică însă dacă cererea ta intră în acel domeniu și dacă există elemente internaționale ori reguli speciale; nu este o opțiune universală pentru orice procedură BAAR sau FGA. [10] [16]
De reținut
Arată cele 10 idei principale ale ghidului
În ipoteza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 132/2017, acțiunea se exercită împotriva asigurătorului, în limitele obligației sale, cu citarea obligatorie a persoanelor răspunzătoare ca intervenienți forțați.
Pentru cererea obișnuită de plată evaluabilă în bani fără regulă specială, pragul judecătoriei este 200.000 lei inclusiv; competența tribunalului este reziduală potrivit art. 95.
Valoarea capătului principal, accesoriile și pluralitatea cererilor ori a reclamanților au reguli distincte pentru competență.
Terțul prejudiciat poate introduce acțiunea directă în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă și la instanța domiciliului ori sediului său, în domeniul art. 115 alin. (3) din CPC.
Regimurile necompetenței generale, ale necompetenței materiale ori teritoriale de ordine publică și ale celei de ordine privată diferă ca titular și moment al invocării.
Chemarea unui pârât numai pentru atragerea competenței poate fi contestată în condițiile art. 112 alin. (2).
Etapele generale ale acțiunii în instanță
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 10 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.36Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Textul în documentul-sursă ↗Art.40 alin.(1), fraza a douaDe asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.80 alin.(1), prima frazăPărțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.22 alin.(1), fragment privind participanțiise exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: ÎCCJ — Decizia nr. 13 din 18 mai 2020 (recurs în interesul legii)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv, fraza care identifică litigiile și secțiileÎn litigiile având ca obiect plata de despăgubiri materiale și morale formulate de terțele persoane păgubite prin producerea accidentelor de circulație, în care calitatea procesuală pasivă o are asigurătorul RCA, iar persoana vinovată are calitatea de intervenient forțat sau de pârât alături de asigurătorul RCA, cât și în litigiile privind acțiunile în regres formulate de asigurător împotriva persoanei vinovate de producerea accidentului, competența materială procesuală revine secțiilor specializate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 78 · forma extrasului din 14 decembrie 2025Art. 78: Condiţii. Termen (1)În cazurile expres prevăzute de lege, precum şi în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc. (2)În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond. (3)Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe. (4)Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocazia deliberării, instanţa va repune cauza pe rol, dispunând citarea părţilor. (5)Hotărârea prin care cererea a fost respinsă în condiţiile alin. (2) este supusă numai apelului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 79 · forma extrasului din 14 decembrie 2025Art. 79: Procedura de judecată (1)Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citaţia comunicându-i-se, în copie, şi încheierea prevăzută la art. 78 alin. (3), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum şi înscrisurile anexate acestora. Prin citaţie i se va comunica şi termenul până la care va putea să arate excepţiile, dovezile şi celelalte mijloace de apărare de care înţelege să se folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză. (2)El va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în proces. Instanţa, la cererea celui introdus în proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de acesta.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 40 · forma extrasului din 14 decembrie 2025Art. 40: Sancţiunea încălcării condiţiilor de exercitare a acţiunii civile (1)Cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile. De asemenea, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz. (2)Încălcarea dispoziţiilor prezentului titlu poate, de asemenea, atrage aplicarea şi a altor sancţiuni prevăzute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu are dreptul de a fi despăgubit, potrivit dreptului comun.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: BAAR — AtribuțiiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Corpul paginii — extras 1Atributiile B.A.A.R. sunt stabilite prin Legea nr. 132/2017 din 31 mai 2017 privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru prejudicii produse tertilor prin accidente de vehicule si tramvaie, in special art. 19 si 32. Astfel BAAR are urmatoarele atributii: a) de birou national auto b) de organism de plata a despagubirilor c) de centru de informare d) de organism de compensare e) de a asigura dezvoltarea si administrarea bazei de date privind evidenta contractelor RCA in ceea ce priveste colectarea, administrarea, procesarea, prelucrarea, managementul calitatii si publicarea datelor referitoare la: (i) politele de asigurare obligatorie de raspundere civila auto; (ii) comportamentul de daunalitate si de risc al proprietarilor si utilizatorilor de vehicule aferente politelor RCA; f) de a intocmi si publica statistici privind asigurarile auto la nivel national si international g) de a elabora si publica analize si studii comparative privind tarifele utilizate de asiguratorii RCA din statele membre si alte informatii considerate relevante pentru asigurarea RCA h) de a publica statistici privind evolutia nivelurilor despagubirilor in cazurile de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ori pentru deces i) de a primi si/sau furniza autoritatii competente din subordinea Ministerului Afacerilor Interne cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de inmatriculare si a placutelor cu numere de inmatriculare, datele referitoare la accidentele rutiere, vehiculele asigurate pentru raspundere civila pentru pagube produse tertelor persoane prin accidente de circulatie, in conditiile prevazute de art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor masuri privind vehiculele rutiere inmatriculate, aprobata cu modificari prin Legea nr. 432/2006 j) de alocare a asiguratilor cu risc ridicat k) publicarea pe site-ul propriu de date privind tendintele referitoare la fluctuatiile tarifelor utilizate de asiguratorii RCA l) colectarea si publicarea de date si informatii agregate privind piata asigurarilor auto din Romania, inclusiv in ceea ce priveste volumul daunelor m) publicarea pe site-ul propriu de date statistice privind tarifele practicate de unitatile reparatoare specializate in reparatia vehiculelor
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 22 alin. (3)Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 24 · forma extrasului din 13 decembrie 2025Articolul 24 Reprezentantul de despăgubiri(1) Asigurătorii RCA au obligația să desemneze în fiecare stat aparținând Uniunii Europene sau parte la Acordul privind Spațiul Economic European și în alte state asociate Uniunii Europene și în Confederația Elvețiană un reprezentant de despăgubiri pentru regularizarea prejudiciilor provocate de vehicule supuse obligației de asigurare în România rezidenților în aceste state, cu condiția ca accidentul să se producă pe teritoriul unui alt stat decât statul de reședință al persoanei prejudiciate.(2) Reprezentantul de despăgubiri este împuternicit să instrumenteze cazurile de daună în numele și în contul asigurătorului RCA și să reprezinte asigurătorul RCA. În acest scop, reprezentantul de despăgubiri întocmește dosarul de daună și ia toate măsurile necesare pentru soluționarea cererilor de despăgubire pretinse de partea prejudiciată, pentru prejudiciile cauzate în urma unui accident de vehicule:a) pentru care asigurarea obligatorie RCA a fost emisă de către un asigurător RCA ori de filiala acestuia în alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă sau își are sediul; b) care provine din alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă sau își are sediul; și c) pentru prejudiciul produs în alt stat membru decât cel în care partea prejudiciată este rezidentă sau își are sediul. (3) Reprezentantul de despăgubiri poate acționa în numele mai multor asigurători RCA.(4) Reprezentantul de despăgubiri trebuie să fie mandatat să reprezinte asigurătorul RCA cu puteri depline, inclusiv cu drept de dispoziție în fața părții prejudiciate, să i se atribuie competența necesară pentru a răspunde pretențiilor de despăgubire justificate ale părții prejudiciate și să fie apt să examineze cazul în limba oficială a statului membru în care partea prejudiciată este rezidentă sau își are sediul.(5) Numirea unui reprezentant de despăgubiri nu exclude dreptul părții prejudiciate de a acționa direct împotriva persoanei care a cauzat prejudiciul sau a asigurătorului RCA al acesteia, după caz.(6) Asigurătorul RCA este obligat să informeze BAAR cu privire la numele și prenumele, data nașterii și adresa ori punctul de lucru ale reprezentantului de despăgubiri, în cazul în care acesta este reprezentat de o persoană fizică, sau cu privire la denumire și sediu, în cazul în care este reprezentat de o persoană juridică, precum și cu privire la toate modificările în privința reprezentantului, în termen de 7 zile de la numire ori de la producerea modificărilor respective.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.94 pct.1 lit.k)orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști;
Textul în documentul-sursă ↗Art.95 pct.1în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.98 alin.(1)Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere.
Textul în documentul-sursă ↗Art.98 alin.(2), fragment până la prima enumerarePentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretenției principale, precum dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea
Textul în documentul-sursă ↗Art.99 alin.(1), prima frazăCând reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.115 alin.(3)În materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terțul prejudiciat poate introduce acțiune directă și la instanța domiciliului sau, după caz, a sediului său.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.116Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.112 alin.(2)Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.130 alin.(1)Necompetența generală a instanțelor judecătorești poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.130 alin.(2)Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.
Textul în documentul-sursă ↗Art.130 alin.(3)Necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.132 alin.(3)Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.
Textul în documentul-sursă ↗Art.40 alin.(1), fraza a douaDe asemenea, în cazul lipsei calității procesuale sau a interesului, instanța va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 194 — Cuprinsul cererii de chemare în judecată; textul articolului; PDF p. 71 · forma extrasului din 10 martie 2026Cererea de chemare în judecată va cuprinde: a)numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; b)numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii; c)obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt; d)arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea; e)arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător; f)semnătura.
Textul în documentul-sursă ↗Art.249Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 250Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 255 · forma extrasului din 14 decembrie 2025Articolul 255 Admisibilitatea probelor(1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.(2) Dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanța va putea decide, ținând seama de circumstanțele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.(3) Uzanțele, regulile deontologice și practicile statornicite între părți trebuie probate, în condițiile legii, de către cel care le invocă. Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de către cel care le invocă numai la cererea instanței.(4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art.24, integralDispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗Art.25 alin.(1)Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.
Textul în documentul-sursă ↗Art.26 alin.(2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.
Textul în documentul-sursă ↗Art.27, text integral anterior notei CCR874/2018Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 28 · forma extrasului din 14 decembrie 2025Art. 28: Teritorialitatea legii de procedură (1)Dispoziţiile legii de procedură se aplică tuturor proceselor care se judecă de către instanţele române, sub rezerva unor dispoziţii legale contrare. (2)În cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legii de procedură aplicabile se face potrivit normelor cuprinse în cartea a VII-a. -****- CARTEA I:Dispoziţii generale
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură civilă — probe și reprezentare în procesul civil românTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 129 · forma extrasului din 14 decembrie 2025Art. 129: Excepţia de necompetenţă (1)Necompetenţa este de ordine publică sau privată. (2)Necompetenţa este de ordine publică: 1. în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti; 2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat; *) Prin Decizia nr. 4/2023 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite recursul în interesul legii şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi 136 din Codul de procedură civilă, competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina: - cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac; - în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri). 3. în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura. (3)În toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată. *) Înalta Curte admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131, art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică.
Textul în documentul-sursă ↗