Ce sunt daunele morale după un accident rutier

01Ce înseamnă daune morale și ce nu acoperă acest termen

02Cine poate solicita despăgubiri

03De ce unele hotărâri și explicații mai vechi nu mai descriu regula actuală

04Condițiile răspunderii și limitele RCA

05Cum descriu și documentez prejudiciul propriu

06Nu există un tarif universal pe zi de îngrijiri sau pe grad de rudenie

07Cum formulez cererea și cum urmăresc răspunsul

08Dosarul penal, acordul și termenele trebuie urmărite separat

09Când este utilă asistența juridică

§Termene și repere procedurale

!De reținut

#Surse și trimiteri

1. 1
   Sursa 1: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1357; art. 1381; art. 1385–1387, PDF p. 322 și 327–329 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 5 extrase citate

   Art.1357; PDF p.322

   (1)Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2)Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1381; PDF p.327

   (1)Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie. (2)Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. (3)Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1385; PDF p.328

   (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1386; PDF p.328

   (1)Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3)Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1387; PDF p.328,329

   (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

   Textul în documentul-sursă ↗
2. 2
   Sursa 2: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1391 alin. (2)–(4), PDF p. 330 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art. 1391; textul articolului, extras din copia FGA păstrată

   Art. 1391: Repararea prejudiciului nepatrimonial (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată victimei directe şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială. Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială şi persoanele prevăzute la alin. (2). La stabilirea acestora, instanţa va avea în vedere aspecte precum relaţia dintre victima directă şi persoana care se pretinde indirect vătămată, gravitatea vătămării corporale a victimei directe, caracterul său permanent şi iremediabil, care să afecteze sever ori în mod excepţional posibilităţile de viaţă familială ale victimelor indirecte în interacţiunea lor cu victima directă. (2)Instanţa judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu. (3)Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalităţii oricărui subiect de drept va putea fi cedat numai în cazul când a fost stabilit printr-o tranzacţie sau printr- o hotărâre judecătorească definitivă. (4)Dreptul la despăgubire, recunoscut potrivit dispoziţiilor prezentului articol, nu trece la moştenitori. Aceştia îl pot însă exercita, dacă acţiunea a fost pornită de defunct. (5)Dispoziţiile art. 253-256 rămân aplicabile.

   Textul în documentul-sursă ↗
3. 3
   Sursa 3: Legea nr. 231/2025 pentru modificarea art. 1391 alin. (1) din Codul civilLege · Articol unic: art. 1391 alin. (1), toate cele trei fraze; MO 1164/16.12.2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Articol unic — noul art.1391 alin.(1) · forma extrasului din 16 decembrie 2025

   În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată victimei directe și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială. Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială și persoanele prevăzute la alin. (2). La stabilirea acestora, instanța va avea în vedere aspecte precum relația dintre victima directă și persoana care se pretinde indirect vătămată, gravitatea vătămării corporale a victimei directe, caracterul său permanent și iremediabil, care să afecteze sever ori în mod excepțional posibilitățile de viață familială ale victimelor indirecte în interacțiunea lor cu victima directă.

   Textul în documentul-sursă ↗
4. 4
   Sursa 4: CCR, Decizia nr. 342 din 9 iulie 2024 — art. 1391 alin. (1) Cod civilHotărâre · Par. 12–15, 43–49 și dispozitiv; MO 1000/07.10.2024Curtea Constituțională · 342 · 9 iulie 2024 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Par.47 — considerentele majorității

   În acest sens, pot fi utilizate drept repere elemente precum gravitatea vătămării corporale a victimei directe, caracterul său permanent și iremediabil, care să afecteze sever ori în mod excepțional posibilitățile de viață familială ale victimelor indirecte în interacțiunea lor cu victima directă, acestea putând constitui criterii pertinente, ce pot fi particularizate în funcție de circumstanțele fiecărei cauze.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Par.48, a doua teză

   Această constatare se impune indiferent de soluția la care ar putea ajunge instanța judecătorească învestită cu soluționarea pe fond a cauzei care a permis ridicarea prezentei excepții de neconstituționalitate.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Dispozitiv, constatarea referitoare la art.1391 alin.(1)

   dispozițiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale, în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe.

   Textul în documentul-sursă ↗
5. 5
   Sursa 5: ÎCCJ, Decizia nr. 12 din 16 mai 2016 — hotărâre prealabilă în materie penalăHotărâre · Motivarea primei chestiuni și primul punct al dispozitivului; MO 498/04.07.2016Înalta Curte de Casație și Justiție · 12 · 16 mai 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   VIII — distincția între prejudiciul economic și cel moral

   În primul caz, analiza reparării prejudiciilor corporale trebuie să aibă în vedere atât repararea componentei economice, prin aplicarea regulilor prevăzute în art. 1.387-1.389 din Codul civil, cât şi repararea prin compensaţii băneşti a componentei morale, având ca finalitate compensarea, atenuarea sau măcar alinarea durerilor şi suferinţelor fizice ce au fost cauzate victimelor în cauză.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Dispozitiv — prima dezlegare, forma istorică anterioară CCR342/2024 și Legii231/2025

   Dispoziţiile art. 1.391 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că, într-o cauză penală având ca obiect o infracţiune de vătămare corporală din culpă, doar victima infracţiunii, care a suferit un prejudiciu, este îndreptăţită să obţină o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială.

   Textul în documentul-sursă ↗
6. 6
   Sursa 6: Constituția României, republicată — art. 78 și 147Lege · Art. 78 și art. 147 alin. (4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 78 · forma extrasului din 31 octombrie 2003

   Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.147 alin.(4) · forma extrasului din 31 octombrie 2003

   Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

   Textul în documentul-sursă ↗
7. 7
   Sursa 7: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 6 alin. (1)–(5), PDF p. 3 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Codul civil, art. 6; PDF, paginile fizice 3

   (1)Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2)Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor. (3)Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi. (4)Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit. (5)Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. (6)Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.

   Textul în documentul-sursă ↗
8. 8
   Sursa 8: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 11 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (5); art. 12 lit. b); art. 13 · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art.11 alin.(1)

   Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Legea 132/2017, art. 12 lit. b), excludere din acoperire

   prejudiciile produse bunurilor aparținând conducătorului vehiculului răspunzător de producerea accidentului, precum și cele produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicită aceste despăgubiri;

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 13

   Articolul 13 Culpa comună(1) În situația în care persoana prejudiciată a contribuit, din culpă, la producerea accidentului sau la mărirea prejudiciului, cel chemat să răspundă va fi ținut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă. În astfel de situații întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea constatată prin orice mijloc de probă.(2) În situația în care nu se poate stabili întinderea răspunderii fiecărei persoane, aceasta se va stabili în cote egale, în raport cu numărul părților implicate în accident, fiecare parte având dreptul la despăgubire în proporția în care nu s-a făcut răspunzătoare de producerea accidentului.

   Textul în documentul-sursă ↗
9. 9
   Sursa 9: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 19 alin. (16); art. 22 alin. (2)–(3) · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 19 — PDF pp. 17–19 · forma extrasului din 4 decembrie 2023

   ARTICOLUL 19 Constatarea prejudiciilor (1) Procesul-verbal de constatare se întocmeşte de către specialistul constatare daune şi se semnează de către acesta şi persoana prejudiciată. (2) În cazul în care despăgubirea urmează a fi recuperată în condiţiile prevăzute la art. 25 din Legea nr. 132/2017, procesul- verbal de constatare se semnează de către persoana prejudiciată, asigurat sau conducătorul vehiculului asigurat şi specialistul constatare daune. (3) Specialistul constatare daune înmânează câte un exemplar al procesului-verbal de constatare părţilor semnatare, la momentul efectuării constatării. (4) Persoana prejudiciată este îndreptăţită la obţinerea despăgubirii chiar şi în cazul în care asiguratul sau conducătorul vehiculului asigurat refuză semnarea procesului-verbal de constatare, în situaţia prevăzută la alin. (2). (5) Procesul-verbal de constatare cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) numărul dosarului de daună deschis; b) numele şi prenumele în clar ale părţilor semnatare; c) data şi locul producerii evenimentului; d) data avizării evenimentului; e) datele de identificare ale bunului avariat; f) elementele constatate ca avariate în acelaşi accident; g) soluţiile tehnice propuse iniţial; h) lista documentelor necesare a fi depuse de către persoana prejudiciată pentru finalizarea dosarului de daună şi efectuarea plăţii; i) rubrica menţiuni şi observaţii; j) datele de contact ale părţilor semnatare; k) informarea persoanei prejudiciate cu privire la dreptul acesteia de a se putea adresa pentru efectuarea reparaţiei oricărei unităţi reparatoare auto, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (8) din Legea nr. 132/2017, fără nicio restricţie sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unităţii reparatoare auto care ar putea să îi influenţeze opţiunea. (6) În cazul în care, pentru recuperarea pagubei materiale produse într-un accident de vehicul, persoana prejudiciată se adresează asigurătorului său RCA ca urmare a utilizării decontării directe sau asigurătorului său de bunuri, sunt opozabile asigurătorului RCA al persoanei vinovate următoarele: a) constatarea avariilor; b) soluţiile tehnice adoptate; c) modul de stabilire a cuantumului despăgubirilor, cuvenite în baza contractului RCA. (7) În limitele despăgubirii achitate pe baza utilizării serviciului decontării directe, asigurătorul RCA al persoanei prejudiciate este subrogat în toate drepturile propriului asigurat împotriva asigurătorului RCA al persoanei vinovate de producerea prejudiciului. (8) În situaţia prevăzută la alin. (6), asigurătorul persoanei prejudiciate recuperează despăgubirea plătită de la asigurătorul RCA al persoanei vinovate, acesta având obligaţia de transmitere, prevăzută la art. 7 alin. (1) lit. g), către baza de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României. (9) Specialistul în constatarea daunelor este obligat să înscrie eventualele obiecţii ale părţilor cu privire la prejudiciile constatate în procesul-verbal de constatare sau într-o anexă la acesta; lipsa obiecţiilor nu poate fi invocată în sensul restricţionării drepturilor părţilor. (10) Dacă ulterior demontării elementelor avariate sau la introducerea în reparaţie a vehiculului se constată şi alte pagube produse ca urmare a accidentului, care nu au putut fi constatate iniţial, sau este necesară modificarea soluţiei tehnice adoptate iniţial, se întocmeşte un proces-verbal suplimentar de constatare. (11) În cazul prevăzut la alin. (10), asigurătorul RCA întocmeşte procesul-verbal suplimentar de constatare într-un termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare. (12) Soluţiile tehnice finale de remediere a avariilor se stabilesc de către unitatea reparatoare, în acord cu documentaţia tehnică din manualul de reparaţie al producătorului auto, şi sunt acceptate de către persoana prejudiciată. (13) Părţile pot agrea constatarea avariilor şi întocmirea procesului-verbal de constatare prin transmiterea de informaţii şi documente prin mijloace electronice de comunicare. (14) Asigurătorii RCA acordă despăgubiri şi în cazul în care persoana prejudiciată a procedat la repararea vehiculului avariat înainte ca asigurătorii să efectueze constatarea avariilor, dacă împrejurările, cauzele producerii evenimentului asigurat şi cuantumul pagubei rezultă din actele aflate la dosar. (15) În situaţia prevăzută la alin. (14), evaluarea avariilor şi întocmirea procesului-verbal de constatare se fac prin coroborarea informaţiilor: a) consemnate în constatarea amiabilă de accident, în actele încheiate de organele de poliţie, de unităţile de pompieri sau de celelalte autorităţi publice competente; b) din documentaţia privind costul efectiv al reparaţiilor efectuate, depusă la dosarul de daună; c) din declaraţiile scrise ale părţilor implicate în accident şi ale martorilor cu privire la accidentul produs, precum şi din alte dovezi prezentate; d) din propriile constatări ale asigurătorului RCA rezultate în urma examinării reparaţiilor executate la vehicul; e) din investigaţiile privind dinamica accidentului; f) din alte mijloace legale de probă. (16) Constatarea vătămării integrităţii corporale sau a sănătăţii ori a decesului rezultate în urma unui accident de vehicule se realizează pe baza documentelor justificative emise de instituţiile sanitare cu caracter public de medicină legală.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 22 — PDF pp. 22–24 · forma extrasului din 4 decembrie 2023

   ARTICOLUL 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi. (2) Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului şi modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliţie, serviciile de urgenţă profesioniste sau de celelalte autorităţi publice competente să constate şi să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înştiinţarea asiguraţilor, respectiv a conducătorilor auto vinovaţi; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenime ntului. (4) În situaţia în care se formulează pretenţii de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre preţioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poştale, timbre şi pentru dispariţia sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor; b) hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau (ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretenţiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017. (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în acelaşi accident de vehicule depăşeşte, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporţional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA şi totalul cuantumului despăgubirilor.

   Textul în documentul-sursă ↗
10. 10
    Sursa 10: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 22 alin. (4)–(6), în special alin. (5) lit. c)–f) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 22

    Articolul 22 Stabilirea despăgubirilor(1) Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. (2) Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat.(3) Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.(4) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.(5) Stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă se realizează pe baza următoarelor criterii generale de evaluare:a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătății și A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București; b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate; c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la data producerii accidentului; d) despăgubirile se pot ajusta în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative; e) punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora. (6) Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.(7) Întinderea răspunderii civile delictuale a asiguratului nu poate depăși întinderea răspunderii contractuale a asigurătorului RCA, până la atingerea limitelor de răspundere prevăzute în asigurarea RCA.

    Textul în documentul-sursă ↗
11. 11
    Sursa 11: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 1, 3–5, 7; anexa nu este analizatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 5 extrase citate

    Art. 1; textul dispoziției

    Articolul 1 Se aprobă punctajul traumatologic în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății persoanelor în urma producerii accidentelor de vehicule, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bl. P33, parter, sectorul 5, București.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 3; textul dispoziției

    Articolul 3(1) În cazul vătămării sănătății și integrității corporale a persoanelor, calculul punctajului traumatologic se realizează contra cost la cererea persoanei prejudiciate, a asigurătorului RCA, a BAAR sau Fondului de Garantare a Asiguraților, denumit în continuare FGA, de către medici experți evaluatori.(2) Medicii experți evaluatori sunt reprezentați de medici specialiști sau primari de medicină legală sau medici specialiști sau primari de expertiză medicală a capacității de muncă sau de medicii care au absolvit cursul postuniversitar de „Evaluare prejudiciu corporal în cazul unor traumatisme asociate incidentelor de trafic rutier“. (3) Cursul prevăzut la alin. (2) este organizat la nivelul universităților/facultăților de medicină și farmacie acreditate de Ministerul Educației, în baza unui curriculum de pregătire avizat de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici“ București.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 4; textul dispoziției

    Articolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 5; textul dispoziției

    Articolul 5(1) Modul de cuantificare al severității leziunilor traumatice include trei parametri distincți:a) leziunea traumatică inițială, denumită în continuare LT, pentru care punctajul a fost constituit în funcție de consecințele morfologice, fiziologice ale leziunii; b) complicații posttraumatice, denumite în continuare CP, fiind acele complicații imediate și/sau acute sau cronice care beneficiază de recuperare terapeutică; c) consecințe posttraumatice permanente, denumite în continuare CPP, fiind acele complicații cu caracter permanent care nu se mai pot vindeca și care pot genera consecințe posttraumatice severe sau invaliditate, pentru care punctajul cuantifică gradul în care este afectată capacitatea unui individ de a funcționa normal în societate sau în mediul familial. (2) Daunalitatea asociată punctajului nu include nicio referire la costurile procedurilor medicale, chirurgicale și recuperatorii necesare pentru vindecarea sau reducerea deficitelor morfofiziologice evaluate.(3) În cazul leziunilor multiple se aplică metoda sumării leziunilor și complicațiilor pe măsură ce acestea se constituie, cu următoarele precizări:a) în cazul în care victima are mai multe leziuni, valoarea totală nu poate depăși valoarea corespunzătoare stării vegetative persistente, denumită în continuare SVP; valoarea acesteia din barem este de 200; b) în cazul în care o anumită leziune traumatică generează mai multe complicații se va calcula numărul total de puncte pentru fiecare complicație în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; c) în cazul în care o leziune traumatică generează mai multe CPP, în calcul se va lua strict punctajul celei mai severe CPP, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; d) în cazul în care o leziune traumatică generează atât CP, cât și CPP, în calcul vor fi incluse LT și punctajele pentru CP și CPP cu severitatea maximală, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; e) în cazul în care victima are mai multe LT, se vor suma valorile LT, CP și CPP pentru fiecare leziune în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 7; textul dispoziției

    Articolul 7 Cererea persoanei prejudiciate, a asigurătorului RCA, a BAAR sau FGA nesoluționată până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se soluționează conform prevederilor prezentului ordin.

    Textul în documentul-sursă ↗
12. 12
    Sursa 12: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 20 alin. (1)–(3) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 20 alin. (1)–(3)

    (1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.

    Textul în documentul-sursă ↗
13. 13
    Sursa 13: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 21 alin. (1)–(3) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 21

    Articolul 21 Soluționarea cererii de despăgubire(1) În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat:a) fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părții prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire. (2) Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părții prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire, precum și motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii. (3) Deschiderea procedurii privind efectuarea investigațiilor se face de către asigurător dacă există indicii temeinice asupra producerii evenimentului, în baza unui raport de expertiză realizat de un expert autorizat, și dacă acesta a notificat în scris persoana prejudiciată/asiguratul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data deschiderii dosarului de daună și întocmirea procesului-verbal de constatare, cu privire la intenția de a desfășura investigații. Dacă în urma cercetărilor efectuate s-a constatat faptul că despăgubirea se cuvine persoanei prejudiciate, se aplică dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. d). Necomunicarea notificării privind intenția de a desfășura investigații în termenul de 5 zile decade asigurătorul RCA din acest drept, fiind obligat la plata despăgubirii. Rezultatul motivat al investigațiilor se comunică părții prejudiciate în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizare, dar fără a depăși termenul prevăzut la alin. (1).(4) Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.(5) Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii. (6) În cazurile privind vătămările corporale și daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitățile și plata acestora sunt stabilite de către instanța judecătorească.

    Textul în documentul-sursă ↗
14. 14
    Sursa 14: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 21 alin. (4)–(6) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 21

    Articolul 21 Soluționarea cererii de despăgubire(1) În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat:a) fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părții prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire. (2) Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părții prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire, precum și motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii. (3) Deschiderea procedurii privind efectuarea investigațiilor se face de către asigurător dacă există indicii temeinice asupra producerii evenimentului, în baza unui raport de expertiză realizat de un expert autorizat, și dacă acesta a notificat în scris persoana prejudiciată/asiguratul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data deschiderii dosarului de daună și întocmirea procesului-verbal de constatare, cu privire la intenția de a desfășura investigații. Dacă în urma cercetărilor efectuate s-a constatat faptul că despăgubirea se cuvine persoanei prejudiciate, se aplică dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. d). Necomunicarea notificării privind intenția de a desfășura investigații în termenul de 5 zile decade asigurătorul RCA din acest drept, fiind obligat la plata despăgubirii. Rezultatul motivat al investigațiilor se comunică părții prejudiciate în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizare, dar fără a depăși termenul prevăzut la alin. (1).(4) Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.(5) Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii. (6) În cazurile privind vătămările corporale și daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitățile și plata acestora sunt stabilite de către instanța judecătorească.

    Textul în documentul-sursă ↗
15. 15
    Sursa 15: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 22 alin. (5), în special lit. c) pct. (i)–(ii) · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 22 alin. (5), integral; PDF, pagina fizică 23 · forma extrasului din 4 decembrie 2023

    În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor; b) hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau (ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia.

    Textul în documentul-sursă ↗
16. 16
    Sursa 16: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 20 alin. (1)–(5); art. 21 alin. (1), (3) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 20, PDF p. 8–9 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Art. 20: Constituirea ca parte civilă (1)Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. (1^1)Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligaţia de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă şi dacă cere introducerea în cauză a părţii responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens. (2)Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. (3)În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere. (4)În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă. (5)Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate: a)îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b)mări sau micşora întinderea pretenţiilor; c)solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă. (6)În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin ordonanţă, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanţa va fi comunicată părţilor civile, care trebuie să încunoştinţeze procurorul sau instanţa în cazul în care refuză să fie reprezentaţi prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoştinţă sunt prezumate a fi cunoscute de către persoanele reprezentate. (7)Dacă dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis pe cale convenţională unei alte persoane, aceasta nu poate exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal. Dacă transmiterea acestui drept are loc după constituirea ca parte civilă, acţiunea civilă poate fi disjunsă. (8)Acţiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului şi părţii responsabile civilmente, exercitată la instanţa penală sau la instanţa civilă, este scutită de taxă de timbru.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 21, PDF p. 9–10 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Art. 21: Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente (1)Introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente poate avea loc, la cererea părţii civile, până la rezolvarea cauzei de către procuror. (2)Atunci când exercită acţiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1). (3)Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă de judecată, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei. (4)Partea responsabilă civilmente are, în ceea ce priveşte acţiunea civilă, toate drepturile pe care legea le prevede pentru inculpat.

    Textul în documentul-sursă ↗
17. 17
    Sursa 17: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · Art. 22 alin. (1)–(3); art. 23 · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 22, PDF p. 10–10 · forma extrasului din 23 martie 2026

    Art. 22: Renunţarea la pretenţiile civile (1)Partea civilă poate renunţa, în tot sau în parte, la pretenţiile civile formulate, până la terminarea dezbaterilor în apel. (2)Renunţarea se poate face fie prin cerere scrisă, fie oral în şedinţa de judecată. (3)Partea civilă nu poate reveni asupra renunţării şi nu poate introduce acţiune la instanţa civilă pentru aceleaşi pretenţii.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 23

    (1) În cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere, potrivit legii. (2) Inculpatul, cu acordul părții responsabile civilmente, poate recunoaște, în tot sau în parte, pretențiile părții civile. (3) În cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii. Cu privire la pretențiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe.

    Textul în documentul-sursă ↗
18. 18
    Sursa 18: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · Art. 22 alin. (2)–(3), coroborat cu particularitățile prejudiciului · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 22 — PDF pp. 22–24 · forma extrasului din 4 decembrie 2023

    ARTICOLUL 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluţionare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea între părţi. (2) Cererea de despăgubire se soluţionează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului şi modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliţie, serviciile de urgenţă profesioniste sau de celelalte autorităţi publice competente să constate şi să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înştiinţarea asiguraţilor, respectiv a conducătorilor auto vinovaţi; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenime ntului. (4) În situaţia în care se formulează pretenţii de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre preţioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poştale, timbre şi pentru dispariţia sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acţiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părţilor; b) hotărârea instanţei penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acţiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părţilor, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia; sau (ii) din actele încheiate de autorităţile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât şi vinovăţia conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs şi persoana prejudiciată îşi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parţial sau total, despăgubirea primită, în funcţie de hotărârea instanţei penale în ceea ce priveşte fapta, făptuitorul şi vinovăţia. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretenţiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017. (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în acelaşi accident de vehicule depăşeşte, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, şi de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporţional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA şi totalul cuantumului despăgubirilor.

    Textul în documentul-sursă ↗
19. 19
    Sursa 19: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 22 alin. (1), (4), (6) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 22

    Articolul 22 Stabilirea despăgubirilor(1) Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați. (2) Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat.(3) Drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate RCA de către asigurători cu sediul în state aflate în aria de competență a unui birou național auto se exercită împotriva asigurătorului RCA prin BAAR sau prin corespondenții desemnați, după caz, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24.(4) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.(5) Stabilirea despăgubirii pe cale amiabilă se realizează pe baza următoarelor criterii generale de evaluare:a) despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății persoanelor se stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Sănătății și A.S.F., în baza punctajului comunicat de Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București; b) evaluarea despăgubirilor are în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței îndurate de persoanele prejudiciate; c) valoarea unui punct traumatic este egală cu dublul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la data producerii accidentului; d) despăgubirile se pot ajusta în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pe bază de documente justificative; e) punctajul pentru suferințele cauzate prin vătămarea integrității corporale ori a sănătății persoanelor include numai prejudiciile legate de durerile fizice; pentru prejudiciile legate de traumele psihice, persoana prejudiciată poate aduce documente în dovedirea acestora. (6) Stabilirea despăgubirii pe cale judecătorească se realizează pe baza probelor cu caracter medical, medico-legal, psihologic și statistic.(7) Întinderea răspunderii civile delictuale a asiguratului nu poate depăși întinderea răspunderii contractuale a asigurătorului RCA, până la atingerea limitelor de răspundere prevăzute în asigurarea RCA.

    Textul în documentul-sursă ↗