ÎCCJ, Completul de 5 judecători, Decizia 75/31 octombrie 2022

Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.

1. A — paragraful privind daunele și gradul de culpă de 50% reținut la fond

   În speţă, Înalta Curte a apreciat că daunele morale acordate fiecăreia dintre părţile civile reprezintă o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul de natură nepatrimonială produs prin decesul victimei, ţinând cont şi de gradul de culpă a inculpatului (50%) în producerea accidentului.

   Textul în documentul-sursă ↗

2. Dispozitiv

   I. Admite apelul formulat de partea responsabilă civilmente G. SA împotriva Sentinţei penale nr. 44 din data de 07 februarie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2019. Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată, numai în ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale acordate părţilor civile şi, rejudecând: Obligă partea responsabilă civilmente G. SA la plata următoarelor sume: - 30.000 de euro, cu titlu de daune morale, în echivalent în RON la cursul BNR din data plăţii, către partea civilă B. şi - 15.000 de euro, cu titlu de daune morale, în echivalent în RON la cursul BNR din data plăţii, către fiecare dintre părţile civile C., D., E. şi F. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii. II. Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de părţile civile B., E., C., F., D. şi de inculpatul A. împotriva aceleaşi sentinţe penale. În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă părţile civile B., E., C., F., D. la plata sumei de câte 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă inculpatul A. la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 276 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de partea responsabilă civilmente G. S.A rămân în sarcina statului. În baza art. 276 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 250 RON rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 octombrie 2022.

   Textul în documentul-sursă ↗

3. IV.1 — paragrafele despre probe certe și dinamica accidentului

   În analiza criticilor formulate, se reţine că la pronunţarea unei soluţii de condamnare, instanţa trebuie să-şi întemeieze convingerea privind vinovăţia inculpatului pe bază de probe sigure, certe. Fără a relua analiza a rapoartelor de expertiză criminalistică sus-menţionate întocmite în cauză, instanţa de apel reţine că viteza de deplasare a autoturismului, în momentul impactului a fost judicios determinată prin raportul de expertiză criminalistică din 28 februarie 2019 întocmit de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti şi suplimentul la acest raport (din 12 iunie 2019) de 75 km/h, valoarea acestei viteze fiind foarte apropiată de cea determinată prin raportul de expertiză medico-legală nr. x din 4 februarie 2018 - 60 km/h. Elementele pe baza cărora a fost determinată viteza la momentul impactului au fost atât deformările suferite de cele două vehicule (constatate cu ocazia cercetării la faţa locului), deformări prin raportare la care expertul a stabilit, prin metoda comparaţiei, viteza de aproximativ 75 km/h, cât şi corelarea avariilor autovehiculelor cu leziunile victimei produse în momentul impactului, care au fost ilustrate cu ajutorul simulării computerizate Visual Crash 2.2, program care a permis optimizarea parametrilor coliziunii (locul impactului, vitezele şi poziţiile participanţilor la trafic, coeficientul de restituire, coeficientul de frecare etc.). Prin urmare, se constată că nu se poate da eficienţă regulii potrivit căreia "orice îndoială este în favoarea inculpatului" (in dubio pro reo) în contextul în care probele în acuzare au un caracter cert în privinţa valorii vitezei de deplasare a autoturismului în momentul impactului, neexistând niciun dubiu cu privire la aceasta. Mai mult, se constată că probatoriul administrat în cauză a evidenţiat în mod neîndoielnic faptul că acţiunea de ucidere din culpă a fost comisă urmare a nerespectării dispoziţiilor legale privind activitatea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice. Astfel, circulând cu o viteză de aproximativ 75 km/h pe raza localităţii Baratca, inculpatul a încălcat dispoziţiile art. 48 şi art. 49 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată şi modificată, precum şi art. 121 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, privind obligaţiile conducătorilor autovehiculelor în referire la limitele de viteză în localitate şi adaptarea vitezei la condiţiile de drum. În acest context apariţia victimei pe bicicletă cu o viteză de aproximativ 16 km/h, pe o traiectorie care intersecta vădit sensul de mers al autoturismului, ignorând indicatorul de prioritate oprire "Stop" şi intrând de pe un drum secundar (semnalat conducătorului auto prin indicatoare de orientare), pe carosabilul umed al drumului naţional 15D, a creat o stare de pericol iminent în privinţa căreia inculpatul nu a putut riposta, întrucât nu se încadrase în limitele prevenţiei la care legea îl obliga. Analizând criticile formulate de inculpatul A. vizând greşita reţinere a momentului în care a apărut pericolul potenţial, respectiv pericolul iminent instanţa de apel reţine că în practica judiciară starea de pericol potenţial se referă la o avertizare prealabilă în sensul că există riscul de a se produce un eveniment rutier, situaţie care impune participanţilor la trafic sporirea atenţiei şi adaptarea vitezei la conjunctura traficului, la configuraţia drumului, la condiţiile atmosferice.

   Textul în documentul-sursă ↗

4. IV.2 — paragrafele de la „Totuşi, după cum s-a arătat anterior” privind daunele morale

   Totuşi, după cum s-a arătat anterior, deşi nu există criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de părţile civile, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, fără a pune la îndoială suferinţa psihică pricinuită de decesul numitului H. şi durerea la care au fost supuse părţile civile prin producerea accidentului rutier, apreciază că daunele morale nu au rolul de a asigura suportul material al existenţei părţilor civile, pentru întreaga lor viaţă, ci de a compensa, într-un mod lipsit de ostentaţie, durerea pricinuită de pierderea unui membru de familie, astfel încât cuantumul lor trebuie să fie moderat, fără a se constitui într-un prilej de îmbogăţire fără justă cauză de pe urma unui accident rutier produs din culpa atât a victimei cât şi a unei alte persoane. În aceste condiţii, în aprecierea rezonabilităţii sumei acordate cu titlu de daune morale, instanţa va avea în vedere contextul social-economic, nivelul general de trai al părţilor civile, întrucât doar în acest mod se poate aprecia în ce măsură o anumită sumă poate constitui o reparaţie echitabilă, precum şi faptul că daunele morale nu trebuie să constituie o sancţiune excesivă pentru cel care este obligat şi nici o sursă de îmbogăţire nejustificată pentru cel căruia i se acordă. Aşadar, în raport de consecinţele negative suferite de părţile civile B., E., C., F., D. în plan psihic, de importanţa valorilor morale atinse şi de măsura în care au fost lezate aceste valori, având în vedere intensitatea cu care au fost percepute consecinţele faptei ilicite, măsura în care a fost afectată situaţia familială şi socială a părţilor civile, nivelul de trai al acestora, instanţa de apel apreciază că sumele care se cuvin părţilor civile pentru prejudiciul provocat prin moartea victimei sunt de 30.000 euro (pentru soţia defunctului B.), cu titlu de daune morale, în echivalent în RON la cursul BNR din data plăţii şi de 15.000 euro, în echivalent în RON la cursul BNR din data plăţii, (pentru fiecare dintre părţile civile C., D., E. şi F., descendenţii defunctului) cu titlu de daune morale. Prin urmare, doar sub acest aspect apelul formulat de partea responsabilă civilmente G. SA împotriva Sentinţei penale nr. 44 din data de 07 februarie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2019, va fi admis, şi în rejudecare partea responsabilă civilmente G. SA va fi obligată la plata următoarelor sume: - 30.000 de euro, cu titlu de daune morale, în echivalent în RON la cursul BNR din data plăţii, către partea civilă B. şi - 15.000 de euro, cu titlu de daune morale, în echivalent în RON la cursul BNR din data plăţii, către fiecare dintre părţile civile C., D., E. şi F. Faţă de toate aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 judecători va admite apelul formulat de partea responsabilă civilmente G. SA împotriva Sentinţei penale nr. 44 din data de 07 februarie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2019. Va fi desfiinţată sentinţa penală apelată numai în ceea ce priveşte cuantumul daunelor morale acordate părţilor civile şi, rejudecând:

   Textul în documentul-sursă ↗