PROBLEMA JURIDICĂ
Au fost motivate suficient respingerea expertizei și obiecțiile privind documentele reparației și întinderea prejudiciului, astfel încât instanța de recurs să poată controla legalitatea? Separat, era justificată critica privind proprietatea/titularul?
Faptele relevante
Accident din17.11.2017. O societate cere la12.12.2018 despăgubiri materiale și penalități împotriva asigurătorului indicat prin corespondentul din România. Tribunalul Galați admite acțiunea prin Sentința1280/19.11.2019; Curtea de Apel Galați modifică începutul penalităților prin Decizia63A/06.07.2020. Recurenta contestă proprietatea, evaluarea, documentele și respingerea expertizei.
Soluția
ÎCCJ admite recursul, casează decizia recurată și trimite cauza aceleiași curți de apel. Critica privind lipsa proprietății este considerată nefondată; omisiunile motivării și stabilirii faptelor impun rejudecarea. Dispozitivul nu acordă o despăgubire definitivă și nu soluționează toate criticile privind cuantumul ori penalitățile.
Motivarea, pe scurt
Partea II separă dovada dreptului de proprietate de simpla înscriere administrativă, în contextul istoric al vânzării/datelor certe. Pentru probele reparației, Curtea constată că respingerea expertizei ca inutilă nu a avut argumente adecvate și că obiecția privind repararea anterioară cererii, cu influență asupra actelor doveditoare, nu a fost analizată. Lipsa faptelor lămurite împiedică controlul de legalitate; sunt indicate art.425 și488 CPC și necesitatea rejudecării, inclusiv a probelor utile/expertizei. Curtea nu transformă teza asigurătorului factura este întotdeauna singura probă într-o regulă universală definitivă. Celelalte critici sunt lăsate pentru rejudecare. Cheltuielile recursului nu sunt stabilite atunci deoarece nu este determinată definitiv culpa procesuală.
Ce putem învăța și ce limite are
Nu este dezlegare interpretativă general obligatorie și nu stabilește un barem sau sumă finală pentru alt accident.
Critica facturii/devizului aparține recurentei; nu sunt considerate probate toate susținerile sale.
Regula istorică art.24(12) a fost ulterior abrogată; cazul nu este importat ca regulă actuală invoice-only.
Ghiduri asociate
Textul hotărârii
Hotărârea poate fi consultată la sursa publică indicată. Fișa de pe această pagină rezumă problema juridică și nu înlocuiește textul hotărârii.
Texte citate în ghiduri 7 EXTRASE
Extrasele exacte din hotărâre la care trimit ghidurile.
Dispozitiv — admiterea recursului, casarea și trimiterea, 12.05.2022
Admite recursul declarat de pârâta B. prin corespondentul S.C. C. împotriva încheierii de şedinţă din 15 iunie 2020 şi a deciziei civile nr. 63A din 6 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă. Casează decizia recurată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe de apel. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 mai 2022.
Textul în documentul-sursă ↗I.1 — cererea din12.12.2018
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia I civilă la 12 decembrie 2018, reclamanta A. S.A. Bucureşti a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., prin corespondentul pârâtei în România, C., obligarea pârâtei la plata sumei de 253.172,37 RON, cu titlu de c/val. prejudiciu material, penalităţi de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere calculate la valoarea debitului principal de la data de 17.02.2018 şi până la data plăţii integrale, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗I.2 — Sentința1280/19.11.2019; doar stadiul fondului
Prin sentinţa civilă nr. 1280 din 19 noiembrie 2019, Tribunalul Galaţi a admis acţiunea şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 253.172,37 RON, reprezentând despăgubiri, precum şi penalităţile de întârziere în cuantum de 0,2 % pe zi, care vor fi calculate începând cu a 10-a zi de la comunicarea hotărârii definitive şi până la data plăţii efective a sumei de 253.172,37 RON.
Textul în documentul-sursă ↗I.3 — Decizia63A/06.07.2020; înainte de casare
Prin decizia civilă nr. 63A din 6 iulie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 1280 din 19 noiembrie 2019 a Tribunalului Galaţi. A schimbat, în parte, sentinţa apelată numai în ceea ce priveşte data de la care se acordă penalităţile de întârziere şi anume 17 februarie 2018 în loc de a 10-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei. A respins apelul declarat de pârâta B., ca nefondat.
Textul în documentul-sursă ↗II — expertiza solicitată în apel, ședința15.06.2020
Înalta Curte constată faptul că la termenul de judecată din 15 iunie 2020, instanţa de apel a procedat la respingerea acestei probe, neprezentând însă, argumentele sale de fapt şi de drept care i-au fundamentat respectiva decizie, reţinând doar ""având în vedere obiectivele expertizei propusă în apel şi expertiza realizată în primă instanţă".
Textul în documentul-sursă ↗II — nemotivarea refuzului expertizei și controlul judiciar
Omisiunea instanţei de apel de a arăta, în acord cu exigenţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., care sunt considerentele pentru care a apreciat că se impune respingerea probei cu expertiză tehnică auto, ca inutilă, pentru ca mai apoi să respingă ca apelul pârâtei, fără a răspunde criticilor formulate de pârâtă prin motivele de apel, echivalează cu o necercetare a fondului ce face imposibilă pentru instanţa de recurs exercitarea controlului judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗II — obligația examinării motivului de apel
Indiferent dacă aprecia că acest motiv de apel invocat de apelanta-pârâtă nu era întemeiat, instanţa de apel avea obligaţia procesuală de a îl analiza, fie şi sintetic, concis şi de a îl înlătura, în prealabil, expunerii concluziei sale finale negative.
Textul în documentul-sursă ↗
Informațiile nu constituie consultanță juridică.