Jurisprudență despre repararea vehiculului, dauna totală și lipsa de folosință
O hotărâre despre o reparație scumpă, o daună totală sau un vehicul indisponibil este utilă numai dacă identifici problema judecată, probele și etapa procesuală. Compară modul în care instanța a ajuns la soluție, nu prelua suma ca tarif pentru următorul accident. Un recurs admis cu trimitere la rejudecare nu confirmă definitiv despăgubirea discutată anterior. [1] [2] [3]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 9 minute
- CATEGORIE
- Jurisprudență explicată
Cuprins · 15 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 02Trei probleme care nu trebuie amestecate
- 03Dauna totală: exemplul Tribunalului Arad din 2022
- 04Reparația: o casare nu este o despăgubire definitiv câștigată
- 05Ce se compară între Arad și ÎCCJ
- 06Manopera și Decizia ÎCCJ nr. 19/2024: opiniile nu sunt dispozitivul
- 07Cum se aplică reperele legale ale daunei totale
- 08Lipsa de folosință: întâi prejudiciul și documentele
- 09Perioada de indisponibilitate: nu se presupune
- 10Legea din dosarul vechi și textul folosit astăzi
- 11Cum pregătesc comparația pentru propriul dosar
- 12Termene și repere
- 13Lista ta de pași
- 14Întrebări frecvente
- 15Surse și trimiteri
Cui se adresează
Citirea motivării unor hotărâri despre despăgubiri după accidente rutiere.
Separarea faptelor, probelor, cererii, soluției și evoluției legii.
Estimarea individuală ori promisiunea unui cuantum sau a unui rezultat judiciar.
Inventarul exhaustiv al jurisprudenței; preluarea automată a regulilor RCA în orice raport cu un alt debitor.
Durata chiriei în cazul daunei totale reparate, al ofertei contestate ori revizuite și comparații judiciare asupra acestor situații.
Trei probleme care nu trebuie amestecate
Reparația privește costul readucerii vehiculului la starea corespunzătoare, dauna totală economică pune în relație valoarea de piață și valoarea epavei, iar lipsa de folosință este un prejudiciu distinct. Legea RCA reglementează atât evaluarea reparației și dauna totală, cât și consecințele indisponibilității vehiculului. O soluție despre una dintre aceste probleme nu răspunde automat celorlalte. [4] [5] [6]
Începe cu întrebarea concretă: se contestă operațiunile de reparație, tariful, comparabilitatea vehiculelor folosite la evaluare, perioada de înlocuire ori un venit pierdut? Această separare decurge din obiectul diferit al probelor. Cel care afirmă un fapt trebuie, ca regulă, să îl dovedească, iar probele se apreciază atât separat, cât și împreună. [7] [8]
Dauna totală: exemplul Tribunalului Arad din 2022
Decizia civilă nr. 230 din 16 iunie 2022 a Tribunalului Arad prezintă o evaluare pentru un vehicul fabricat în 1993. În relatarea sentinței apar o valoare de piață de 21.924 lei, o reparație de 27.014 lei și o valoare a epavei de 2.865 lei. Principalul de 19.059 lei rezultă din diferența dintre valoarea de piață și epavă. Acestea sunt valorile acelei cauze, nu cotații pentru un vehicul evaluat astăzi. [9] [10] [11] [12]
Problema practică a fost și cum se evaluează un vehicul vechi pentru care programele invocate nu oferă date adecvate. Expertiza a folosit repere de piață comparabile, iar instanța a analizat criticile privind justificarea evaluării. Lecția nu este că orice anunț de vânzare dovedește prețul: trebuie explicată comparabilitatea și răspunsul la obiecțiile tehnice. [12] [13]
Considerentele publicate ale apelului resping criticile și arată că apelul urmează să fie respins. Cifra de 19.059 lei rămâne identificată aici ca sumă acordată la fond și discutată în apel; nu o prezentăm drept sumă efectiv încasată. Pentru folosirea unei hotărâri într-un alt litigiu, concluzia asupra evaluării trebuie citită împreună cu probele și motivarea ei. [11] [10] [13] [14] [2]
Reparația: o casare nu este o despăgubire definitiv câștigată
În Decizia nr. 1018 din 12 mai 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a examinat un litigiu în care se ceruseră 253.172,37 lei prejudiciu material. Relatarea arată aceeași sumă acordată de Tribunalul Galați prin Sentința nr. 1280 din 19 noiembrie 2019 și menținută, în privința principalului, prin Decizia nr. 63A din 6 iulie 2020. Trebuie însă citit și recursul, nu doar aceste două etape. [15] [16] [17]
ÎCCJ a constatat că respingerea expertizei tehnice auto solicitate în apel nu fusese justificată corespunzător și că motivele de apel nu primiseră răspuns. A admis recursul, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel. Mențiunea „Definitivă” privește această decizie de casare; nu transformă principalul anterior în despăgubire definitiv confirmată după rejudecare. [18] [19] [20] [3]
Nu rezultă că o expertiză trebuie admisă în orice litigiu sau că o factură este întotdeauna greșită. Concluzia utilă este mai restrânsă: instanța trebuie să motiveze soluția asupra unei probe relevante și să examineze criticile formulate. Într-un dosar concret, arată ce chestiune tehnică lămurește expertiza și de ce înscrisurile existente nu o rezolvă. [19] [20] [2]
Ce se compară între Arad și ÎCCJ
În cauza Arad, instanța a considerat explicațiile expertizei și răspunsul la critici suficiente pentru evaluarea analizată. În cauza soluționată prin Decizia ÎCCJ nr. 1018/2022, problema a fost lipsa motivării refuzului unei probe și lipsa răspunsului la critici. Nu sunt două tarife concurente și nici două reguli potrivit cărora „expertiza câștigă” sau „factura câștigă”. Sunt situații procesuale diferite privind justificarea rezultatului. [13] [19] [20]
În practică, o comparație utilă pune alături: obiectul cererii, ce anume a fost contestat, proba administrată ori refuzată, motivul dat de instanță și efectul căii de atac. Caracterul obligatoriu al unei hotărâri obișnuite între părți nu o transformă într-o normă generală pentru toate dosarele altor persoane; legea distinge și opozabilitatea față de terți. [2] [1]
Manopera și Decizia ÎCCJ nr. 19/2024: opiniile nu sunt dispozitivul
Decizia ÎCCJ nr. 19 din 22 aprilie 2024, pronunțată în procedura hotărârii prealabile, descrie o controversă privind aprecierea costului reparației prin raportare la prețul mediu al pieței. În prima orientare raportată, instanțele nu puteau cenzura astfel facturile de reparație; în interiorul acestei orientări era însă discutată și excepția exercitării abuzive a drepturilor, dacă abuzul era dovedit. Nu elimina această nuanță când citezi prima opinie. [21] [22]
A doua orientare raportată admitea aprecierea caracterului justificat sau rezonabil al pretențiilor prin raportare la prețul mediu. Acestea sunt opinii ale practicii prezentate în hotărâre, nu două concluzii simultane ale ÎCCJ. Instanța supremă a respins sesizarea ca inadmisibilă, inclusiv pentru lipsa unei probleme care să îndeplinească exigențele mecanismului folosit. [23] [24] [25]
Prin urmare, Decizia nr. 19/2024 nu trebuie citată ca și cum ar fi impus un plafon general al manoperei sau ar fi exclus orice control judiciar al unei facturi. Norma legală privind folosirea propriei valori afișate a orei de manoperă trebuie citită împreună cu întrebarea exactă, probele și apărările cauzei, fără a transforma o inadmisibilitate într-o dezlegare pe fond. [24] [25] [5] [8]
Cum se aplică reperele legale ale daunei totale
Articolul 14 alin. (2) din Legea nr. 132/2017 prevede evaluarea valorii de piață din momentul premergător evenimentului și opțiunea între reparare până la această valoare și soluționarea ca daună totală, prin diferența dintre valoarea de piață și epavă. Norma nr. 20/2017, emisă de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), detaliază reperele pieței și caracteristicile tehnice, dotările, starea și kilometrajul. Comparația judiciară trebuie să explice aceste repere, nu să le înlocuiască printr-un exemplu celebru. [4] [26] [27]
Nu folosi fără verificare o valoare de astăzi pentru un accident mai vechi. Legea RCA raportează evaluarea bunurilor la data producerii riscului asigurat; documentele comparative trebuie raportate la problema temporală reală. Diferența de 19.059 lei din cauza Arad nu spune cât valorează acum un vehicul cu aceeași marcă sau vechime. [28] [10]
Lipsa de folosință: întâi prejudiciul și documentele
Legea RCA include consecințele lipsei de folosință, inclusiv înlocuirea temporară. Articolul 25 alin. (1) din Norma ASF nr. 20/2017 cere documente justificative pentru costurile unui vehicul de înlocuire din clasă similară ori inferioară, închiriat de la o entitate autorizată cu acest obiect de activitate. Aceste condiții sunt repere legale, nu dovada că orice cheltuială cerută a fost admisă într-o hotărâre. [6] [29]
Pentru un vehicul folosit profesional, venitul nerealizat trebuie individualizat: Codul civil distinge pierderea suferită, câștigul de care persoana a fost lipsită și costurile evitării ori limitării prejudiciului. Nu numi automat cifra de afaceri brută „profit pierdut” și nu dubla aceeași pierdere sub două denumiri. Aceasta este o regulă de organizare a cererii și a probelor, nu un calcul universal al câștigului. [30] [31] [7]
Perioada de indisponibilitate: nu se presupune
Articolul 25 leagă perioada de înlocuire de imposibilitatea folosirii tehnice a vehiculului și distinge între constatare, introducerea în reparație și durata justificată a reparației. Cele cel mult trei zile lucrătoare prevăzute pentru demersurile de introducere în reparație nu reprezintă o limită generală de trei zile pentru întreaga lipsă de folosință. [32] [33]
Pentru o daună totală economică nereparată, norma tratează separat intervalul până la înaintarea ofertei de despăgubire. Sunt relevante și condițiile privind accesul asigurătorului la vehicul și situația cercetărilor suplimentare care împiedică reparația. Păstrează o cronologie a avizării, constatărilor, accesului, ofertei și reparației; nu înlocui aceste date cu durata dintr-un alt proces. [34] [35] [36]
Acest ghid nu stabilește perioada recuperabilă a chiriei pentru o daună totală economică reparată și nici efectul unei oferte contestate ori revizuite asupra acelei perioade. Intervalul citat pentru vehiculul nereparat nu este extins aici la aceste situații.
Legea din dosarul vechi și textul folosit astăzi
Un pasaj despre o factură sau despre perioada de înlocuire trebuie pus în legătură cu norma aplicabilă acelei cauze. În forma consolidată a Normei nr. 20/2017, art. 24 alin. (12) și (13) apar ca abrogate. O formulare dintr-o motivare mai veche care se sprijinea pe un asemenea alineat nu trebuie prezentată automat ca text normativ în vigoare. [37] [2]
Distinge data hotărârii de data accidentului și de data la care se evaluează prejudiciul. Reparația integrală rămâne un principiu cu condițiile și derogările sale, iar evaluarea concretă trebuie raportată la legea relevantă și la probe. O selecție de hotărâri nu stabilește singură aplicabilitatea în timp pentru alt accident. [30] [38] [28]
Cum pregătesc comparația pentru propriul dosar
Așază separat oferta asigurătorului, documentele reparației, evaluarea vehiculului și a epavei, cronologia indisponibilității și criticile tehnice. Leagă fiecare sumă de faptul care o justifică. Dacă o hotărâre a fost casată, arată și efectul casării, nu doar suma din sentința inițială. [39] [7] [3]
Pentru cererea RCA în instanță, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 132/2017 reglementează exercitarea drepturilor împotriva asigurătorului în limitele obligației sale și citarea obligatorie a persoanei ori persoanelor răspunzătoare ca intervenienți forțați. Nu transfera fără analiză o hotărâre despre un alt debitor, precum administratorul unui drum, într-o cerere guvernată de aceste reguli RCA. [40]
Termene și repere procedurale
- Interval
Cel mult 3 zile lucrătoare pentru acest segment, nu pentru întreaga lipsă de folosință.
- De când începe
Constatarea avariilor de către asigurătorul RCA.
- Cum se aplică
Art. 25 alin. (3) distinge avizare–constatare, introducere în reparație și durata justificată a reparației.
- Consecințe
Cronologia dovedește segmentul pretins; nu se deduce automat un număr de zile despăgubite.
Vehicul reparat, neîncadrat ca daună totală economică, inutilizabil tehnic.
Accesul pentru constatare și cercetările suplimentare se analizează separat.
- Interval
De la avizarea daunei până la înaintarea ofertei de despăgubire.
- De când începe
Avizarea daunei, în condițiile art. 25 alin. (4) și (5).
- Cum se aplică
Identifică data ofertei, imposibilitatea utilizării tehnice și faptul că vehiculul nu se repară.
- Consecințe
Perioada se discută împreună cu documentele, nu se extinde automat până la plata efectivă.
Nu soluționează prin analogie cazul daunei totale reparate.
Nu certifică soluția judiciară asupra unei oferte contestate.
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
O hotărâre care acordă 19.059 lei îmi garantează aceeași sumă?
ÎCCJ a confirmat definitiv cei 253.172,37 lei din Decizia nr. 1018/2022?
Decizia ÎCCJ nr. 19/2024 a stabilit prețul maxim al manoperei?
Este obligatoriu să se facă expertiză în orice dosar de reparație?
Lipsa de folosință se plătește automat pentru toată durata dosarului de daună?
Cele trei zile lucrătoare acoperă toată perioada mașinii de înlocuire?
Nu. Sunt un reper pentru demersurile de introducere în reparație în condițiile art. 25 alin. (3), distinct de perioada justificată necesară reparației. [33]
Pot cita o opinie a asigurătorului ca soluție a instanței?
Nu. Considerentele redau și susținerile părților. Identifică separat faptele reținute, raționamentul instanței și dispozitivul. [2]
De reținut
Arată cele 2 idei principale ale ghidului
În Decizia nr. 1018 din 12 mai 2022, ÎCCJ a examinat un litigiu în care se ceruseră 253.172,37 lei prejudiciu material. Relatarea arată aceeași sumă acordată de Tribunalul Galați prin Sentința nr. 1280 din 19 noiembrie 2019 și menținută, în privința principalului, prin Decizia nr. 63A din 6 iulie 2020. Trebuie însă citit și recursul, nu doar aceste două etape.
Articolul 14 alin. (2) din Legea nr. 132/2017 prevede evaluarea valorii de piață din momentul premergător evenimentului și opțiunea între reparare până la această valoare și soluționarea ca daună totală, prin diferența dintre valoarea de piață și epavă. Norma ASF detaliază reperele pieței și caracteristicile tehnice, dotările, starea și kilometrajul. Comparația judiciară trebuie să explice aceste repere, nu să le înlocuiască printr-un exemplu celebru.
Cum citesc o hotărâre și cum îi înțeleg efectele
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 14 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.435 alin.(1)–(2); PDF pp.142–142(1)Hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora. (2)Hotărârea este opozabilă oricărei terţe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condiţiile legii, dovada contrară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.425 alin.(1) lit.b); PDF pp.139–139b)considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia1018 din12 mai2022 — motivarea probelor reparației și casarea cu trimitereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv — admiterea recursului, casarea și trimiterea, 12.05.2022Admite recursul declarat de pârâta B. prin corespondentul S.C. C. împotriva încheierii de şedinţă din 15 iunie 2020 şi a deciziei civile nr. 63A din 6 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă. Casează decizia recurată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe de apel. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 mai 2022.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.14 alin.(2)În cazul daunei totale economice, asigurătorul evaluează vehiculul avariat, printr-un sistem de evaluare specializat sau prin documente emise în condițiile legii pentru a-i determina valoarea de piață din momentul premergător evenimentului. Păgubitul poate opta pentru reparare până la valoarea de piață a vehiculului, calculată în urma evaluării, sau pentru soluționarea cazului ca daună totală prin plata diferenței dintre valoarea de piață a vehiculului și valoarea epavei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.14 alin.(3)Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.11 alin.(2) lit.d)prejudicii reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului, pe baza opțiunii persoanei prejudiciate;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.249; PDF pp.90–90Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Codul de procedură civilă — copia FGA/Sintact, versiunea 10.03.2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.264 alin.(1)–(2); PDF pp.95–95(1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Tribunalul Arad, Secția a II-a civilă — Decizia civilă nr. 230 din 16 iunie 2022, extras de jurisprudențăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Antet, PDF p.1Tribunalul Arad, Secţia a II a Civilă, decizia civilă nr. 230 din 16 iunie 2022
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Tribunalul Arad, Secția a II-a civilă — Decizia civilă nr. 230 din 16 iunie 2022, extras de jurisprudențăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Situația de fapt relatată din fond, PDF p.1În cuprinsul raportului de expertiză tehnică auto s-a arătat de către expert faptul că dauna suferită de către autovehiculul reclamantului constituie o daună totală economică, având în vedere faptul că valoarea de piaţă a autoturismului este în cuantum de 21.924 lei, iar valoarea reparaţiilor necesare ar fi în cuantum de 27.014 lei. Prin raportare la dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 132/2017 şi art. 24 din Normele ASF nr. 20/2017, expertul a determinat că valoarea despăgubirii ce i se cuvine reclamantului în cauză este în cuantum de 19.059 lei (valoarea de piaţă a autovehiculului în cuantum de 21.924 lei – valoarea epavei în cuantum de 2.865 lei).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Tribunalul Arad, Secția a II-a civilă — Decizia civilă nr. 230 din 16 iunie 2022, extras de jurisprudențăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
PDF p.1, relatarea soluției primei instanțe, numai principalulPrin sentinţa civilă nr. .. pronunţată în dosar nr. .., Judecătoria Arad a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul S, în contradictoriu cu pârâta X SA şi intervenientul forţat Y, şi a obligat pârâta la plata sumei de 19.059 lei, reprezentând despăgubiri,
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Tribunalul Arad, Secția a II-a civilă — Decizia civilă nr. 230 din 16 iunie 2022, extras de jurisprudențăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Considerentele tribunalului, PDF p.4Neîntemeiate sunt şi susţinerile care vizează preţul pieselor şi tariful manoperei, întrucât în cauză, aşa cum rezultă din raportul de expertiză auto, autoturismul evaluat este fabricat în anul 1993 iar sistemele de evaluare specializate, cum sunt Dat sau Audatex, nu deţin date despre aceste autovehicule, valoarea autoturismului fiind determinată conform ofertelor de vânzare a unor vehicule cu caracteristici tehnice identice şi parcurs în km aproximativ egal cu autovehiculul expertizat (f.100-113 fond).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Tribunalul Arad, Secția a II-a civilă — Decizia civilă nr. 230 din 16 iunie 2022, extras de jurisprudențăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Considerentele tribunalului, PDF p.4Critica apelantei privind nemotivarea hotărârii este neîntemeiată. La o simplă lectură a hotărârii atacate, se poate observa că aceasta este motivată atât în fapt cât şi în drept, cuprinde raţionamentul pe care se întemeiază, explică dispozitivul și permite realizarea controlului judiciar, această critică fiind invocată formal de către apelantă, pentru a motiva apelul declarat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Tribunalul Arad, Secția a II-a civilă — Decizia civilă nr. 230 din 16 iunie 2022, extras de jurisprudențăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Concluzia considerentelor, PDF p.5; nu dispozitiv integral separatCa atare, apreciind legală şi temeinică hotărârea primei instanţe, tribunalul va respinge apelul formulat, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă,.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia1018 din12 mai2022 — motivarea probelor reparației și casarea cu trimitereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
I.1 — cererea din12.12.2018Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia I civilă la 12 decembrie 2018, reclamanta A. S.A. Bucureşti a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., prin corespondentul pârâtei în România, C., obligarea pârâtei la plata sumei de 253.172,37 RON, cu titlu de c/val. prejudiciu material, penalităţi de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere calculate la valoarea debitului principal de la data de 17.02.2018 şi până la data plăţii integrale, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia1018 din12 mai2022 — motivarea probelor reparației și casarea cu trimitereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
I.2 — Sentința1280/19.11.2019; doar stadiul fonduluiPrin sentinţa civilă nr. 1280 din 19 noiembrie 2019, Tribunalul Galaţi a admis acţiunea şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 253.172,37 RON, reprezentând despăgubiri, precum şi penalităţile de întârziere în cuantum de 0,2 % pe zi, care vor fi calculate începând cu a 10-a zi de la comunicarea hotărârii definitive şi până la data plăţii efective a sumei de 253.172,37 RON.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia1018 din12 mai2022 — motivarea probelor reparației și casarea cu trimitereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
I.3 — Decizia63A/06.07.2020; înainte de casarePrin decizia civilă nr. 63A din 6 iulie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 1280 din 19 noiembrie 2019 a Tribunalului Galaţi. A schimbat, în parte, sentinţa apelată numai în ceea ce priveşte data de la care se acordă penalităţile de întârziere şi anume 17 februarie 2018 în loc de a 10-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei. A respins apelul declarat de pârâta B., ca nefondat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia1018 din12 mai2022 — motivarea probelor reparației și casarea cu trimitereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
II — expertiza solicitată în apel, ședința15.06.2020Înalta Curte constată faptul că la termenul de judecată din 15 iunie 2020, instanţa de apel a procedat la respingerea acestei probe, neprezentând însă, argumentele sale de fapt şi de drept care i-au fundamentat respectiva decizie, reţinând doar ""având în vedere obiectivele expertizei propusă în apel şi expertiza realizată în primă instanţă".
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia1018 din12 mai2022 — motivarea probelor reparației și casarea cu trimitereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
II — nemotivarea refuzului expertizei și controlul judiciarOmisiunea instanţei de apel de a arăta, în acord cu exigenţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., care sunt considerentele pentru care a apreciat că se impune respingerea probei cu expertiză tehnică auto, ca inutilă, pentru ca mai apoi să respingă ca apelul pârâtei, fără a răspunde criticilor formulate de pârâtă prin motivele de apel, echivalează cu o necercetare a fondului ce face imposibilă pentru instanţa de recurs exercitarea controlului judiciar.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia1018 din12 mai2022 — motivarea probelor reparației și casarea cu trimitereTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
II — obligația examinării motivului de apelIndiferent dacă aprecia că acest motiv de apel invocat de apelanta-pârâtă nu era întemeiat, instanţa de apel avea obligaţia procesuală de a îl analiza, fie şi sintetic, concis şi de a îl înlătura, în prealabil, expunerii concluziei sale finale negative.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 22 aprilie 2024 (hotărâre prealabilă, sesizare inadmisibilă)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Par.41 — prima orientare relatată, nu dezlegarea ÎCCJÎntr-o primă opinie s-a reținut că instanțele nu pot aprecia asupra caracterului justificat sau rezonabil al pretențiilor întemeiate pe facturile de reparații emise de unitățile reparatoare, prin raportare la prețul mediu al pieței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 22 aprilie 2024 (hotărâre prealabilă, sesizare inadmisibilă)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Par.50 — nuanță în prima orientare, nu dezlegarea ÎCCJÎn cadrul acestei orientări s-a arătat că instanța poate aprecia asupra caracterului justificat și rezonabil al prețurilor practicate de unitatea reparatoare în situația în care se probează exercitarea abuzivă a drepturilor conferite de Legea nr. 132/2017, caz în care s-ar putea face aplicarea dispozițiilor art. 15 și ale art. 1.534 din Codul civil.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 22 aprilie 2024 (hotărâre prealabilă, sesizare inadmisibilă)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Par.51 — a doua orientare raportată, nu dezlegarea ÎCCJÎntr-o altă opinie s-a apreciat că, în cazul reparației autovehiculului și depunerii facturilor de reparații emise de unitatea service, dispozițiile art. 14 din Legea nr. 132/2017 se interpretează în sensul că instanța trebuie și poate aprecia asupra caracterului justificat sau rezonabil al pretențiilor întemeiate pe aceste facturi, prin raportare la prețul mediu al pieței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 22 aprilie 2024 (hotărâre prealabilă, sesizare inadmisibilă)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv — prima tezăRespinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, în Dosarul nr. 3.393/301/2022, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: ÎCCJ — Decizia nr. 19 din 22 aprilie 2024 (hotărâre prealabilă, sesizare inadmisibilă)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Par.93 — inadmisibilitateÎn considerarea argumentelor expuse, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate privind existența unei veritabile probleme de drept, având un grad ridicat de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile, și cea referitoare la existența unei probleme de drept cu caracter de noutate, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă,
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.24 alin.(7), PDF p.25În cazul daunei totale economice, valoarea de piaţă stabilită pe baza sistemelor de evaluare specializate pentru calculul despăgubirii reprezintă valoarea de înlocuire a vehiculului avariat cu un vehicul de aceeaşi marcă, tip, model, caracteristici tehnice, dotări, an de fabricaţie, având un parcurs în kilometri şi o stare de întreţinere comparabile; modul de calcul se comunică persoanei prejudiciate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.24 alin.(9), PDF p.25La evaluarea vehiculului se au în vedere starea tehnică, de întreţinere şi eventuale modificări ale structurii de echipare a acestuia survenite între data comercializării şi data producerii evenimentului, certificate de către specialistul constatare daune.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.22 alin.(2)Pentru prejudiciile produse bunurilor, despăgubirile se stabilesc pe baza prețurilor de referință pe piață la data producerii riscului asigurat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.25 alin.(1), PDF p.26Despăgubirile cuvenite persoanelor prejudiciate, ca urmare a consecinţei lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv pentru înlocuirea temporară a acestuia cu un vehicul dintr-o clasă similară sau inferioară celui avariat, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate, sunt stabilite pe baza documentelor justificative care dovedesc prejudiciul suferit ca urmare a imposibilităţii utilizării vehiculului avariat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.1385 alin.(1); PDF pp.328–328(1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.1385 alin.(3); PDF pp.328–328(3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.25 alin.(2), PDF p.26Perioada pentru care se acordă despăgubiri ca urmare a consecinţei lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia cu un vehicul dintr-o clasă similară sau inferioară celui avariat, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate, este perioada de timp în care proprietarul poate proceda la repararea acestuia, atunci când vehiculul nu mai poate fi utilizat din punct de vedere tehnic, conform alin. (3) - (6).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.25 alin.(3), PDF p.26În cazul în care proprietarul procedează la repararea unui vehicul avariat care nu se încadrează în situaţia de daună totală economică, perioada menţionată la alin. (2) se consideră perioada cuprinsă între data avizării daunei şi data constatării avariilor de către asigurător, la care se adaugă: a) perioada în care proprietarul efectuează demersurile necesare introducerii în reparaţie a vehiculului, fără ca aceasta să depăşească 3 zile lucrătoare de la data efectuării constatării avariilor de către asigurătorul RCA; şi b) perioada de timp justificată necesară reparării vehiculului avariat într-o unitate reparatoare auto; aceasta începe de la data semnării documentelor care fac dovada introducerii în reparaţie a vehiculului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 34: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.25 alin.(4), PDF p.26În cazul vehiculelor avariate a căror utilizare nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic, care se încadrează în categoria daunelor totale economice şi nu se mai repară, perioada pentru care se acordă despăgubiri ca urmare a consecinţei lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia cu un vehicul dintr-o clasă similară sau inferioară celui avariat, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate, este perioada cuprinsă între data avizării daunei şi data la care asigurătorul RCA înaintează oferta de despăgubire.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 35: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.25 alin.(5), PDF p.26Perioada cuprinsă între data avizării daunei şi data constatării avariilor de către asigurătorul RCA poate fi invocată de către persoana prejudiciată numai în condiţiile în care aceasta permite accesul asigurătorului RCA la bunul avariat şi asigură condiţiile necesare în vederea efectuării constatării avariilor.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 36: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.25 alin.(6), PDF p.26Perioada prevăzută la alin. (3) se prelungeşte corespunzător cu perioada în care vehiculul nu poate fi introdus în reparaţie atunci când asigurătorul RCA efectuează cercetări suplimentare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 37: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
- Sursa 38: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.1386 alin.(2); PDF pp.328–328(2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 39: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.11 alin.(1)Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 40: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.22 alin.(1)Despăgubirea se stabilește și se plătește în conformitate cu prevederile art. 14, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor prejudiciate prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului RCA, în limitele obligației acestuia cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.
Textul în documentul-sursă ↗