Accident în timpul serviciului: ce regimuri pot fi relevante

Același accident rutier poate necesita cercetarea legăturii cu munca, demersuri de asigurare și analiza răspunderii pentru prejudiciu. Faptul că s-a produs în program sau într-o mașină de firmă nu ține locul încadrării legale. Mai întâi se comunică evenimentul și se cercetează împrejurările; apoi se folosesc actele corespunzătoare fiecărui demers. [1] [19]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
10 minute
CATEGORIE
Accident rutier și muncă
Cuprins · 14 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 021. Patru întrebări diferite, nu o singură etichetă
  3. 032. Ce înseamnă eveniment și accident de muncă
  4. 043. Cum se dovedește legătura cu serviciul
  5. 054. Cine comunică și cine cercetează
  6. 065. Documentele care leagă accidentul de muncă
  7. 076. Procesul-verbal, avizarea și FIAM nu sunt același act
  8. 087. Ce termene urmăresc fără să le confund
  9. 098. Prestațiile sociale, RCA și răspunderea angajatorului
  10. 109. Limite și verificări pentru situația concretă
  11. 11Termene și repere
  12. 12Lista ta de pași
  13. 13Întrebări frecvente
  14. 14Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ
  • Persoane rănite într-un accident rutier cu posibilă legătură cu munca în România; salariați și alte persoane al căror statut trebuie verificat.

✕ NU ACOPERĂ
  • Calculul individual al prestațiilor și al daunelor; recunoașterea medicală a incapacității.

  • Soluționarea unui litigiu concret, procedura completă de contestare a fiecărui act, regimuri speciale ori transfrontaliere.

1. Patru întrebări diferite, nu o singură etichetă

Cercetarea de securitate și sănătate în muncă stabilește împrejurările, cauzele și încadrarea evenimentului. Drepturile din asigurarea pentru accidente de muncă depind și de statutul de asigurat. RCA privește răspunderea față de persoana prejudiciată, iar o cerere împotriva angajatorului are propriul temei. Aceste planuri nu se înlocuiesc unul pe altul. [1] [15] [19] [20]

Un accident poate implica un salariat pasager, un șofer care execută o sarcină sau o deplasare între puncte de lucru. Proprietatea vehiculului este o informație utilă, dar nu demonstrează singură nici sarcina de serviciu, nici cine trebuie să plătească prejudiciul. Pentru drumul obișnuit între domiciliu și serviciu există analiza distinctă din Accident de traseu: ce împrejurări și documente contează. [3] [23] [19]

2. Ce înseamnă eveniment și accident de muncă

În Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, „evenimentul” are un sens mai larg decât accidentul deja recunoscut ca accident de muncă. Definiția accidentului de muncă leagă vătămarea violentă ori intoxicația profesională acută de procesul muncii sau de îndatoririle de serviciu și de urmarea cerută de lege: incapacitate temporară de muncă de cel puțin trei zile calendaristice, invaliditate ori deces. Normele metodologice de aplicare a legii (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006) precizează, pentru incapacitatea temporară, caracterul consecutiv al celor trei zile și confirmarea prin documente medicale potrivit legii. Nu sunt trei zile de îngrijiri medico-legale și nu este o regulă de autodiagnostic. [1] [3] [4]

Nu aștepta împlinirea pragului pentru a comunica un eveniment despre care ai cunoștință. Comunicarea și constatarea consecințelor sunt etape diferite. Încadrarea accidentului ușor are, la rândul ei, condiții proprii; nu se decide doar numărând zilele într-un calendar personal. Pentru diferențele dintre actele medicale, vezi Zile de îngrijiri, spitalizare și concediu medical: diferențe. [5] [4]

Domeniul securității muncii nu se reduce la existența unei hârtii intitulate contract. Legea include anumite persoane participante la procesul de muncă, inclusiv în situația lipsei unui contract scris, dacă raportul și activitatea pot fi dovedite în condițiile definiției. Aceasta nu conferă automat toate prestațiile din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale: categoriile de asigurați și excluderile se verifică separat. Regimurile speciale din apărare, ordine publică și alte situații exceptate nu sunt soluționate printr-o regulă generală din acest ghid. [2] [15] [16]

3. Cum se dovedește legătura cu serviciul

Contează activitatea efectivă și împrejurările ei: ce trebuia făcut, pentru cine, unde, în ce interval și potrivit cărei însărcinări. Definiția îndatoririlor de serviciu cuprinde contractul, regulamentul și fișa postului, dar și dispoziții scrise sau verbale ale conducătorului direct. Absența unui ordin de deplasare nu permite, singură, concluzia că n-a existat o sarcină; existența sarcinii trebuie totuși probată. [3]

Legea enumeră și situații speciale: deplasarea între sediu și locul de muncă ori între locuri de muncă pentru îndeplinirea sarcinilor, anumite deplasări la altă entitate, pregătirea și încheierea lucrului ori pauze în condițiile prevăzute. Fiecare ipoteză are limite. De exemplu, condiția privind culpa exclusivă din art. 30 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 319/2006, pentru activități fără legătură cu procesul muncii în împrejurările descrise acolo, nu este o condiție copiată asupra tuturor accidentelor. Pentru anumite deplasări, alin. (2) cere lipsa abaterilor nejustificate și respectarea regulilor relevante. [23]

Recomandare de organizare: descrie faptele înainte să alegi eticheta juridică. Păstrează mesajele cu sarcina, pontajul, documentele deplasării și persoanele care pot confirma activitatea. Nu completa retrospectiv un ordin ca și cum ar fi fost emis înainte de accident; explică separat ce era documentat atunci și ce este declarat ulterior. [11]

4. Cine comunică și cine cercetează

Evenimentul se comunică de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă ori orice persoană care îl cunoaște; lucrătorul are și obligația de a aduce la cunoștință accidentul propriu. Angajatorului îi revin comunicările către inspectoratul teritorial de muncă, asigurătorul pentru accidente de muncă în cazurile prevăzute și organele de urmărire penală, după caz. Normele definesc comunicarea ca fiind făcută de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore de la eveniment. Nu este permisiunea de a amâna până în ultima oră și nu înlocuiește obligațiile rutiere. [5] [6] [7]

Pentru accidentul cu incapacitate temporară, cercetarea revine, în mod obișnuit, angajatorului, prin comisia prevăzută de norme. Inspectoratul teritorial de muncă cercetează categoriile atribuite lui, inclusiv decesul, invaliditatea evidentă ori confirmată și accidentele colective, precum și alte ipoteze legale. Inspecția Muncii are competențe distincte pentru unele evenimente deosebite. Nu toate cercetările sunt făcute de poliție și nici toate de angajator. [8] [9]

Comisia angajatorului are cerințe de componență și independență față de responsabilitatea pentru eveniment. Dacă sunt implicați lucrători ai mai multor angajatori ori transport organizat de angajator, normele prevăd reguli specifice. Faptul că un angajator organizează cercetarea sau înregistrează accidentul nu dovedește, prin el însuși, culpa sa civilă pentru coliziune. [9] [13] [20]

Ca demers practic, păstrează dovada informării și cere numărul de înregistrare, cine cercetează și ce documente sunt necesare. Dacă situația nu este clarificată de angajator, transmite datele concrete inspectoratului teritorial competent pentru lămurirea competenței și a comunicării. Acest ghid nu indică o cale universală de contestare și nici un termen valabil pentru orice act. [5] [8] [11]

5. Documentele care leagă accidentul de muncă

Tabelul este o organizare practică a probelor prevăzute în dosarul de cercetare, nu obligația victimei de a procura singură toate actele instituțiilor. Solicită documentul relevant, nu un dosar de date personale fără legătură cu evenimentul. [11]

Întrebarea de lămurit Documente sau informații utile Ce nu dovedesc singure
În ce raport lucrai? Contract, act de numire, fișa postului, alte probe admise ale raportului efectiv Toate drepturile de asigurare
Ce sarcină executai? Instrucțiuni, mesaje, documente de deplasare, declarații, pontaj Culpa pentru accident
Când și unde s-a produs? Actele poliției, nota de constatare, fotografii și înregistrări existente, martori Calificarea medicală a urmării
Care sunt consecințele documentate? Acte medicale și certificatele relevante, cu date și perioade Echivalența cu zilele medico-legale
Ce a stabilit cercetarea? Proces-verbal, avizul necesar, completări și formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) O plată RCA automată

Cercetătorii pot obține actele poliției prin mecanismul legal. Păstrează identificatorul dosarului și datele organului de poliție. O declarație despre împrejurări ori un cod de pe un certificat medical poate declanșa clarificări, dar nu înlocuiește cercetarea și documentele sale. [12] [14]

6. Procesul-verbal, avizarea și FIAM nu sunt același act

Rezultatul cercetării se consemnează în procesul-verbal. Pentru cercetarea angajatorului, normele prevăd înaintarea dosarului la inspectoratul teritorial, verificarea și avizarea, inclusiv posibilitatea completării ori refacerii în condițiile textului. Verifică exemplarul care se transmite victimei sau familiei potrivit regulii aplicabile, nu presupune că orice notă internă este actul final. [8] [13]

FIAM înseamnă formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. Se completează pe baza procesului-verbal, distinct pentru fiecare persoană, cu circuitul de avizare și distribuire prevăzut de norme. Este diferit de certificatul medical și de cererea de despăgubire. [13]

Pentru drepturile din Legea nr. 346/2002, art. 53 lit. a), în forma din 11 noiembrie 2024, indică procesul-verbal întocmit și/sau avizat potrivit Legii nr. 319/2006. Art. 52 păstrează accesul asigurătorului la procesul-verbal și FIAM. Prin urmare, FIAM rămâne menționat în lege, dar vechea redactare a art. 53 nu trebuie tratată ca o condiție actuală universală care să blocheze orice prestație până la obținerea lui. Dreptul concret și documentele lui se verifică în procedura competentă. [14]

7. Ce termene urmăresc fără să le confund

Pentru cercetarea accidentului cu incapacitate temporară, regula din norme este de zece zile lucrătoare de la eveniment. Pentru deces, invaliditate evidentă, accident colectiv, dispariție sau incident periculos, norma stabilește cincisprezece zile lucrătoare, în condițiile ei. Sunt prevăzute prelungiri motivate, solicitate autorității competente; unele schimbări ulterioare ale consecințelor cer completarea dosarului și un nou proces-verbal. Acestea nu sunt durate maxime garantate ale întregului dosar penal. [10]

Dosarul cercetat de angajator se înaintează pentru verificare și avizare în cinci zile lucrătoare de la finalizarea cercetării; termenul de analiză al inspectoratului este de șapte zile lucrătoare de la primire, cu mecanismele de completare/refacere prevăzute. Întreabă care etapă a fost atinsă și cere motivul documentat al unei întârzieri, nu calcula toate termenele de la data accidentului. [13]

Aceste repere aparțin comunicării, cercetării și avizării. Nu sunt termenul general al victimei pentru a cere despăgubiri, a contesta orice act ori a se constitui parte civilă. Pentru aceste demersuri se identifică separat procedura și actul relevant; nu aștepta finalizarea unei etape presupunând că toate celelalte termene sunt suspendate. [10] [13] [22]

8. Prestațiile sociale, RCA și răspunderea angajatorului

În asigurarea pentru accidente de muncă, asigurătorul este Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), prin atribuțiile exercitate și de casele teritoriale. Legea enumeră servicii de recuperare și reconversie, indemnizații, compensații și alte prestații, fiecare cu condiții proprii. Pentru anumite indemnizații, angajatorul calculează și plătește, apoi solicită recuperarea sumelor; există și situații în care plata urmează altă regulă. Nu toate cererile se trimit aceluiași destinatar și nu toate prestațiile se acordă numai pentru că există un accident rutier. [17] [18]

RCA poate acoperi prejudiciul persoanei pentru care este angajată răspunderea asigurată. Propria vătămare a șoferului răspunzător nu este acoperită prin RCA-ul acelui vehicul; asta nu soluționează automat analiza asigurării de muncă. Legea RCA are și excluderi specifice folosirii unui vehicul ca utilaj ori operațiunilor de încărcare/descărcare; nu rezultă că orice deplasare profesională este exclusă. Vezi RCA, CASCO, BAAR și FGA: cum identific traseul potrivit pentru separarea mecanismelor. [19]

Codul muncii leagă despăgubirea datorată salariatului de prejudiciul produs din culpa angajatorului în timpul ori în legătură cu serviciul. Legea securității muncii păstrează răspunderea civilă pentru partea neacoperită prin prestațiile sociale, potrivit legii. Recunoașterea accidentului nu este, singură, dovada tuturor condițiilor unei cereri împotriva angajatorului. [20] [21]

Recomandare: ține separat cine a plătit, ce categorie de prejudiciu a acoperit, perioada și documentul plății. Nu promite cumularea integrală a tuturor sumelor și nu scădea automat orice prestație din orice despăgubire. Pentru veniturile pierdute, continuă cu Venituri pierdute de un salariat; prezentul ghid nu calculează indemnizații sau daune. [22]

9. Limite și verificări pentru situația concretă

O încadrare se citește împreună cu împrejurările, probele și actul emis de autoritatea competentă. Comunicarea evenimentului, procesul-verbal, FIAM, polița și eventuala hotărâre nu sunt documente interschimbabile. Nu deduce dintr-o etichetă sau dintr-un caz relatat public că orice accident în program are aceeași soluție. Acesta este un ghid de orientare pe reguli, nu o evaluare a dosarului tău. [1] [14] [19]

Pentru evenimente mai vechi se verifică forma normelor de atunci și dispozițiile tranzitorii relevante. De exemplu, Hotărârea Guvernului nr. 259/2022 conține o regulă pentru anumite cercetări ale evenimentelor din afara țării, nu o regulă care mută toate dosarele vechi în regimul nou. Regimurile transfrontaliere și speciale necesită verificare distinctă. [7] [15]

Informațiile sunt generale. Nu stabilesc un diagnostic, incapacitatea, culpa sau cuantumul unei plăți individuale.

Termene și repere procedurale

REGULĂComunicarea evenimentului
Interval

De îndată; norma precizează cel mult 24 de ore

De când începe

Producerea evenimentului, în mecanismul de comunicare al normelor.

Cum se aplică

Art. 26–27 din Legea nr. 319/2006 diferențiază informarea angajatorului și comunicările acestuia; art. 2 pct. 16 și art. 108–109 din norme precizează comunicarea.

Consecințe

Comunicarea pune în mișcare clarificarea evenimentului; acest reper nu este prezentat ca termen de decădere din orice despăgubire.

[5][6][7]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Nu este termenul prevăzut de legislația rutieră pentru un accident numai cu pagube materiale.

  • Nu se așteaptă trei zile de incapacitate sau actul final.

REGULĂCercetarea evenimentului
Interval

10 sau 15 zile lucrătoare, după categoria prevăzută

De când începe

Data producerii evenimentului.

Cum se aplică

Art. 120 din normele metodologice diferențiază cercetarea incapacității temporare de categoriile grave enumerate.

Consecințe

Nu este durata maximă a dosarului penal; cere stadiul și temeiul prelungirii.

[10]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Prelungiri motivate în condițiile art. 120, solicitate autorității competente.

  • Art. 121 privește completarea când consecințele se schimbă ulterior.

REGULĂCircuitul dosarului cercetat de angajator
Interval

5 zile lucrătoare pentru înaintare; 7 zile lucrătoare pentru analiză

De când începe

Finalizarea cercetării pentru înaintare; primirea la inspectorat pentru analiză.

Cum se aplică

Art. 125 alin. (1)–(4) din normele metodologice păstrează cele două momente distincte.

Consecințe

Verifică avizarea și actele cerute, nu presupune că expirarea produce automat recunoaștere ori plată.

[13]

EXCEPȚII ȘI LIMITE
  • Sunt prevăzute completarea dosarului sau refacerea procesului-verbal.

  • Nu este un termen universal de contestare pentru victimă.

Lista ta de pași

  • Comunică evenimentul și păstrează dovada, fără să aștepți clasificarea finală. [5] [6]

  • Adună datele raportului de muncă, sarcinii, locului și orei; separă originalele de explicațiile date ulterior. [11]

  • Identifică persoana sau instituția care cercetează și etapa procesului-verbal, avizului și FIAM. [8] [13]

  • Păstrează evidențe distincte pentru actele medicale, venituri, cheltuieli și plăți primite; nu face singur echivalări medicale. [11] [22]

Întrebări frecvente

Dacă accidentul s-a produs în timpul programului, este automat de muncă?

Nu. Contează definiția legală, activitatea efectivă, împrejurările și cercetarea. Există și ipoteze speciale cu condiții proprii; ora singură nu le dovedește. [1] [23]

Trebuie să aștept trei zile ca să anunț?

Nu confunda pragul folosit în încadrarea incapacității cu comunicarea evenimentului. Obligația de comunicare este imediată; consecințele se stabilesc prin documentele și cercetarea relevante. [4] [5] [6]

O sarcină dată verbal nu poate conta?

Normele includ și dispoziții verbale în definiția îndatoririlor de serviciu. Trebuie însă stabilite conținutul, autorul și legătura cu deplasarea; nu este o prezumție că orice afirmație ulterioară este dovedită. [3] [11]

Dacă există FIAM, asigurătorul RCA plătește automat?

Nu. FIAM are rolul său în înregistrarea accidentului de muncă; răspunderea, acoperirea și prejudiciul din RCA se examinează separat. [13] [19]

De reținut

Arată cele 18 idei principale ale ghidului
  • Evenimentul comunicabil este distinct de accidentul de muncă deja calificat.

    [1][5]

  • Pragul de incapacitate nu este numărul de zile de îngrijiri medico-legale.

    [3][4]

  • Comunicarea nu așteaptă împlinirea pragului de incapacitate.

    [5][6]

  • Îndatoririle de serviciu pot include dispoziții verbale, care trebuie probate.

    [3][11]

  • Lipsa contractului scris și statutul de asigurat sunt întrebări distincte.

    [2][15]

  • Cercetătorul competent depinde de categorie și împrejurări.

    [8][9]

  • Normele de comisie și transport organizat nu dovedesc automat culpa civilă.

    [9][20]

  • Documentele sarcinii, timpului, locului și consecințelor au roluri distincte.

    [11][12]

  • Termenele de cercetare sunt diferențiate și admit prelungiri condiționate.

    [10]

  • Termenele din art. 125 din normele metodologice au momente de pornire diferite.

    [13]

  • FIAM se întocmește pe baza procesului-verbal și are circuit distinct.

    [13]

  • În forma actuală, art. 53 lit. a) din Legea nr. 346/2002 indică procesul-verbal; FIAM rămâne menționat în art. 52.

    [14]

  • CNPP este asigurătorul legal pentru accidente de muncă, nu asigurătorul RCA.

    [17][18]

  • RCA-ul vehiculului nu acoperă vătămarea propriului șofer răspunzător.

    [19]

  • O deplasare profesională nu este automat utilizare exclusă ca utilaj.

    [19]

  • Răspunderea angajatorului nu este demonstrată doar prin calificarea de muncă.

    [20][21]

  • Suprapunerile de plăți trebuie analizate după scop și temei, nu printr-o formulă universală.

    [22]

  • Aplicarea temporală nu rezultă numai din data depunerii unei cereri.

    [7][15]

Accidentul de traseu: ruta, timpul și documentele

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 7 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006Lege · Art. 5 lit. f), g); art. 29 alin. (1)–(2); art. 30 alin. (1)–(2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 5
    Articolul 5 În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:a) lucrator - persoana angajata de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții, elevii în perioada efectuării stagiului de practica, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă, cu excepția persoanelor care prestează activități casnice; b) angajator - persoana fizica sau juridică ce se afla în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității; c) alți participanți la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere și/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activități în folosul comunității sau activități în regim de voluntariat, precum și someri pe durata participării la o formă de pregătire profesională și persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în forma scrisă și pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba; d) reprezentant al lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor - persoana aleasă, selectata sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, sa îi reprezinte pe aceștia în ceea ce privește problemele referitoare la protecția securității și sănătății lucrătorilor în munca; e) prevenire - ansamblul de dispoziții sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale; f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situația de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulație, în condițiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum și cazul susceptibil de boala profesională sau legată de profesiune; g) accident de muncă - vătămarea violenta a organismului, precum și intoxicatia acuta profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; h) boala profesională - afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă; i) echipament de muncă - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosită în munca; j) echipament individual de protecție - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă, precum și orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv; k) loc de muncă - locul destinat sa cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii și/sau unității, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii și/sau unității la care lucrătorul are acces în cadrul desfășurării activității; l) pericol grav și iminent de accidentare - situația concretă, reală și actuala căreia îi lipsește doar prilejul declansator pentru a produce un accident în orice moment; m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii în care se pregătesc elevii, studenții, ucenicii, precum și somerii în perioada de reconversie profesională; n) securitate și sănătate în munca - ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă; o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activități sau a unui echipament de muncă sau/și din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări și/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa producă pagube materiale; p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afară întreprinderii/unității, abilitate sa presteze servicii de protecție și prevenire în domeniul securității și sănătății în munca, conform legii; q) accident ușor - eveniment care are drept consecința leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor îngrijiri medicale și a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mica de 3 zile; r) boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanți sunt de natura profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 29
    Articolul 29(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează:a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă; b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în situațiile cu persoane date dispărute; c) de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de către autoritățile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului București, în cazul suspiciunilor de boala profesională și a bolilor legate de profesiune. (2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.(3) În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituția medico-legală competența este obligată sa înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 30
    Articolul 30(1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere și/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activități culturale, sportive, în țara sau în afară granițelor tarii, în timpul și din cauza îndeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit în cadrul activităților cultural-sportive organizate, în timpul și din cauza îndeplinirii acestor activități; d) accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acțiuni întreprinse din propria inițiativă pentru salvarea de vieți omenești, precum și accidentul suferit în timpul intervenției de urgență sau al pregătirii în vederea participării la aceasta, pe durata efectuării serviciului de voluntariat organizat conform prevederilor legale. din Alineatul (1), Articolul 30, Sectiunea a 2-a, Capitolul VI a fost modificată de Articolul III din LEGEA nr. 198 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 25 iulie 2018 ) e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie inițiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care amenința avutul public și privat; f) accidentul cauzat de activități care nu au legătura cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă organizat de aceștia, în timpul programului de muncă, și nu se datorează culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers; h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă; i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană juridică sau fizica, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare; j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din întreprindere sau unitate și invers; k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum și în timpul și pe traseul normal spre și de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegați pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară granițelor tarii, pe durata și traseul prevăzute în documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări și servicii pe teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenții sau în alte condiții prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul și din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecționare a pregătirii profesionale, în timpul și din cauza efectuării activităților aferente stagiului de practica; o) accidentul determinat de fenomene sau calamitați naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundație, alunecări de teren, trasnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; p) dispariția unei persoane, în condițiile unui accident de muncă și în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. (2) În situațiile menționate la alin. (1) lit. g), h), i) și l), deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal și, de asemenea, transportul să se facă în condițiile prevăzute de reglementările de securitate și sănătate în munca sau de circulație în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006Lege · Art. 3–5, în special art. 5 lit. a), c); art. 6 alin. (1)–(3) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art. 3
    Articolul 3(1) Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cat și private.(2) Prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, lucrătorilor și reprezentanților lucrătorilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 4
    Articolul 4(1) Fac excepție de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile în care particularitățile inerente ale anumitor activități specifice din serviciile publice, cum ar fi forțele armate sau poliția, precum și cazurile de dezastre, inundatii și pentru realizarea măsurilor de protecție civilă, vin în contradicție cu prezenta lege.(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) trebuie să se asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor, ținându-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 5
    Articolul 5 În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:a) lucrator - persoana angajata de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții, elevii în perioada efectuării stagiului de practica, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă, cu excepția persoanelor care prestează activități casnice; b) angajator - persoana fizica sau juridică ce se afla în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității; c) alți participanți la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere și/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activități în folosul comunității sau activități în regim de voluntariat, precum și someri pe durata participării la o formă de pregătire profesională și persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în forma scrisă și pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba; d) reprezentant al lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor - persoana aleasă, selectata sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, sa îi reprezinte pe aceștia în ceea ce privește problemele referitoare la protecția securității și sănătății lucrătorilor în munca; e) prevenire - ansamblul de dispoziții sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale; f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situația de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulație, în condițiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum și cazul susceptibil de boala profesională sau legată de profesiune; g) accident de muncă - vătămarea violenta a organismului, precum și intoxicatia acuta profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; h) boala profesională - afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă; i) echipament de muncă - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosită în munca; j) echipament individual de protecție - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă, precum și orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv; k) loc de muncă - locul destinat sa cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii și/sau unității, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii și/sau unității la care lucrătorul are acces în cadrul desfășurării activității; l) pericol grav și iminent de accidentare - situația concretă, reală și actuala căreia îi lipsește doar prilejul declansator pentru a produce un accident în orice moment; m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii în care se pregătesc elevii, studenții, ucenicii, precum și somerii în perioada de reconversie profesională; n) securitate și sănătate în munca - ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă; o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activități sau a unui echipament de muncă sau/și din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări și/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa producă pagube materiale; p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afară întreprinderii/unității, abilitate sa presteze servicii de protecție și prevenire în domeniul securității și sănătății în munca, conform legii; q) accident ușor - eveniment care are drept consecința leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor îngrijiri medicale și a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mica de 3 zile; r) boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanți sunt de natura profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 6
    Articolul 6(1) Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.(2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitățile sale în acest domeniu.(3) Obligațiile lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în munca nu aduc atingere principiului responsabilității angajatorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 — comunicare, cercetare și înregistrareNormă · Art. 2 pct. 5, 9 și 15 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 2 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 2. - În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie: 1. autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă - asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă; 2. serviciu intern de prevenire şi protecţie - totalitatea resurselor materiale şi umane alocate pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în întreprindere şi/sau unitate; 3. comitet de securitate şi sănătate în muncă - organul paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în conformitate cu art. 18 alin. (1) - (3) din lege; 4. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; 5. accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical sau, după caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale; 27/09/2010 - punctul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept; 7. accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal; 8. accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment; 9. accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; 10. accident de muncă de traseu: a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul; b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau decesul; c) accident care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unităţii; 27/09/2010 - litera a fost modificată prin Hotărâre 955/2010 11. accident în afara muncii - accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 lit. g) şi la
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006Lege · Art. 5 lit. g), q); art. 31 lit. a)–d) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 5
    Articolul 5 În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:a) lucrator - persoana angajata de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții, elevii în perioada efectuării stagiului de practica, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă, cu excepția persoanelor care prestează activități casnice; b) angajator - persoana fizica sau juridică ce se afla în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității; c) alți participanți la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere și/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activități în folosul comunității sau activități în regim de voluntariat, precum și someri pe durata participării la o formă de pregătire profesională și persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în forma scrisă și pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba; d) reprezentant al lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securității și sănătății lucrătorilor - persoana aleasă, selectata sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, sa îi reprezinte pe aceștia în ceea ce privește problemele referitoare la protecția securității și sănătății lucrătorilor în munca; e) prevenire - ansamblul de dispoziții sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale; f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situația de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulație, în condițiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum și cazul susceptibil de boala profesională sau legată de profesiune; g) accident de muncă - vătămarea violenta a organismului, precum și intoxicatia acuta profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; h) boala profesională - afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă; i) echipament de muncă - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosită în munca; j) echipament individual de protecție - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol securitatea și sănătatea la locul de muncă, precum și orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv; k) loc de muncă - locul destinat sa cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii și/sau unității, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii și/sau unității la care lucrătorul are acces în cadrul desfășurării activității; l) pericol grav și iminent de accidentare - situația concretă, reală și actuala căreia îi lipsește doar prilejul declansator pentru a produce un accident în orice moment; m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii în care se pregătesc elevii, studenții, ucenicii, precum și somerii în perioada de reconversie profesională; n) securitate și sănătate în munca - ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă; o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activități sau a unui echipament de muncă sau/și din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări și/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa producă pagube materiale; p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afară întreprinderii/unității, abilitate sa presteze servicii de protecție și prevenire în domeniul securității și sănătății în munca, conform legii; q) accident ușor - eveniment care are drept consecința leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor îngrijiri medicale și a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mica de 3 zile; r) boala legată de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanți sunt de natura profesională.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 31
    Articolul 31 Accidentele de muncă se clasifica, în raport cu urmările produse și cu numărul persoanelor accidentate, în:a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice; b) accidente care produc invaliditate; c) accidente mortale; d) accidente colective, când sunt accidentate cel puțin 3 persoane în același timp și din aceeași cauza.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006Lege · Art. 23 alin. (1) lit. e); art. 26–27 · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 23
    Articolul 23(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligații:a) sa utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție; b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare; c) sa nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și sa utilizeze corect aceste dispozitive; d) sa comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiența a sistemelor de protecție; e) sa aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; f) sa coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor; g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure ca mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul sau de activitate; h) să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în munca și măsurile de aplicare a acestora; i) sa dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari. (2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, și celorlalți participanți la procesul de muncă, potrivit activităților pe care aceștia le desfășoară.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 26
    Articolul 26 Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoștința despre producerea acestuia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 27
    Articolul 27(1) Angajatorul are obligația sa comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate eveni-mentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f); b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmărire penală, după caz. (2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relație contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune, depistata cu prilejul prestațiilor medicale.(3) Semnalarea prevăzută la alin. (2) se efectuează către autoritatea de sănătate publică teritorială sau a municipiului București, de îndată, la constatarea cazului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 — comunicare, cercetare și înregistrareNormă · Art. 2 pct. 16; art. 108–109 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 108
    Articolul 108(1) Orice eveniment va fi comunicat conform prevederilor art. 26 și art. 27 alin. (1) din lege .(2) Dacă printre victimele evenimentului se află și lucrători ai altor angajatori, evenimentul se comunică și angajatorilor acestora de către angajatorul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul. (3) Evenimentul produs în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) și e) din lege , dacă a avut loc în afara întreprinderii și/sau unității și nu a avut nicio legătură cu aceasta, va fi comunicat inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, de către orice persoană care are cunoștință despre producerea evenimentului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 109
    Articolul 109 Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puțin următoarele informații, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13:a) denumirea/numele angajatorului pe teritoriul căruia s-a produs accidentul și, dacă este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul; din Articolul 109 , Sectiunea 1 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 259 din 23 februarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 223 din 07 martie 2022 ) b) sediul/adresa și numărul de telefon ale angajatorului; c) locul unde s-a produs evenimentul; d) data și ora la care s-a produs evenimentul/data și ora la care a decedat accidentatul; e) numele și prenumele victimei; f) datele personale ale victimei: vârsta, starea civilă, copii în întreținere, alte persoane în întreținere, ocupația, vechimea în ocupație și la locul de muncă; g) împrejurările care se cunosc și cauzele prezumtive; h) consecințele accidentului; i) numele și funcția persoanei care comunică evenimentul; j) data comunicării; k) unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 2 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 2. - În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie: 1. autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă - asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă; 2. serviciu intern de prevenire şi protecţie - totalitatea resurselor materiale şi umane alocate pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în întreprindere şi/sau unitate; 3. comitet de securitate şi sănătate în muncă - organul paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în conformitate cu art. 18 alin. (1) - (3) din lege; 4. zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate; 5. accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical sau, după caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale; 27/09/2010 - punctul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept; 7. accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal; 8. accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment; 9. accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; 10. accident de muncă de traseu: a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul; b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau decesul; c) accident care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unităţii; 27/09/2010 - litera a fost modificată prin Hotărâre 955/2010 11. accident în afara muncii - accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 lit. g) şi la
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: HG 259/2022 — modificarea normelor de securitate și sănătate în muncăNormă · Art. I pct. 1: noua redactare a art. 2 pct. 16 din norme; art. V · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    art. I pct. 1
    1. La articolul 2, punctele 16 și 20 se modifică și vor avea următorul cuprins: 16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunică producerea unui eveniment, de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore de la producerea evenimentului, autorităților prevăzute la art. 27 alin. (1) din lege; .................................................................................................. 20. raportare a bolilor profesionale declarate, contestate și infirmate - procedura prin care direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București transmit informații referitoare la bolile profesionale declarate, a celor contestate și a celor infirmate, precum și motivarea infirmării lor, la Centrul național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar - Secția sănătate ocupațională și informare toxicologică, Compartimentul sănătate ocupațională din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, denumit în continuare Centrul național de monitorizare a riscurilor din mediul comunitar, care se includ în Registrul operativ național informatizat al bolilor profesionale, prevăzut la art. 166;
    Textul în documentul-sursă ↗
    art. V
    Articolul V Dosarele de cercetare nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pentru evenimentele produse în afara granițelor țării în care au fost implicați lucrători ai unor angajatori români aflați în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, vor fi completate, în vederea finalizării, conform dispozițiilor art. 144 alin. (1^1) și (1^2), cu respectarea prevederilor art. 144 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta hotărâre.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006Lege · Art. 29 alin. (1) lit. a)–d) și alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 29
    Articolul 29(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează:a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă; b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în situațiile cu persoane date dispărute; c) de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de către autoritățile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului București, în cazul suspiciunilor de boala profesională și a bolilor legate de profesiune. (2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.(3) În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituția medico-legală competența este obligată sa înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legală.
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 — comunicare, cercetare și înregistrareNormă · Art. 114–116, în special art. 116 alin. (1)–(7); art. 116¹ · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art. 114 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 114. - Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 115 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 115. - Cercetarea se face imediat după comunicare, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 116 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 116. - (1) Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporară de muncă se efectuează de către angajatorul la care este angajată victima. 07/03/2022 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 259/2022 (11) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) următoarele cazuri: 27/09/2010 - alineatul a fost introdus prin Hotărâre 955/2010. 07/03/2022 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 259/2022 a) lucrătorii au suferit o invaliditate evidentă; b) victimele sunt cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi care sunt lucrători ai unor angajatori străini; c) printre victime se află cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi care sunt lucrători ai unor angajatori străini. (12) În cazurile prevăzute la alin. (11) cercetarea se efectuează de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul. 27/09/2010 - alineatul a fost introdus prin Hotărâre 955/2010. (2) Angajatorul are obligaţia să numească de îndată, prin decizie scrisă, comisia de cercetare a evenimentului. (3) Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusă din cel puţin 3 persoane, dintre care o persoană trebuie să fie, după caz: 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 a) lucrător desemnat; b) reprezentant al serviciului intern de prevenire şi protecţie; c) reprezentant al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu pregătire corespunzătoare conform
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 116^1
    Art. 1161. - Cercetarea evenimentelor care au ca urmare decesul şi/sau invaliditatea lucrătorilor, precum şi a incidentelor periculoase care se produc pe teritoriul altor judeţe decât judeţul unde are sediul social angajatorul se va face de către inspectoratul teritorial de muncă pe teritoriul căruia a avut loc evenimentul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 — comunicare, cercetare și înregistrareNormă · Art. 120 alin. (1)–(4); art. 121 · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art. 120 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 120. - (1) Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă se va încheia în cel mult 10 zile lucrătoare calculate de la data producerii. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţii cum ar fi cele în care este necesară prelevarea de probe, efectuarea de expertize, determinări de noxe, pentru care se poate solicita în scris, argumentat şi în perioada prevăzută la alin. (1), la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s- a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare. (3) Cercetarea evenimentelor care au avut ca urmare deces, invaliditate evidentă, invaliditate confirmată ulterior, a accidentelor colective sau a situaţiilor de persoane date dispărute, precum şi cercetarea incidentelor periculoase se vor încheia în cel mult 15 zile lucrătoare de la data producerii acestora. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-legal sau, după caz, a raportului de expertiză ori de constatare medico-legală, prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris, argumentat şi în termen, la Inspecţia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 121 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 121. - (1) În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă, în urma căruia a intervenit invaliditatea confirmată prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul completat. (2) Întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, prevăzut la alin. (1), se face în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal ori, după caz, a raportului de expertiză sau de constatare medico-legală. (3) Invaliditatea evidentă va fi cercetată de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, ca eveniment care a produs incapacitate temporară de muncă, şi, în funcţie de consecinţele ulterioare ale evenimentului, se va proceda conform prevederilor alin. (1) şi (2). (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3) situaţiile în care este necesară administrarea de probe suplimentare, cum ar fi primirea de documente, prelevarea de probe, efectuarea de expertize, audierea de martori, pentru care inspectoratul teritorial de muncă însărcinat cu cercetarea evenimentului poate solicita în scris, argumentat şi în termen, la Inspecţia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 — comunicare, cercetare și înregistrareNormă · Art. 122 alin. (1) lit. a)–n) și alin. (2) lit. d), e), g), j) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 122 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 122. - (1) Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu întocmirea unui dosar, care va cuprinde: a) opisul actelor aflate în dosar; b) procesul-verbal de cercetare; c) nota de constatare la faţa locului, încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă, în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii, conform competenţelor, sau de către lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie, iar în absenţa acestuia, de serviciul extern de prevenire şi protecţie, în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului, şi semnată de către angajator, care va cuprinde precizări referitoare la poziţia victimei, existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie, starea echipamentelor de muncă, modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie, închiderea fişei de instruire individuală prin barare şi semnătură în cazul întocmirii acesteia pe suport hârtie, ridicarea de documente sau prelevarea de probe şi orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele şi împrejurările producerii evenimentului; 27/09/2010 - litera a fost modificată prin Hotărâre 955/2010 07/03/2022 - litera a fost modificată prin Hotărâre 259/2022 c1) nota de constatare la faţa locului, întocmită de alte organe de cercetare abilitate şi încheiată în prezenţa şi cu participarea reprezentanţilor inspectoratului teritorial de muncă, care reprezintă piesă la dosar şi înlocuieşte nota prevăzută la lit. c). Nota de constatare nu se va întocmi în situaţiile în care se menţine o stare de pericol grav şi iminent de accidentare, care nu permite accesul inspectorilor de muncă la locul evenimentului, argumentându-se acest fapt; 27/09/2010 - litera a fost introdusă prin Hotărâre 955/2010. d) schiţe şi fotografii referitoare la eveniment; e) declaraţiile accidentaţilor, în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate; f) declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului; g) copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului; h) copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea; i) copii ale fişei de identificare a factorilor de risc profesional şi ale fişei de aptitudine, întocmite potrivit prevederilor legale; 27/09/2010 - litera a fost modificată prin Hotărâre 955/2010 j) copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor; k) copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor; în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original dacă au fost întocmite pe suport hârtie şi pe suport electronic dacă au fost întocmite şi semnate cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată; 07/03/2022 - litera a fost modificată prin Hotărâre 259/2022 l) concluziile raportului de constatare medico-legală, în cazul accidentului mortal; m) copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul, în cazul persoanelor date dispărute; n) copie a certificatelor de concediu medical, în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă; o) copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, în cazul accidentului urmat de invaliditate; p) copii ale actelor/documentelor emise/completate de unităţile sanitare care au acordat asistenţă medicală victimelor, inclusiv asistenţă medicală de urgenţă, din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul. 27/09/2010 - litera a fost modificată prin Hotărâre 955/2010 q) copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de serviciile poliţiei rutiere, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. (2) Dosarul va mai cuprinde, după caz, orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi: a) copie a autorizaţiei, în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare; b) copie a diplomei, adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei; c) acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului; d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care să se poată stabili locul, data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul, ora şi data producerii evenimentului; e) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu; f) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate; g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, în conformitate cu art. 120 alin. (2) şi (4); h) actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă, din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare; i) procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului, în condiţiile prevăzute la art. 111; j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă, denumit în continuare FIAM, aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 — comunicare, cercetare și înregistrareNormă · Art. 117 alin. (1); art. 122 alin. (2) lit. d), e); art. 134 alin. (1)–(2) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 117 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 117. - (1) În cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice în care sunt implicate persoane aflate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, serviciile poliţiei rutiere vor transmite comisiei numite de angajator, inspectoratului teritorial de muncă pe teritoriul căruia a avut loc evenimentul sau Inspecţiei Muncii, la cererea acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faţa locului şi orice alte documente existente necesare cercetării, cum ar fi: copii de pe declaraţii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schiţe. (2) În cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice, în baza documentelor prevăzute la alin. (1) transmise de organele de poliţie şi a altor documente din care să rezulte că victima se afla în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu, organele împuternicite potrivit prevederilor legale vor efectua cercetarea evenimentului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 122 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 122. - (1) Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu întocmirea unui dosar, care va cuprinde: a) opisul actelor aflate în dosar; b) procesul-verbal de cercetare; c) nota de constatare la faţa locului, încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă, în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii, conform competenţelor, sau de către lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie, iar în absenţa acestuia, de serviciul extern de prevenire şi protecţie, în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului, şi semnată de către angajator, care va cuprinde precizări referitoare la poziţia victimei, existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie, starea echipamentelor de muncă, modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie, închiderea fişei de instruire individuală prin barare şi semnătură în cazul întocmirii acesteia pe suport hârtie, ridicarea de documente sau prelevarea de probe şi orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele şi împrejurările producerii evenimentului; 27/09/2010 - litera a fost modificată prin Hotărâre 955/2010 07/03/2022 - litera a fost modificată prin Hotărâre 259/2022 c1) nota de constatare la faţa locului, întocmită de alte organe de cercetare abilitate şi încheiată în prezenţa şi cu participarea reprezentanţilor inspectoratului teritorial de muncă, care reprezintă piesă la dosar şi înlocuieşte nota prevăzută la lit. c). Nota de constatare nu se va întocmi în situaţiile în care se menţine o stare de pericol grav şi iminent de accidentare, care nu permite accesul inspectorilor de muncă la locul evenimentului, argumentându-se acest fapt; 27/09/2010 - litera a fost introdusă prin Hotărâre 955/2010. d) schiţe şi fotografii referitoare la eveniment; e) declaraţiile accidentaţilor, în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate; f) declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului; g) copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului; h) copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea; i) copii ale fişei de identificare a factorilor de risc profesional şi ale fişei de aptitudine, întocmite potrivit prevederilor legale; 27/09/2010 - litera a fost modificată prin Hotărâre 955/2010 j) copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor; k) copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor; în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original dacă au fost întocmite pe suport hârtie şi pe suport electronic dacă au fost întocmite şi semnate cu semnătură electronică, semnătură electronică avansată sau semnătură electronică calificată; 07/03/2022 - litera a fost modificată prin Hotărâre 259/2022 l) concluziile raportului de constatare medico-legală, în cazul accidentului mortal; m) copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul, în cazul persoanelor date dispărute; n) copie a certificatelor de concediu medical, în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă; o) copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, în cazul accidentului urmat de invaliditate; p) copii ale actelor/documentelor emise/completate de unităţile sanitare care au acordat asistenţă medicală victimelor, inclusiv asistenţă medicală de urgenţă, din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul. 27/09/2010 - litera a fost modificată prin Hotărâre 955/2010 q) copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de serviciile poliţiei rutiere, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice. (2) Dosarul va mai cuprinde, după caz, orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi: a) copie a autorizaţiei, în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesita autorizare; b) copie a diplomei, adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei; c) acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului; d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care să se poată stabili locul, data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul, ora şi data producerii evenimentului; e) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu; f) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate; g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, în conformitate cu art. 120 alin. (2) şi (4); h) actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţă medicală de urgenţă, din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare; i) procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului, în condiţiile prevăzute la art. 111; j) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă, denumit în continuare FIAM, aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 134 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 134. - (1) În cazul în care un lucrător prezintă un certificat medical cu cod «accident de muncă», angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va solicita acestuia o declaraţie scrisă privind data, locul, modul şi împrejurările în care s-a produs evenimentul în urma căruia s-a accidentat. (2) În baza declaraţiei prevăzute la alin. (1) şi în funcţie de data, locul, modul şi împrejurările producerii evenimentului, angajatorul care şi-a asumat atribuţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie va comunica şi cerceta evenimentul sau, în situaţia în care evenimentul prevăzut la alin. (1) nu a avut loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ori în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers, va arhiva declaraţia originală împreună cu o copie a certificatului medical.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 — comunicare, cercetare și înregistrareNormă · Art. 125 alin. (1)–(4); art. 132; art. 136 alin. (9)–(10); art. 140 alin. (1)–(5) · forma din 7 martie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art. 140
    Articolul 140(1) În baza procesului-verbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege, angajatorul la care se înregistrează accidentul va completa FIAM.(2) FIAM se completează pentru fiecare persoană accidentată în câte 4 exemplare care se înaintează spre avizare după cum urmează:a) inspectoratului teritorial de muncă care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia angajatorului, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea avizului; b) inspectoratului teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea procesului-verbal de cercetare. (3) Verificarea și avizarea FIAM de către inspectoratul teritorial de muncă se fac în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea formularului.(4) Angajatorul la care se înregistrează accidentul anexează FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare și distribuie celelalte exemplare la persoana accidentată, inspectoratul teritorial de muncă și asigurătorul pe raza căruia își are sediul social, domiciliul sau reședința.(5) În cazul în care victima unui accident de muncă a fost propusă pentru pensionare odată cu emiterea deciziei de încadrare într-o grupă de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi înaintat unității de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă.(6) Angajatorul are obligația de a anunța încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă la inspectoratul teritorial de muncă la care a înaintat FIAM, în termen de 5 zile lucrătoare de la încheierea perioadei de incapacitate temporară de muncă. (7) În cazul în care angajatorul și-a încetat activitatea, accidentele suferite de lucrătorii acestuia vor fi înregistrate în contul lui, iar completarea FIAM va fi efectuată de inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia angajatorul își desfășura activitatea.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 125 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 125. - (1) Dosarul de cercetare, întocmit de comisia numită de către angajator, se înaintează pentru verificare şi avizare la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul, în termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării. (2) Inspectoratul teritorial de muncă va analiza dosarul, va aviza şi va restitui dosarul în cel mult 7 zile lucrătoare de la data primirii. (3) Dosarul va fi însoţit de avizul inspectoratului teritorial de muncă. (4) În cazul în care inspectoratul teritorial de muncă constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător, dispune în scris măsuri pentru refacerea procesului-verbal de cercetare şi/sau completarea dosarului, după caz. 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 (5) Comisia de cercetare va completa dosarul şi va reface procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 (6) Dacă evenimentul urmat de incapacitate temporară de muncă s-a produs în condiţiile prevăzute la art. 124 alin. (2), inspectoratul teritorial de muncă va înainta originalul dosarului de cercetare la organul de urmărire penală, imediat după avizare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 132 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 132. - (1) Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în mai multe exemplare, după cum urmează: 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 a) în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă, pentru angajatorul care înregistrează accidentul, inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul, asigurător şi victime; b) în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă, pentru lucrători cu angajatori diferiţi, pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de muncă care a avizat dosarul, asigurător şi victime; c) în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate, pentru angajatorul care înregistrează accidentul, organul de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii, asigurător şi victime; d) în cazul accidentului de muncă mortal, precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii, pentru angajatorul care înregistrează accidentul, organul de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii, asigurător şi familiile victimelor; e) în cazul incidentului periculos, pentru angajatorul care înregistrează incidentul, organele de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii şi asigurător. (2) Procesul-verbal de cercetare poate fi întocmit într-un număr mai mare de exemplare, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 136 — copie istorică 2022-03-07
    Art. 136. - (1) Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract, comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator, alta decât cea la care este încadrată victima, se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate. (2) În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens, clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice, accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 (3) Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de comandă, la domiciliul clientului, se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima. (4) Accidentul de muncă suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 (5) Accidentul de muncă suferit în timpul stagiului de practică profesională de către elevi, studenţi, ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională. 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 (6) Accidentul de muncă suferit de o persoană în cadrul activităţilor cultural-sportive, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi, se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă. (7) Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană, din proprie iniţiativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator se înregistrează de către angajatorul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul. 07/03/2022 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 259/2022 (8) În cazul accidentului de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană, din proprie iniţiativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu acesta, înregistrarea se face în condiţiile prevăzute de lege. 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 (9) Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau, după caz, de angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 (10) Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau, după caz, de angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 (11) Accidentul de muncă produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator se înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului. 27/09/2010 - alineatul a fost modificat prin Hotărâre 955/2010 (12) Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături, personalul de poştă de la vagoanele C.F.R., angajaţi ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături, pe mijloace de transport ce nu le aparţin, se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, după caz, în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Legea 346/2002 — asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionaleLege · Art. 52 alin. (1)–(2); art. 53 lit. a), inclusiv nota modificării prin Legea 177/2018 · forma din 11 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 52
    Articolul 52 (1) Pentru stabilirea drepturilor de asigurare, asigurătorul are acces și recurge la procesul-verbal de cercetare și a formularului de înregistrare a accidentului de muncă - FIAM, întocmite, potrivit legii. (2) În cazul în care constată erori sau inadvertențe în documentele menționate la alin. (1) asigurătorul are dreptul de a contesta aceste documente și de a solicita autorităților competente reanalizarea acestora. (3) Abrogat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 53
    Articolul 53 Drepturile de asigurare prevăzute de prezenta lege se acordă astfel: a) pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a evenimentului întocmit și/sau avizat potrivit Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare; b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii profesionale și a procesului verbal, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă, respectiv direcțiile de sănătate publică.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Nota editorială a Portalului la art. 53 lit. a): modificarea prin Legea177/2018
    (la 22-07-2018, Litera a) din Articolul 53 , Capitolul V a fost modificată de Punctul 24, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 177 din 17 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 628 din 19 iulie 2018 )
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Legea 346/2002 — asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionaleLege · Art. 5 alin. (1)–(2), art. 6 (abrogat), art. 7–9 · forma din 11 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art. 5
    Articolul 5 (1) Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: a) persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, contract de mandat și contract de management; b) persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a) ; c) persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; d) ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata efectuării practicii profesionale. e) pensionarii sistemului public de pensii aflați în invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională. f) voluntarii care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenții sau a pregătirii în vederea participării la acestea, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 363/2002 , cu modificările și completările ulterioare. (2) Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului militar în activitate, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special, precum și personalului care își desfășoară activitatea în instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică, securitate națională, precum și celor din cadrul Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 6
    Articolul 6 Abrogat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 7
    Articolul 7 (1) Prevederile art. 5 sunt aplicabile și angajaților români care prestează muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale Regulamentelor europene sau acordurilor internaționale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz. (2) Au calitatea de asigurat cetățenii străini sau apatrizii încadrați cu contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român. (3) Sunt asimilați persoanelor asigurate cetățenii statelor membre ale UE, SEE și Confederației Elvețiene care prestează muncă pe teritoriul României în baza regulamentelor europene sau acordurilor internaționale privind coordonarea sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și 987/2009, după caz. (4) Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul la prestațiile și serviciile stabilite prin prezenta lege în cazul în care fac obiectul legislației din domeniul securității sociale din România stabilită conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și 987/2009 și cărora le-a fost declarat un accident de muncă sau o boală profesională, conform legislației în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 8
    Articolul 8 (1) Are calitatea de asigurător, potrivit prezentei legi, Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP*). (2) Atribuțiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii. (3) Abrogat. (4) Abrogat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 9
    Articolul 9 (1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi, se stabilesc între angajatori și asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 5 și 7 alin. (1) și (2) . (2) Calitatea de asigurat se dobândește, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: încheierii contractului individual de muncă, stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcționarilor publici, validării mandatului pentru persoanele care desfășoară activități în funcții elective, numirii în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru șomeri, ucenici, elevi și studenți, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: CNPP — categorii de asigurați pentru accidente de muncăGhid oficial · Conținutul paginii „Categorii de asigurați”; actualizare afișată 19.08.2026 · forma din 19 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Corpul paginii — extras 1
    Data ultimei modificări: 19.08.2026 21:45 Sunt asigurate obligatoriu, prin efectul Legii nr. 346/2002, republicată, următoarele categorii de persoane: persoanele care desfăşoară activităţi pe baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, contract de mandat şi contract de management; persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti; persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; ucenicii, elevii şi studenţii, pe toată durata efectuării practicii profesionale; pensionarii sistemului public de pensii aflaţi în invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională; voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenţii sau a pregătirii în vederea participării la acestea, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.363/2002, cu modificările şi completările ulterioare; angajații români care prestează muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români în condițiile legii și ale Regulamentelor europene sau acordurilor internaționale privind coordonarea sistemelor de Securitate socială, respectiv au înregistrat un accident de muncă/boală profesională și dețin documentul portabil A1; cetăţenii străini sau apatrizii încadrați cu contract de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român. Sunt asimilaţi persoanelor asigurate cetăţenii statelor membre ale UE, SEE şi Confederaţiei Elveţiene care prestează muncă pe teritoriul României în baza regulamentelor europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 şi 987/2009 sau acordurilor internaţionale, în domeniul asigurării la accidente de muncă și boli profesionale, după caz. Prevederile Legii nr.346/2002 nu se aplică personalului militar în activitate, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special, precum şi personalului care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică, securitate naţională, precum şi celor din cadrul Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Legea 346/2002 — asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionaleLege · Art. 8; art. 18 alin. (1) lit. a)–h); art. 19 alin. (6)–(7), (9)–(10), (12) · forma din 11 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 8
    Articolul 8 (1) Are calitatea de asigurător, potrivit prezentei legi, Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP*). (2) Atribuțiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii. (3) Abrogat. (4) Abrogat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 18
    Articolul 18 Asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale au dreptul la următoarele prestații și servicii: a) reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă; b) reabilitare și reconversie profesională; c) indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă; d) indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și indemnizație pentru reducerea timpului de muncă; e) compensații pentru atingerea integrității; f) despăgubiri în caz de deces; g) rambursări de cheltuieli. h) pensie invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională; i) abrogată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 19
    Articolul 19 (1) Baza de calcul al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se determină ca medie a veniturilor brute din salarii sau asimilate salariilor definite conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, realizate lunar de către asigurat la angajator, în ultimele 6 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, fără a lua în calcul veniturile obținute și la alți angajatori. (2) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă o constituie media câștigurilor brute realizate lunar de către asigurat din salarii sau venituri asimilate salariilor. (3) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizațiilor o constituie câștigul lunar brut realizat de asigurat în prima lună de activitate. (4) Pentru calculul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicită alte drepturi de asigurări sociale. (5) La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum și cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă. (6) Indemnizațiile se calculează și se plătesc de către angajatori și se recuperează de la casele teritoriale de pensii pe baza actelor justificative din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat. (7) Recuperarea de către angajator a indemnizațiilor prevăzute la alin. (6) se poate realiza după confirmarea caracterului de muncă al accidentului sau declararea bolii profesionale. (8) Indemnizațiile se calculează și se plătesc de către casele teritoriale de pensii pentru asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) lit. c) . (9) Casele teritoriale de pensii verifică baza de calcul pentru indemnizațiile reglementate de prezenta lege. (10) În cazul în care, potrivit legii, angajatorul își suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile privind indemnizațiile prevăzute la alin. (1) , care s-au născut anterior ivirii acestor situații, se achită din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat de către casele teritoriale de pensii. (11) Drepturile achitate în condițiile prevăzute la alin. (10) urmează a fi recuperate de către casele teritoriale de pensii de la angajator, după caz, conform legii. (12) Prevederile alin. (10) se aplică și în situația în care a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, contractul de administrare ori de management, a expirat termenul pentru care a fost exercitată funcția publică ori a expirat mandatul în baza căruia a desfășurat activitate în funcții elective sau în funcții numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: CNPP — informații generale despre asigurarea pentru accidente de muncăGhid oficial · Conținutul paginii „Informații generale”; actualizare afișată 19.08.2026 · forma din 19 august 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Corpul paginii — extras 1
    Data ultimei modificări: 19.08.2026 21:44 Asigurarea pentru accidente de munca și boli profesionale reprezintă o asigurare de persoane, face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantată de stat și cuprinde raporturi specifice prin care se asigură protecția socială a persoanelor asigurate împotriva diminuării sau pierderii capacității de muncă și a decesului ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Riscurile asigurate în condiţiile legii sunt accidentele de muncă şi bolile profesionale definite în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 , cu modificările ulterioare. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale are următoarele obiective: prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; reabilitarea medicală şi socioprofesională a asiguraţilor, victime ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă a acestora; acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub formă de indemnizaţii şi alte ajutoare, în condiţiile prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Legea 132/2017 — separarea acoperirii RCA de regimul accidentului de muncăLege · Art. 11 alin. (1)–(5); art. 12 lit. b), k), l); art. 14 alin. (5) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 11
    Articolul 11 Riscurile acoperite(1) Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.(2) Fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în bani pentru:a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial; b) prejudicii materiale, inclusiv costuri de radiere și înmatriculare, costuri cu taxe de timbru, cheltuieli cu limitarea prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli aferente diminuării valorii vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză; c) costuri privind readucerea vehiculului la starea dinaintea evenimentului asigurat, dovedite cu documente emise prin sisteme specializate sau prin documente emise în condițiile legii; d) prejudicii reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului, pe baza opțiunii persoanei prejudiciate; e) cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată sau cheltuieli aferente în cazul soluționării alternative a litigiului dacă soluția este favorabilă persoanei prejudiciate; f) cheltuielile legate de transportul vehiculului avariat, aparținând terțului păgubit, de la locul accidentului la locația în care se găsește centrul de constatare daune, la unitatea reparatoare aleasă de păgubit în vederea reparării vehiculului, cel/cea mai apropiat/apropiată de locul producerii accidentului sau de domiciliul persoanei prejudiciate, după caz, dacă respectivul vehicul nu se mai poate deplasa prin mijloace proprii, iar asigurătorul nu asigură transportul. (3) Indiferent de locul în care s-a produs accidentul, respectiv pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice, în incinte și în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse ca urmare a unor accidente generate prin utilizarea vehiculului asigurat, până la limita de răspundere prevăzută în contractul RCA pentru: a) prejudiciul produs de dispozitivele sau instalațiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii ori a atașului tractat de vehicul; b) prejudiciul produs din culpa conducătorului vehiculului asigurat; c) prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substanțelor, materialelor sau a obiectelor transportate; d) prejudiciile provocate terților, drept consecință a deschiderii ușilor vehiculului, în timpul mersului sau atunci când vehiculul este oprit ori staționează, de către pasagerii acestuia, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic; e) prejudiciile provocate terților, drept consecință a conducerii vehiculului sub influența băuturilor alcoolice sau a stupefiantelor. (4) Prevederile alin. (3) lit. b) se aplică inclusiv în cazurile în care la data accidentului conducătorul vehiculului:a) a condus vehiculul fără consimțământul expres sau prezumat al asiguratului; b) nu este titularul unui permis care atestă dreptul să conducă vehiculul respectiv; c) nu a respectat obligațiile legale cu privire la starea și siguranța vehiculului respectiv. (5) Membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau oricărei altei persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de vehicule și este acoperită de asigurarea obligatorie RCA nu sunt excluși de la beneficiul asigurării pentru propriile lor vătămări corporale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 12
    Articolul 12 Neacordarea despăgubirii Asigurătorul RCA nu acordă despăgubiri pentru:a) cazurile în care proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs:(i) într-un caz de forță majoră; (ii) din culpa exclusivă a persoanei prejudiciate; (iii) din culpa exclusivă a unei terțe persoane, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 11 alin. (3) lit. d); b) prejudiciile produse bunurilor aparținând conducătorului vehiculului răspunzător de producerea accidentului, precum și cele produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicită aceste despăgubiri; c) în următoarele situații:(i) prejudiciile au fost produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un vehicul asigurat RCA, aflat în proprietatea ori utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și care este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică; (ii) bunul avariat și vehiculul asigurat fac parte din patrimoniul comun al soților; (iii) bunul avariat este utilizat de proprietarul vehiculului asigurat, care a produs dauna; d) prejudiciile cauzate în situațiile în care nu se face dovada valabilității la data accidentului a asigurării RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere; e) partea din prejudiciu care depășește limitele de răspundere stabilite prin contractul RCA, produs în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului; f) amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului; g) cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă; h) sumele pe care conducătorul vehiculului răspunzător de producerea prejudiciului este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului care i-a încredințat vehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui vehicul; i) prejudiciile produse bunurilor transportate, dacă între proprietarul sau utilizatorul vehiculului care a produs accidentul ori conducătorul auto răspunzător și persoanele prejudiciate a existat un raport contractual la data producerii accidentului; j) prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate în vehiculul cu care s-a produs accidentul, dacă asigurătorul RCA poate dovedi că persoanele prejudiciate știau că vehiculul respectiv era furat; k) prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalațiile montate pe vehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalații de lucru, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; l) prejudiciile produse prin accidente survenite în timpul operațiunilor de încărcare și de descărcare, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; m) prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase: radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile, care au determinat sau au agravat producerea prejudiciului; n) prejudiciile cauzate prin utilizarea unui vehicul în timpul unui atac terorist sau război, dacă evenimentul are directă legătură cu respectivul atac ori război.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 14
    Articolul 14 Cuantumul despăgubirilor(1) Despăgubirile se acordă în cuantum egal cu întinderea prejudiciului până la limita maximă de răspundere a asigurătorului RCA care este egală cu cea mai mare valoare dintre limita de răspundere prevăzută în legislația aplicabilă și cea prevăzută în contractul RCA, iar asigurătorul este obligat să comunice valoarea maximă de despăgubire, la cererea păgubitului sau a mandatarului acestuia, în termen de 7 zile calendaristice.(2) În cazul daunei totale economice, asigurătorul evaluează vehiculul avariat, printr-un sistem de evaluare specializat sau prin documente emise în condițiile legii pentru a-i determina valoarea de piață din momentul premergător evenimentului. Păgubitul poate opta pentru reparare până la valoarea de piață a vehiculului, calculată în urma evaluării, sau pentru soluționarea cazului ca daună totală prin plata diferenței dintre valoarea de piață a vehiculului și valoarea epavei.(3) Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.(4) Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul le plătește cu titlu de dezdăunare și pentru cheltuielile de judecată și/sau cheltuielile aferente în cazul soluționării alternative a litigiului persoanelor prejudiciate prin vătămare corporală sau deces și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.(5) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori decesului, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepția conducătorului vehiculului din vina căruia s-a produs accidentul.(6) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori decesului altor persoane în afara conducătorului auto răspunzător de producerea accidentului, se acordă despăgubiri și pentru prejudiciile produse soțului/soției sau persoanelor care se află în întreținerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat.(7) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori decesului unei persoane ori de avariere sau distrugere de bunuri, se acordă despăgubiri dacă vehiculul care a produs accidentul este identificat și asigurat, chiar dacă autorul accidentului a rămas neidentificat.(8) Pentru avarierea sau distrugerea bunurilor, despăgubirile se acordă pentru bunurile aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate în acel vehicul, numai dacă acestea nu erau transportate în baza unui raport contractual existent cu proprietarul sau cu utilizatorul vehiculului respectiv, precum și dacă nu aparțineau proprietarului, utilizatorului ori conducătorului vehiculului răspunzător de producerea accidentului.(9) Despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la alin. (1)-(6) și (8) se acordă și în cazul în care conducătorul vehiculului, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decât asiguratul.(10) Despăgubirile se plătesc și atunci când persoanele prejudiciate nu au domiciliul, reședința sau sediul în România.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Codul muncii, Legea 53/2003 — răspunderea patrimonială a angajatoruluiLege · Art. 253 alin. (1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 253
    Articolul 253(1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.(2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.(3) Angajatorul care a plătit despăgubirea își va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condițiile art. 254 și următoarele.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006Lege · Art. 44 · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 44
    Articolul 44 Angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile asigurărilor sociale de stat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Legea 346/2002 — asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionaleLege · Art. 4 alin. (2); art. 52–53 · forma din 11 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art. 4
    Articolul 4 (1) Abrogat. (2) În situația în care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, în mod subsidiar și complementar, intră în funcțiune răspunderea civilă, potrivit dreptului comun.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 52
    Articolul 52 (1) Pentru stabilirea drepturilor de asigurare, asigurătorul are acces și recurge la procesul-verbal de cercetare și a formularului de înregistrare a accidentului de muncă - FIAM, întocmite, potrivit legii. (2) În cazul în care constată erori sau inadvertențe în documentele menționate la alin. (1) asigurătorul are dreptul de a contesta aceste documente și de a solicita autorităților competente reanalizarea acestora. (3) Abrogat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art. 53
    Articolul 53 Drepturile de asigurare prevăzute de prezenta lege se acordă astfel: a) pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a evenimentului întocmit și/sau avizat potrivit Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare; b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii profesionale și a procesului verbal, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă, respectiv direcțiile de sănătate publică.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006Lege · Art. 30 alin. (1) lit. f)–l) și alin. (2) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art. 30
    Articolul 30(1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere și/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activități culturale, sportive, în țara sau în afară granițelor tarii, în timpul și din cauza îndeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit în cadrul activităților cultural-sportive organizate, în timpul și din cauza îndeplinirii acestor activități; d) accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acțiuni întreprinse din propria inițiativă pentru salvarea de vieți omenești, precum și accidentul suferit în timpul intervenției de urgență sau al pregătirii în vederea participării la aceasta, pe durata efectuării serviciului de voluntariat organizat conform prevederilor legale. din Alineatul (1), Articolul 30, Sectiunea a 2-a, Capitolul VI a fost modificată de Articolul III din LEGEA nr. 198 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 25 iulie 2018 ) e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie inițiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care amenința avutul public și privat; f) accidentul cauzat de activități care nu au legătura cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă organizat de aceștia, în timpul programului de muncă, și nu se datorează culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers; h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă; i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană juridică sau fizica, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare; j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din întreprindere sau unitate și invers; k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum și în timpul și pe traseul normal spre și de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegați pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară granițelor tarii, pe durata și traseul prevăzute în documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări și servicii pe teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenții sau în alte condiții prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul și din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecționare a pregătirii profesionale, în timpul și din cauza efectuării activităților aferente stagiului de practica; o) accidentul determinat de fenomene sau calamitați naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundație, alunecări de teren, trasnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; p) dispariția unei persoane, în condițiile unui accident de muncă și în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. (2) În situațiile menționate la alin. (1) lit. g), h), i) și l), deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal și, de asemenea, transportul să se facă în condițiile prevăzute de reglementările de securitate și sănătate în munca sau de circulație în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C12-001 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/accident-in-timpul-serviciului-ce-regimuri-pot-fi-relevante/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Gratuit · fără comision