Șofer profesionist, curier sau lucrător în transport alternativ

01Mai întâi: în ce calitate lucrez?

02Transport alternativ de persoane nu înseamnă orice muncă prin aplicație

03Ce activitate făceam în momentul accidentului?

04Asigurarea socială: salariatul și independentul nu pornesc de la aceeași regulă

05Ce verific la fiecare poliță și la fiecare risc?

06Pierderea persoanei nu este cifra de afaceri a firmei

07Cum îmi organizez demersurile: pe destinatari, nu într-un singur dosar

08Ce se poate concluziona și ce rămâne de analizat

§Termene și repere procedurale

!De reținut

#Surse și trimiteri

1. 1
   Sursa 1: Codul muncii — paguba angajatorului, acordul ulterior și reținerile salarialeLege · Codul muncii, art. 1 alin. (4), art. 10 și art. 16Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 1 · forma extrasului din 27 aprilie 2026

   Articolul 1 (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii. (2) Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii. (3) De la prevederile art. 39 alin. (1) lit. m^1) , art. 40 alin. (2) lit. j) , art. 194 alin. (2) pot fi prevăzute prin legi speciale dispoziții specifice derogatorii numai pentru raporturile de muncă sau de serviciu desfășurate de personalul din cadrul serviciilor publice de urgență, personalul din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, personalul diplomatic și consular, magistrați, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, respectiv pentru raporturile de serviciu ale funcționarilor publici. (4) Raportul juridic de muncă este raportul reglementat prin lege în temeiul căruia o persoană fizică, denumită lucrător, se obligă să presteze o activitate pentru și sub autoritatea unei alte persoane fizice sau juridice în schimbul unei remunerații.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 10 · forma extrasului din 27 aprilie 2026

   Articolul 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 16 · forma extrasului din 27 aprilie 2026

   Articolul 16 (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. (1^1) Părțile pot opta să utilizeze la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată. (1^2) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnăturii electronice, semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate ori a sigiliului electronic al angajatorului, pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă rezultate la încheierea contractului individual de muncă, pe parcursul executării acestuia sau la încetarea contractului individual de muncă, în condițiile stabilite prin regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, potrivit legii. (1^3) Contractele individuale de muncă și actele adiționale încheiate prin utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, precum și înscrisurile/ documentele din domeniul relațiilor de muncă se arhivează de către angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată , și ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată, și vor fi puse la dispoziția organelor de control competente, la solicitarea acestora. (1^4) Abrogat. (1^5) Abrogat. (1^6) Angajatorul nu poate obliga persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul să utilizeze semnătura electronică avansată sau semnătura electronică calificată, la încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă. (1^7) La încheierea, modificarea, suspendarea sau, după caz, la încetarea contractului individual de muncă, părțile trebuie să utilizeze același tip de semnătură, respectiv semnătura olografă sau semnătura electronică, în condițiile prezentei legi. (1^8) Organele de control competente au obligația de a accepta, pentru verificare și control, contractele individuale de muncă și actele adiționale, precum și înscrisurile/documentele din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă încheiate în format electronic, cu semnătura electronică, potrivit legii, fără a le solicita și în format letric. La solicitarea acestora, documentele încheiate cu semnătura electronică pot fi transmise în format electronic și anterior efectuării controlului. (1^9) Angajatorul este obligat ca, în cazul în care salariatul este cetățean străin, să încheie contractul individual de muncă atât în limba română, cât și în limba statului de origine a străinului sau într-o limbă de circulație internațională pe care străinul o înțelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înțelege. (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activității. (3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. (4) Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc. (5) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă. (6) Absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă. (7) Fac excepție de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condițiile art. 155 și 156 .

   Textul în documentul-sursă ↗
2. 2
   Sursa 2: OUG nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător autoLege · OUG 49/2019, art. 1–3, în special art. 2 lit. e), j), k) și n)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 1

   Articolul 1 Prezenta ordonanță de urgență reglementează organizarea, autorizarea și controlul activităților de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediate prin platforme digitale.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 2

   Articolul 2 În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) activitate de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediată printr-o platformă digitală, denumită în continuare transport alternativ - deplasarea persoanelor, cu ajutorul unui autoturism, în baza unui contract de transport alternativ încheiat între pasager și operatorul de transport alternativ deținător al autoturismului, care este intermediat de un operator al platformei digitale conform prezentei ordonanțe de urgență printr-o platformă digitală; b) aviz tehnic - document eliberat de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale pentru platformele digitale puse la dispoziție de către operatorii acestora, prin care se asigură intermedierea transportului alternativ; c) autoritatea de autorizare - Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., instituție publică ce funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor, care autorizează operatorii de transport alternativ; d) autorizație pentru transportul alternativ cu autoturism și conducător auto, denumită în continuare autorizație pentru transportul alternativ - document, eliberat deținătorului autoturismului, care dă dreptul unui operator de transport alternativ să efectueze, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, transport alternativ pe perioada de valabilitate a acestei autorizații; e) conducător auto - titular, respectiv angajat al unui operator de transport alternativ; f) contractul de transport alternativ - contractul încheiat prin intermediul platformei digitale între un pasager și un operator de transport alternativ de fiecare dată când este contractată o cursă de către un pasager, contract ce prevede termenii și condițiile în care va fi efectuată cursa la solicitarea pasagerului; g) copie conformă a autorizației pentru transportul alternativ cu autoturism și conducător auto, denumită în continuare copie conformă a autorizației pentru transportul alternativ - document eliberat deținătorului autoturismului, care dă dreptul acestuia să utilizeze autoturismul respectiv la efectuarea transportului alternativ pe perioada sa de valabilitate; h) cursa - deplasarea intermediată printr-o platformă digitală, executată cu autoturism și conducător auto pe un traseu comandat și acceptat de pasager, de la locul de îmbarcare până la locul de destinație; i) manager de transport alternativ - persoana fizică angajată a unui operator de transport alternativ care este persoană juridică și care conduce permanent și efectiv activitățile de transport alternativ ale acestuia și deține certificatul de competență profesională, prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 879/2016 pentru aprobarea Normelor privind pregătirea și atestarea profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere; j) operator al platformei digitale - persoana juridică pe numele căreia se emite avizul tehnic pentru platforma digitală prin care se intermediază transportul alternativ; k) operator de transport alternativ - persoană fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deținătoare a autoturismului cu care se efectuează transport alternativ; l) pasager - persoană fizică care contractează transportul alternativ prin intermediul unei platforme digitale; m) platformă digitală - aplicație informatică pentru intermedierea transportului alternativ care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 7 prin care utilizatorii înregistrați, prin intermediul unui dispozitiv mobil de comunicații electronice, încheie în acest scop un contract de transport alternativ sau un contract de afiliere; n) contract de afiliere - contract încheiat prin intermediul platformei digitale între operatorul de transport alternativ/conducătorul auto și operatorul platformei digitale, prin care se confirmă îndeplinirea tuturor cerințelor și acceptarea termenilor și condițiilor contractuale afișate pe platforma digitală; o) tarif - contravaloarea unei curse; p) sistem de asistență pentru utilizatori - set de funcționalități informatice, prin care utilizatorul poate comunica operatorului platformei digitale sugestii/reclamații; q) sistem de verificare a calității transportului alternativ - funcționalitate informatică prin intermediul căreia utilizatorii pot aprecia calitatea serviciilor de transport alternativ.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 3

   Articolul 3 Transportul alternativ este efectuat de un operator de transport alternativ autorizat, contra cost, pe bază de contract de transport alternativ încheiat între pasager și operatorul de transport alternativ deținător al autoturismelor, care este intermediat de un operator al platformei digitale, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, printr-o platformă digitală.

   Textul în documentul-sursă ↗
3. 3
   Sursa 3: Legea 346/2002 — asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionaleLege · Legea 346/2002, art. 5–9 și art. 14–15 · forma din 11 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 7 extrase citate

   Art. 5

   Articolul 5 (1) Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: a) persoanele care desfășoară activități pe baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, contract de mandat și contract de management; b) persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. a) ; c) persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; d) ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata efectuării practicii profesionale. e) pensionarii sistemului public de pensii aflați în invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională. f) voluntarii care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenții sau a pregătirii în vederea participării la acestea, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 363/2002 , cu modificările și completările ulterioare. (2) Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului militar în activitate, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special, precum și personalului care își desfășoară activitatea în instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică, securitate națională, precum și celor din cadrul Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 6

   Articolul 6 Abrogat.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 7

   Articolul 7 (1) Prevederile art. 5 sunt aplicabile și angajaților români care prestează muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale Regulamentelor europene sau acordurilor internaționale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz. (2) Au calitatea de asigurat cetățenii străini sau apatrizii încadrați cu contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român. (3) Sunt asimilați persoanelor asigurate cetățenii statelor membre ale UE, SEE și Confederației Elvețiene care prestează muncă pe teritoriul României în baza regulamentelor europene sau acordurilor internaționale privind coordonarea sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și 987/2009, după caz. (4) Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul la prestațiile și serviciile stabilite prin prezenta lege în cazul în care fac obiectul legislației din domeniul securității sociale din România stabilită conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și 987/2009 și cărora le-a fost declarat un accident de muncă sau o boală profesională, conform legislației în vigoare.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 8

   Articolul 8 (1) Are calitatea de asigurător, potrivit prezentei legi, Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP*). (2) Atribuțiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii. (3) Abrogat. (4) Abrogat.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 9

   Articolul 9 (1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi, se stabilesc între angajatori și asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 5 și 7 alin. (1) și (2) . (2) Calitatea de asigurat se dobândește, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: încheierii contractului individual de muncă, stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcționarilor publici, validării mandatului pentru persoanele care desfășoară activități în funcții elective, numirii în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru șomeri, ucenici, elevi și studenți, după caz.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 14

   Articolul 14 (1) În cazul accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, declarate în condițiile legii, în timpul activității profesionale, dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare se menține și ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu. (2) În cazul bolilor profesionale, declarate în condițiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă, dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare se acordă și ulterior încetării raporturilor de muncă dacă persoana face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă și dacă a fost asigurată în condițiile prezentei legi.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 15

   Articolul 15 (1) Riscurile asigurate în condițiile prezentei legi sunt accidentele de muncă și bolile profesionale definite în conformitate cu prevederile Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 , cu modificările ulterioare. (2) Angajații români prevăzuți la art. 7 alin. (1) sunt asigurați dacă au înregistrat un accident de muncă și dețin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și nr. 987/2009, care să ateste faptul că fac obiectul legislației de securitate socială din România.

   Textul în documentul-sursă ↗
4. 4
   Sursa 4: OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateLege · OUG 158/2005, art. 1 alin. (2), art. 3–3^1 și art. 6 alin. (6)–(6^2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 6

   Articolul 6(1) Abrogat. (2) Abrogat. (3) Persoanele asigurate care au beneficiat de certificate de concediu medical, informațiile referitoare la certificate, precum și veniturile care intră în baza de calcul al indemnizațiilor aferente acestora se declară de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora la care își desfășoară activitatea persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A, persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B, precum și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București prin declarația prevăzută la art. 147 alin. (1) din Codul fiscal . (3^1) Persoanele și instituția prevăzute la alin. (3) sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate în a căror rază administrativ-teritorială își au sediul social, respectiv domiciliul, pe suport hârtie sau prin mijloace de transmitere la distanță, exemplarul 2 al certificatelor de concediu medical în condițiile în care se solicită restituirea sumelor reprezentând indemnizații plătite asiguraților, care sunt suportate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. (4) Persoanele și instituția prevăzute la alin. (3) au obligația de a pune la dispoziția organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea verificării modului de determinare a indemnizațiilor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. (6) Pentru a beneficia de concedii și indemnizații, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) sunt obligate să încheie contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații cu casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidență ca persoane asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în baza declarației fiscale depuse în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit prevederilor art. 147 alin. (1) , art. 174 alin. (3) și art. 180 alin. (3) din Codul fiscal . Contractul se înregistrează la casa de asigurări de sănătate și produce efecte de la data înregistrării. (6^1) Contractul prevăzut la art. 1 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, de persoana împuternicită de către aceasta în acest sens și casa de asigurări de sănătate. (6^2) Ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza încheierii contractului de asigurare pentru concedii și indemnizații este obligatorie încheierea unui act adițional la contract, în termen de maximum 30 de zile de la apariția modificării respective. Actul adițional la contract produce efecte pentru viitor începând cu data înregistrării acestuia și are același regim juridic ca și contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații. (6^3) Persoanele și informațiile prevăzute la alin. (3) se declară și de către persoanele fizice care obțin venituri sub formă de salarii ca urmare a activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, precum și la reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, precum și de persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, în condițiile prevăzute la art. 147 alin. (12) și (13) din Codul fiscal . (6^4) Termenele și modalitățile de depunere a declarației prevăzută la alin. (3) sunt prevăzute în Codul fiscal . (7) Abrogat. (8) Abrogat. (9) Abrogat.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1; textul dispoziției

   Articolul 1(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:A. realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; B. realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; C. beneficiază de indemnizație de șomaj, potrivit legii. (2) Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Notă Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023 prevede: Articolul II(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, și care au venitul lunar asigurat mai mare decât venitul înscris în declarația fiscală depusă în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 170 alin. (1) , art. 174 alin. (6) și art. 180 alin. (2) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, mai mare decât valoarea a 3 salarii de bază minime brute pe țară, pentru contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de maternitate, se modifică prin acte adiționale până la data de 1 a lunii următoare celei în care se împlinesc 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Modificările înscrise în actele adiționale se realizează în termenul prevăzut la alin. (1), la notificarea caselor de asigurări de sănătate, sub sancțiunea încetării contractelor de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu acestea.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), precum și contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la termenul prevăzut la alin. (1), nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la termenul prevăzut la alin. (1) se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(4) Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, în cazul contractelor de asigurare aflate în derulare, care se modifică potrivit alin. (1), baza de calcul al indemnizației pentru maternitate se determină ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare. Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 prevede: Articolul III(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, își produc efectele până la data de 31 august 2021.(2) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite la art. I pct. 3 și 5 din prezenta ordonanță de urgență.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la 31 august 2021, nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la data de 31 august 2021 se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(3) Modelul și conținutul contractului prevăzut la alin. (2) sunt reglementate în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.(4) Contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzut la alin. (2) constituie titlu de creanță și devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă, conform legii.(5) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția pensionarilor de invaliditate gradul III și a pensionarilor nevăzători, care desfășoară activități independente definite potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal .

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 3; textul dispoziției

   Articolul 3(1) Dreptul la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B, este condiționat de plata contribuției asiguratorii pentru muncă, destinată suportării acestor indemnizații, reglementată prin Codul fiscal. (2) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate fără plata unei contribuții.(3) Dreptul la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) este condiționat de plata unei contribuții pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații în cotă de 1%, aplicată asupra venitului lunar înscris în contractul de asigurare, potrivit art. 5 alin. (1), care se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

   Textul în documentul-sursă ↗
5. 5
   Sursa 5: OUG nr. 103/2017 — abrogarea art. 6 din Legea 346/2002 și intrarea în vigoareLege · OUG 103/2017, art. II pct. 6 și art. III · forma din 20 decembrie 2017Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   art. II pct. 6

   6. Articolul 6 se abrogă.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. III

   Articolul III Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

   Textul în documentul-sursă ↗
6. 6
   Sursa 6: Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006Lege · Legea 319/2006, art. 26–30, în special art. 30 alin. (1) lit. g)–i) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 5 extrase citate

   Art. 26

   Articolul 26 Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoștința despre producerea acestuia.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 27

   Articolul 27(1) Angajatorul are obligația sa comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate eveni-mentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f); b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmărire penală, după caz. (2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relație contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune, depistata cu prilejul prestațiilor medicale.(3) Semnalarea prevăzută la alin. (2) se efectuează către autoritatea de sănătate publică teritorială sau a municipiului București, de îndată, la constatarea cazului.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 28

   Articolul 28 În cazul accidentelor de circulație produse pe drumurile publice, în care printre victime sunt și persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliție rutieră competente vor trimite instituțiilor și/sau persoanelor fizice/juridice prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) și b), în termen de 5 zile de la data solicitării, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 29

   Articolul 29(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează:a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă; b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în situațiile cu persoane date dispărute; c) de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de către autoritățile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului București, în cazul suspiciunilor de boala profesională și a bolilor legate de profesiune. (2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.(3) În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituția medico-legală competența este obligată sa înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legală.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 30

   Articolul 30(1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere și/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activități culturale, sportive, în țara sau în afară granițelor tarii, în timpul și din cauza îndeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit în cadrul activităților cultural-sportive organizate, în timpul și din cauza îndeplinirii acestor activități; d) accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acțiuni întreprinse din propria inițiativă pentru salvarea de vieți omenești, precum și accidentul suferit în timpul intervenției de urgență sau al pregătirii în vederea participării la aceasta, pe durata efectuării serviciului de voluntariat organizat conform prevederilor legale. din Alineatul (1), Articolul 30, Sectiunea a 2-a, Capitolul VI a fost modificată de Articolul III din LEGEA nr. 198 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 25 iulie 2018 ) e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie inițiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care amenința avutul public și privat; f) accidentul cauzat de activități care nu au legătura cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă organizat de aceștia, în timpul programului de muncă, și nu se datorează culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers; h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă; i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană juridică sau fizica, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare; j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din întreprindere sau unitate și invers; k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum și în timpul și pe traseul normal spre și de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegați pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară granițelor tarii, pe durata și traseul prevăzute în documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări și servicii pe teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenții sau în alte condiții prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul și din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecționare a pregătirii profesionale, în timpul și din cauza efectuării activităților aferente stagiului de practica; o) accidentul determinat de fenomene sau calamitați naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundație, alunecări de teren, trasnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; p) dispariția unei persoane, în condițiile unui accident de muncă și în împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. (2) În situațiile menționate la alin. (1) lit. g), h), i) și l), deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal și, de asemenea, transportul să se facă în condițiile prevăzute de reglementările de securitate și sănătate în munca sau de circulație în vigoare.

   Textul în documentul-sursă ↗
7. 7
   Sursa 7: Codul muncii — paguba angajatorului, acordul ulterior și reținerile salarialeLege · Codul muncii, art. 111 și art. 119 alin. (1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 111 · forma extrasului din 27 aprilie 2026

   Articolul 111 (1) Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și își îndeplinește sarcinile și atribuțiile, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare. (2) Programul de muncă reprezintă modelul de organizare a activității, care stabilește orele și zilele când începe și când se încheie prestarea muncii. (3) Modelul de organizare a muncii reprezintă forma de organizare a timpului de muncă și repartizarea sa în funcție de un anumit model stabilit de angajator.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 119 · forma extrasului din 27 aprilie 2026

   Articolul 119 (1) Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă definit potrivit art. 16^1 evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru. (2) Pentru salariații mobili și salariații care desfășoară muncă la domiciliu, angajatorul ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.

   Textul în documentul-sursă ↗
8. 8
   Sursa 8: OUG nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător autoLege · OUG 49/2019, art. 2 lit. h), art. 7 lit. b) și art. 18Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 2

   Articolul 2 În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) activitate de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediată printr-o platformă digitală, denumită în continuare transport alternativ - deplasarea persoanelor, cu ajutorul unui autoturism, în baza unui contract de transport alternativ încheiat între pasager și operatorul de transport alternativ deținător al autoturismului, care este intermediat de un operator al platformei digitale conform prezentei ordonanțe de urgență printr-o platformă digitală; b) aviz tehnic - document eliberat de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale pentru platformele digitale puse la dispoziție de către operatorii acestora, prin care se asigură intermedierea transportului alternativ; c) autoritatea de autorizare - Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., instituție publică ce funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor, care autorizează operatorii de transport alternativ; d) autorizație pentru transportul alternativ cu autoturism și conducător auto, denumită în continuare autorizație pentru transportul alternativ - document, eliberat deținătorului autoturismului, care dă dreptul unui operator de transport alternativ să efectueze, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, transport alternativ pe perioada de valabilitate a acestei autorizații; e) conducător auto - titular, respectiv angajat al unui operator de transport alternativ; f) contractul de transport alternativ - contractul încheiat prin intermediul platformei digitale între un pasager și un operator de transport alternativ de fiecare dată când este contractată o cursă de către un pasager, contract ce prevede termenii și condițiile în care va fi efectuată cursa la solicitarea pasagerului; g) copie conformă a autorizației pentru transportul alternativ cu autoturism și conducător auto, denumită în continuare copie conformă a autorizației pentru transportul alternativ - document eliberat deținătorului autoturismului, care dă dreptul acestuia să utilizeze autoturismul respectiv la efectuarea transportului alternativ pe perioada sa de valabilitate; h) cursa - deplasarea intermediată printr-o platformă digitală, executată cu autoturism și conducător auto pe un traseu comandat și acceptat de pasager, de la locul de îmbarcare până la locul de destinație; i) manager de transport alternativ - persoana fizică angajată a unui operator de transport alternativ care este persoană juridică și care conduce permanent și efectiv activitățile de transport alternativ ale acestuia și deține certificatul de competență profesională, prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 879/2016 pentru aprobarea Normelor privind pregătirea și atestarea profesională a managerilor de transport în regim de taxi și închiriere; j) operator al platformei digitale - persoana juridică pe numele căreia se emite avizul tehnic pentru platforma digitală prin care se intermediază transportul alternativ; k) operator de transport alternativ - persoană fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deținătoare a autoturismului cu care se efectuează transport alternativ; l) pasager - persoană fizică care contractează transportul alternativ prin intermediul unei platforme digitale; m) platformă digitală - aplicație informatică pentru intermedierea transportului alternativ care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 7 prin care utilizatorii înregistrați, prin intermediul unui dispozitiv mobil de comunicații electronice, încheie în acest scop un contract de transport alternativ sau un contract de afiliere; n) contract de afiliere - contract încheiat prin intermediul platformei digitale între operatorul de transport alternativ/conducătorul auto și operatorul platformei digitale, prin care se confirmă îndeplinirea tuturor cerințelor și acceptarea termenilor și condițiilor contractuale afișate pe platforma digitală; o) tarif - contravaloarea unei curse; p) sistem de asistență pentru utilizatori - set de funcționalități informatice, prin care utilizatorul poate comunica operatorului platformei digitale sugestii/reclamații; q) sistem de verificare a calității transportului alternativ - funcționalitate informatică prin intermediul căreia utilizatorii pot aprecia calitatea serviciilor de transport alternativ.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 18

   Articolul 18 (1) În scopul probării drepturilor și obligațiilor fiecăreia dintre părți, operatorul de transport alternativ și operatorul platformei digitale încheie un contract de afiliere ce va conține termenii și condițiile colaborării lor. (2) Contractul de afiliere dintre operatorul de transport alternativ și operatorul platformei digitale se încheie prin intermediul platformei digitale, prin confirmarea de către operatorul de transport alternativ a acceptării termenilor și condițiilor contractuale afișate pe platforma digitală. (3) Conținutul termenilor și condițiilor din contract, precum și dovada acceptării acestora de către operatorul de transport alternativ sunt tipărite de către acesta prin intermediul platformei digitale în scopul probării în fața agenției teritoriale a Autorității Rutiere Române - A.R.R. a relațiilor sale contractuale cu operatorul platformei digitale, în vederea eliberării ecusoanelor pentru transport alternativ.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 7

   Articolul 7 Pentru a obține avizul tehnic, platforma digitală pentru intermedierea transportului alternativ trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) ține evidența automată a datelor de expirare a permiselor de conducere și a documentelor necesare efectuării operațiunilor de transport alternativ și notifică automat operatorul de transport alternativ în scopul actualizării documentelor încărcate pe platforma digitală; b) propune, afișează și înregistrează traseul parcurs, utilizând tehnologii de localizare în conformitate cu legislația comunitară în vigoare; c) furnizează date despre tariful pentru efectuarea unei curse pe traseul stabilit în condițiile lit. b) înaintea acceptării cursei de către pasager; d) furnizează date despre numărul de înmatriculare al autoturismului cu care se efectuează cursa; e) monitorizează toate cursele, continuu, printr-un sistem de localizare; f) asigură pasagerilor opțiunea de a comunica informații despre dizabilitate/mobilitate redusă și de a comunica cu conducătorul auto căruia i-a fost atribuită cursa și furnizează informații privind localizarea și timpul estimat al sosirii; g) asigură pasagerilor posibilitatea să raporteze operatorului platformei digitale orice incidente privind efectuarea cursei; h) asigură o interfață de comunicare disponibilă și accesibilă timp de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână pentru incidente privind efectuarea cursei; i) asigură pasagerului opțiunea decontării prețului cursei pe bază de instrument de plată electronică cu acces la distanță sau în numerar; j) asigură furnizarea de date către operatorul platformei pentru întocmirea situațiilor financiare; k) prelucrează datele cu caracter personal cu respectarea Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor); l) asigură emiterea și transmiterea către pasager a facturii electronice; m) asigură accesul la serviciile sale doar a operatorilor de transport, a conducătorilor auto și autoturismelor care îndeplinesc condițiile legale pentru efectuarea transportului alternativ; n) are implementate metode și proceduri complexe de asigurare a securității cibernetice și protecției datelor; o) asigură utilizarea limbii române pentru toate interfețele, informațiile afișate sau tipărite.

   Textul în documentul-sursă ↗
9. 9
   Sursa 9: Legea 132/2017 — titularul cererii, excluderile RCA și plata despăgubirilorLege · Legea 132/2017, art. 11 și art. 12 lit. b), i), k), l) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 11

   Articolul 11 Riscurile acoperite(1) Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.(2) Fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în bani pentru:a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial; b) prejudicii materiale, inclusiv costuri de radiere și înmatriculare, costuri cu taxe de timbru, cheltuieli cu limitarea prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli aferente diminuării valorii vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză; c) costuri privind readucerea vehiculului la starea dinaintea evenimentului asigurat, dovedite cu documente emise prin sisteme specializate sau prin documente emise în condițiile legii; d) prejudicii reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului, pe baza opțiunii persoanei prejudiciate; e) cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată sau cheltuieli aferente în cazul soluționării alternative a litigiului dacă soluția este favorabilă persoanei prejudiciate; f) cheltuielile legate de transportul vehiculului avariat, aparținând terțului păgubit, de la locul accidentului la locația în care se găsește centrul de constatare daune, la unitatea reparatoare aleasă de păgubit în vederea reparării vehiculului, cel/cea mai apropiat/apropiată de locul producerii accidentului sau de domiciliul persoanei prejudiciate, după caz, dacă respectivul vehicul nu se mai poate deplasa prin mijloace proprii, iar asigurătorul nu asigură transportul. (3) Indiferent de locul în care s-a produs accidentul, respectiv pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice, în incinte și în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse ca urmare a unor accidente generate prin utilizarea vehiculului asigurat, până la limita de răspundere prevăzută în contractul RCA pentru: a) prejudiciul produs de dispozitivele sau instalațiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii ori a atașului tractat de vehicul; b) prejudiciul produs din culpa conducătorului vehiculului asigurat; c) prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substanțelor, materialelor sau a obiectelor transportate; d) prejudiciile provocate terților, drept consecință a deschiderii ușilor vehiculului, în timpul mersului sau atunci când vehiculul este oprit ori staționează, de către pasagerii acestuia, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic; e) prejudiciile provocate terților, drept consecință a conducerii vehiculului sub influența băuturilor alcoolice sau a stupefiantelor. (4) Prevederile alin. (3) lit. b) se aplică inclusiv în cazurile în care la data accidentului conducătorul vehiculului:a) a condus vehiculul fără consimțământul expres sau prezumat al asiguratului; b) nu este titularul unui permis care atestă dreptul să conducă vehiculul respectiv; c) nu a respectat obligațiile legale cu privire la starea și siguranța vehiculului respectiv. (5) Membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau oricărei altei persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de vehicule și este acoperită de asigurarea obligatorie RCA nu sunt excluși de la beneficiul asigurării pentru propriile lor vătămări corporale.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 12

   Articolul 12 Neacordarea despăgubirii Asigurătorul RCA nu acordă despăgubiri pentru:a) cazurile în care proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs:(i) într-un caz de forță majoră; (ii) din culpa exclusivă a persoanei prejudiciate; (iii) din culpa exclusivă a unei terțe persoane, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 11 alin. (3) lit. d); b) prejudiciile produse bunurilor aparținând conducătorului vehiculului răspunzător de producerea accidentului, precum și cele produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicită aceste despăgubiri; c) în următoarele situații:(i) prejudiciile au fost produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un vehicul asigurat RCA, aflat în proprietatea ori utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și care este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică; (ii) bunul avariat și vehiculul asigurat fac parte din patrimoniul comun al soților; (iii) bunul avariat este utilizat de proprietarul vehiculului asigurat, care a produs dauna; d) prejudiciile cauzate în situațiile în care nu se face dovada valabilității la data accidentului a asigurării RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere; e) partea din prejudiciu care depășește limitele de răspundere stabilite prin contractul RCA, produs în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului; f) amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului; g) cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă; h) sumele pe care conducătorul vehiculului răspunzător de producerea prejudiciului este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului care i-a încredințat vehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui vehicul; i) prejudiciile produse bunurilor transportate, dacă între proprietarul sau utilizatorul vehiculului care a produs accidentul ori conducătorul auto răspunzător și persoanele prejudiciate a existat un raport contractual la data producerii accidentului; j) prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate în vehiculul cu care s-a produs accidentul, dacă asigurătorul RCA poate dovedi că persoanele prejudiciate știau că vehiculul respectiv era furat; k) prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalațiile montate pe vehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalații de lucru, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; l) prejudiciile produse prin accidente survenite în timpul operațiunilor de încărcare și de descărcare, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; m) prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase: radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile, care au determinat sau au agravat producerea prejudiciului; n) prejudiciile cauzate prin utilizarea unui vehicul în timpul unui atac terorist sau război, dacă evenimentul are directă legătură cu respectivul atac ori război.

   Textul în documentul-sursă ↗
10. 10
    Sursa 10: OUG nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător autoLege · OUG 49/2019, art. 24 lit. a)–b)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 24

    Articolul 24 Atunci când își desfășoară activitatea, conducătorul auto trebuie să dețină la bordul autoturismului și să prezinte organului de control rutier, pe lângă documentele prevăzute prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, următoarele documente: a) asigurarea de răspundere civilă auto; b) asigurarea pentru persoane și bunurile acestora; c) ecusonul de transport alternativ; d) copia conformă a autorizației pentru transport alternativ.

    Textul în documentul-sursă ↗
11. 11
    Sursa 11: Codul civil — copia FGA din 19 martie 2026: persoana juridică, mandat, prejudicii și asigurareLege · Cod civil, art. 2227 și 2236; pp. fizice 520 și 522 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 2227

    Art. 2227: Noţiune Prin contractul de asigurare de persoane, asigurătorul se obligă să plătească indemnizaţia de asigurare în caz de deces, de ajungere la o anumită vârstă, de invaliditate permanentă totală sau parţială ori în alte asemenea cazuri, conform normelor adoptate de organul de stat în a cărui competenţă, potrivit legii, intră supravegherea activităţii din domeniul asigurărilor.

    Textul în documentul-sursă ↗
12. 12
    Sursa 12: Norma ASF 20/2017 — documentarea dreptului la despăgubire și lipsa de folosințăNormă · Norma ASF 20/2017, art. 26 lit. a) pct. (i)–(ii) · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Norma ASF nr. 20/2017, art. 26, lit. a) pct. (i)–(vi) și lit. b) pct. (i)–(iii)

    La stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul vătămărilor integrității corporale sau sănătății sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele: a) în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății: (i) diferența dintre veniturile nete ale persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probate cu documente justificative, și indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitatea și/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării și a concediului medical; (ii) venitul mediu lunar net realizat în ultimul an din activități desfășurate de persoana prejudiciată ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; (iii) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; (iv) eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, și alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; (v) cheltuielile cu asistenți personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; (vi) prejudicii nepatrimoniale stabilite conform prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017; b) în caz de deces: (i) cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare, probate cu documente justificative; (ii) veniturile nete nerealizate și alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului și până la data decesului, prevăzute la lit. a), dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului; (iii) prejudicii nepatrimoniale.

    Textul în documentul-sursă ↗
13. 13
    Sursa 13: Codul civil — copia FGA din 19 martie 2026: persoana juridică, mandat, prejudicii și asigurareLege · Cod civil, art. 1385 și 1387–1388; pp. fizice 328–329 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 1385 — Întinderea reparaţiei; textul articolului; PDF p. 328

    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

    Textul în documentul-sursă ↗
14. 14
    Sursa 14: Codul muncii — paguba angajatorului, acordul ulterior și reținerile salarialeLege · Codul muncii, art. 88, art. 94, art. 96 alin. (1) și art. 98Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 4 extrase citate

    Art. 88

    Articolul 88(1) Munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia din urmă.(2) Salariatul temporar este persoana care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară, în vederea punerii sale la dispoziția unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia din urmă.(3) Agentul de muncă temporară este persoana juridică, autorizată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, care încheie contracte de muncă temporară cu salariați temporari, pentru a-i pune la dispoziția utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziție sub supravegherea și conducerea acestuia. Condițiile de funcționare a agentului de muncă temporară, precum și procedura de autorizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.(4) Utilizatorul este persoana fizică sau juridică pentru care și sub supravegherea și conducerea căreia muncește temporar un salariat temporar pus la dispoziție de agentul de muncă temporară.(5) Misiunea de muncă temporară înseamnă acea perioadă în care salariatul temporar este pus la dispoziția utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise și cu caracter temporar.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 94

    Articolul 94(1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară și salariatul temporar, pe durata unei misiuni.(2) În contractul de muncă temporară se precizează, în afara elementelor prevăzute la art. 17 și art. 18 alin. (1), condițiile în care urmează să se desfășoare misiunea, durata misiunii, identitatea și sediul utilizatorului, precum și cuantumul și modalitățile remunerației salariatului temporar.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 96

    Articolul 96(1) Pe toată durata misiunii salariatul temporar beneficiază de salariul plătit de agentul de muncă temporară.(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabilește prin negociere directă cu agentul de muncă temporară și nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut prevăzut la art. 160 alin. (3). (3) Agentul de muncă temporară este cel care reține și virează toate contribuțiile și impozitele datorate de salariatul temporar către bugetele statului și plătește pentru acesta toate contribuțiile datorate în condițiile legii.(4) În cazul în care în termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligațiile privind plata salariului și cele privind contribuțiile și impozitele au devenit scadente și exigibile, iar agentul de muncă temporară nu le execută, ele vor fi plătite de utilizator, în baza solicitării salariatului temporar.(5) Utilizatorul care a plătit sumele datorate potrivit alin. (4) se subrogă, pentru sumele plătite, în drepturile salariatului temporar împotriva agentului de muncă temporară.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 98

    Articolul 98(1) Pe parcursul misiunii utilizatorul răspunde pentru asigurarea condițiilor de muncă pentru salariatul temporar, în conformitate cu legislația în vigoare.(2) Utilizatorul va notifica de îndată agentului de muncă temporară orice accident de muncă sau îmbolnăvire profesională de care a luat cunoștință și a cărei victimă a fost un salariat temporar pus la dispoziție de agentul de muncă temporară.

    Textul în documentul-sursă ↗
15. 15
    Sursa 15: Legea 346/2002 — asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionaleLege · Legea 346/2002, art. 8, 18–19 și art. 52–53 · forma din 11 noiembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 5 extrase citate

    Art. 8

    Articolul 8 (1) Are calitatea de asigurător, potrivit prezentei legi, Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP*). (2) Atribuțiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii. (3) Abrogat. (4) Abrogat.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 18

    Articolul 18 Asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale au dreptul la următoarele prestații și servicii: a) reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă; b) reabilitare și reconversie profesională; c) indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă; d) indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și indemnizație pentru reducerea timpului de muncă; e) compensații pentru atingerea integrității; f) despăgubiri în caz de deces; g) rambursări de cheltuieli. h) pensie invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională; i) abrogată.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 19

    Articolul 19 (1) Baza de calcul al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se determină ca medie a veniturilor brute din salarii sau asimilate salariilor definite conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, realizate lunar de către asigurat la angajator, în ultimele 6 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, fără a lua în calcul veniturile obținute și la alți angajatori. (2) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă o constituie media câștigurilor brute realizate lunar de către asigurat din salarii sau venituri asimilate salariilor. (3) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizațiilor o constituie câștigul lunar brut realizat de asigurat în prima lună de activitate. (4) Pentru calculul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicită alte drepturi de asigurări sociale. (5) La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum și cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă. (6) Indemnizațiile se calculează și se plătesc de către angajatori și se recuperează de la casele teritoriale de pensii pe baza actelor justificative din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat. (7) Recuperarea de către angajator a indemnizațiilor prevăzute la alin. (6) se poate realiza după confirmarea caracterului de muncă al accidentului sau declararea bolii profesionale. (8) Indemnizațiile se calculează și se plătesc de către casele teritoriale de pensii pentru asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) lit. c) . (9) Casele teritoriale de pensii verifică baza de calcul pentru indemnizațiile reglementate de prezenta lege. (10) În cazul în care, potrivit legii, angajatorul își suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile privind indemnizațiile prevăzute la alin. (1) , care s-au născut anterior ivirii acestor situații, se achită din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă și boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat de către casele teritoriale de pensii. (11) Drepturile achitate în condițiile prevăzute la alin. (10) urmează a fi recuperate de către casele teritoriale de pensii de la angajator, după caz, conform legii. (12) Prevederile alin. (10) se aplică și în situația în care a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, contractul de administrare ori de management, a expirat termenul pentru care a fost exercitată funcția publică ori a expirat mandatul în baza căruia a desfășurat activitate în funcții elective sau în funcții numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 52

    Articolul 52 (1) Pentru stabilirea drepturilor de asigurare, asigurătorul are acces și recurge la procesul-verbal de cercetare și a formularului de înregistrare a accidentului de muncă - FIAM, întocmite, potrivit legii. (2) În cazul în care constată erori sau inadvertențe în documentele menționate la alin. (1) asigurătorul are dreptul de a contesta aceste documente și de a solicita autorităților competente reanalizarea acestora. (3) Abrogat.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 53

    Articolul 53 Drepturile de asigurare prevăzute de prezenta lege se acordă astfel: a) pentru accidente de muncă, în baza procesului-verbal de cercetare a evenimentului întocmit și/sau avizat potrivit Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare; b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii profesionale și a procesului verbal, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competentă, respectiv direcțiile de sănătate publică.

    Textul în documentul-sursă ↗
16. 16
    Sursa 16: OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătateLege · OUG 158/2005, art. 1, art. 7 și art. 36Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    Art. 7

    Articolul 7 Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d^1) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, în condițiile prevăzute în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 36

    Articolul 36(1) Calculul și plata indemnizațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile legii, care constituie document justificativ pentru plată.(2) Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.(3) Plata indemnizațiilor se face lunar de către:a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. A; din Alineatul (3) , Articolul 36 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 26, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 99 din 14 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 ) b) instituția care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical; c) casa de asigurări de sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. B și alin. (2), precum și pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) și la art. 32. din Alineatul (3) , Articolul 36 , Capitolul VII a fost modificată de Punctul 26, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 99 din 14 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1; textul dispoziției

    Articolul 1(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:A. realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; B. realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; C. beneficiază de indemnizație de șomaj, potrivit legii. (2) Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate. Notă Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023 prevede: Articolul II(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, și care au venitul lunar asigurat mai mare decât venitul înscris în declarația fiscală depusă în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 170 alin. (1) , art. 174 alin. (6) și art. 180 alin. (2) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, mai mare decât valoarea a 3 salarii de bază minime brute pe țară, pentru contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de maternitate, se modifică prin acte adiționale până la data de 1 a lunii următoare celei în care se împlinesc 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Modificările înscrise în actele adiționale se realizează în termenul prevăzut la alin. (1), la notificarea caselor de asigurări de sănătate, sub sancțiunea încetării contractelor de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu acestea.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), precum și contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la termenul prevăzut la alin. (1), nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la termenul prevăzut la alin. (1) se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(4) Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, în cazul contractelor de asigurare aflate în derulare, care se modifică potrivit alin. (1), baza de calcul al indemnizației pentru maternitate se determină ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare. Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 prevede: Articolul III(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei ordonanțe de urgență, își produc efectele până la data de 31 august 2021.(2) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare, se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite la art. I pct. 3 și 5 din prezenta ordonanță de urgență.(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), contribuția lunară calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la 31 august 2021, nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la data de 31 august 2021 se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(3) Modelul și conținutul contractului prevăzut la alin. (2) sunt reglementate în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.(4) Contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzut la alin. (2) constituie titlu de creanță și devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă, conform legii.(5) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția pensionarilor de invaliditate gradul III și a pensionarilor nevăzători, care desfășoară activități independente definite potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal .

    Textul în documentul-sursă ↗
17. 17
    Sursa 17: Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006Lege · Legea 319/2006, art. 22 alin. (1) lit. e), art. 26 și art. 27 alin. (1) · forma din 25 iulie 2021Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    Art. 22

    Articolul 22 Fiecare lucrator trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana, cat și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 26

    Articolul 26 Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoștința despre producerea acestuia.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 27

    Articolul 27(1) Angajatorul are obligația sa comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate eveni-mentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f); b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c) organelor de urmărire penală, după caz. (2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat într-o relație contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau legată de profesiune, depistata cu prilejul prestațiilor medicale.(3) Semnalarea prevăzută la alin. (2) se efectuează către autoritatea de sănătate publică teritorială sau a municipiului București, de îndată, la constatarea cazului.

    Textul în documentul-sursă ↗
18. 18
    Sursa 18: Codul civil — copia FGA din 19 martie 2026: persoana juridică, mandat, prejudicii și asigurareLege · Cod civil, art. 1385, 1387–1388, coroborat cu art. 26 din Norma ASF 20/2017 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    Art. 1385 — Întinderea reparaţiei; textul articolului; PDF p. 328

    (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1387; PDF p.328,329

    (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 1388; PDF p.329

    (1)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacităţii sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ţinându-se seama de calificarea profesională pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregătirii pe care era în curs să o primească. (2)Cu toate acestea, dacă cel păgubit face dovada posibilităţii obţinerii unui venit din muncă mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, iar acesta nu a fost pus în executare, se va ţine seama în stabilirea despăgubirii de aceste venituri. (3)Dacă cel păgubit nu avea o calificare profesională şi nici nu era în curs să o primească, despăgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.

    Textul în documentul-sursă ↗