Substanțe psihoactive: teste, analize și interpretarea juridică

1. Un rezultat preliminar nu este o condamnare

2. Patru niveluri care nu trebuie confundate

3. Ce înseamnă și ce nu înseamnă hotărârea ÎCCJ

4. Recoltarea, examinarea și contraprobele

5. Documentele și întrebările utile

6. Cele 72 de ore și situația permisului

7. Refuzul biologic și consumul după accident sunt chestiuni separate

8. Data faptelor și limitele ghidului

§Termene și repere procedurale

!De reținut

#Surse și trimiteri

1. 1
   Sursa 1: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 336 alin. (1)–(3). · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art.336 alin.(1) și (2)

   (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

   Textul în documentul-sursă ↗
2. 2
   Sursa 2: ÎCCJ — Decizia 25 din 27 ianuarie 2025: art. 336 alin. (2)Hotărâre · Secțiunea XI, par. 138–150 și 153–158; dispozitiv. · forma din 27 ianuarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 25/2025 · 27 ianuarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   HP25/2025, dispozitiv

   În cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei.

   Textul în documentul-sursă ↗

   HP25/2025, par.147

   Ca atare, textul de lege nu impune cerința ca substanțele psihoactive consumate să producă în mod obligatoriu și o schimbare concretă în comportamentul persoanei, prin dovedirea afectării capacității acesteia de a conduce autovehicule pe drumurile publice, ci este necesar doar ca acestea să aibă aptitudinea de a produce o atare schimbare.

   Textul în documentul-sursă ↗
3. 3
   Sursa 3: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăLege · Art. 38 alin. (1), (3) și (5); art. 88 alin. (2)–(3). · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 38 alin. (1), (3)–(5)

   (1) Conducătorii vehiculelor, cu excepția celor trase sau împinse cu mâna, instructorii auto atestați să efectueze instruirea practică a persoanelor pentru obținerea permisului de conducere, precum și examinatorul autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, după caz, sunt obligați să se supună testării în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive ori a concentrației de alcool în aerul expirat, la solicitarea polițistului rutier. (3) Persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii unui permis de conducere și refuză sau nu poate să se supună testării în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive ori a concentrației de alcool în aerul expirat, la solicitarea polițistului rutier, ori este testată de polițistul rutier cu un mijloc tehnic și depistată ca având o concentrație de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau care indică prezența în organism a unor substanțe psihoactive este obligată să se supună recoltării mostrelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei ori a consumului de substanțe psihoactive, după caz. (4) Persoana prevăzută la alin. (3) este obligată să se supună recoltării mostrelor biologice și în situația în care a fost implicată într-un accident de circulație din care a rezultat decesul sau rănirea uneia sau mai multor persoane, iar rezultatul testării a indicat o concentrație pozitivă de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. (5) În situația prevăzută la alin. (3), când persoana refuză sau nu poate să se supună testării în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive ori a concentrației de alcool în aerul expirat, polițistul rutier dispune retragerea permisului de conducere până la data primirii rezultatului analizei mostrelor biologice, eliberând o dovadă înlocuitoare a acestuia fără drept de circulație.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 88 alin. (2)–(5^1), inclusiv (2^1)

   (2) Stabilirea concentrației de alcool se face în instituțiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății. (2^1) Stabilirea prezenței în organism de substanțe psihoactive se face în instituțiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății. (3) Stabilirea prezenței alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminară a prezenței în organism a unor substanțe psihoactive se face de către poliția rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate. (4) Stabilirea concentrației de alcool în aerul expirat se face de către poliția rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic. (5) Persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, testată de polițistul rutier cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic și depistată ca având o concentrație cuprinsă între 0,11-0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat inclusiv, îi poate solicita acestuia să i se recolteze mostre biologice în cadrul unităților sau instituțiilor medicale prevăzute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge. (5^1) În cazul în care concentrația alcoolică este de până la 0,10 mg/l alcool pur în aerul expirat inclusiv, persoana prevăzută la alin. (5) îi poate solicita polițistului rutier să îi efectueze o a doua testare după 15 minute, dar nu mai mult de 20 de minute de la primul test. În această situație, prezintă valoare juridică rezultatul celei mai mici concentrații de alcool pur în aerul expirat.

   Textul în documentul-sursă ↗
4. 4
   Sursa 4: Normele din 18 iulie 2024 — recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologiceNormă · Art. 1–4, 6 și 9. · forma din 18 iulie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 6 extrase citate

   art. 1 · forma extrasului din 19 iulie 2024

   (1) Recoltarea mostrelor biologice de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive, se realizează în cadrul instituțiilor medicale prevăzute la art. 88 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare instituții medicale autorizate. (2) Unitățile de asistență medicală prevăzute la art. 88 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, autorizate în vederea recoltării mostrelor biologice, sunt: a) spitale publice care au în structură unitate de primire a urgențelor, compartiment de primire a urgențelor sau cameră de gardă; b) centre de permanență. (3) Decizia privind posibilitatea recoltării mostrelor biologice în condițiile art. 88 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aparține medicului, asistentului medical sau persoanei cu pregătire medicală de specialitate din echipajul ambulanței sau autospecialei aparținând Serviciului mobil de urgență, reanimare și descarcerare. (4) Stabilirea îmbibației de alcool în sânge sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive se realizează în cadrul instituțiilor medico-legale autorizate.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 9 · forma extrasului din 19 iulie 2024

   (1) Pentru determinarea prezenței în organism a substanțelor psihoactive se recoltează: a) o mostră de sânge în cantitate de 15 ml; b) o mostră de urină în cantitate de cel puțin 20 ml. (2) Mostra de sânge recoltată va fi imediat distribuită în mod egal în cantități de câte 5 ml în 3 tuburi speciale de recoltare vidate. (3) Mostra de urină care, de regulă, se recoltează după mostra de sânge, chiar și după un oarecare interval de timp necesar acumulării urinei, va fi recoltată în flaconul special din trusa standard. (4) Supravegherea persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier până la recoltarea mostrei de urină sau, după caz, a celei de sânge revine polițistului rutier. (5) Recoltarea mostrei de urină se realizează de către persoana în cauză într-un spațiu adecvat, sub supravegherea unui polițist rutier de același sex cu persoana supusă recoltării, cu respectarea demnității umane, fără a se permite prezența altor persoane sau animale în incinta respectivă și fără a se permite compromiterea în orice mod a mostrei de urină. (6) Mostrele biologice recoltate se introduc în containerele trusei standard adecvate, care ulterior va fi securizată.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 4 · forma extrasului din 19 iulie 2024

   (1) Mostrele biologice ce pot fi recoltate de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive, sunt reprezentate prin: a) sânge, pentru determinarea alcoolemiei; b) sânge și urină, pentru determinarea prezenței în organism a substanțelor psihoactive. (2) Mostrele biologice menționate la alin. (1) se recoltează cu truse standard destinate recoltării, depozitării și transportului în condiții de securitate a acestora, denumite în continuare truse standard, ale căror componente obligatorii sunt prevăzute în anexa nr. 2. (3) Instituția medico-legală autorizată va refuza primirea mostrelor biologice recoltate în orice alte recipiente decât cele aflate în trusa standard, securizată în conformitate cu prevederile art. 15.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 2 · forma extrasului din 19 iulie 2024

   (1) Recoltarea mostrelor biologice se face de către personalul abilitat al instituțiilor medicale autorizate, în prezența polițistului rutier, pe baza consimțământului consemnat în procesul-verbal întocmit de polițistul rutier. (2) Personalul abilitat al instituțiilor medicale autorizate nu efectuează recoltarea sau întrerupe recoltarea atunci când constată că persoana, prin declarațiile sau comportamentul manifestat, refuză prelevarea mostrelor biologice. (3) Polițistul rutier completează un proces-verbal de recoltare mostre biologice, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1. (4) Procesul-verbal prevăzut la alin. (3) se întocmește în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, și se semnează de către polițistul rutier, de către personalul care a efectuat recoltarea, precum și de către persoana supusă recoltării.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 3 · forma extrasului din 19 iulie 2024

   Recoltarea mostrelor biologice de la persoanele implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, în vederea determinării îmbibației de alcool în sânge sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive, este asimilată urgențelor medicale și nu poate fi refuzată de către personalul instituțiilor medicale autorizate, cu excepția situațiilor în care prin recoltare se pune în pericol iminent viața persoanei.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 6 · forma extrasului din 19 iulie 2024

   Recoltarea mostrelor biologice se va face în cel mai scurt timp de la producerea evenimentului rutier sau a împrejurării care impune recoltarea acestora.

   Textul în documentul-sursă ↗
5. 5
   Sursa 5: Normele metodologice aprobate prin Ordinul MS 5870/2024 — toxicologie medico-legalăNormă · Art. 2–4 și 5–8. · forma din 14 ianuarie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   art. 8 alin. (1)–(3); art. 10 alin. (1)–(2)

   Articolul 8 (1) În situația în care se constată prezența substanțelor psihoactive în organism se procedează la efectuarea analizelor toxicologice de confirmare, conform art. 17 alin. (4) din Normele privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2024, după emiterea ordonanței organului de urmărire penală formulate în condițiile Codului de procedură penală. (2) Rezultatul analizelor potrivit alin. (1) se consemnează într-un buletin de analiză toxicologică, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. (3) Buletinul prevăzut la alin. (2) reprezintă raport de constatare tehnico-științifică în procesul de urmărire penală și se emite în două exemplare, din care: un exemplar se păstrează la nivelul laboratorului de toxicologie și un exemplar se comunică solicitantului analizei toxicologice. […] Articolul 10 (1) În cazul în care se dispune efectuarea unei expertize medico-legale, aceasta se realizează numai după finalizarea analizelor toxicologice prevăzute la art. 8, de către institute de medicină legală, conform prevederilor Ordinului ministrului justiției și al ministrului sănătății nr. 1.134/C/255/2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale, cu modificările și completările ulterioare. (2) În cazul prevăzut la alin. (1), serviciile medico-legale care au realizat analizele toxicologice înaintează documentele medico-legale, în vederea expertizei, institutelor de medicină legală la care sunt arondate sau, după caz, altor institute de medicină legală.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 2–7

   Articolul 2 Pentru stabilirea prezenței/absenței în organism a substanțelor psihoactive se efectuează teste preliminarii din mostrele biologice de sânge și urină recoltate conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 877/2024 pentru aprobarea Normelor privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, precum și de punere în aplicare a art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranței rutiere și pentru modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006. Articolul 3 (1) Metodele toxicologice de determinare preliminară a prezenței/absenței în organism a substanțelor psihoactive utilizate în cadrul laboratorului de toxicologie sunt: a) metode cromatografice, precum: LC-MS, GC-MS, HPLC; b) metode imunologice. (2) La testarea cromatografică se vor urma instrucțiunile de lucru corespunzătoare kiturilor utilizate sau instrucțiunilor de lucru specifice laboratorului. (3) Determinarea preliminară a prezenței/absenței în organism a substanțelor psihoactive potrivit alin. (1) se realizează cu privire la eșantioanele din mostrele biologice recoltate, fără afectarea integrității eșantioanelor mostrelor biologice ce urmează a fi analizate în cadrul procesului penal. Articolul 4 În testarea preliminară a prezenței/absenței în organism a substanțelor psihoactive realizată la nivelul laboratoarelor de toxicologie din cadrul instituțiilor medico-legale se includ toate clasele de substanțe psihoactive. Articolul 5 Rezultatele analizei toxicologice preliminare având ca obiect stabilirea prezenței/absenței în organism a substanțelor psihoactive se înregistrează în registrul de rezultate al laboratorului de toxicologie. Articolul 6 Rezultatele analizei toxicologice preliminare având ca obiect stabilirea prezenței/absenței în organism a substanțelor psihoactive se consemnează în buletinul de analiză toxicologică al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5 la Normele privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2024. Articolul 7 Instituția medico-legală care a realizat analiza toxicologică preliminară a prezenței/absenței în organism a substanțelor psihoactive comunică rezultatul acesteia Inspectoratului General al Poliției Române, precum și inspectoratului județean de poliție sau Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, după caz, în funcție de unitatea de poliție din care face parte polițistul rutier care a solicitat efectuarea analizei toxicologice, prin corespondență electronică la adresele de e-mail indicate în cuprinsul cererii de analiză a mostrelor biologice, iar de la data operaționalizării platformei informatice prevăzute la art. 3 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 877/2024, prin intermediul acestei platforme.

   Textul în documentul-sursă ↗
6. 6
   Sursa 6: Normele metodologice aprobate prin Ordinul MS 5870/2024 — toxicologie medico-legalăNormă · Art. 8 alin. (1)–(3), art. 10 alin. (1)–(2). · forma din 14 ianuarie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   art. 8 alin. (1)–(3); art. 10 alin. (1)–(2)

   Articolul 8 (1) În situația în care se constată prezența substanțelor psihoactive în organism se procedează la efectuarea analizelor toxicologice de confirmare, conform art. 17 alin. (4) din Normele privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2024, după emiterea ordonanței organului de urmărire penală formulate în condițiile Codului de procedură penală. (2) Rezultatul analizelor potrivit alin. (1) se consemnează într-un buletin de analiză toxicologică, întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme. (3) Buletinul prevăzut la alin. (2) reprezintă raport de constatare tehnico-științifică în procesul de urmărire penală și se emite în două exemplare, din care: un exemplar se păstrează la nivelul laboratorului de toxicologie și un exemplar se comunică solicitantului analizei toxicologice. […] Articolul 10 (1) În cazul în care se dispune efectuarea unei expertize medico-legale, aceasta se realizează numai după finalizarea analizelor toxicologice prevăzute la art. 8, de către institute de medicină legală, conform prevederilor Ordinului ministrului justiției și al ministrului sănătății nr. 1.134/C/255/2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale, cu modificările și completările ulterioare. (2) În cazul prevăzut la alin. (1), serviciile medico-legale care au realizat analizele toxicologice înaintează documentele medico-legale, în vederea expertizei, institutelor de medicină legală la care sunt arondate sau, după caz, altor institute de medicină legală.

   Textul în documentul-sursă ↗
7. 7
   Sursa 7: Normele din 18 iulie 2024 — recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologiceNormă · Art. 12–13 și 17 alin. (3)–(4). · forma din 18 iulie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   art. 17 · forma extrasului din 19 iulie 2024

   (1) Rezultatele obținute în urma determinărilor de laborator efectuate asupra mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge sau asupra mostrelor biologice de sânge și urină în vederea stabilirii prezenței în organism a substanțelor psihoactive se consemnează în buletinul de analiză toxicologică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5. (2) Originalul buletinului de analiză toxicologică prevăzut la alin. (1) poate fi ridicat de la sediul instituției medico-legale care a efectuat analizele sau poate fi comunicat solicitantului prin poștă, în funcție de mențiunile cuprinse în cererea de analiză. (3) O copie a buletinului prevăzut la alin. (1) se transmite, în cel mai scurt timp de la întocmirea acestuia, prin mijloace de comunicare la distanță, la datele de contact indicate de solicitant. (4) În situația în care se constată prezența substanțelor psihoactive, după eliberarea buletinului de analiză toxicologică prevăzut la alin. (1), instituțiile medico-legale vor elibera, la finalizarea procedurilor analitice, un buletin de analiză toxicologică care va cuprinde rezultatul analizelor de confirmare, inclusiv concentrațiile substanțelor psihoactive identificate și ale metaboliților acestora, dacă este cazul. (5) Buletinul de analiză toxicologică întocmit după efectuarea determinărilor toxicologice potrivit alin. (4) se comunică solicitantului.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 12 · forma extrasului din 19 iulie 2024

   (1) Examinarea medicală a persoanei, în vederea interpretării stării clinice induse de consumul recent de băuturi alcoolice sau substanțe psihoactive, se efectuează în toate cazurile în care se recoltează mostre biologice. (2) În situația prevăzută la alin. (1), medicul care a efectuat examinarea medicală va completa formularul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3. (3) În cazul în care nu poate fi realizată examinarea medicală ori nu pot fi evaluate anumite elemente clinice dintre cele prevăzute în anexa nr. 3, medicul consemnează pentru fiecare situație în parte motivele în formular.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 13 · forma extrasului din 19 iulie 2024

   Procesul-verbal de recoltare mostre biologice se aduce la cunoștința persoanei supuse recoltării, sub semnătură. Dacă persoana refuză să semneze, polițistul consemnează despre aceasta în procesul-verbal.

   Textul în documentul-sursă ↗
8. 8
   Sursa 8: ÎCCJ — Decizia 25 din 27 ianuarie 2025: art. 336 alin. (2)Hotărâre · Par. 148–150 și 153–158, în raționamentul ÎCCJ. · forma din 27 ianuarie 2025Înalta Curte de Casație și Justiție · 25/2025 · 27 ianuarie 2025 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   HP25/2025, dispozitiv

   În cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei.

   Textul în documentul-sursă ↗

   HP25/2025, par.147

   Ca atare, textul de lege nu impune cerința ca substanțele psihoactive consumate să producă în mod obligatoriu și o schimbare concretă în comportamentul persoanei, prin dovedirea afectării capacității acesteia de a conduce autovehicule pe drumurile publice, ci este necesar doar ca acestea să aibă aptitudinea de a produce o atare schimbare.

   Textul în documentul-sursă ↗
9. 9
   Sursa 9: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art. 99–100 și 103 alin. (1)–(2).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 100 alin. (1)–(4) · forma extrasului din 13 iunie 2026

   (1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. (2) În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; d) proba este imposibil de obținut; e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; f) administrarea probei este contrară legii.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 103 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026

   (1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. (2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. (3) Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 99 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026

   (1) În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.

   Textul în documentul-sursă ↗
10. 10
    Sursa 10: Normele din 18 iulie 2024 — recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologiceNormă · Art. 10 alin. (1)–(3). · forma din 18 iulie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    art. 10 · forma extrasului din 19 iulie 2024

    (1) În cazul în care persoana de la care sunt recoltate mostrele biologice solicită și recoltarea contraprobelor biologice se vor utiliza concomitent două truse standard, costurile aferente recoltării și analizei contraprobelor biologice fiind suportate de solicitant. (2) În situația prevăzută la alin. (1) se recoltează cantități duble de mostre biologice care se repartizează în cele două truse standard, prevederile art. 7-9 aplicându-se corespunzător. (3) Valoare de contraprobă poate avea și mostra biologică rămasă, în cantitate suficientă pentru efectuarea unei alte analize, după determinarea toxicologică realizată în cadrul instituției medico-legale, caz în care solicitantul contraprobelor va suporta exclusiv contravaloarea prestației medico-legale de analiză a contraprobei. (4) Analiza contraprobei se poate realiza, la solicitarea persoanei, la un institut de medicină legală, cu respectarea prezentelor norme.

    Textul în documentul-sursă ↗
11. 11
    Sursa 11: Normele din 18 iulie 2024 — recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologiceNormă · Art. 13–16; art. 17. · forma din 18 iulie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 5 extrase citate

    art. 17 · forma extrasului din 19 iulie 2024

    (1) Rezultatele obținute în urma determinărilor de laborator efectuate asupra mostrelor biologice de sânge în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge sau asupra mostrelor biologice de sânge și urină în vederea stabilirii prezenței în organism a substanțelor psihoactive se consemnează în buletinul de analiză toxicologică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5. (2) Originalul buletinului de analiză toxicologică prevăzut la alin. (1) poate fi ridicat de la sediul instituției medico-legale care a efectuat analizele sau poate fi comunicat solicitantului prin poștă, în funcție de mențiunile cuprinse în cererea de analiză. (3) O copie a buletinului prevăzut la alin. (1) se transmite, în cel mai scurt timp de la întocmirea acestuia, prin mijloace de comunicare la distanță, la datele de contact indicate de solicitant. (4) În situația în care se constată prezența substanțelor psihoactive, după eliberarea buletinului de analiză toxicologică prevăzut la alin. (1), instituțiile medico-legale vor elibera, la finalizarea procedurilor analitice, un buletin de analiză toxicologică care va cuprinde rezultatul analizelor de confirmare, inclusiv concentrațiile substanțelor psihoactive identificate și ale metaboliților acestora, dacă este cazul. (5) Buletinul de analiză toxicologică întocmit după efectuarea determinărilor toxicologice potrivit alin. (4) se comunică solicitantului.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 16 · forma extrasului din 19 iulie 2024

    (1) După securizare, trusa standard va fi preluată de către polițistul rutier care va asigura transportul către instituția medico-legală autorizată sau, după caz, va fi reținută la instituția medico-legală în vederea înaintării către laboratorul de toxicologie unde se va efectua analiza mostrelor biologice. (2) Trusa standard va fi menținută la frigider la o temperatură de 4-8°C până la efectuarea transportului către laboratorul de toxicologie al instituției medico-legale. (3) Transportul trusei standard către laboratorul de toxicologie al instituției medico-legale se realizează de către echipaje ale Poliției Române, cu respectarea condițiilor de temperatură prevăzute la alin. (2), dacă durata de transport depășește trei ore. (4) Trusa standard va fi predată instituției medico-legale autorizate, însoțită de cererea de analiză, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4, și de procesul-verbal de recoltare mostre biologice.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 14 · forma extrasului din 19 iulie 2024

    (1) În vederea recoltării mostrelor biologice, trusa standard se deschide în prezența polițistului rutier și a persoanei în cauză. (2) Mostrele biologice recoltate se introduc în containerele trusei standard imediat după recoltare, în prezența polițistului rutier și a persoanei în cauză. (3) După introducerea în trusa standard a containerelor ce conțin mostrele biologice recoltate, a componentelor nefolosite, precum și a procesului-verbal de recoltare mostre biologice și a formularului de examinare medicală, completate și semnate, trusa standard va fi securizată în prezența polițistului rutier și a persoanei în cauză.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 15 · forma extrasului din 19 iulie 2024

    (1) Securizarea trusei standard, după introducerea elementelor menționate la art. 14 alin. (3), se realizează prin aplicarea cumulativă a elementelor de siguranță existente în trusa standard: a) banderola autocolantă, pe containerul în care se introduc recipientele ce conțin mostrele biologice; b) sigiliul de unică folosință, înseriat, ce împiedică desfacerea cutiei trusei standard. (2) După securizarea trusei standard, personalul care a efectuat recoltarea va completa rubricile inscripționate pe capacul cutiei trusei standard.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 13 · forma extrasului din 19 iulie 2024

    Procesul-verbal de recoltare mostre biologice se aduce la cunoștința persoanei supuse recoltării, sub semnătură. Dacă persoana refuză să semneze, polițistul consemnează despre aceasta în procesul-verbal.

    Textul în documentul-sursă ↗
12. 12
    Sursa 12: Normele metodologice aprobate prin Ordinul MS 5870/2024 — toxicologie medico-legalăNormă · Art. 1 alin. (2)–(5), art. 11–12. · forma din 14 ianuarie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    art. 1 alin. (2)–(5); art. 11–12

    Articolul 1 (2) Reprezentantul personalului medico-sanitar al laboratorului de toxicologie verifică sigiliul cu care a fost securizată trusa standard, precum și integritatea acesteia și notează orice deteriorare a trusei standard constatată la preluarea acesteia. (3) După desigilarea trusei standard se înregistrează mostrele biologice în registrul de primire probe din laboratorul de toxicologie, atribuindu-se numere de înregistrare unice pentru fiecare recipient. (4) Pentru mostrele înregistrate conform prevederilor alin. (3) se consemnează: a) volumul; b) etichetarea; c) integritatea. (5) Reprezentantul personalului medico-sanitar al laboratorului de toxicologie notează în registrul de primire probe dacă mostrele sunt compromise. […] Articolul 11 În buletinul de analiză toxicologică vor fi consemnate situațiile speciale, precum truse recepționate cu sigiliul deteriorat/desecurizat sau care conțin probe biologice recoltate neconform ori compromise. Articolul 12 După finalizarea analizelor toxicologice, mostrele biologice rămase se păstrează în cadrul instituțiilor medico-legale autorizate, conform prevederilor în vigoare.

    Textul în documentul-sursă ↗
13. 13
    Sursa 13: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art. 100 alin. (3), art. 172 alin. (1)–(6), (12), art. 177–181.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 7 extrase citate

    art. 172 alin. (1)–(12) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert. (2) Expertiza se dispune, în condițiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanță motivată, iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin încheiere motivată. (3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor și împrejurărilor supuse evaluării și a obiectivelor care trebuie lămurite de expert. (4) Expertiza poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii. (5) Expertiza și examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituțiilor medico-legale. (6) Ordonanța organului de urmărire penală sau încheierea instanței prin care se dispune efectuarea expertizei trebuie să indice faptele sau împrejurările pe care expertul trebuie să le constate, să le clarifice și să le evalueze, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în care trebuie efectuată expertiza, precum și instituția ori experții desemnați. (7) În domeniile strict specializate, dacă pentru înțelegerea probelor sunt necesare anumite cunoștințe specifice sau alte asemenea cunoștințe, instanța ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialiști care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Dispozițiile relative la audierea martorului sunt aplicabile în mod corespunzător. (8) La efectuarea expertizei pot participa experți independenți autorizați, numiți la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali. (9) Când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanță efectuarea unei constatări. (10) Constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. (11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare. (12) După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 177 alin. (1)–(6) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părțile, subiecții procesuali principali, precum și expertul, dacă acesta a fost desemnat. (2) La termenul fixat se aduce la cunoștința procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali și a expertului obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să răspundă și li se pune în vedere că au dreptul să facă observații cu privire la aceste întrebări și că pot cere modificarea sau completarea lor. De asemenea, după caz, sunt indicate expertului obiectele pe care urmează să le analizeze. (3) Expertul este înștiințat cu privire la faptul că are obligația de a analiza obiectul expertizei, de a indica cu exactitate orice observație sau constatare și de a expune o opinie imparțială cu privire la faptele sau împrejurările evaluate, în conformitate cu regulile științei și expertizei profesionale. (4) Părțile și subiecții procesuali principali sunt încunoștințați că au dreptul să ceară numirea câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. (5) După examinarea obiecțiilor și cererilor făcute de părți, de subiecții procesuali principali și expert, organul de urmărire penală sau instanța de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoștințându-l totodată dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părțile sau subiecții procesuali principali. (6) Atunci când expertiza urmează să fie efectuată de o instituție medico-legală, de un laborator de expertiză criminalistică sau de orice institut de specialitate, sunt aplicabile dispozițiile art. 173 alin. (3), nefiind necesară prezența expertului în fața organului judiciar.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 178 alin. (1)–(5) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) După efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluările și opinia expertului sunt consemnate într-un raport. (2) Când sunt mai mulți experți se întocmește un singur raport de expertiză. Opiniile separate se motivează în același raport. (3) Raportul de expertiză se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei. (4) Raportul de expertiză cuprinde: a) partea introductivă, în care se arată organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele și prenumele expertului, obiectivele la care expertul urmează să răspundă, data la care a fost efectuată, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată, dovada încunoștințării părților, dacă au participat la aceasta și au dat explicații în cursul expertizei, data întocmirii raportului de expertiză; b) partea expozitivă prin care sunt descrise operațiile de efectuare a expertizei, metodele, programele și echipamentele utilizate; c) concluziile, prin care se răspunde la obiectivele stabilite de organele judiciare, precum și orice alte precizări și constatări rezultate din efectuarea expertizei, în legătură cu obiectivele expertizei. (5) În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 100 alin. (1)–(4) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. (2) În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; d) proba este imposibil de obținut; e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; f) administrarea probei este contrară legii.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 179 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) În cursul urmăririi penale sau al judecății, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului. (2) Dacă expertiza a fost efectuată de o instituție medico-legală, institut sau laborator de specialitate, instituția va desemna un expert, dintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, ce urmează a fi audiat de către organul de urmărire penală sau de instanță. (3) Audierea expertului se efectuează potrivit dispozițiilor privitoare la audierea martorilor.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 180 alin. (1)–(2) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) Când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficiență nu poate fi suplinită prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către același expert. Când nu este posibilă desemnarea aceluiași expert, se dispune efectuarea unei alte expertize de către un alt expert. (2) Când expertiza a fost efectuată în cadrul instituției medico-legale, unui institut sau laborator de specialitate, organul de urmărire penală sau instanța se adresează instituției respective în vederea efectuării suplimentului de expertiză.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 181 alin. (1)–(2) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) Organul de urmărire penală sau instanța dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori între conținutul și concluziile raportului de expertiză există contradicții, iar aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului. (2) Când organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune efectuarea unei noi expertize de către o instituție medico-legală, aceasta este efectuată de o comisie, în condițiile legii.

    Textul în documentul-sursă ↗
14. 14
    Sursa 14: OUG 97/2024 — măsuri privind recoltarea, analiza și permisulLege · Art. 1 alin. (1)–(3). · forma din 11 iulie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    art. 1 alin. (1)–(5)

    (1) Instituțiile medico-legale realizează analizele toxicologice în vederea constatării prezenței sau absenței substanțelor psihoactive în organism sau a alcoolului în sânge a mostrelor biologice recoltate de la persoanele care refuză sau nu pot să se supună testării pentru stabilirea consumului de substanțe psihoactive ori a concentrației de alcool în aerul expirat sau de la persoanele testate cu un mijloc tehnic certificat care a indicat prezența în organism a unor substanțe psihoactive și comunică rezultatul acestora către structurile Poliției Române solicitante în termen de maximum 72 de ore de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice. (2) Permisul de conducere retras potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se restituie în baza buletinului de analiză toxicologică prin care s-a stabilit absența în organism a substanțelor psihoactive sau a alcoolului în sânge, după caz, ori la împlinirea termenului de 72 de ore de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice, dacă nu a fost comunicat un astfel de buletin. (3) Permisul de conducere reținut, potrivit dispozițiilor art. 111 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, exclusiv ca urmare a testării cu un mijloc tehnic certificat care a indicat prezența în organism a unor substanțe psihoactive se restituie în baza buletinului de analiză toxicologică prin care s-a stabilit absența în organism a substanțelor psihoactive ori la împlinirea termenului de 72 de ore de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice, dacă nu a fost comunicat un astfel de buletin. (4) Orice persoană testată cu un mijloc tehnic potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care nu are obligația de a se supune recoltării mostrelor biologice, poate solicita polițistului rutier să i se recolteze mostre biologice în cadrul unităților sau instituțiilor medicale competente, în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge. (5) Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne prezintă Guvernului, lunar, o analiză comună cu privire la capacitatea de respectare a termenului prevăzut la alin. (1) și la măsurile adoptate în vederea realizării acestui obiectiv.

    Textul în documentul-sursă ↗
15. 15
    Sursa 15: HG 877/2024 — recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologiceNormă · Art. 3 alin. (1), (4); art. 4 alin. (1)–(2). · forma din 18 iulie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    art. 3 alin. (1), (4); art. 4 alin. (1)–(2)

    Articolul 3 (1) Instituția medico-legală care a realizat analiza toxicologică în vederea constatării prezenței sau absenței substanțelor psihoactive în organism sau a alcoolului în sânge comunică rezultatul acesteia Inspectoratului General al Poliției Române, precum și inspectoratului județean de poliție sau Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, după caz, în funcție de unitatea de poliție din care face parte polițistul rutier care a solicitat efectuarea analizei toxicologice, prin corespondență electronică la adresele de e-mail indicate în cuprinsul cererii de analiză a mostrelor biologice. […] (4) Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Ministerului Sănătății, dezvoltă o platformă informatică dedicată pentru realizarea comunicării între instituțiile medico-legale și unitățile de poliție. De la data operaționalizării platformei informatice, rezultatele analizelor toxicologice se pun la dispoziția unităților de poliție prin intermediul platformei informatice destinate acestui scop. Articolul 4 (1) Serviciul poliției rutiere, în timpul programului normal de lucru, și Inspectoratul General al Poliției Române, inspectoratul județean de poliție sau Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, după caz, în afara programului normal de lucru al serviciilor poliției rutiere, printr-o structură desemnată care asigură serviciul de permanență, informează conducătorul de vehicul cu privire la rezultatul analizei toxicologice realizate în vederea constatării prezenței sau absenței substanțelor psihoactive în organism sau a alcoolului în sânge și cu privire la situația dreptului de a conduce vehicule și, după caz, la obligația de a preda permisul de conducere, după cum urmează: a) rezultatul pozitiv sau negativ se comunică, în termen de cel mult 2 ore de la primirea acestuia, prin mesaj electronic la adresa de e-mail sau prin SMS la numărul de telefon indicate de conducătorul de vehicul și consemnate în procesul-verbal întocmit potrivit modelului prevăzut, după caz, în anexa nr. 1G sau nr. 1H la Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, cu modificările și completările ulterioare. În cazul unui rezultat pozitiv, conducătorul de vehicul are obligația de a preda sau de a expedia prin servicii de curierat permisul de conducere de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile de la primirea mesajului, la orice structură de poliție rutieră; b) rezultatul negativ se expediază, în termen de cel mult 12 ore de la primirea acestuia, prin servicii de curierat la adresa de corespondență indicată de acesta ori, în lipsa indicării acesteia, la adresa de domiciliu sau, atunci când are stabilită reședința sau rezidența, la adresa de reședință sau de rezidență, în situația în care conducătorul de vehicul nu a indicat o adresă de e-mail sau un număr de telefon. (2) În cazul în care prin rezultatul analizei toxicologice s-a stabilit prezența de substanțe psihoactive în organism sau a alcoolului în sânge și conducătorul de vehicul nu a indicat o adresă de e-mail sau un număr de telefon pentru comunicare, în termen de cel mult 8 ore de la primirea rezultatului, conducătorul de vehicul este căutat la adresa de domiciliu sau, atunci când are stabilită reședința sau rezidența, la adresa de reședință sau de rezidență de către un polițist și este informat personal, sub semnătură, cu privire la suspendarea dreptului de a conduce vehicule și la obligația de a preda permisul de conducere. Cu această ocazie, permisul de conducere este ridicat de către polițist pe bază de proces-verbal și predat serviciului poliției rutiere competent.

    Textul în documentul-sursă ↗
16. 16
    Sursa 16: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 337. · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art.337

    Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

    Textul în documentul-sursă ↗
17. 17
    Sursa 17: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 336^1 alin. (1)–(3). · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art.336^1 alin.(1) și (3)

    (1) Fapta conducătorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substanțe psihoactive, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea mostrelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (3) Nu constituie infracțiune consumul de substanțe psihoactive după producerea accidentului de circulație și până la recoltarea mostrelor biologice, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care administrarea acestora este impusă de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.

    Textul în documentul-sursă ↗
18. 18
    Sursa 18: Legea 172/2024 — modificările relevante ale Codului penalLege · Art. III pct. 3–4. · forma din 31 mai 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. III pct. 3–4: art. 83 alin. (2^1) și art. 336 CP

    3. La articolul 83, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins: (2^1) Nu se poate dispune amânarea pedepsei în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 335 și 336. 4. Articolul 336 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 336 Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere. (3) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

    Textul în documentul-sursă ↗
19. 19
    Sursa 19: Codul penal — Legea nr. 286/2009Lege · Art. 3–4; art. 336, adnotările relevante. · forma din 23 iulie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    art. 4

    Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.336 alin.(1) și (2)

    (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.3

    Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare.

    Textul în documentul-sursă ↗
20. 20
    Sursa 20: Ordinul ministrului sănătății 5870/2024 — aprobarea normelor toxicologiceNormă · Art. 1–3, coroborat cu normele aprobate. · forma din 14 ianuarie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    art. 1–3

    Articolul 1 Se aprobă Normele metodologice privind stabilirea prezenței în organism a substanțelor psihoactive în instituțiile medico-legale autorizate, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Stabilirea prezenței în organism a substanțelor psihoactive se realizează din mostrele biologice prelevate în condițiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 877/2024 pentru aprobarea Normelor privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice în vederea stabilirii îmbibației de alcool în sânge sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, precum și de punere în aplicare a art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranței rutiere și pentru modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006. Articolul 3 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României Partea I.

    Textul în documentul-sursă ↗
21. 21
    Sursa 21: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art. 97–100 și art. 178 alin. (4).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 5 extrase citate

    art. 178 alin. (1)–(5) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) După efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluările și opinia expertului sunt consemnate într-un raport. (2) Când sunt mai mulți experți se întocmește un singur raport de expertiză. Opiniile separate se motivează în același raport. (3) Raportul de expertiză se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei. (4) Raportul de expertiză cuprinde: a) partea introductivă, în care se arată organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele și prenumele expertului, obiectivele la care expertul urmează să răspundă, data la care a fost efectuată, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată, dovada încunoștințării părților, dacă au participat la aceasta și au dat explicații în cursul expertizei, data întocmirii raportului de expertiză; b) partea expozitivă prin care sunt descrise operațiile de efectuare a expertizei, metodele, programele și echipamentele utilizate; c) concluziile, prin care se răspunde la obiectivele stabilite de organele judiciare, precum și orice alte precizări și constatări rezultate din efectuarea expertizei, în legătură cu obiectivele expertizei. (5) În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 100 alin. (1)–(4) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. (2) În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; d) proba este imposibil de obținut; e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; f) administrarea probei este contrară legii.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 97 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. (2) Proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace: a) declarațiile suspectului sau ale inculpatului; b) declarațiile persoanei vătămate; c) declarațiile părții civile sau ale părții responsabile civilmente; d) declarațiile martorilor; e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă; f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege. (3) Procedeul probatoriu este modalitatea legală de obținere a mijlocului de probă.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 99 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 98 · forma extrasului din 13 iunie 2026

    Constituie obiect al probei: a) existența infracțiunii și săvârșirea ei de către inculpat; b) faptele privitoare la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă; c) faptele și împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii; d) orice împrejurare necesară pentru justa soluționare a cauzei.

    Textul în documentul-sursă ↗
22. 22
    Sursa 22: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităLege · Art. 172 alin. (3), art. 177–181.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 6 extrase citate

    art. 172 alin. (1)–(12) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert. (2) Expertiza se dispune, în condițiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanță motivată, iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin încheiere motivată. (3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor și împrejurărilor supuse evaluării și a obiectivelor care trebuie lămurite de expert. (4) Expertiza poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii. (5) Expertiza și examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituțiilor medico-legale. (6) Ordonanța organului de urmărire penală sau încheierea instanței prin care se dispune efectuarea expertizei trebuie să indice faptele sau împrejurările pe care expertul trebuie să le constate, să le clarifice și să le evalueze, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în care trebuie efectuată expertiza, precum și instituția ori experții desemnați. (7) În domeniile strict specializate, dacă pentru înțelegerea probelor sunt necesare anumite cunoștințe specifice sau alte asemenea cunoștințe, instanța ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialiști care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Dispozițiile relative la audierea martorului sunt aplicabile în mod corespunzător. (8) La efectuarea expertizei pot participa experți independenți autorizați, numiți la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali. (9) Când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanță efectuarea unei constatări. (10) Constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. (11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare. (12) După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 177 alin. (1)–(6) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) Organul de urmărire penală sau instanța de judecată, când dispune efectuarea unei expertize, fixează un termen la care sunt chemate părțile, subiecții procesuali principali, precum și expertul, dacă acesta a fost desemnat. (2) La termenul fixat se aduce la cunoștința procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali și a expertului obiectul expertizei și întrebările la care expertul trebuie să răspundă și li se pune în vedere că au dreptul să facă observații cu privire la aceste întrebări și că pot cere modificarea sau completarea lor. De asemenea, după caz, sunt indicate expertului obiectele pe care urmează să le analizeze. (3) Expertul este înștiințat cu privire la faptul că are obligația de a analiza obiectul expertizei, de a indica cu exactitate orice observație sau constatare și de a expune o opinie imparțială cu privire la faptele sau împrejurările evaluate, în conformitate cu regulile științei și expertizei profesionale. (4) Părțile și subiecții procesuali principali sunt încunoștințați că au dreptul să ceară numirea câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei. (5) După examinarea obiecțiilor și cererilor făcute de părți, de subiecții procesuali principali și expert, organul de urmărire penală sau instanța de judecată pune în vedere expertului termenul în care urmează a fi efectuată expertiza, încunoștințându-l totodată dacă la efectuarea acesteia urmează să participe părțile sau subiecții procesuali principali. (6) Atunci când expertiza urmează să fie efectuată de o instituție medico-legală, de un laborator de expertiză criminalistică sau de orice institut de specialitate, sunt aplicabile dispozițiile art. 173 alin. (3), nefiind necesară prezența expertului în fața organului judiciar.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 178 alin. (1)–(5) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) După efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluările și opinia expertului sunt consemnate într-un raport. (2) Când sunt mai mulți experți se întocmește un singur raport de expertiză. Opiniile separate se motivează în același raport. (3) Raportul de expertiză se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei. (4) Raportul de expertiză cuprinde: a) partea introductivă, în care se arată organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele și prenumele expertului, obiectivele la care expertul urmează să răspundă, data la care a fost efectuată, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată, dovada încunoștințării părților, dacă au participat la aceasta și au dat explicații în cursul expertizei, data întocmirii raportului de expertiză; b) partea expozitivă prin care sunt descrise operațiile de efectuare a expertizei, metodele, programele și echipamentele utilizate; c) concluziile, prin care se răspunde la obiectivele stabilite de organele judiciare, precum și orice alte precizări și constatări rezultate din efectuarea expertizei, în legătură cu obiectivele expertizei. (5) În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 179 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) În cursul urmăririi penale sau al judecății, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului. (2) Dacă expertiza a fost efectuată de o instituție medico-legală, institut sau laborator de specialitate, instituția va desemna un expert, dintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, ce urmează a fi audiat de către organul de urmărire penală sau de instanță. (3) Audierea expertului se efectuează potrivit dispozițiilor privitoare la audierea martorilor.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 180 alin. (1)–(2) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) Când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficiență nu poate fi suplinită prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către același expert. Când nu este posibilă desemnarea aceluiași expert, se dispune efectuarea unei alte expertize de către un alt expert. (2) Când expertiza a fost efectuată în cadrul instituției medico-legale, unui institut sau laborator de specialitate, organul de urmărire penală sau instanța se adresează instituției respective în vederea efectuării suplimentului de expertiză.

    Textul în documentul-sursă ↗

    art. 181 alin. (1)–(2) · forma extrasului din 13 iunie 2026

    (1) Organul de urmărire penală sau instanța dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori între conținutul și concluziile raportului de expertiză există contradicții, iar aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului. (2) Când organul de urmărire penală sau instanța de judecată dispune efectuarea unei noi expertize de către o instituție medico-legală, aceasta este efectuată de o comisie, în condițiile legii.

    Textul în documentul-sursă ↗
23. 23
    Sursa 23: Legea 200/2023 — art. 336 și introducerea art. 336^1 Cod penalLege · Art. I pct. 8: art. 336^1. · forma din 5 iulie 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. I pct. 8: art. 336^1 alin. (1)–(3) CP

    Articolul 336^1 Consumul de alcool sau de alte substanțe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulație (1) Fapta conducătorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substanțe psihoactive, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea mostrelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) efectuează transport public de persoane, transport de mărfuri periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. (3) Nu constituie infracțiune consumul de substanțe psihoactive după producerea accidentului de circulație și până la recoltarea mostrelor biologice, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care administrarea acestora este impusă de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.

    Textul în documentul-sursă ↗