Părăsirea locului accidentului: condiții și excepții de verificat
Plecarea de la loc, mutarea vehiculului și obligațiile de anunțare trebuie analizate separat. Excepțiile legale sunt condiționate; noțiunea penală de rănire nu autorizează autodiagnosticul ori plecarea pe baza unei presupuneri. [1] [2] [4] [13]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 9 minute
- CATEGORIE
- Dosarul penal
Cuprins · 13 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 021. Obligațiile imediate nu așteaptă încadrarea penală
- 032. Ce trebuie verificat pentru articolul 338 alin. (1)
- 043. Rănirea, autorănirea și evenimentul intenționat
- 054. Excepțiile legale au condiții precise
- 065. Mutarea vehiculului și ștergerea urmelor sunt o problemă distinctă
- 076. Cum se organizează probele fără a le modifica
- 087. „Imediat” nu înseamnă un număr fix de minute
- 098. Ce stabilesc hotărârile și ce rămâne individual
- 10Termene și repere
- 11Lista ta de pași
- 12Întrebări frecvente
- 13Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane implicate în evenimente rutiere în România, care urmăresc probele privind substanțe psihoactive ori condițiile art. 338 din Codul penal.
Nu stabilește vinovăția, influența unei substanțe asupra unei persoane, leziunile, zilele de îngrijiri, tratamentul, sancțiunea sau despăgubirea individuală.
Nu furnizează intervale de eliminare, praguri de consum sigur, metode de evitare a testării ori instrucțiuni de părăsire, rearanjare sau ștergere a probelor.
1. Obligațiile imediate nu așteaptă încadrarea penală
Dacă accidentul a produs decesul ori rănirea unei persoane, Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice impune anunțarea imediată a poliției; persoana care cunoaște evenimentul trebuie să anunțe poliția și să apeleze 112. Conducătorul implicat nu părăsește locul și nu alterează urmele, în condițiile normelor aplicabile. Obligația nu este rezervată celui care se consideră vinovat. [1]
Nu stabili singur că „nu există rănire” pentru că persoana vorbește, merge sau spune că este bine. Când există persoane rănite ori o suspiciune legată de starea lor, comunică faptele serviciilor de urgență și poliției. Îndrumarea de siguranță nu este o concluzie medicală și nu decide elementele unei infracțiuni. [1] [20]
Pașii de urgență sunt dezvoltați în Ce fac imediat după un accident rutier: traseul potrivit situației și Accident cu persoane rănite: autorități, documente și primele demersuri. Prezentul ghid explică distincțiile juridice, nu oferă o strategie de plecare sau de rearanjare a locului.
2. Ce trebuie verificat pentru articolul 338 alin. (1)
Art. 338 alin. (1) din Codul penal privește părăsirea locului fără încuviințarea poliției ori procurorului care cercetează locul faptei, de către conducătorul implicat, instructorul aflat în instruire sau examinatorul aflat la proba practică. Cadrul de pedeapsă indicat de text este închisoarea de la 2 la 7 ani; nu este predicția unei sentințe pentru o anumită persoană. [2]
Noțiunea rutieră de accident presupune cumulativ producerea pe un drum deschis circulației publice ori originea într-un asemenea loc, rezultatul indicat de lege și implicarea a cel puțin unui vehicul în mișcare. Pentru analiza penală se adaugă textul art. 338 și interpretările obligatorii relevante. Definiția rutieră, luată izolat, nu trebuie folosită pentru a ignora excepția privind numai pagube materiale. [3] [2] [7]
A fi implicat nu înseamnă automat a fi vinovat de producerea accidentului. Nici stabilirea ulterioară a lipsei culpei pentru coliziune nu dispensează automat de verificarea conduitei de după eveniment. Existența elementelor și a formei de vinovăție se examinează pe probe. [2] [14] [15]
O explicație precum „nu am observat impactul” trebuie analizată împreună cu împrejurările dovedite, nu acceptată ori respinsă numai ca formulă. Ce a văzut și a cunoscut persoana, momentul plecării și comunicările reale pot conta. Ghidul nu deduce dintr-o fotografie că există intenție penală. [14] [15]
3. Rănirea, autorănirea și evenimentul intenționat
În Decizia nr. 5/2018 (hotărâre prealabilă), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a explicat noțiunea de rănire relevantă pentru premisa art. 338 alin. (1): leziuni ori afectarea sănătății pentru care este necesară cel puțin o zi de îngrijiri medicale, sau una dintre urmările prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. a), c), d), e). Nu se omite această a doua categorie și nu se confundă zilele medico-legale cu spitalizarea ori concediul medical. Stabilirea medicală nu se face pe baza acestui ghid. [4]
Această dezlegare privește evaluarea juridică a probelor. Nu este o regulă care permite șoferului să calculeze pe loc „zero zile” și să plece. Conservarea locului și anunțarea se raportează la situația reală, iar constatările medicale și analiza penală vin pe calea legală. [4] [1] [20]
Decizia nr. 8/2019 privește o situație strictă: singura persoană rănită este conducătorul singurului autovehicul implicat. ÎCCJ a exclus autorănirea din premisa analizată în acea ipoteză. Regula nu se extinde automat unui accident cu pasageri, alte persoane rănite ori alte vehicule. [5]
Decizia nr. 188/2025 privește evenimentele produse din culpă sau fără vinovăție, nu folosirea intenționată a vehiculului pentru a ucide ori răni. Este o delimitare a premisei art. 338, nu o imunitate pentru violență intenționată. Intenția referitoare la agresiune se separă și de intenția eventualei plecări de la loc. [6] [19]
4. Excepțiile legale au condiții precise
Art. 338 alin. (3) enumeră situațiile în care plecarea nu constituie această infracțiune. Ele nu sunt permisiuni generale de a ignora poliția, urmele sau nevoile persoanelor rănite. [7] [9] [10] [11]
| Situație prevăzută de text | Condițiile care trebuie păstrate | Ce nu este suficient |
|---|---|---|
| Numai pagube materiale | În fapt există exclusiv pagube materiale; se verifică obligațiile rutiere distincte | Presupunerea șoferului că nimeni nu ar putea fi rănit |
| Transportul persoanelor rănite de către conducător | Lipsesc alte mijloace; transport la cea mai apropiată unitate aptă să acorde asistența necesară; identitatea și numărul vehiculului sunt declarate și consemnate în registrul special; revenire imediată | Simpla afirmație „am mers la spital” ori întoarcerea târzie |
| Vehicul cu regim de circulație prioritară | Anunțarea de îndată a poliției; prezentarea la unitatea competentă după terminarea misiunii | Folosirea etichetei de vehicul prioritar fără condițiile normei |
| Victima părăsește locul | Conducătorul anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție | Numai plecarea victimei, fără anunțare |
Tabelul este o prezentare a textului, nu o recomandare de transport ori de plecare. Pentru intervenția concretă urmează indicațiile autorităților și serviciilor de urgență. Nu presupune că acceptul unui pasager, al celeilalte persoane implicate ori al unui martor înlocuiește încuviințarea autorității competente. [1] [2] [9] [10] [11]
În ipoteza numai pagubelor materiale, art. 79 din OUG nr. 195/2002 prevede scoaterea vehiculelor în afara carosabilului sau deplasarea cât mai aproape de bordură ori de acostament, cu semnalizare, dacă starea lor permite, și prezentarea la poliție în cel mult 24 de ore, cu excepțiile legale privind amiabila și avarierea exclusiv a propriului vehicul în condițiile asigurării facultative. Acest termen de 24 de ore nu înlocuiește anunțarea imediată pentru accidentele cu victime. [8] [1]
5. Mutarea vehiculului și ștergerea urmelor sunt o problemă distinctă
Art. 338 alin. (2) se referă la orice persoană, nu doar la șofer. El privește modificarea locului sau ștergerea urmelor unui accident cu deces ori vătămare, fără acordul echipei de cercetare. Textul prevede aceeași pedeapsă ca alin. (1), dar conduita și condițiile trebuie identificate separat. [12]
ÎCCJ, prin Decizia nr. 22/2022, a stabilit că modificarea locului include și schimbarea poziției vehiculului implicat. În motivare, Curtea examinează protejarea cercetării accidentului și respinge reducerea regulii la situații în care mutarea ar indica un alt loc al coliziunii. Acea teză restrictivă apare între opiniile prezentate, dar nu reprezintă soluția adoptată. [13] [17]
Hotărârea discută și excepțiile legale care implică deplasarea vehiculului, precum transportul în condițiile stricte prevăzute de text. Nu trebuie însă dedusă o excepție nouă, generală, din comoditate sau din dorința de a face fotografii mai clare. Nu reconstitui scena, nu repoziționa obiecte și nu șterge înregistrări. Conduita reală și eventualul acord al echipei competente trebuie documentate. [13] [1] [16]
Regula privind mutarea după un accident cu victime se separă de obligația rutieră privind eliberarea carosabilului la accidentele numai cu pagube materiale. Nu sunt două instrucțiuni interschimbabile. [1] [8] [12]
6. Cum se organizează probele fără a le modifica
O cronologie utilă poate cuprinde momentul impactului, oprirea, persoanele observate, comunicările cu poliția sau cu 112, eventuala plecare a victimei, orice deplasare și revenirea. Atașează sursa fiecărei informații: act, înregistrare, mesaj ori observație proprie. Este un instrument de lucru, nu o probă cu valoare prestabilită. [14] [16]
Păstrează înregistrările originale, fotografiile realizate fără alterarea locului și datele martorilor obținute legitim. Pentru o încuviințare invocată, contează cine a dat-o, în ce calitate, când și pentru ce; nu înlocui aceste elemente cu o presupunere. Documentele medicale și cele ale poliției se solicită și se folosesc prin procedura legală, în condițiile accesului la dosar. [1] [2] [14] [16]
Dacă se discută transportul rănitului, verificarea privește toate condițiile textului, inclusiv documentarea la unitatea sanitară și revenirea. Dacă se invocă plecarea victimei, verifică distinct dovada anunțării imediate. Un singur act care arată prezentarea ulterioară la poliție nu stabilește, prin el însuși, întreaga cronologie. [9] [11] [14]
Când se formulează obiecții, distinge între ce ai observat și ce ai aflat din acte. Nu completa lipsurile prin declarații coordonate ori explicații inventate. Pentru drepturile la declarație și depunerea probelor, vezi Declarații, acces la dosar și depunerea probelor de către victimă și Drepturile șoferului cercetat după accident și rolul apărării. [14] [16]
7. „Imediat” nu înseamnă un număr fix de minute
Normele folosesc, după caz, „imediat” ori „de îndată”. Nu există un interval fix în care plecarea, întoarcerea sau anunțarea ar fi garantat permisă. Cronologia și împrejurările se verifică în raport cu obligația concretă. [1] [9] [10] [11]
Nici revenirea voluntară nu dovedește automat că o plecare anterioară a fost legală. Ea trebuie situată în fapte și în eventualele condiții ale excepției aplicabile. De asemenea, faptul că o victimă a plecat nu înseamnă că șoferul nu mai trebuie să anunțe. [2] [9] [11] [14]
Termenul de 24 de ore pentru numai pagube materiale este diferit de aceste obligații. Nu aștepta a doua zi pentru a lămuri cu autoritățile un accident cu persoane rănite ori o situație în care starea lor este incertă. [1] [8] [20]
8. Ce stabilesc hotărârile și ce rămâne individual
Cele patru dezlegări ÎCCJ analizate aici clarifică noțiuni: rănirea, ipoteza îngustă a autorănirii, caracterul accidental al evenimentului și includerea mutării vehiculului în modificarea locului. Ele nu stabilesc automat vinovăția cititorului și nu sunt patru hotărâri individuale noi de condamnare ori achitare. [4] [5] [6] [13]
Data faptei, norma aplicabilă și publicarea interpretării trebuie identificate; o hotărâre interpretativă nu este, singură, o procedură de redeschidere a unui dosar definitiv. Acest ghid nu calculează o sancțiune și nu apreciază retrospectiv ce putea observa un conducător într-un caz necunoscut. [18] [14]
Pentru situația în care alt conducător pleacă, Celălalt șofer pleacă sau refuză să-mi dea datele: ce informații păstrez explică primele demersuri. Păstrează separarea dintre răspunderea penală pentru conduita de după accident, stabilirea răspunderii pentru coliziune și cererea de despăgubiri; una nu se deduce automat din eticheta celeilalte. [2] [12] [14]
Termene și repere procedurale
- Interval
Imediat ori de îndată, potrivit obligației aplicabile
- De când începe
Producerea ori cunoașterea accidentului și ipoteza concretă a normei.
- Cum se aplică
Nu se atribuie un număr universal de minute expresiei legale.
- Consecințe
Conduita se examinează potrivit art. 77 și art. 338; nu rezultă automat o concluzie individuală.
Art. 338 alin. (3) lit. b)–d) are condiții și obligații proprii.
Nu se substituie cu termenul de 24 de ore pentru accidentele cu numai pagube materiale.
- Interval
Cel mult 24 de ore
- De când începe
Producerea evenimentului rutier cu numai pagube materiale.
- Cum se aplică
Reperul este producerea, conform art. 79 alin. (1) lit. b).
- Consecințe
Este o obligație rutieră distinctă; excluderea art. 338 nu înseamnă lipsa tuturor obligațiilor.
Excepțiile din art. 79 alin. (2) se aplică numai în condițiile lor.
Nu se aplică drept termen de anunțare pentru accidentul cu victime.
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Dacă nu am provocat accidentul, pot considera că nu am obligații?
Victima spune că este bine și pleacă. Dispare obligația mea?
O zi de îngrijiri este singurul rezultat relevant?
Nu. Decizia ÎCCJ nr. 5/2018 include și rezultatele prevăzute la art. 194 alin. (1) lit. a), c), d) și e). Nu se oferă aici un calcul medico-legal. [4]
Mutarea mașinii nu contează dacă nu șterg alte urme?
De reținut
Arată cele 16 idei principale ale ghidului
Art. 338 alin. (1) privește persoanele și lipsa încuviințării expres prevăzute.
Decizia ÎCCJ nr. 5/2018 (hotărâre prealabilă) include cel puțin o zi de îngrijiri medicale ori celelalte urmări expres indicate.
Decizia ÎCCJ nr. 8/2019 privește șoferul singurului autovehicul implicat, când el este singura persoană rănită.
Excepția transportului impune lipsa altor mijloace, unitatea aptă apropiată, identificare consemnată și revenire imediată.
Excepția vehiculului prioritar are obligații de anunțare și prezentare.
Plecarea victimei impune anunțarea imediată de către conducător.
Art. 338 alin. (2) poate privi orice persoană și are condiții proprii.
Opinia restrictivă prezentată în sesizare nu este soluția adoptată de ÎCCJ în Decizia nr. 22/2022.
Șoferul pleacă sau refuză să ofere datele: ce informații păstrez
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 6 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăForma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
OUG 195/2002, art. 77 alin. (2)Orice persoană care este implicată sau are cunoștință de producerea unui accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, precum și în situația în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este obligată să anunțe de îndată poliția și să apeleze numărul național unic pentru apeluri de urgență 112, existent în rețelele de telefonie din România.
Textul în documentul-sursă ↗OUG 195/2002, art. 77 alin. (3)Este interzis oricărei persoane să schimbe poziția vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să șteargă urmele accidentului fără încuviințarea poliției care cercetează accidentul.
Textul în documentul-sursă ↗OUG 195/2002, art. 77 alin. (1)Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea unei persoane este obligat să ia măsuri de anunțare imediată a poliției, să nu modifice sau să șteargă urmele accidentului și să nu părăsească locul faptei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.338 alin.(1) și (2)(1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulație, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a șterge urmele accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la fața locului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăForma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.75, teza introductivă și lit.a)–c)Accidentul de circulație este evenimentul care întrunește cumulativ următoarele condiții: a) s-a produs pe un drum deschis circulației publice ori și-a avut originea într-un asemenea loc; b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale; c) în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: ÎCCJ, Decizia nr. 5 din 28 februarie 2018 — noțiunea de rănire în art. 338 alin. (1) Cod penalTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitivul Deciziei nr. 5 din 28 februarie 2018În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infracțiunea de părăsire a locului accidentului, stabilește că termenul de rănire prevăzut de art. 75 lit. b) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, se interpretează în sensul de „leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, a căror gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale (cel puțin o zi) ori printr-una din urmările prevăzute de art. 194 alin. (1) lit. a), c), d) și e) din Codul penal“.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: ÎCCJ, Decizia nr. 8 din 21 martie 2019 — autorănirea conducătorului unicului autovehiculTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
dispozitivul Deciziei nr. 8 din 21 martie 2019Stabilește că rănirea uneia sau mai multor persoane prevăzută de art. 75 lit. b) din OUG nr. 195/2002, cuprinsă în definiția accidentului de circulație, ca situație premisă a infracțiunii de părăsire a locului accidentului prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, nu are în vedere și autorănirea, când singura persoană rănită este însuși conducătorul singurului autovehicul implicat în accident.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: ÎCCJ, Decizia nr. 188 din 19 mai 2025 — accidentul de circulație și intențiaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Par.92 · forma extrasului din 10 iunie 2025În sensul acestei interpretări sunt și considerentele Deciziei nr. 5 din 28 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 24 aprilie 2018, prin care s-a stabilit că este important să nu se facă o confuzie între elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal, care constă în părăsirea fără încuviințare a locului accidentului și care se comite cu intenție directă sau indirectă, pe de o parte, iar, pe de altă parte, producerea accidentului de circulație, care constituie situația premisă a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal și care, întotdeauna, are loc din culpă sau fără vinovăție.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv · forma extrasului din 10 iunie 2025În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal, noțiunea de „accident de circulație“ la care se referă prevederile art. 75 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizează exclusiv evenimentele rutiere produse din culpă sau fără vinovăție.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv, obligativitate · forma extrasului din 10 iunie 2025Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.338 alin.(3), toate cele patru excepții(3) Nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când: a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale; b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului; c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare; d) victima părăsește locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăForma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
OUG 195/2002, art. 79 alin. (1), partea introductivă și lit. a)–b)Conducătorii de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia au rezultat numai avarierea vehiculelor și/sau alte pagube materiale sunt obligați: a) să scoată imediat vehiculele în afara părții carosabile ori, dacă starea vehiculelor nu permite acest lucru, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezența; b) să se prezinte la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare.
Textul în documentul-sursă ↗OUG 195/2002, art. 79 alin. (2)Se exceptează de la obligațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)*): a) conducătorii vehiculelor care încheie o constatare amiabilă de accident, în condițiile legii; b) conducătorul de vehicul care deține o asigurare facultativă de avarii auto, iar accidentul de circulație a avut ca rezultat numai avarierea propriului vehicul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.338 alin.(3), toate cele patru excepții(3) Nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când: a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale; b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului; c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare; d) victima părăsește locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.338 alin.(3), toate cele patru excepții(3) Nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când: a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale; b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului; c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare; d) victima părăsește locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.338 alin.(3), toate cele patru excepții(3) Nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când: a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale; b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului; c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare; d) victima părăsește locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art.338 alin.(1) și (2)(1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulație, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a șterge urmele accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la fața locului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: ÎCCJ — Decizia 22 din 4 mai 2022: modificarea locului accidentuluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Dispozitiv — modificarea stării locului accidentuluiÎn interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (2) din Codul penal privind infracțiunea de părăsire a locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia, „fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație“.
Textul în documentul-sursă ↗Secțiunea XII.2 — excepțiile privind schimbarea poziției vehicululuiAstfel, art. 338 alin. (3) din Codul penal prevede expres că părăsirea locului accidentului nu constituie infracțiune, printre altele, b) în ipoteza în care conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului și c) în ipoteza în care conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare. Se observă că ambele ipoteze implică schimbarea poziției autovehiculului. Argumentul potrivit căruia cauzele de excludere operează doar în cazul infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal nu este valid, de vreme ce, de exemplu, în ipoteza de la lit. b), anterior citată, referința la art. 338 alin. (2) din Codul penal este evidentă și exclusivă, deoarece doar la art. 338 alin. (2) din Codul penal situația premisă expresă din textul de incriminare implică un accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 5 extrase citate
Art. 100 alin. (1)–(4) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. (2) În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; d) proba este imposibil de obținut; e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; f) administrarea probei este contrară legii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 97 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. (2) Proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace: a) declarațiile suspectului sau ale inculpatului; b) declarațiile persoanei vătămate; c) declarațiile părții civile sau ale părții responsabile civilmente; d) declarațiile martorilor; e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă; f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege. (3) Procedeul probatoriu este modalitatea legală de obținere a mijlocului de probă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 103 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. (2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. (3) Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 99 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 98 · forma extrasului din 13 iunie 2026Constituie obiect al probei: a) existența infracțiunii și săvârșirea ei de către inculpat; b) faptele privitoare la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă; c) faptele și împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii; d) orice împrejurare necesară pentru justa soluționare a cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art.338 alin.(3), toate cele patru excepții(3) Nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când: a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale; b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului; c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare; d) victima părăsește locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Textul în documentul-sursă ↗Art.338 alin.(1) și (2)(1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulație, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a șterge urmele accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la fața locului.
Textul în documentul-sursă ↗Art.16 alin.(4) și (6)(4) Fapta este săvârșită din culpă, când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; b) nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă. (6) Fapta constând într-o acțiune sau inacțiune constituie infracțiune când este săvârșită cu intenție. Fapta comisă din culpă constituie infracțiune numai când legea o prevede în mod expres.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură penală — forma printabilă a Portalului, dată completă de consolidare nestabilităTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 100 alin. (1)–(4) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge și administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere. (2) În cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când: a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probațiunii din cauză; b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; d) proba este imposibil de obținut; e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățită; f) administrarea probei este contrară legii.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 97 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) Constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. (2) Proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace: a) declarațiile suspectului sau ale inculpatului; b) declarațiile persoanei vătămate; c) declarațiile părții civile sau ale părții responsabile civilmente; d) declarațiile martorilor; e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă; f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege. (3) Procedeul probatoriu este modalitatea legală de obținere a mijlocului de probă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 99 alin. (1)–(3) · forma extrasului din 13 iunie 2026(1) În acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 98 · forma extrasului din 13 iunie 2026Constituie obiect al probei: a) existența infracțiunii și săvârșirea ei de către inculpat; b) faptele privitoare la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă; c) faptele și împrejurările de fapt de care depinde aplicarea legii; d) orice împrejurare necesară pentru justa soluționare a cauzei.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: ÎCCJ — Decizia 22 din 4 mai 2022: modificarea locului accidentuluiTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Dispozitiv — modificarea stării locului accidentuluiÎn interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (2) din Codul penal privind infracțiunea de părăsire a locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia, „fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație“.
Textul în documentul-sursă ↗Secțiunea XII.2 — excepțiile privind schimbarea poziției vehicululuiAstfel, art. 338 alin. (3) din Codul penal prevede expres că părăsirea locului accidentului nu constituie infracțiune, printre altele, b) în ipoteza în care conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului și c) în ipoteza în care conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare. Se observă că ambele ipoteze implică schimbarea poziției autovehiculului. Argumentul potrivit căruia cauzele de excludere operează doar în cazul infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal nu este valid, de vreme ce, de exemplu, în ipoteza de la lit. b), anterior citată, referința la art. 338 alin. (2) din Codul penal este evidentă și exclusivă, deoarece doar la art. 338 alin. (2) din Codul penal situația premisă expresă din textul de incriminare implică un accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul penal — Legea nr. 286/2009Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
art. 4Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.
Textul în documentul-sursă ↗Art.338 alin.(3), toate cele patru excepții(3) Nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când: a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale; b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului; c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare; d) victima părăsește locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Textul în documentul-sursă ↗Art.338 alin.(1) și (2)(1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviințarea poliției sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulație, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a șterge urmele accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la fața locului.
Textul în documentul-sursă ↗Art.3Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: ÎCCJ, Decizia nr. 188 din 19 mai 2025 — accidentul de circulație și intențiaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Par.92 · forma extrasului din 10 iunie 2025În sensul acestei interpretări sunt și considerentele Deciziei nr. 5 din 28 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 24 aprilie 2018, prin care s-a stabilit că este important să nu se facă o confuzie între elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal, care constă în părăsirea fără încuviințare a locului accidentului și care se comite cu intenție directă sau indirectă, pe de o parte, iar, pe de altă parte, producerea accidentului de circulație, care constituie situația premisă a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal și care, întotdeauna, are loc din culpă sau fără vinovăție.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv · forma extrasului din 10 iunie 2025În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal, noțiunea de „accident de circulație“ la care se referă prevederile art. 75 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizează exclusiv evenimentele rutiere produse din culpă sau fără vinovăție.
Textul în documentul-sursă ↗Dispozitiv, obligativitate · forma extrasului din 10 iunie 2025Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicatăForma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
OUG 195/2002, art. 77 alin. (2)Orice persoană care este implicată sau are cunoștință de producerea unui accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, precum și în situația în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este obligată să anunțe de îndată poliția și să apeleze numărul național unic pentru apeluri de urgență 112, existent în rețelele de telefonie din România.
Textul în documentul-sursă ↗OUG 195/2002, art. 77 alin. (3)Este interzis oricărei persoane să schimbe poziția vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să șteargă urmele accidentului fără încuviințarea poliției care cercetează accidentul.
Textul în documentul-sursă ↗OUG 195/2002, art. 77 alin. (1)Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea unei persoane este obligat să ia măsuri de anunțare imediată a poliției, să nu modifice sau să șteargă urmele accidentului și să nu părăsească locul faptei.
Textul în documentul-sursă ↗