Ce poate face avocatul într-un dosar de accident rutier
Avocatul poate analiza situația, redacta cereri, negocia și asista ori reprezenta persoana în procedurile relevante. Activitățile efectiv asumate depind de contract, de calitatea clientului și de etapa cauzei. Asistența juridică nu înseamnă garantarea despăgubirii sau înlocuirea instanței. [1] [2] [3]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 7 minute
- CATEGORIE
- Avocat și decizie informată
Cuprins · 15 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 021. Cine este persoana asistată și ce urmărește?
- 032. Consultația și analiza actelor
- 043. Relația cu asigurătorul și o posibilă negociere
- 054. Asistența în dosarul penal depinde de calitatea persoanei
- 065. Consultarea dosarului nu este acces nelimitat și instantaneu
- 076. Reprezentarea în procesul civil și rolul probelor
- 087. Tranzacția și renunțarea au limite speciale
- 098. Căile de atac și executarea trebuie discutate separat
- 109. Comunicarea și deciziile clientului
- 1110. Ce nu înseamnă asistența juridică
- 12Termene și repere
- 13Lista ta de pași
- 14Întrebări frecvente
- 15Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane care stabilesc serviciile juridice necesare după accident
Clienți care vor să înțeleagă etapele și limitele mandatului
Catalogul comercial al unui avocat determinat
Consultanță asupra unei tranzacții sau unui mandat individual
Prezentare exhaustivă a dosarului penal, tuturor termenelor ori procedurii de executare
1. Cine este persoana asistată și ce urmărește?
Același accident poate privi un șofer cercetat penal, o persoană rănită, o rudă a unei persoane decedate sau proprietarul unui bun. Spune clar cine cere asistență și pentru ce problemă. Legea permite asistența și reprezentarea în raporturi diferite; mandatul concret nu rezultă numai din expresia „dosar de accident”. [4] [5]
Nu presupune că avocatul unui șofer apără automat și interesele pasagerilor ori ale tuturor rudelor. Regulile conflictelor se aplică și când persoanele au un interes comun aparent. [6] [7]
2. Consultația și analiza actelor
Într-o etapă de analiză, avocatul poate compara relatarea cu actele, identifica procedurile posibile, explica probele lipsă și discuta riscurile. Consultația și redactarea de cereri sunt activități profesionale distincte de reprezentarea la un termen. [1]
O opinie serioasă este legată de informațiile disponibile. Spune ce nu cunoști și arată inclusiv documentele nefavorabile; lipsurile nu se repară prin certitudini presupuse. Avocatul trebuie să ofere o opinie onestă, nu numai răspunsul pe care clientul speră să îl audă. [8]
Poți cere să fie delimitate analiza preliminară, actele suplimentare necesare și un eventual mandat ulterior. Nu orice primă discuție acoperă redactarea tuturor cererilor. [9]
3. Relația cu asigurătorul și o posibilă negociere
În limitele convenite, avocatul poate pregăti cererea, centraliza actele relevante, analiza un răspuns și susține poziția clientului în discuțiile cu o societate. Acestea sunt exemple de activități pe care le poate prelua, nu servicii atribuite automat oricărui avocat. [4] [1] [2]
La momentul potrivit poate discuta o soluție amiabilă sau o cale alternativă legală. O negociere presupune evaluarea propunerii, a pierderilor documentate și a efectelor documentului propus spre semnare, nu doar obținerea unei oferte cât mai repede. [10] [8]
Pentru pașii administrativi detaliați, vezi cererea de despăgubire și oferta, refuzul ori lipsa de răspuns. Avocatul nu devine prin mandat autoritatea care aprobă plata.
4. Asistența în dosarul penal depinde de calitatea persoanei
Pentru suspect sau inculpat, Codul de procedură penală (CPP) prevede drepturi de participare la acte de urmărire penală, cu excepțiile expres indicate, precum și drepturi de apărare în etapele judiciare. Nu orice act poate fi urmărit de avocat în orice condiții. [11] [12]
Pentru persoana vătămată, partea civilă ori partea responsabilă civilmente există reguli proprii privind încunoștințarea, participarea, cererile, memoriile și consultarea actelor. În judecată sunt exceptate drepturile pe care persoana le exercită personal. [13] [14]
Calitatea procesuală și etapa trebuie stabilite înainte de a spune ce demers poate face avocatul. Pentru orientare mai amplă, continuă cu procedura penală și drepturile persoanelor implicate.
5. Consultarea dosarului nu este acces nelimitat și instantaneu
Consultarea poate cuprinde studiul actelor, notarea informațiilor și fotocopii pe cheltuiala clientului. În cursul urmăririi penale, programarea și eventualele restrângeri motivate au condiții legale. După punerea în mișcare a acțiunii penale, restrângerea prevăzută de art. 94 alin. (4) poate dura cel mult 10 zile. Declarațiile persoanei asistate ori reprezentate nu pot fi ascunse avocatului prin această restrângere; pentru procedurile privind măsuri privative sau restrictive de drepturi există regula accesului la întregul material indicat de alin. (7). Drepturile de consultare se aplică în mod corespunzător și părților, și subiecților procesuali principali. Cere să ți se explice accesul obținut în etapa concretă. [32] [15] [16]
Informațiile aflate din dosarul penal sunt supuse obligației de confidențialitate sau secret prevăzute de cod. Existența copiilor nu autorizează publicarea lor pe internet ori transmiterea nediferențiată către persoane străine cauzei. [17]
Faptul că ai avocat nu înlătură orice obligație de prezență: procurorul, judecătorul ori instanța pot aprecia că prezența persoanei este necesară în condițiile codului. [18]
6. Reprezentarea în procesul civil și rolul probelor
În procesul civil, drepturile pot fi exercitate personal sau prin reprezentant, în condițiile legii; există situații în care prezența personală rămâne cerută. Nu prezenta angajarea avocatului ca o condiție universală pentru orice demers civil. [19] [20]
Avocatul poate redacta acte, susține poziția clientului și lucra asupra argumentelor și probelor în limitele mandatului. Întinderea reprezentării în fața aceleiași instanțe poate fi restrânsă expres. [1] [21]
El nu înlocuiește expertul medical sau tehnic și nici organul care decide asupra probei. Expertiza civilă și cea penală au reguli proprii de dispunere și realizare, iar Legea nr. 51/1995 interzice avocatului să îndeplinească funcția de expert în cauza în care este angajat apărător. [30] [31] [33] În procesul penal, cererea de administrare a unei probe este admisă ori respinsă motivat de organul judiciar. Propunerea unei expertize nu garantează admiterea ei sau un anumit rezultat. [22]
Pentru detalii, citește Procedura civilă, taxele și ajutorul public judiciar.
7. Tranzacția și renunțarea au limite speciale
Distinge discutarea unei oferte de dreptul de a încheia un act de dispoziție. În procesul civil, renunțarea la judecată sau la drept, achiesarea și tranzacția au nevoie de mandat special ori de încuviințarea prevăzută de lege. Un mandat obișnuit de reprezentare nu trebuie tratat ca un acord nelimitat asupra acestor acte. [23]
Discută cine aprobă forma finală, ce sume și pretenții acoperă și ce drepturi sunt păstrate. Pentru negocierile din afara procesului trebuie analizate contractul, puterile acordate și actul concret; regula procedurală de mai sus nu este un substitut pentru această analiză. [24] [2]
Nu deduce numai din expresia „se ocupă avocatul” că o ofertă a fost acceptată în numele tău.
8. Căile de atac și executarea trebuie discutate separat
Verifică dacă mandatul și costurile acoperă etapa următoare. Codul de procedură civilă distinge însă între susținerea căii de atac și anumite acte de conservare: avocatul care a asistat ori reprezentat partea la judecată poate efectua, chiar fără mandat, actele și introducerea căii de atac prevăzute de art. 87 alin. (2); susținerea căii de atac cere o nouă împuternicire. [25]
De aceea sunt greșite ambele presupuneri: că avocatul nu poate face niciun act după încheierea etapei sau că vechiul contract acoperă automat tot ceea ce urmează. Clarifică preluarea, comunicările și responsabilitatea pentru pasul urgent. [2] [9]
Asistența în raport cu un executor este o activitate posibilă, dar serviciile efective se stabilesc în mandat. Pentru traseu, vezi plata după hotărâre și executarea. [1]
9. Comunicarea și deciziile clientului
Cere să fie explicate stadiul, alternativele și eventualele consecințe ale unei alegeri. Statutul reglementează informarea rezonabilă, cu particularitățile și limitele convenite pe care le prevede. Stabilește de la început, împreună cu avocatul, cine primește comunicările și cum sunt transmise instrucțiunile. [26] [27]
Dacă avocatul este împiedicat să îndeplinească un serviciu, substituirea are condiții, inclusiv acordul prealabil al clientului. Întreabă cine se prezintă și cum este documentată înlocuirea. [28]
O relație de lucru clară trebuie să permită deosebirea dintre recomandarea avocatului, alegerea clientului și hotărârea instituției competente.
10. Ce nu înseamnă asistența juridică
Diligența și competența profesională nu sunt garanții de achitare, de câștig al procesului, de termen fix pentru soluționare ori de încasare a unei anumite sume. Opinia trebuie să rămână legată de situația de fapt și de informațiile disponibile. [3] [29] [8]
Acest ghid descrie activități posibile ale profesiei. Pentru orice colaborare concretă verifică avocatul, obiectul și puterile din contract; serviciile neconvenite nu trebuie presupuse. [5] [24]
Pregătește întrebările folosind checklistul pentru prima discuție. Nu există aici o ofertă de preluare a cauzei sau o promisiune în numele unui avocat anume.
Termene și repere procedurale
- Interval
Cel mult 10 zile, în ipoteza art. 94 alin. (4) CPP
- De când începe
Dispunerea motivată a restricționării consultării în faza de urmărire penală, după punerea în mișcare a acțiunii penale. Nu se pornește automat de la data accidentului sau de la data punerii în mișcare.
- Cum se aplică
Este limita unei măsuri de restricționare, nu un termen de formulare a cererii de acces. Momentul și perioada concretă se verifică în actul care dispune măsura; aici nu se calculează o zi de expirare individuală.
- Consecințe
Plafonul legal limitează restricția în această ipoteză; nu reprezintă decăderea persoanei din dreptul de a consulta dosarul.
Restricționarea trebuie motivată prin riscul pentru buna desfășurare a urmăririi penale.
Declarațiile persoanei asistate ori reprezentate nu pot fi ascunse avocatului prin această restricție.
Art. 94 alin. (7) reglementează accesul avocatului inculpatului la întreg materialul dosarului în procedurile privind măsurile privative sau restrictive de drepturi la care participă.
Dreptul părților și al subiecților procesuali principali se exercită în mod corespunzător, potrivit alin. (8).
Lista ta de pași
Clarifică posibilele conflicte înaintea unui mandat comun. [7]
Întrebări frecvente
Avocatul poate ajuta înainte să existe un proces?
Avocatul șoferului este automat și avocatul pasagerului?
Dacă am avocat, mai pot fi chemat personal?
Avocatul poate consulta imediat orice act din dosarul penal?
Avocatul poate renunța în numele meu la dreptul cerut în proces?
Actele procedurale de dispoziție au regim special. Verifică mandatul special ori încuviințarea cerută, nu doar existența împuternicirii obișnuite. [23]
Contractul pentru prima instanță acoperă automat apelul?
De reținut
Arată cele 18 idei principale ale ghidului
Opinia juridică onestă este limitată de informațiile despre caz.
Avocatul poate consilia o rezolvare amiabilă sau alternativă legală la momentul potrivit.
Actele consultate în urmărirea penală sunt supuse confidențialității sau secretului.
În procesul civil, drepturile pot fi exercitate personal sau prin reprezentant în condițiile legii.
Întinderea mandatului în fața aceleiași instanțe poate fi restrânsă expres.
Cererea de probă penală este decisă motivat de organul judiciar, nu de avocat.
Actele procedurale de dispoziție cer mandat special ori încuviințarea legală.
Puterile conferite se delimitează expres, cu legitimare prin împuternicire.
Codul de procedură civilă distinge introducerea unor căi de atac și acte conservatorii de susținerea căii, care cere nouă împuternicire.
Checklist pentru prima discuție cu avocatul
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 12 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 3 alin. (1), teza introductivă și lit. a)–c)Activitatea avocatului se realizează prin: a)consultaţii şi cereri cu caracter juridic; b)asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii; c)redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 108 alin. (3)Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 133 alin. (1)În cazul în care se angajează să asiste şi/sau să reprezinte un client într-o procedură legală, avocatul îşi asumă obligaţii de diligentă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 2 alin. (3)Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 108 alin. (1)Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă între avocat şi client ori mandatarul acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 45 alin. (1)Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 114 alin. (1)Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 139 alin. (1)Avocatul va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 122 alin. (1) lit. c)–d)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului; onorariul;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 118Avocatul va încerca în momentele oportune să îşi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă a proteja drepturile şi interesele legitime ale acestuia.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 92 alin. (1); PDF, pagina 41În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia: a)situaţiei în care se utilizează metodele speciale de supraveghere ori cercetare, prevăzute în cap. IV din titlul IV; b)percheziţiei corporale sau a vehiculelor în cazul infracţiunilor flagrante.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 92 alin. (7); PDF, pagina 42În cursul procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, avocatul are dreptul să consulte actele dosarului, să îl asiste pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepţii şi obiecţiuni.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 93 alin. (1); PDF, pagina 42În cursul urmăririi penale, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul să fie încunoştinţat în condiţiile art. 92 alin. (2), să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în condiţiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului şi de a formula cereri şi a depune memorii. Dispoziţiile art. 89 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 93 alin. (3); PDF, pagina 42În cursul judecăţii, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepţia celor pe care aceasta le exercită personal, şi dreptul de a consulta actele dosarului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 94 alin. (1)–(2); PDF, pagina 43Avocatul părţilor şi al subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv. Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 94 alin. (3)–(4); PDF, pagina 43În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală. În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 94 alin. (5); PDF, pagina 43În cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 96; PDF, pagina 44În cursul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte părţi, precum şi persoana vătămată pot fi reprezentaţi, cu excepţia cazurilor în care prezenţa acestora este obligatorie sau este apreciată ca fiind necesară de procuror, judecător sau instanţa de judecată, după caz.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 80 alin. (1)Părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 80 alin. (3)Părțile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condițiile legii, cu excepția cazului în care legea impune prezența lor personală în fața instanței.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 21: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 87 alin. (1)Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în fața aceleiași instanțe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 22: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 100 alin. (3); PDF, pagina 45Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 81 alin. (1)Renunțarea la judecată sau la dreptul dedus judecății, achiesarea la hotărârea pronunțată, încheierea unei tranzacții, precum și orice alte acte procedurale de dispoziție nu se pot face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviințarea prealabilă a instanței sau a autorității administrative competente.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 24: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 126 alin. (1)Contractul de asistență juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează față de terți prin împuternicirea avocațială întocmită conform anexei nr. II.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 87 alin. (2)Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp și poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate. În aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini numai față de parte. Susținerea căii de atac se poate face numai în temeiul unei noi împuterniciri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 26: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 140 alin. (1)–(2)Avocatul are obligaţia să informeze rezonabil clientul în legătură cu situaţia curentă a asistenţei şi reprezentării şi de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului. Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situaţia curentă, posibilele evoluţii viitoare şi eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 27: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 140 alin. (3)Avocatul nu este obligat să informeze clientul în măsura în care s-a convenit în prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligaţia avocatului este de a informa exclusiv reprezentanţii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 28: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 234 alin. (2), prima frazăÎn cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, îşi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care îşi desfăşoară activitatea într-o altă formă de exercitare a profesiei, dacă în prealabil obţine acordul clientului în acest scop.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 29: Statutul profesiei de avocat — textul instituțional UNBRTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 133 alin. (2)Avocatul trebuie să asiste şi să reprezinte clientul cu competenţă profesională, prin folosirea cunoştinţelor juridice adecvate, a abilităţilor practice specifice şi prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 330 alin. (1)–(2)(1) Când, pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști, va numi, la cererea părților ori din oficiu, unul sau 3 experți. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea raportului de expertiză la instanță să aibă loc conform dispozițiilor art. 336. (2) Când este necesar, instanța va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 31: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 172 alin. (1)–(5)(1) Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert. (2) Expertiza se dispune, în condițiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanță motivată, iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin încheiere motivată. (3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor și împrejurărilor supuse evaluării și a obiectivelor care trebuie lămurite de expert. (4) Expertiza poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii. (5) Expertiza și examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituțiilor medico-legale.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 32: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010 (copia FGA/Sintact din 23.03.2026)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 94 alin. (6)–(8)(6) În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricționat dreptul de a consulta declarațiile părții sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă. (7) În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoștință de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă. (8) Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător cu privire la dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a consulta dosarul.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 33: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicatăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 45 alin. (9)Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.
Textul în documentul-sursă ↗