⌕Meniu

Plata după hotărâre și executarea: ce pași se analizează

După o hotărâre, verifică titlul executoriu, debitorul, obligația scadentă și plățile deja făcute. Executarea silită poate fi cerută când condițiile legale sunt îndeplinite; existența unei soluții favorabile nu garantează încasarea. [1] [2] [3] [4] [24]

Pașii următori depind de competență, actele dosarului, cheltuieli și termene. O poprire poate fi înființată fără somație, iar contestația nu o suspendă automat. Păstrează dovezile comunicărilor și ale plăților, deoarece pot influența atât suma urmărită, cât și remediul disponibil. [10] [11] [16] [18] [32] [36]

ACTUALIZAT
TIMP DE CITIRE
17 minute
CATEGORIE
Dispute, instanță și executare
Cuprins · 20 secțiuni
  1. 01Cui se adresează
  2. 02Titlul, obligația și persoana care trebuie să plătească
  3. 03Plata voluntară și soldul rămas
  4. 04Cine este competent și cum pregătesc cererea
  5. 05De ce citesc imediat somația sau înștiințarea despre poprire
  6. 06Cheltuielile avansate și cele puse în sarcina debitorului
  7. 07Principalul, dobânzile și actualizarea
  8. 08Urmărirea bunurilor are limite, iar titlul nu garantează încasarea
  9. 09Prescripția executării se calculează separat de termenul acțiunii
  10. 10Contestația cere identificarea actului, a motivului și a termenului
  11. 11Suspendarea și întoarcerea executării au condiții separate
  12. 12Plata asigurătorului RCA după primirea hotărârii
  13. 13Accesoriile: temeiul, intervalul și ce permite titlul
  14. 14Când documentul provine din SAL-Fin
  15. 15Falimentul asigurătorului și cererea către FGA
  16. 16Despăgubirea acordată într-un dosar penal
  17. 17Termene și repere
  18. 18Lista ta de pași
  19. 19Întrebări frecvente
  20. 20Surse și trimiteri

Cui se adresează

✓ SE APLICĂ DACĂ

  • Creditori și debitori ai unor obligații bănești stabilite prin titluri executorii.

  • Verificarea plății, actelor executării și principalelor limite ale urmăririi civile.

✕ NU ACOPERĂ

  • Calculul unui termen sau al unei sume individuale fără titlu și istoricul complet al dosarului.

  • Executarea fiscală și procedura detaliată a vânzării imobiliare, distribuirii între creditori ori recunoașterii titlurilor străine.

  • Presupunerea că fiecare hotărâre ori înțelegere privată poate fi executată silit.

Titlul, obligația și persoana care trebuie să plătească

O hotărâre favorabilă trebuie citită împreună cu dispozitivul, eventualele hotărâri din căile de atac și actele privind caracterul executoriu. Executarea silită cere un titlu executoriu. Unele hotărâri pot fi executate înainte să fie definitive; de exemplu, hotărârile date în apel sunt executorii dacă legea nu prevede altfel. Când titlul poate fi încă atacat, creditorul suportă riscul modificării sau desființării lui și al restituirii celor obținute. Pentru verificarea finalității, vezi și ghidul despre hotărâre, apel și caracter definitiv. [2]

Identifică exact creditorul și debitorul pentru fiecare obligație: despăgubire, cheltuieli de judecată, dobândă ori prestație periodică. Faptul că cineva a participat la proces nu înseamnă că orice sumă poate fi urmărită împotriva sa. Dacă există mai mulți debitori, întinderea obligației fiecăruia se citește din titlu; nu se presupune solidaritatea. O succesiune ori o transmitere a calității în cursul executării trebuie justificată potrivit legii. [3] [4]

Creanța trebuie să fie certă: existența sa rezultă din titlu; lichidă: suma este determinată ori poate fi determinată din elementele titlului; exigibilă: plata a ajuns la scadență sau debitorul a pierdut beneficiul termenului. Pentru o rentă ori o obligație eșalonată, separă prestațiile scadente de cele viitoare. Creanțele cu termen și cele condiționale au reguli distincte; participarea la distribuirea unor bani nu înseamnă că pot fi urmărite imediat. [4]

Plata voluntară și soldul rămas

Obligația din titlu se îndeplinește mai întâi de bunăvoie. Dacă nu este executată voluntar, creditorul poate cere executarea silită în condițiile legii. Pregătește o situație simplă: ce s-a acordat, ce s-a plătit, când și pentru ce obligație, apoi ce diferență mai este cerută. Păstrează extrasele, ordinele de plată, chitanțele și corespondența; o promisiune de virament trebuie deosebită de dovada plății efective. Acest tabel este un instrument practic pentru a evita solicitarea repetată a aceleiași sume. [1] [4] [24]

Pentru plata prin transfer, comunică în scris datele necesare și identificarea obligației. Dacă ai primit o plată parțială, anunță executorul și transmite dovada. În timpul executării, creditorul și debitorul pot conveni, sub supravegherea executorului, modalități de plată admise de lege. Înțelegerea trebuie corelată cu actele dosarului: suspendarea cerută de creditor nu suspendă, prin ea însăși, prescripția executării. [9] [24] [26]

Cine este competent și cum pregătesc cererea

Pentru executarea civilă de drept comun, cererea se adresează executorului judecătoresc competent. Competența sa teritorială depinde de forma urmăririi: pentru imobile contează locul bunului, iar pentru urmărirea mobiliară se aplică alternativele și excepțiile art. 652 din Codul de procedură civilă (CPC). Poprirea are regula proprie din art. 782, legată de circumscripția curții de apel unde debitorul are domiciliul sau sediul. Alegerea unui birou doar pentru că este aproape de creditor poate fi greșită. [1] [11]

Instanța de executare este, de regulă, judecătoria de la domiciliul ori sediul debitorului la data sesizării executorului. Există reguli pentru domiciliul în străinătate, pluralitatea părților și situațiile speciale; schimbarea ulterioară a domiciliului nu mută automat instanța. Instanța care a judecat despăgubirea nu este, doar din acest motiv, și instanța executării. [10]

Cererea arată părțile, obligația și modalitățile de executare cerute. Se anexează titlul în original sau copie legalizată, după caz, dovezile privind taxele aplicabile și celelalte înscrisuri cerute de lege. Pentru verificarea concretă sunt utile hotărârile care au modificat soluția, dovada caracterului executoriu, calculul sumei și plățile deja primite. Păstrează confirmarea depunerii, inclusiv când trimiți cererea prin poștă, curier sau mijloace electronice. [2] [4] [12]

Executorul înregistrează cererea și solicită instanței încuviințarea. Instanța verifică cerințele legale; poate refuza, între altele, dacă nu există titlu executoriu, creanța nu este certă, lichidă și exigibilă ori există un impediment legal. Încuviințarea poate fi controlată prin contestație la executare. Refuzul executorului de a deschide procedura și respingerea încuviințării de către instanță sunt acte diferite, cu remedii proprii pentru creditor. [13] [14]

De ce citesc imediat somația sau înștiințarea despre poprire

În procedura obișnuită, debitorului i se comunică încheierea de încuviințare, copia certificată a titlului și somația. Somația cere plata de îndată sau în termenul acordat de lege. Nu există un termen general de grație de 15 zile aplicabil tuturor formelor de executare. Legea prevede și excepții de la comunicarea prealabilă a titlului ori somației. [15]

Poprirea se înființează fără somație, pe baza încuviințării, prin adresa comunicată terțului poprit, de exemplu băncii. Debitorul este înștiințat și primește actele prevăzute de art. 783. De aceea, lipsa unei somații anterioare nu dovedește singură nelegalitatea popririi. Cere numărul dosarului de executare, actul prin care s-a înființat poprirea și calculul urmărit. [16]

Creditorul, debitorul și celelalte persoane care justifică un interes ocrotit de lege pot consulta actele dosarului și obține copii certificate, pe cheltuiala părții interesate. Notează separat datele comunicărilor, ale primei rețineri și ale cunoașterii actului contestat. Cererea de copii nu este un motiv pentru a amâna verificarea unui termen deja început. [17] [32] [34]

Cheltuielile avansate și cele puse în sarcina debitorului

Cheltuielile pot cuprinde taxe, onorariul executorului, onorariul avocatului pentru această etapă, expertize, publicitate, transport și alte acte necesare. Partea care cere actul avansează cheltuielile necesare, iar pentru actele din oficiu avansul revine creditorului. Această regulă nu înlătură art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000: punerea în executare a unei hotărâri judecătorești nu poate fi condiționată de plata anticipată a onorariului executorului. Cere o estimare defalcată și temeiul fiecărei sume. [18] [20]

De regulă, cheltuielile executării sunt suportate de debitor, cu excepțiile legale, inclusiv renunțarea creditorului la executare. Plata voluntară făcută după înregistrarea cererii nu șterge automat cheltuielile deja ocazionate. Totuși, când debitorul somat execută de îndată ori în termenul legal, suportă actele efectiv îndeplinite și onorariile executorului și, dacă este cazul, avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă. [18]

Sumele sunt stabilite prin încheiere, pe baza dovezilor, și pot fi cenzurate de instanță prin contestație. Dacă nu pot fi recuperate de la debitor din lipsa bunurilor ori din cauze similare, legea pune în sarcina creditorului anumite cheltuieli, cu excepția onorariului executorului, lăsând posibilitatea recuperării ulterioare înăuntrul prescripției. Nu presupune că onorariul este singura cheltuială ori că orice sumă cerută este definitiv datorată. [19]

Pentru persoana fizică, ajutorul public judiciar poate acoperi onorariul executorului și facilități privind taxele executării, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului (OUG) nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Se analizează veniturile, cheltuielile dovedite și nevoile solicitantului; ajutorul nu este automat după un accident. Pentru punerea în executare a hotărârii, cererea se adresează instanței de executare. Pregătește dovezile situației materiale și declarația privind ajutorul anterior. [21]

Principalul, dobânzile și actualizarea

Când titlul acordă sau stipulează dobânzi, penalități ori alte sume fără a le determina cuantumul, executorul le calculează potrivit legii. O operațiune diferită este actualizarea obligației principale: la cererea creditorului, executorul aplică criteriul din titlu; dacă acesta lipsește, art. 628 alin. (3) prevede actualizarea cu inflația, de la momentul stabilit de text până la plata efectivă. Pentru hotărâre, reperul este data la care a devenit executorie. [5] [6]

Pentru accesorii care nu sunt cuprinse în titlu, dar se cuvin de plin drept potrivit art. 1535 din Codul civil sau legii speciale, art. 628 alin. (4) atribuie stabilirea lor instanței de executare, la cererea creditorului și cu citarea părților. Prin Decizia nr. 50/2024, pronunțată ca hotărâre prealabilă (HP), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a inclus în această analiză și penalitățile de întârziere prevăzute în contract. Premisa este existența titlului pentru obligația principală și declanșarea executării lui; instanța verifică dacă accesoriile cerute îndeplinesc condițiile aplicabile. [7] [8]

Distincția are un efect practic: executorul nu poate adăuga orice pretenție nouă la despăgubirea din hotărâre. Arată pentru fiecare accesoriu temeiul, perioada, suma la care se aplică și plățile intervenite. Decizia ÎCCJ nr. 50/2024 privește mecanismul procedural al unor accesorii contractuale; nu stabilește automat existența ori cuantumul unei penalități RCA într-un alt dosar. [5] [7] [8]

Urmărirea bunurilor are limite, iar titlul nu garantează încasarea

Se urmăresc numai bunurile și veniturile permise de lege și numai în măsura necesară realizării drepturilor creditorului. Pentru veniturile periodice destinate existenței, art. 729 stabilește plafoane: de regulă, până la o treime din venitul lunar net pentru alte datorii decât întreținerea ori alocația pentru copii, cu reguli proprii pentru urmăriri multiple și venituri sub salariul minim net. Aceste limite se respectă, când este cazul, și pentru banii intrați în conturi bancare. [3] [22] [23]

Nu toate prestațiile sociale au același regim. Unele ajutoare pot fi urmărite, în limita legală, pentru despăgubiri cauzate prin moarte sau vătămări corporale; alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii și celelalte sume speciale enumerate în art. 729 alin. (7) nu pot fi urmărite pentru nicio datorie. Natura concretă a sumei trebuie dovedită. [22]

Executarea poate înceta și din lipsa bunurilor urmăribile ori a posibilității valorificării lor. Aceasta nu este dovada unei plăți. În această ipoteză se poate cere reluarea înăuntrul prescripției, ținând cont și de cauzele legale care îi modifică cursul. După plata completă, verifică și cheltuielile și solicită încheierea motivată de încetare; ea precizează cauza închiderii dosarului. [24] [26]

Prescripția executării se calculează separat de termenul acțiunii

Regula art. 706 este prescripția de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel; pentru titluri emise în materia drepturilor reale, termenul este de 10 ani. O despăgubire bănească nu devine o creanță cu termen de 10 ani numai pentru că se urmărește un imobil al debitorului. Pentru hotărârile judecătorești și arbitrale, textul fixează începutul prescripției la rămânerea definitivă. Prestațiile cu scadențe viitoare ori periodice cer însă verificarea separată a exigibilității; finalitatea nu le face pe toate imediat urmăribile. [4] Nu porni calculul automat de la accident, de la afișarea soluției pe portal sau de la ultima discuție despre plată. [25]

Termenul pe ani se raportează la ziua corespunzătoare din anul împlinirii, cu regula ultimei zile a lunii când nu există zi corespunzătoare și cu prorogarea ultimei zile nelucrătoare. Calculul cere însă toate actele: prescripția poate fi suspendată sau întreruptă. Plata ori recunoașterea datoriei, cererea însoțită de titlu și actele de executare au efectele prevăzute de art. 709. După întrerupere curge un termen nou; după suspendare se ia în calcul și timpul anterior. [26] [27] [28]

Există limite decisive: suspendarea executării cerută de creditor nu suspendă prescripția; o executare respinsă, anulată, perimată ori abandonată prin renunțare nu produce efectul întreruptiv prevăzut de art. 709. Nu ignora solicitările scrise ale executorului: perimarea are condiții proprii, între care culpa creditorului și neîndeplinirea timp de 6 luni a actului sau demersului necesar cerut în scris. Nu este suficientă simpla trecere a 6 luni de la ultimul act al dosarului. [26] [41]

Prescripția nu operează de plin drept; persoana interesată trebuie să o invoce. Împlinirea poate înlătura dreptul de a obține executarea și puterea executorie a titlului. Repunerea creditorului în termenul de prescripție este posibilă numai în condițiile art. 710, pentru motive temeinice și cu respectarea termenelor speciale; o nouă somație nu repară singură un termen împlinit. [25] [27]

Contestația cere identificarea actului, a motivului și a termenului

Contestația poate privi executarea, un act ori o încheiere a executorului, refuzul de a efectua executarea în condițiile legii sau, în condițiile textului, lămurirea titlului. Instanța poate îndrepta ori anula actul și poate anula sau înceta executarea, în funcție de obiectul cererii. Pentru executarea unei hotărâri, contestația nu permite reluarea motivelor de fapt sau de drept care puteau fi invocate în proces ori într-o cale de atac deschisă. O plată intervenită ulterior titlului trebuie distinsă de o apărare deja disponibilă în acel proces. [29] [42]

De regulă, contestația se introduce la instanța de executare. Decizia ÎCCJ nr. 20/2021, dată în recurs în interesul legii (RIL), precizează, pentru contestația propriu-zisă a unuia dintre debitorii titlului, competența judecătoriei care a încuviințat executarea, în afara excepțiilor legale. Lămurirea unei hotărâri și unele urmăriri imobiliare au reguli distincte. Nu alege instanța doar după domiciliul actual ori după locul procesului de despăgubiri. [30] [31]

Termenul obișnuit este de 15 zile, dar începutul său depinde de cerere: cunoașterea actului contestat, primirea comunicării sau înștiințării popririi, respectiv actele indicate de lege pentru contestarea executării înseși. La poprirea veniturilor periodice, pentru debitor termenul începe cel mai târziu la prima reținere. Încheierile executorului care pot fi contestate au, de regulă, 15 zile de la comunicare. Lămurirea titlului și dreptul real pretins de un terț au limite diferite. [32] [33]

Termenele pe zile se calculează potrivit art. 181–183: nu se numără ziua de început și ziua împlinirii, iar ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Păstrează dovada comunicării și a depunerii, inclusiv confirmarea orei primirii de către instanță pentru fax sau e-mail. Se verifică și echivalențele comunicării ori întreruperile din art. 184. Depășirea termenului poate atrage decăderea și nulitatea actului tardiv; repunerea cere motive temeinic justificate și îndeplinirea actului împreună cu cererea. [34] [35]

Suspendarea și întoarcerea executării au condiții separate

Depunerea contestației nu suspendă automat executarea. Pentru suspendarea obișnuită sunt necesare cererea, motive temeinice și, de regulă, cauțiunea stabilită de lege. Există cazuri de suspendare obligatorie fără cauțiune, inclusiv lipsa caracterului executoriu al titlului ori amânarea plății dovedită prin înscris autentic, în condițiile art. 719 alin. (4). Pentru contestarea cheltuielilor de executare, art. 670 alin. (4) prevede o regulă proprie privind lipsa cauțiunii. [36] [19]

În urgență se poate cere suspendarea provizorie, cu condițiile și cauțiunea aplicabile, până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea provizorie nu are cale de atac. Suspendarea obișnuită din art. 719 alin. (1) este limitată, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 2/2021 (RIL), până la soluționarea contestației în primă instanță; nu continuă de la sine până la o hotărâre definitivă. Verifică dispozitivul măsurii și comunicarea lui către executor. [37] [38]

Desființarea titlului sau a executării poate deschide dreptul la întoarcerea executării și restabilirea situației anterioare. Restituirea se cere în cadrul și la instanța prevăzute de art. 724; sunt protejate drepturile definitiv dobândite de terții de bună-credință. Acest risc contează și pentru creditorul care începe executarea unui titlu încă atacabil. [39] [2]

Plata asigurătorului RCA după primirea hotărârii

Pentru despăgubirea RCA, legea prevede 10 zile de la data la care asigurătorul a primit hotărârea judecătorească definitivă privind suma pe care trebuie să o plătească. Același alineat are repere proprii pentru acceptarea ofertei și pentru acordul entității de soluționare a litigiului. Data pronunțării sau afișarea unei soluții pe portal nu dovedește singură primirea documentului cerut de această regulă. [43]

Păstrează hotărârea completă, dovada caracterului definitiv, dovada primirii de către asigurător și situația plăților deja făcute. O evidență utilă separă despăgubirea principală, accesoriile și cheltuielile acordate, pentru fiecare creditor și debitor din titlu. Aceasta este o recomandare de organizare; nu adaugă cerințe de fond la dreptul recunoscut. [43] [44]

Termenul special al asigurătorului se pune alături de regulile privind titlul și exigibilitatea explicate mai sus. Nu este un termen general acordat oricărui debitor și nici un răspuns complet despre executarea provizorie a unei anumite hotărâri. Calculul pe zile și limitele sunt indicate în fișa termenului de mai jos. [43] [47]

Accesoriile: temeiul, intervalul și ce permite titlul

Art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 prevede penalități de 0,2% pe zi de întârziere, calculate la despăgubirea cuvenită sau la diferența neachitată, în condițiile textului. Pentru vătămări corporale și daune morale care fac obiectul unui litigiu, instanța stabilește penalitățile și plata lor. Un procent cunoscut nu înlocuiește identificarea obligației, perioadei și sumei asupra căreia se aplică. [44]

Decizia ÎCCJ nr. 18/2023 distinge între un refuz bazat pe obiecții serioase și rezonabile, apreciate de instanță, un refuz pur formal și lipsa culpabilă a răspunsului. De aceea, primirea hotărârii nu este începutul universal al tuturor penalităților. Nici suma cerută inițial nu devine automat baza lor: contează despăgubirea efectiv cuvenită și eventualele împrejurări neimputabile asigurătorului. [45]

Paragraful 109 al acestei decizii privește în mod distinct oferta tardivă făcută înainte de sesizarea instanței și limitează la data formulării ei intervalul întârzierii analizate acolo. Această precizare trebuie citită împreună cu celelalte ipoteze legale; nu înlătură prin ea însăși analiza unei întârzieri ulterioare a plății. Oferta făcută după sesizarea instanței nu îndeplinește aceeași finalitate amiabilă. [46] [44]

Pune calculul accesoriilor în legătură cu dispozitivul și cu atribuțiile distincte ale executorului și instanței de executare. [5] [7] [8] Pentru dobândă, penalități și eventuala lor cumulare, consultă și ghidul „Dobânzi și penalități în dosarul RCA”; existența mai multor temeiuri nu este suficientă pentru adunarea automată a sumelor. [44] [45]

Când documentul provine din SAL-Fin

Pentru procedura de la Entitatea de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Financiar nebancar (SAL-Fin) prin impunerea unei soluții, verifică acordul scris anterior al părților asupra caracterului obligatoriu, hotărârea și comunicarea ei. Caracterul executoriu depinde de condițiile prevăzute pentru acel act, inclusiv de neexercitarea căii de atac în termenul legal. O propunere de soluționare sau simpla participare la discuții nu dovedește că ai obținut această hotărâre executorie. Ghidul „SAL-Fin: admisibilitate, proceduri și efecte” explică separat cele două proceduri și termenele lor. [48]

Falimentul asigurătorului și cererea către FGA

Dacă asigurătorului i se aplică procedura de faliment din Legea nr. 85/2014, art. 262 alin. (4) suspendă de drept și executările îndreptate împotriva societății debitoare; creanțele din acele procese se înregistrează în dosarul de faliment. [50] Un titlu împotriva asigurătorului nu permite executarea Fondului de garantare a asiguraților (FGA): Legea nr. 213/2015 prevede o cerere de plată distinctă, analiza documentelor și decizia comisiei speciale, în condițiile legii. [51] Pentru procedurile administrative privind creditorii asigurătorilor persoane juridice române cu faliment deschis înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 202/2025, art. III menține legea aplicabilă la începutul procedurii, indiferent când se depune cererea; se verifică și dispozițiile speciale aplicabile. [52]

Despăgubirea acordată într-un dosar penal

Dacă despăgubirea a fost acordată într-un dosar penal, art. 581 din Codul de procedură penală (CPP) prevede că dispozițiile privind despăgubirile civile și cheltuielile judiciare cuvenite părților se execută potrivit legii civile. Pentru recuperarea acestor sume se analizează pașii civili privind titlul și debitorul, după soluția concretă din hotărâre. [53]

Termene și repere procedurale

REGULĂPrescripția dreptului de a obține executarea silită
Interval

3 ani, dacă legea nu prevede altfel; 10 ani pentru titlurile emise în materia drepturilor reale.

De când începe

Nașterea dreptului de a obține executarea; pentru hotărâri judecătorești și arbitrale, rămânerea definitivă.

Cum se aplică

Termenul pe ani se împlinește în ziua corespunzătoare din ultimul an; dacă aceasta nu există, în ultima zi a lunii. Ultima zi nelucrătoare prorogă împlinirea. Cronologia se ajustează pentru suspendare și întrerupere, potrivit art. 708–711 CPC și art. 2551–2554 din Codul civil.

Consecințe

Prescripția este invocată de persoana interesată; nu operează de plin drept. Ea stinge dreptul de a obține executarea și puterea executorie, cu rezerva art. 707 alin. (2) pentru un nou proces în ipotezele strict prevăzute.

[25][26][27][28][40][4]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Natura dreptului din titlu determină excepția de 10 ani, nu simpla urmărire a unui imobil.

  • Art. 708: suspendare pentru cauzele prevăzute de lege; nu când executarea este suspendată la cererea creditorului.

  • Art. 709: după întrerupere curge un termen nou; executarea respinsă, anulată, perimată ori la care s-a renunțat nu produce efectul întreruptiv.

  • Repunerea în termen are condițiile speciale din art. 710.

  • Pentru prestații periodice ori scadențe ulterioare, nu se calculează mecanic aceeași dată pentru toate plățile; se verifică exigibilitatea fiecărei obligații din titlu.

REGULĂContestația la executarea propriu-zisă și la încheierile executorului
Interval

De regulă, 15 zile.

De când începe

Cunoașterea actului contestat; primirea comunicării ori a înștiințării privind poprirea; pentru debitorul care contestă executarea însăși, primirea încuviințării sau somației ori cunoașterea primului act când nu a primit aceste acte sau executarea se face fără somație. Încheierile executorului care nu sunt definitive: comunicarea.

Cum se aplică

Pentru termenul procedural pe zile se aplică art. 181–184: ziua de început și cea de împlinire nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală a depunerii, canalul folosit, dovada primirii și eventualele echivalențe ori întreruperi.

Consecințe

Se sesizează instanța competentă potrivit art. 714 și Deciziei ÎCCJ nr. 20/2021. Depășirea termenului atrage sancțiunile art. 185 dacă nu este incidentă o excepție ori repunere admisă.

[30][31][32][33][34][35][40]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Pentru poprirea veniturilor periodice, termenul debitorului începe cel mai târziu la prima reținere de către terțul poprit.

  • Se identifică obiectul cererii; nu toate contestațiile au același reper.

  • Art. 715 alin. (3)–(5) și legile speciale stabilesc alte limite.

  • Repunerea în termen este condiționată de art. 186.

REGULĂContestația terțului care pretinde proprietatea sau alt drept real
Interval

În tot cursul executării, dar, de regulă, nu mai târziu de 15 zile de la vânzare ori predarea silită.

De când începe

Efectuarea vânzării sau data predării silite a bunului, pentru limita finală de 15 zile.

Cum se aplică

Pentru termenul procedural pe zile se aplică art. 181–184: ziua de început și cea de împlinire nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală a depunerii, canalul folosit, dovada primirii și eventualele echivalențe ori întreruperi.

Consecințe

Contestația se adresează instanței competente potrivit art. 714. Tardivitatea acestei contestații nu echivalează automat cu stingerea dreptului material al terțului.

[29][30][33][34][35]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este necesar un drept de proprietate ori alt drept real pretins de terț asupra bunului urmărit.

  • Legea poate prevedea altfel.

  • Art. 715 alin. (5) păstrează posibilitatea cererii separate, în condițiile legii și sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de adjudecatari.

REGULĂLămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului prin contestație
Interval

Oricând înăuntrul prescripției dreptului de a obține executarea.

De când începe

Cursul prescripției executării, determinat potrivit art. 706–711.

Cum se aplică

Se verifică termenul de prescripție aplicabil și actele care îi modifică cursul; nu se înlocuiește cu termenul obișnuit de 15 zile.

Consecințe

Cererea trebuie să privească lămurirea titlului și să rămână în limitele de timp și de obiect ale art. 712–715.

[25][26][27][28][29][30][33]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Art. 712 alin. (2) presupune că nu a fost utilizată procedura art. 443.

  • Pentru o hotărâre, competența revine instanței care a pronunțat-o; pentru titlul nejurisdicțional, instanței de executare.

  • Nu este o cale pentru rejudecarea motivelor ce puteau fi opuse hotărârii.

REGULĂPlângerea creditorului împotriva refuzului executorului de a deschide procedura
Interval

15 zile.

De când începe

Comunicarea încheierii executorului de refuz al deschiderii procedurii.

Cum se aplică

Pentru termenul procedural pe zile se aplică art. 181–184: ziua de început și cea de împlinire nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală a depunerii, canalul folosit, dovada primirii și eventualele echivalențe ori întreruperi.

Consecințe

Plângerea se depune la instanța de executare. Tardivitatea este supusă regulilor art. 185–186.

[13][34][35]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Se distinge refuzul executorului din art. 665 de respingerea încuviințării de către instanță.

  • Se verifică eventualele incidente privind comunicarea și repunerea.

REGULĂApelul creditorului împotriva respingerii încuviințării
Interval

15 zile.

De când începe

Comunicarea încheierii de respingere a încuviințării executării silite.

Cum se aplică

Pentru termenul procedural pe zile se aplică art. 181–184: ziua de început și cea de împlinire nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală a depunerii, canalul folosit, dovada primirii și eventualele echivalențe ori întreruperi.

Consecințe

Apelul și motivele, când este cazul, se depun la instanța a cărei încheiere se atacă, potrivit art. 471 alin. (1). Creditorul exercită calea prevăzută de art. 666 alin. (7); termenul nu este cel obișnuit de 30 de zile. Se aplică sancțiunile tardivității și condițiile repunerii.

[14][34][35]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Calea este deschisă exclusiv creditorului.

  • Încheierea de admitere nu are apel; controlul ei se face în cadrul contestației, în condițiile legii.

REGULĂRepunerea creditorului în prescripția executării și cererea ulterioară
Interval

15 zile pentru cererea de repunere; dacă este admisă, 30 de zile pentru cererea de executare.

De când începe

Încetarea împiedicării pentru cererea de repunere; rămânerea definitivă a hotărârii de admitere pentru cererea de executare.

Cum se aplică

Pentru termenul procedural pe zile se aplică art. 181–184: ziua de început și cea de împlinire nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală a depunerii, canalul folosit, dovada primirii și eventualele echivalențe ori întreruperi.

Consecințe

Instanța de executare competentă soluționează repunerea. Admiterea nu înlocuiește cererea de executare care trebuie formulată în cele 30 de zile prevăzute de art. 710 alin. (3).

[27][34]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Creditorul trebuie să fi fost împiedicat din motive temeinice să ceară executarea.

  • Cererea de repunere se judecă cu citarea părților și hotărârea este supusă numai apelului, potrivit dreptului comun.

  • Repunerea în prescripție din art. 710 se distinge de repunerea într-un termen procedural din art. 186.

REGULĂRepunerea în termenul procedural pierdut
Interval

De regulă, cel mult 15 zile; pentru o cale de atac, durata este aceeași cu termenul legal al acelei căi.

De când începe

Încetarea împiedicării invocate și dovedite.

Cum se aplică

Pentru termenul procedural pe zile se aplică art. 181–184: ziua de început și cea de împlinire nu intră în calcul; ultima zi nelucrătoare mută împlinirea în prima zi lucrătoare. Se verifică ora legală a depunerii, canalul folosit, dovada primirii și eventualele echivalențe ori întreruperi.

Consecințe

Cererea este soluționată de instanța competentă pentru dreptul neexercitat; fără repunere admisă rămân incidente sancțiunile art. 185.

[34][35]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Întârzierea trebuie să se datoreze unor motive temeinic justificate.

  • Actul omis se îndeplinește împreună cu cererea de repunere.

  • Nu se confundă cu procedura art. 710 privind prescripția executării.

REGULĂPerimarea executării pentru neîndeplinirea demersului cerut creditorului
Interval

6 luni, în condițiile art. 697.

De când începe

Solicitarea scrisă comunicată creditorului de executor, pentru un act sau demers necesar executării, rămas neîndeplinit din culpa creditorului.

Cum se aplică

Se verifică data comunicării solicitării și termenul pe luni potrivit art. 181; perimarea nu se deduce doar din data ultimului act de executare.

Consecințe

Perimarea atrage desființarea actelor, cu excepția celor care au realizat în parte creanța și accesoriile. O nouă executare se poate cere numai înăuntrul prescripției; se verifică și art. 709 alin. (3).

[26][34][41]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • În caz de suspendare, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării.

  • Termenul nu se suspendă când executarea este suspendată la cererea creditorului.

  • Constatarea revine instanței de executare, la cererea executorului sau părții interesate, cu citarea părților.

REGULĂPlata RCA în ipoteza hotărârii judecătorești definitive
Interval

10 zile.

De când începe

Data la care asigurătorul RCA a primit hotărârea judecătorească definitivă privind suma pe care este obligat să o plătească. Art. 21 alin. (4) distinge și acceptarea ofertei, respectiv primirea acordului entității de soluționare a litigiului.

Cum se aplică

Păstrează dovada primirii și declanșatorul special din art. 21 alin. (4). În lipsa unei reguli speciale de calcul diferite, coroborarea explicită cu art. 2551 și 2553–2554 din Codul civil conduce la calculul pe zile: prima și ultima zi nu se includ în numărare; împlinirea este la ora 24:00 a ultimei zile, iar pentru actul de îndeplinit într-un loc de muncă, la încheierea programului, în condițiile art. 2553 alin. (3). Dacă ultima zi este nelucrătoare, împlinirea se prorogă până la sfârșitul primei zile lucrătoare următoare. Cele 10 zile nu sunt transformate în 10 zile lucrătoare. Nu se aplică automat termenul procedural al unui apel.

Consecințe

Nerespectarea obligațiilor ori executarea defectuoasă poate atrage penalitățile din art. 21 alin. (5), în condițiile sale. Calea de recuperare se analizează împreună cu titlul, suma exigibilă și atribuțiile executorului și ale instanței; termenul nu înlocuiește această analiză.

[43][44][45][47][49]

EXCEPȚII ȘI LIMITE

  • Este obligația asigurătorului RCA din ipoteza legală, nu un termen universal pentru șofer, orice codebitor ori FGA.

  • Primirea actului, întinderea sumei și plățile anterioare se dovedesc; pronunțarea sau o mențiune publică nu le substituie.

  • Penalitățile depind de conduita și intervalul analizate. Refuzul justificat, refuzul formal și pasivitatea culpabilă sunt distincte în Decizia ÎCCJ nr. 18/2023.

  • Pentru vătămările corporale și daunele morale în litigiu se aplică art. 21 alin. (6); acest ghid nu acordă accesorii noi și nu decide executorialitatea provizorie într-un dosar concret.

Lista ta de pași

  • Adună titlul și hotărârile din căile de atac; verifică suma, debitorul și caracterul executoriu. [2] [3] [4]

  • Separă principalul, accesoriile, cheltuielile și fiecare plată deja primită; păstrează dovezile. [1] [5] [24]

  • Verifică biroul executorului și instanța competente pentru forma urmăririi. [10] [11]

  • Pregătește titlul în forma cerută, actele anexate și confirmarea depunerii cererii. [12]

  • Cere copia încheierii de cheltuieli și verifică separat avansurile și sumele imputate debitorului. [18] [19] [20]

  • Notează fiecare comunicare și prima reținere din venituri; identifică actul contestat înainte de calculul celor 15 zile. [17] [32] [34]

  • Pune într-o cronologie titlul, finalitatea, plățile, cererile, suspendările și actele de executare relevante prescripției. [25] [26] [28]

  • Răspunde solicitărilor scrise ale executorului și păstrează dovada îndeplinirii demersurilor cerute. [41]

  • Dacă urmărești suspendarea, identifică temeiul, urgența și cauțiunea ori excepția aplicabilă; contestația singură nu este suficientă. [36] [37]

  • La închiderea dosarului, verifică motivul încetării, situația tuturor sumelor și actele executorului. [24]

Întrebări frecvente

Pot cere executarea imediat ce apare soluția pe portal?

Mai întâi trebuie verificat titlul executoriu, dispozitivul, debitorul și caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Publicarea unei soluții nu înlocuiește aceste condiții. O hotărâre poate fi executorie înainte de finalitate, dar executarea ei poate presupune riscul restituirii. [2] [4]

Dacă am plătit după deschiderea dosarului, dispar toate cheltuielile?

Nu automat. Contează când s-a făcut plata, ce acte au fost îndeplinite și dacă debitorul somat a executat de îndată ori în termenul legal. Cheltuielile și onorariile se examinează potrivit art. 670, inclusiv regula proporționalității cu activitatea depusă. Trimite dovada plății și verifică încheierea de cheltuieli. [18] [19]

Poate executorul adăuga dobândă ori penalități care nu apar în hotărâre?

Art. 628 distinge calcularea accesoriilor deja acordate, actualizarea principalului și stabilirea de către instanță a accesoriilor datorate de plin drept, dar necuprinse în titlu. Decizia ÎCCJ nr. 50/2024 include penalitățile contractuale în ultima analiză, fără să transforme executorul în instanță pentru orice pretenție nouă. [5] [6] [7] [8]

Poprirea fără o somație anterioară este întotdeauna nelegală?

Nu. Art. 783 prevede înființarea popririi fără somație, pe baza încuviințării, urmată de înștiințarea debitorului în condițiile textului. Verifică actele și datele relevante pentru contestație; pentru venituri periodice, prima reținere este un reper care nu poate fi ignorat. [16] [32]

O contestație oprește urmărirea până la sfârșitul tuturor căilor de atac?

Nu automat. Suspendarea se solicită și are condiții proprii. Suspendarea obișnuită din art. 719 alin. (1) este limitată la soluționarea contestației în primă instanță, potrivit Deciziei ÎCCJ nr. 2/2021. O cerere provizorie are alt obiect și durează până la soluționarea cererii de suspendare. [36] [37] [38]

Trei ani de la hotărâre înseamnă întotdeauna că nu se mai poate executa?

Se verifică data finalității, natura dreptului din titlu, legea aplicabilă și toate cauzele de suspendare sau întrerupere. Prescripția nu operează de plin drept. Există și o procedură specială de repunere pentru creditorul împiedicat din motive temeinice, cu termene stricte. [25] [26] [27] [40]

Dosarul închis înseamnă că despăgubirea este achitată?

Citește motivul din încheierea executorului. Încetarea pentru plată integrală diferă de încetarea pentru lipsa bunurilor urmăribile. În a doua ipoteză, reluarea poate fi cerută înăuntrul prescripției, cu verificarea condițiilor legale. [24] [26]

De reținut

Arată cele 40 idei principale ale ghidului

  • Plata voluntară și executarea silită presupun identificarea obligației dintr-un titlu executoriu și a cerințelor creanței.

    [1][2][4]

  • Caracterul executoriu poate preceda finalitatea; executarea unui titlu încă atacabil este pe riscul creditorului.

    [2]

  • Urmărirea privește debitorul și întinderea obligației din titlu, cu bunuri și venituri urmăribile în limitele legale; transmiterea calității este supusă legii.

    [3][4]

  • Creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă; prestațiile viitoare și condiționale nu sunt imediat executabile.

    [4]

  • Plățile primite trebuie corelate cu soldul; în cursul executării se pot conveni modalități legale de plată sub supravegherea executorului.

    [1][9][24]

  • Competența executorului depinde de forma urmăririi; instanța de executare are propriile reguli, inclusiv pentru domicilii străine și pluralitatea părților.

    [10][11]

  • Cererea creditorului identifică părțile, obligația, modalitățile cerute și anexează titlul în forma legală și celelalte înscrisuri necesare.

    [12]

  • Deschiderea dosarului și încuviințarea sunt distincte; refuzul executorului și respingerea încuviințării au remedii proprii de 15 zile pentru creditor.

    [13][14]

  • Somația obișnuită nu creează o grație universală de 15 zile; poprirea se înființează fără somație în condițiile art. 783.

    [15][16]

  • Părțile și alte persoane cu interes ocrotit pot consulta dosarul de executare și obține copii certificate, fără a amâna termenele legale de contestație.

    [17][32][34]

  • Avansarea cheltuielilor diferă de suportarea lor finală și de regula care interzice condiționarea executării hotărârii de plata anticipată a onorariului executorului.

    [18][20]

  • Cheltuielile sunt stabilite pe dovezi și pot fi controlate prin contestație; plata după cerere nu le elimină automat, cu limita proporționalității când debitorul somat plătește imediat.

    [18][19]

  • Ajutorul public judiciar poate acoperi onorariul executorului și facilități la taxe, la cerere și în condițiile legii; instanța de executare este competentă pentru ajutorul cerut executării hotărârii.

    [21]

  • Calcularea accesoriilor acordate în titlu și actualizarea principalului sunt mecanisme distincte din art. 628 alin. (2)–(3).

    [5][6]

  • Accesoriile datorate de plin drept, dar necuprinse în titlu, se stabilesc de instanță în condițiile art. 628 alin. (4); Decizia ÎCCJ nr. 50/2024 include penalitățile contractuale fără un drept general al executorului de a acorda pretenții noi.

    [7][8]

  • Urmărirea veniturilor și conturilor respectă limite și excluderi legale; unele ajutoare pot fi urmărite pentru daune prin moarte ori vătămări, iar alte prestații enumerate sunt protejate pentru orice datorie.

    [3][22][23]

  • Încetarea executării pentru plată diferă de încetarea pentru lipsa bunurilor; aceasta din urmă poate permite reluarea înăuntrul prescripției.

    [24]

  • Prescripția executării este în principiu de 3 ani, cu excepția titlurilor în materia drepturilor reale și a legilor speciale; pentru hotărâri curge de la finalitate și nu operează de plin drept.

    [25][28]

  • Suspendarea, întreruperea și perimarea au condiții proprii: suspendarea la cererea creditorului nu suspendă prescripția; executarea respinsă, anulată, perimată ori renunțată nu are efect întreruptiv, iar perimarea presupune condițiile art. 697.

    [26][41]

  • Repunerea în prescripția executării cere motive temeinice și cerere în 15 zile de la încetarea împiedicării; după admitere, executarea trebuie cerută în 30 de zile de la finalitatea hotărârii.

    [27][34]

  • Contestația controlează executarea în limitele cererii; pentru o hotărâre nu rejudecă motive care puteau fi opuse în proces ori într-o cale deschisă.

    [29][42]

  • Contestația propriu-zisă revine instanței de executare potrivit art. 714 și Deciziei ÎCCJ nr. 20/2021 (RIL), cu excepții pentru lămurirea titlului și unele urmăriri imobiliare.

    [30][31]

  • Termenul obișnuit de contestație este de 15 zile, cu repere diferențiate; poprirea veniturilor periodice începe termenul debitorului cel mai târziu la prima reținere.

    [32]

  • Lămurirea titlului și contestația terțului care pretinde un drept real au limitele specifice art. 715 alin. (3)–(5), inclusiv rezerva drepturilor adjudecatarilor.

    [33]

  • Termenele procedurale se calculează și se probează conform art. 181–184; întârzierea atrage sancțiuni, iar repunerea cere condițiile art. 186.

    [34][35]

  • Contestația nu suspendă automat: suspendarea obișnuită, obligatorie și provizorie au condiții distincte de cerere, temei și cauțiune ori excepție.

    [19][36][37]

  • Decizia ÎCCJ nr. 2/2021 (RIL) limitează suspendarea obișnuită din art. 719 alin. (1) la soluționarea contestației în primă instanță.

    [38]

  • Desființarea titlului sau a executării poate impune restabilirea situației anterioare, prin procedura art. 723–724 și cu protecția terților de bună-credință.

    [39]

  • Legea procesuală se stabilește după începutul executării și regulile tranzitorii; legea nouă nu este aplicată automat executării vechi.

    [40]

  • În ipoteza judiciară RCA, termenul legal de plată de 10 zile începe când asigurătorul primește hotărârea judecătorească definitivă privind suma datorată, nu numai la pronunțare sau la afișarea minutei.

    [43]

  • Art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 prevede penalități de 0,2% pe zi la despăgubirea cuvenită sau diferența neachitată pentru conduita prevăzută de lege; pentru vătămări corporale și daune morale în litigiu, instanța stabilește penalitățile și plata lor.

    [44]

  • Decizia ÎCCJ nr. 18/2023 (RIL) distinge obiecțiile serioase și rezonabile, refuzul formal și pasivitatea culpabilă; primirea hotărârii nu este începutul universal al tuturor penalităților, iar baza nu este automat suma solicitată.

    [45][44]

  • Paragraful 109 din Decizia ÎCCJ nr. 18/2023 limitează intervalul analizat pentru oferta tardivă anterioară sesizării la formularea ofertei, fără a institui o imunitate generală pentru o întârziere ulterioară distinctă a plății; după sesizare oferta nu are aceeași finalitate amiabilă.

    [46][44]

  • Calculul extrajudiciar pe zile păstrează declanșatorul special RCA și, în lipsa derogării, regulile comune din art. 2551 și 2553–2554 din Codul civil: prima și ultima zi nu intră în numărare, împlinirea are loc la ora 24:00, cu excepția programului, iar ultima zi nelucrătoare se prorogă.

    [43][47]

  • Pentru hotărârea SAL-Fin de impunere se verifică acordul scris prealabil asupra caracterului obligatoriu, actul, comunicarea și neexercitarea căii în termenul legal pentru caracterul executoriu; o simplă propunere nu dovedește acest titlu.

    [48]

  • Data hotărârii ori a plății nu mută singură întreaga creanță sub legea civilă nouă; actele, faptele și prescripțiile au reguli temporale distincte.

    [49]

  • În falimentul asigurătorului reglementat de Legea nr. 85/2014, art. 262 alin. (4) suspendă de drept și executările împotriva societății debitoare, iar creanțele din acele procese sunt înregistrate și examinate în dosarul de faliment. Norma specială trebuie corelată cu art. 242; excepțiile de continuare a unor acțiuni nu sunt o permisiune generală de executare individuală.

    [50]

  • Art. 2 alin. (9) din Legea nr. 213/2015 interzice demararea executării împotriva FGA pentru titlul obținut împotriva asigurătorului. Cererea de plată distinctă și analiza și decizia în procedura administrativă sunt necesare în regimul aplicabil; Fondul nu preia obligațiile asigurătorului potrivit art. 1 alin. (4).

    [51]

  • Art. III din Legea nr. 202/2025 păstrează legea aplicabilă la începutul procedurilor administrative descrise pentru creditorii asigurătorilor persoane juridice române cu faliment deschis anterior intrării sale în vigoare, indiferent de momentul cererii; trebuie examinate și dispozițiile speciale, inclusiv art. VI.

    [52]

  • Dispozițiile hotărârii penale privind despăgubirile civile și cheltuielile judiciare cuvenite părților se execută potrivit legii civile, conform art. 581 CPP.

    [53]

Pregătește titlul, plățile și actele de executare

Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 10 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.

Surse și trimiteri

  1. Sursa 1: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 622 alin. (1)–(3), art. 623Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.623, integral
    Executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepția celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene și bugetului Comunității Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.622 alin.(1)–(3), integral
    (1) Obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.(3) Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum și a cheltuielilor de executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  2. Sursa 2: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 632–633 și art. 637 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.632 alin.(1)–(2), integral
    (1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.633, integral
    Sunt hotărâri executorii:1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel; 2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părțile au convenit să exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.637 alin.(1), integral
    (1) Punerea în executare a unei hotărâri judecătorești care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat ori desființat, creditorul va fi ținut, în condițiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  3. Sursa 3: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 629 și art. 645Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.629 alin.(1)–(2), integral
    (1) Veniturile și bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmăribile și numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.(2) Bunurile supuse unui regim special de circulație pot fi urmărite numai cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.645 alin.(1)–(2), integral
    (1) Sunt părți în procedura de executare silită creditorul și debitorul.(2) Calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricând în cursul executării silite, potrivit legii. În acest caz, actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calității procesuale produc efecte, în condițiile legii, față de succesorii în drepturi ai creditorului sau ai debitorului, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
  4. Sursa 4: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 663 alin. (1)–(5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.663 alin.(1)–(5), integral
    (1) Executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă.(2) Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu.(3) Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui.(4) Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.(5) Creanțele cu termen și cele condiționale nu pot fi puse în executare, însă ele pot participa, în condițiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparținând debitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  5. Sursa 5: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 628 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.628 alin.(2), integral
    (2) În cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalități sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  6. Sursa 6: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 628 alin. (3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.628 alin.(3), integral
    (3) De asemenea, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.
    Textul în documentul-sursă ↗
  7. Sursa 7: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 628 alin. (4)–(5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.628 alin.(4), integral
    (4) Dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalități sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziții legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanța de executare la cererea creditorului, prin încheiere dată cu citarea părților.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.628 alin.(5), integral
    (5) Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(4), încheierea instanței de executare sau a executorului judecătoresc constituie titlu executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  8. Sursa 8: ÎCCJ, Decizia nr. 50 din 21.10.2024 — accesorii contractuale și art. 628 alin. (4) CPCHotărâre · HP 50/2024, par.18,106–109,133–134 și dispozitiv · forma din 29 noiembrie 2024Înalta Curte de Casație și Justiție · 50/2024 · 21 octombrie 2024 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 6 extrase citate
    HP50/2024, par.106, integral
    106. Pentru a fi aplicabilă procedura instituită de art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă este necesar, pe de o parte, ca sumele solicitate de creditor să se înscrie în categoriile de despăgubiri menționate în text și, pe de altă parte, pentru respectivele sume creditorul să nu aibă un titlu executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    HP50/2024, par.107, integral
    107. De asemenea, este de precizat că premisa aplicării art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă este aceea că, pentru executarea obligației principale, creditorul deține un titlu executoriu, iar procedura de executare silită a acestui titlu a fost declanșată. În acest cadru, prin intermediul procedurii reglementate de art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, creditorul poate obține titlul executoriu și pentru accesoriile obligației principale menționate în acest text legal, sume care sunt datorate de debitor pentru neexecutarea obligației la termenul stabilit, însă nu sunt menționate în titlul executoriu care vizează obligația principală.
    Textul în documentul-sursă ↗
    HP50/2024, par.108–109, integral
    108. Situația este distinctă de cea reglementată de art. 628 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care instituie prerogativa executorului judecătoresc de a calcula dobânzi, penalități sau alte sume, care se cuvin creditorului, atunci când în titlul executoriu au fost stipulate ori acordate asemenea sume fără să fi fost stabilit cuantumul acestora. 109. În cazul analizat, daunele moratorii nu pot fi calculate de executorul judecătoresc, întrucât atribuțiile acestuia sunt limitate la ducerea la îndeplinire a dispozițiilor cuprinse în titlul executoriu, or, astfel cum s-a arătat, premisa aplicării art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă este aceea că nu există un titlu executoriu pentru daunele moratorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    HP50/2024, par.133–134, integral
    133. În consecință, procedura prevăzută de art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă poate fi utilizată de creditor atunci când dobânzile, penalitățile sau alte sume solicitate i se cuvin de plin drept, adică atunci când ele întrunesc următoarele cerințe, care sunt supuse verificărilor efectuate de instanța de executare: daunele solicitate curg de la scadență, nefiind necesară punerea în întârziere a debitorului; în cazul lor, creditorul nu are obligația de a face dovada prejudiciului; de asemenea, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii executării obligației ar fi mai mic. 134. De asemenea, este necesară îndeplinirea celorlalte condiții pentru acordarea daunelor-interese: daunele-interese moratorii sunt datorate de debitorul care, fără justificare, nu își îndeplinește la scadență obligația de plată a unei sume de bani.
    Textul în documentul-sursă ↗
    HP50/2024, dispozitivul și caracterul obligatoriu
    Admite sesizarea formulată de Tribunalul Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 779/200/2022 și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de executare stabilește dobânzi, penalități sau alte sume care se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziții legale speciale, și în cazul în care creditorul solicită penalități de întârziere prevăzute în contract.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    HP50/2024, par.18, integral
    18. Ipoteza supusă analizei presupune faptul că titlul executoriu (în speță, facturile emise pentru debitul principal) nu conține referiri la „dobânzi, penalități sau alte sume care se cuvin de drept creditorului“, astfel încât să fie calculate de executorul judecătoresc potrivit art. 628 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Problema care se pune este aceea a stabilirii de către instanța de executare a dobânzilor, penalităților sau altor sume „care se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziții legale speciale.“
    Textul în documentul-sursă ↗
  9. Sursa 9: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 630Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.630, integral
    În tot cursul executării silite, sub supravegherea executorului judecătoresc, creditorul și debitorul pot conveni ca aceasta să se efectueze, în total sau în parte, numai asupra veniturilor bănești sau altor bunuri ale debitorului, ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau ca plata obligației să se facă în alt mod admis de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  10. Sursa 10: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 651 alin. (1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.651 alin.(1), integral
    (1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispozițiile art. 112 și ale art. 127 se aplică în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.651 alin.(2)–(3), integral
    (2) Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de executare.(3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.
    Textul în documentul-sursă ↗
  11. Sursa 11: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 652 alin. (1)–(3),(5), art. 782Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art.652 alin.(1), integral
    (1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel, după cum urmează: a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini și al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află imobilul; b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile și al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul ori, după caz, sediul debitorului, sau din circumscripția curții de apel unde se află bunurile; în cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinătate, este competent oricare executor judecătoresc; c) în cazul executării silite a obligațiilor de a face și a obligațiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde urmează să se facă executarea.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.652 alin.(2), integral
    (2) Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripțiile mai multor curți de apel, oricare dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curți de apel.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.652 alin.(5), integral
    (5) Nerespectarea dispozițiilor prezentului articol atrage nulitatea necondiționată a actelor de procedură efectuate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.782 alin.(1)–(2), integral
    (1) Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul.(2) Dispozițiile art. 652 alin. (5) sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.652 alin.(3), integral
    (3) Executorul judecătoresc rămâne competent să continue executarea silită chiar dacă după începerea executării debitorul și-a schimbat domiciliul sau, după caz, sediul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  12. Sursa 12: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 664 alin. (1)–(4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.664 alin.(1)–(4), integral
    (1) Executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel.(2) Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convențional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poștă, curier, telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului și confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative.(3) Cererea de executare silită, în afara mențiunilor prevăzute la art. 148, va cuprinde: a) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului și debitorului; b) bunul sau, după caz, felul prestației datorate; c) modalitățile de executare solicitate de creditor. (4) La cerere se vor atașa titlul executoriu în original sau în copie legalizată, după caz, și dovada achitării taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum și, dacă este cazul, înscrisurile anume prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  13. Sursa 13: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 665 alin. (1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.665 alin.(1)–(2), integral
    (1) De îndată ce primește cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.(2) Încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanța de executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  14. Sursa 14: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 666 alin. (1)–(2),(5)–(7); art. 471 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art.666 alin.(1)–(2), integral
    (1) În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) și dovada achitării taxei judiciare de timbru.(2) Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanță, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum și creditorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.666 alin.(5), teza introductivă și pct.1–2
    (5) Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat; 2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.666 alin.(5) pct.3–7, integral
    3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege sau alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege; 4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; 5. debitorul se bucură de imunitate de executare; 6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită; 7. există alte impedimente prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.666 alin.(6)–(7), integral
    (6) Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestației la executare silită, introdusă în condițiile prevăzute de lege. Dispozițiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.(7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluționează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, și executorului judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.471 alin.(1), integral
    (1) Apelul și, când este cazul, motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se atacă, sub sancțiunea nulității.
    Textul în documentul-sursă ↗
  15. Sursa 15: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 667–669Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.667 alin.(1)–(2), integral
    (1) Dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condițiile art. 666, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație.(2) Comunicarea titlului executoriu și a somației, cu excepția cazurilor în care legea prevede că executarea se face fără somație ori fără comunicarea titlului executoriu către debitor, este prevăzută sub sancțiunea nulității executării.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.668, integral
    Debitorul va fi somat să își îndeplinească obligația, de îndată sau în termenul acordat de lege, cu arătarea că, în caz contrar, se va proceda la continuarea executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.669, integral
    Nu este necesară comunicarea titlului executoriu și a somației:1. în cazurile prevăzute la art. 675; 2. în cazul ordonanțelor și încheierilor pronunțate de instanță și declarate de lege executorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  16. Sursa 16: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 782–783 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.782 alin.(1)–(2), integral
    (1) Poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul.(2) Dispozițiile art. 652 alin. (5) sunt aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.783 alin.(1), integral
    (1) Poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării, prin adresă în care se va preciza și titlul executoriu în temeiul căruia s-a înființat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 781 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviințare a executării sau un certificat privind soluția pronunțată în dosar. Despre măsura luată va fi înștiințat și debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înființare a popririi, la care se vor atașa și copii certificate de pe încheierea de încuviințare a executării sau de pe certificatul privind soluția pronunțată în dosar, și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.
    Textul în documentul-sursă ↗
  17. Sursa 17: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 646 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.646 alin.(1), integral
    (1) Creditorul și debitorul au dreptul să asiste, personal sau prin reprezentanții lor, la efectuarea tuturor actelor de executare, să ia cunoștință de actele dosarului de executare și să obțină adeverințe și copii de pe aceste acte, certificate de executorul judecătoresc, pe cheltuiala părții interesate, iar atunci când se consideră vătămați în drepturile ori interesele lor legitime, pot contesta actele de executare sau executarea silită însăși, în termenele și condițiile prevăzute de lege. Acest drept îl au și alte persoane care justifică un interes ocrotit de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
  18. Sursa 18: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 670 alin. (1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.670 alin.(1), integral
    (1) Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.670 alin.(2), integral
    (2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.670 alin.(3), integral
    (3) Sunt cheltuieli de executare:1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului în faza de executare silită; 4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  19. Sursa 19: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 670 alin. (4)–(6)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.670 alin.(4), integral
    (4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.670 alin.(5)–(6), integral
    (5) În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte asemenea cauze, acestea, cu excepția onorariului executorului judecătoresc, vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție.(6) Pentru sumele stabilite prin aplicarea alin. (1)-(5), încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  20. Sursa 20: Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreștiLege · Legea nr. 188/2000, art. 39 alin. (3) · forma din 17 iulie 2022Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Legea188/2000, art.39 alin.(3), integral
    (3) Executorii judecătorești nu pot condiționa punerea în executare a hotărârilor judecătorești de plata anticipată a onorariului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  21. Sursa 21: OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă — reprezentarea HTML cu amendamentele din 2023 și 2024Lege · OUG nr. 51/2008, art. 6,8,11 alin. (1),14 alin. (1); art. 2 și4Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 8 extrase citate
    OUG51/2008, art.6, integral
    Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc; d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.
    Textul în documentul-sursă ↗
    OUG51/2008, art.8 alin.(1), integral
    (1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe țară. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
    Textul în documentul-sursă ↗
    OUG51/2008, art.8 alin.(2), integral
    (2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
    Textul în documentul-sursă ↗
    OUG51/2008, art.8 alin.(3), integral
    (3) Ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate și cheltuielile dovedite, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.
    Textul în documentul-sursă ↗
    OUG51/2008, art.11 alin.(1), integral
    (1) Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanței competente pentru soluționarea cauzei în care se solicită ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competența instanței de executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    OUG51/2008, art.14 alin.(1), integral
    (1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    OUG51/2008, art.2 alin.(1)–(3), integral
    (1) Prezenta ordonanță de urgență este aplicabilă în toate cazurile în care se solicită ajutor public judiciar în fața instanțelor judecătorești sau a altor autorități cu atribuții jurisdicționale române de către orice persoană fizică având domiciliul sau reședința obișnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.(2) Pentru a determina dacă solicitantul are domiciliul pe teritoriul României se aplică legea română. În cazul în care solicitantul nu are domiciliul pe teritoriul României, pentru a se stabili dacă acesta are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru se aplică legea statului membru în cauză.(3) Stabilirea domiciliului sau a reședinței obișnuite se determină în funcție de data depunerii cererii de ajutor public judiciar.
    Textul în documentul-sursă ↗
    OUG51/2008, art.4 alin.(1)–(2), integral
    (1) Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.(2) Instanța poate acorda ajutorul public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, și persoanelor juridice fără scop lucrativ, cu sediul în România, numai atunci când, în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, fără a justifica un interes personal, acestea acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. În acest caz, ajutorul public judiciar se poate acorda când instanța apreciază că, față de datele referitoare la situația economico-financiară a acestor persoane juridice fără scop lucrativ, costurile procesului ar fi de natură să le afecteze în mod semnificativ activitatea curentă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  22. Sursa 22: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 629 și art. 729 alin. (1)–(7)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.629 alin.(1)–(2), integral
    (1) Veniturile și bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmăribile și numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.(2) Bunurile supuse unui regim special de circulație pot fi urmărite numai cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.729 alin.(1)–(7), integral
    (1) Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite: a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii; b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. (2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.(5) Urmărirea drepturilor prevăzute la alin. (4) se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.(6) Sumele reținute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se eliberează sau se distribuie potrivit art. 864 și următoarele.(7) Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
    Textul în documentul-sursă ↗
  23. Sursa 23: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 781 alin. (2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.781 alin.(2), integral
    (2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.
    Textul în documentul-sursă ↗
  24. Sursa 24: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 703 alin. (1)–(2), art. 705 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.703 alin.(1)–(2), integral
    (1) Executarea silită încetează dacă:1. s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum și alte sume datorate potrivit legii; 2. nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri; 3. creditorul a renunțat la executare; 4. a fost desființat titlul executoriu; 5. a fost anulată executarea. (2) În toate cazurile, executorul judecătoresc va întocmi o încheiere, motivată în fapt și în drept, cu menționarea cauzei de încetare a executării. Încheierea de încetare a executării va fi comunicată de îndată creditorului și debitorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.705 alin.(1), integral
    (1) În cazurile prevăzute la art. 703 alin.(1) pct. 2 se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.
    Textul în documentul-sursă ↗
  25. Sursa 25: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 706 alin. (1)–(2), art. 707Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.706 alin.(1), integral
    (1) Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.706 alin.(2), integral
    (2) Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.707 alin.(1)–(2), integral
    (1) Prescripția nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate.(2) Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, dacă dreptul de a obține obligarea pârâtului este imprescriptibil sau, după caz, nu s-a prescris, creditorul poate obține un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără a i se putea opune excepția autorității de lucru judecat.
    Textul în documentul-sursă ↗
  26. Sursa 26: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 708–709Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.708 alin.(1), integral
    (1) Cursul prescripției se suspendă:1. în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului de a obține obligarea pârâtului; 2. pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanță sau de alt organ jurisdicțional competent; 3. cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate ori își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire; 4. în alte cazuri prevăzute de lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.708 alin.(2)–(3), integral
    (2) După încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, socotindu-se și timpul scurs înainte de suspendare.(3) Prescripția nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.709 alin.(1)–(3), integral
    (1) Cursul prescripției se întrerupe:1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei; 2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent; 3. pe data depunerii cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori; 4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare; 5. pe data depunerii cererii de reluare a executării; 6. în alte cazuri prevăzute de lege. (2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripție.(3) Prescripția nu este întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.
    Textul în documentul-sursă ↗
  27. Sursa 27: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 710–711Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.710 alin.(1)–(3), integral
    (1) După împlinirea termenului de prescripție, creditorul poate cere repunerea în acest termen numai dacă a fost împiedicat să ceară executarea datorită unor motive temeinice.(2) Cererea de repunere în termen se introduce la instanța de executare competentă, în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării. Judecata cererii se face cu citarea părților, prin hotărâre supusă numai apelului, potrivit dreptului comun.(3) Dacă cererea de repunere în termen a fost admisă, creditorul poate formula cerere de executare silită în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.711, integral
    Prevederile prezentului capitol se completează cu dispozițiile Codului civil privitoare la prescripția extinctivă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  28. Sursa 28: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Art. 2551,2552 alin. (1)–(2),2554; pp.589–590 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Cod civil, art.2551, integral; p.589
    Durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cod civil, art.2552 alin.(1)–(2), integral; pp.589–590
    (1)Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. (2)Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Cod civil, art.2554, integral; p.590
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  29. Sursa 29: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 712 alin. (1)–(3),713 alin. (1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.712 alin.(1)–(3), integral
    (1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.713 alin.(1)–(2), integral
    (1) Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.(2) În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.713 alin.(3), integral
    (3) Nu se poate face o nouă contestație de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații. Cu toate acestea, contestatorul își poate modifica cererea inițială adăugând motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  30. Sursa 30: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 714 alin. (1)–(3)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.714 alin.(1), integral
    (1) Contestația se introduce la instanța de executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.714 alin.(2)–(3), integral
    (2) În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului.(3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestație vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  31. Sursa 31: ÎCCJ, Decizia nr. 20 din 27.09.2021 — instanța contestației la executare în pluralitatea debitorilorHotărâre · RIL 20/2021, par.85–86 și dispozitiv · forma din 11 noiembrie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 20/2021 · 27 septembrie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    RIL20/2021, dispozitivul și caracterul obligatoriu
    Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din Codul de procedură civilă, instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    RIL20/2021, par.85–86, integral
    85. Nu în ultimul rând, un argument suplimentar îl reprezintă faptul că se elimină riscul de a se ajunge în situația în care, cu privire la același raport juridic, să fie pronunțate soluții contrare de către instanțe diferite. Astfel, dacă unul dintre debitori formulează contestație la executare înregistrată pe rolul instanței care a încuviințat executarea silită, iar codebitorul din titlul executoriu înregistrează contestația pe rolul unei alte instanțe, în considerarea faptului că la data sesizării organului de executare avea domiciliul sau, după caz, sediul în circumscripția acestei din urmă judecătorii, se poate ajunge la ipoteza în care cele două instanțe să pronunțe hotărâri diferite referitor la același aspect: o instanță poate să rețină, de exemplu, că este întrunit caracterul cert al creanței, în timp ce o altă instanță să considere că aceeași creanță nu întrunește acest caracter, ceea ce nu este de dorit. 86. În consecință, atât timp cât a fost încuviințată executarea silită de către o anumită instanță de judecată, aceasta din urmă devine instanță competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
  32. Sursa 32: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 715 alin. (1)–(2)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.715 alin.(1)–(2), integral
    (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:1. contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; 3. debitorul care contestă executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație. (2) Contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  33. Sursa 33: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 715 alin. (3)–(5)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.715 alin.(3)–(5), integral
    (3) Contestația privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită.(4) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.(5) Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (4) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condițiile legii, sub rezerva drepturilor definitiv dobândite de către terții adjudecatari în cadrul vânzării silite a bunurilor urmărite.
    Textul în documentul-sursă ↗
  34. Sursa 34: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 181–184Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art.181 alin.(1)–(2), integral
    (1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:1. când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; 3. când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni. (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.182 alin.(1)–(2), integral
    (1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24,00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.183 alin.(1), integral
    (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.183 alin.(2)–(3), integral
    (2) Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.184 alin.(1)–(4), integral
    (1) Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.(2) Se consideră că actul a fost comunicat părții și în cazul în care aceasta a primit sub semnătură copie de pe act, precum și în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părți.(3) Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe față de cel lipsit de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp nu a fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste.(4) Termenul procedural se întrerupe și un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări în următoarele cazuri:1. când a intervenit moartea uneia dintre părți; în acest caz, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părții decedate, pe numele moștenirii, fără să se arate numele și calitatea fiecărui moștenitor; 2. când a intervenit moartea reprezentantului părții; în acest caz, se face din nou o singură comunicare părții.
    Textul în documentul-sursă ↗
  35. Sursa 35: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 185 alin. (1) și186Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.185 alin.(1), integral
    (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.186 alin.(1)–(3), integral
    (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen.
    Textul în documentul-sursă ↗
  36. Sursa 36: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 719 alin. (1)–(4); excepția art. 670 alin. (4)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art.670 alin.(4), integral
    (4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.719 alin.(1), integral
    (1) Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.719 alin.(2)–(3), integral
    (2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează: a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei; b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei; c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei; d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei. (3) Dacă obiectul contestației nu este evaluabil în bani, cauțiunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.719 alin.(4), teza introductivă și pct.1
    (4) Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă:1. hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.719 alin.(4) pct.2–3, integral
    2. înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanță; 3. debitorul face dovada cu înscris autentic că a obținut de la creditor o amânare ori, după caz, beneficiază de un termen de plată.
    Textul în documentul-sursă ↗
  37. Sursa 37: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 719 alin. (7)–(8)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.719 alin.(7), integral
    (7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.719 alin.(8), integral
    (8) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării silite se comunică din oficiu și de îndată executorului judecătoresc.
    Textul în documentul-sursă ↗
  38. Sursa 38: ÎCCJ, Decizia nr. 2 din 08.02.2021 — durata suspendării potrivit art. 719 alin. (1) CPCHotărâre · RIL 2/2021, par.79–80 și dispozitiv · forma din 5 aprilie 2021Înalta Curte de Casație și Justiție · 2/2021 · 8 februarie 2021 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    RIL2/2021, dispozitivul și caracterul obligatoriu
    Admite recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea sintagmei „până la soluționarea contestației la executare“ din cuprinsul art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, suspendarea executării silite este limitată în timp până la soluționarea în primă instanță a contestației la executare.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
    RIL2/2021, par.79–80, integral
    79. Raționamentul se impune, deoarece, în cazul în care s-ar considera că suspendarea executării silite dispuse de prima instanță subzistă și ulterior dezînvestirii sale, ar însemna ca, în afară de negarea executorialității hotărârii date de instanța de executare cu privire la contestație, să se acorde și prevalență unei încheieri de suspendare a executării silite, care este rezultatul unei examinări sumare a temeiniciei contestației (neprejudecare/„pipăire“ a fondului), în fața unei veritabile hotărâri judecătorești de fond, rezultat al unui examen, prin excelență, mult mai aprofundat. 80. În alți termeni, a admite contrariul și a accepta că suspendarea executării silite poate depăși, ca întindere, momentul soluționării în fond a contestației la executare ar echivala cu o pronunțare a primei instanțe dincolo de competențele sale, peste instanța de control judiciar, a cărei hotărâre este suverană asupra tuturor chestiunilor deduse judecății. În virtutea caracterului exclusiv incidental al cererii de suspendare a executării silite, o atare măsură procesuală excepțională poate fi dispusă de prima instanță doar în limitele cadrului procesual al soluționării contestației la executare.
    Textul în documentul-sursă ↗
  39. Sursa 39: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 637 alin. (1), art. 723 alin. (1)–(2),724Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.637 alin.(1), integral
    (1) Punerea în executare a unei hotărâri judecătorești care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat ori desființat, creditorul va fi ținut, în condițiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.723 alin.(1)–(2), integral
    (1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.(2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.724 alin.(1)–(3), integral
    (1) În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării. În cazul în care bunul supus executării silite este un bun imobil, instanța va dispune asupra efectuării operațiunilor de carte funciară necesare, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință, potrivit regulilor de carte funciară.(2) Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.(3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare. Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.
    Textul în documentul-sursă ↗
  40. Sursa 40: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 24–25Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.24, integral
    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.25 alin.(1)–(3), integral
    (1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispozițiile legale privitoare la competență, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.(3) În cazul în care instanța învestită este desființată, dosarele se vor trimite din oficiu instanței competente potrivit legii noi. Dispozițiile alin. (1) rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
  41. Sursa 41: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 697–698,699 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 3 extrase citate
    Art.697 alin.(1)–(2), integral
    (1) În cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.(2) În caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. Termenul de perimare nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.698 alin.(1)–(2), integral
    (1) Perimarea se constată de către instanța de executare, la cererea executorului judecătoresc sau a părții interesate, prin încheiere dată cu citarea în termen scurt a părților.(2) Perimarea executării atrage desființarea tuturor actelor de executare, cu excepția celor care au dus la realizarea, în parte, a creanței cuprinse în titlul executoriu și a accesoriilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.699 alin.(1), integral
    (1) În caz de perimare a executării, se va putea face, înăuntrul termenului de prescripție, o nouă cerere de executare silită, dispozițiile art. 665 și 666 fiind aplicabile în mod corespunzător.
    Textul în documentul-sursă ↗
  42. Sursa 42: Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010)Lege · Art. 720 alin. (1)Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.720 alin.(1), integral
    (1) Dacă admite contestația la executare, instanța, ținând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseși, va anula ori lămuri titlul executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  43. Sursa 43: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · Legea 132/2017 art. 21 alin. (4), prima frază.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.21 alin.(4), prima frază
    Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  44. Sursa 44: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · Legea 132/2017 art. 21 alin. (5)–(6).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.21 alin.(5)
    Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.21 alin.(6)
    În cazurile privind vătămările corporale și daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitățile și plata acestora sunt stabilite de către instanța judecătorească.
    Textul în documentul-sursă ↗
  45. Sursa 45: ÎCCJ, Decizia nr. 18 din 23 octombrie 2023 — recurs în interesul legii privind art. 21 din Legea nr. 132/2017Hotărâre · RIL 18/2023, par.94–97 și104–108, cu par.110–111 și dispozitiv. · forma din 6 decembrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 18 · 23 octombrie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 7 extrase citate
    Par.94, prima frază
    Sancțiunea instituită de legiuitor se referă la stabilirea unei scadențe specifice a obligației de plată și nu exclude verificările pe care trebuie să le facă instanța cu privire la întinderea creanței în raport cu probele administrate.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par.97
    Conduita asigurătorului reprezintă factorul hotărâtor în acordarea penalităților de întârziere, astfel că aceasta trebuie să facă obiectul analizei instanței de judecată pentru fiecare caz concret în parte.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par.106
    Mai trebuie precizat că, în situația respingerii justificate a pretențiilor de către asigurător, acesta efectuând obiecții serioase și rezonabile, aspecte ce vor fi stabilite în concret de instanța sesizată cu soluționarea cauzei, se poate aprecia că asigurătorul a executat obligația prevăzută de art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 132/2017, indiferent de caracterul întemeiat sau neîntemeiat al obiecțiilor, situație în care penalitățile încep să curgă din ziua următoare celei la care se împlinește termenul de 10 zile de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par.107, porțiune continuă
    În ipoteza în care asigurătorul a respins pretențiile, dar soluția aleasă și motivele sunt de ordin formal, în scopul exclusiv de a se produce efectul de amânare a curgerii penalităților datorate, aspecte care, de asemenea, vor fi apreciate în concret de către instanța învestită cu soluționarea cauzei, această conduită a asigurătorului poate fi apreciată ca o îndeplinire defectuoasă a obligațiilor, ce va determina incidența sancțiunii penalităților de întârziere în condițiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par.108, primele două fraze
    În fine, în cazul în care, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA, în mod culpabil, nu a notificat persoanei prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire formulate printr-o cerere la care au fost atașate documentele justificative potrivit art. 22 alin. (2) lit. a)-d) din Norma nr. 20/2017, precum și motivele respingerii, asigurătorul RCA datorează penalități de întârziere din ziua următoare celei la care se împlinește termenul de 30 de zile de la data înaintării cererii. Penalitățile sunt aferente „despăgubirii cuvenite“ ce va fi stabilită de instanța de judecată, și nu sumei solicitate de titularul cererii.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par.108, ultima frază
    Întrucât neîndeplinirea obligației de a face în termenul de 30 de zile naște o prezumție relativă de culpă a asigurătorului RCA, revine acestuia sarcina de a dovedi existența unor circumstanțe neimputabile pentru a înlătura sancțiunea penalităților de întârziere.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Dispozitiv, porțiunea dezlegării după identificarea actului
    în cazul nerespectării termenului de 30 de zile reglementat de art. 21 alin. (1) și (2) din același act normativ, penalitățile de 0,2% pe zi de întârziere curg de la expirarea celor 30 de zile în care asigurătorul trebuia să răspundă cererii părții solicitante.
    Textul în documentul-sursă ↗
  46. Sursa 46: ÎCCJ, Decizia nr. 18 din 23 octombrie 2023 — recurs în interesul legii privind art. 21 din Legea nr. 132/2017Hotărâre · RIL 18/2023 par.109, citit cu par.95–108. · forma din 6 decembrie 2023Înalta Curte de Casație și Justiție · 18 · 23 octombrie 2023 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Par.109, prima frază
    Pentru ipoteza în care asigurătorul RCA formulează oferta de despăgubire cu depășirea termenului prevăzut de art. 21 alin. (1) și (2) din Legea nr. 132/2017, dar anterior sesizării instanței de judecată, penalitățile de întârziere prevăzute de art. 21 alin. (5) din aceeași lege curg până la data formulării ofertei, întrucât termenul anterior menționat nu este unul de decădere în sensul art. 2.545 din Codul civil, care să atragă împiedicarea asigurătorului să mai facă oferta de despăgubire.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Par.109, ultima frază
    În schimb, după sesizarea instanței de judecată, formularea unei oferte de despăgubire de către asigurător nu mai asigură atingerea finalității normelor supuse interpretării, și anume aceea de soluționare a pretențiilor de despăgubire pe cale amiabilă.
    Textul în documentul-sursă ↗
  47. Sursa 47: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Codul civil art. 2551,2553–2554; copia instituțională FGA/Sintact19.03.2026, pp.589–590. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.2551, pp.589–590
    Durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.2553 alin.(1)–(2), p.590
    (1)Când termenul se stabileşte pe zile, nu se iau în calcul prima şi ultima zi a termenului. (2)Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.2553 alin.(3), p.590
    Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispoziţiile art. 2.556 rămân aplicabile.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.2554, p.590
    Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
    Textul în documentul-sursă ↗
  48. Sursa 48: Regulamentul ASF nr. 4/2016 — organizarea SAL-Fin și anexele PPS/PIS, forma selectată 27.04.2026Normă · Regulamentul ASF4/2016, anexa2 PIS, art. 7 alin. (2), art. 9 alin. (6) lit. c), alin. (9)–(10), https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/309237. · forma din 27 aprilie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Anexa2 PIS, art.7 alin.(2)
    SAL-FIN se asigură că părțile își dau acordul scris cu privire la caracterul obligatoriu al soluției, anterior demarării procedurilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Anexa2 PIS, art.9 alin.(9), ultima frază și alin.(10)
    Aceasta poate fi atacată la instanța de judecată competentă, în termen de 15 zile de la comunicare.(10) Hotărârile care nu sunt atacate în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării constituie de drept titlu executoriu.
    Textul în documentul-sursă ↗
  49. Sursa 49: Codul civil — Legea nr. 287/2009 (copia FGA/Sintact din 19.03.2026)Lege · Codul civil art. 6 alin. (1)–(5), p.3 în copia instituțională19.03.2026. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.6 alin.(1)–(2), p.3
    (1)Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2)Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.6 alin.(4), p.3
    Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.
    Textul în documentul-sursă ↗
  50. Sursa 50: Legea nr.85/2014 — insolvență și falimentul asigurătorului, dispoziții selectateLege · Legea 85/2014, art. 242 și art. 262 alin. (4); context distinct: art. 75 alin. (1)–(2). · forma din 18 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 4 extrase citate
    Art.75 alin.(1), primele două fraze
    (1) De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererilor de admitere a creanțelor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.75 alin.(2), fraza introductivă și lit.a), integral la aceste fragmente consecutive
    (2) Nu sunt supuse suspendării de drept prevăzute la alin. (1): a) căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui/unor creditor/creditori începute înaintea deschiderii procedurii și nici acțiunile civile din procesele penale îndreptate împotriva debitorului;
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.242, integral
    Prevederile cap. I, cu excepția celor cuprinse în secțiunea a 6-a, se vor aplica în mod corespunzător procedurii falimentului societăților de asigurare/reasigurare, cu derogările prevăzute în acest capitol.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.262 alin.(4), integral
    (4) Hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare și a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societății de asigurare/reasigurare debitoare. Creanțele pretinse în aceste procese se înregistrează la dosarul de faliment al tribunalului și se supun examinării și înscrierii lor în tabelul creanțelor, potrivit prezentei legi. Efectele procedurii de faliment asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs.
    Textul în documentul-sursă ↗
  51. Sursa 51: Legea nr.213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților — forma selectată 02.01.2026Lege · Legea 213/2015, art. 1 alin. (4), art. 2 alin. (9), art. 13 alin. (3)–(4) și art. 14 alin. (1), forma 02.01.2026. · forma din 2 ianuarie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 5 extrase citate
    Art.1 alin.(4), integral
    (4) Fondul nu preia obligațiile asigurătorilor debitori, ci efectuează plăți către creditorii de asigurări ai acestora după parcurgerea procedurii administrative reglementate de prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.2 alin.(9), integral
    (9) Executarea silită pentru titlurile executorii obținute împotriva asigurătorului nu poate fi demarată împotriva Fondului; în acest caz, cererea de plată motivată este depusă în condițiile art. 14 alin. (1), cu respectarea procedurii și a plafonului stabilite prin prezenta lege.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.13 alin.(3), integral
    (3) În vederea îndeplinirii obligațiilor de plată prevăzute de prezenta lege, Fondul procedează la analizarea documentelor și informațiilor aferente cererilor de plată și cererilor de rambursare prevăzute la art. 2 alin. (4) și (6), inclusiv a documentelor și informațiilor preluate de la asigurător, ținând seama de normele aplicabile în materie, de condițiile de asigurare generale și specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul, precum și de acordul de cooperare încheiat cu organismele similare din alte state sau de actele delegate adoptate de Comisia Europeană, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (5) teza a II-a.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.13 alin.(4), integral
    (4) Aprobarea sau respingerea, parțială sau totală, a sumelor pretinse de petenți și de organismele similare din alte state este de competența comisiei speciale constituite conform art. 12^3; comisia specială poate dispune suspendarea soluționării cererii de plată, în condițiile art. 16 alin. (2).
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.14 alin.(1), integral
    (1) Orice persoană dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1) care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului poate formula o cerere de plată motivată adresată Fondului în condițiile prevăzute la art. 12^1 și de prezentul articol.
    Textul în documentul-sursă ↗
  52. Sursa 52: Legea nr. 202/2025 — reforma FGA și dispozițiile tranzitoriiLege · Legea 202/2025, art.III; corelare cu art.VI. Art.II este citit pentru intrarea în vigoare. · forma din 3 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi cele 2 extrase citate
    Art.III, integral
    Procedurile administrative gestionate de Fondul de garantare a asiguraților privind soluționarea cererilor de plată a sumelor cuvenite creditorilor de asigurări ai asigurătorilor persoane juridice române, pentru care procedura de faliment a fost deschisă anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân supuse legii aplicabile la data începerii acestora, indiferent de momentul depunerii cererilor.
    Textul în documentul-sursă ↗
    Art.VI, integral
    Prevederile art. 15 alin. (1^1) și (1^2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile cererilor de plată formulate de petenți și nesoluționate de Fond ce pretind creanțe de asigurare rezultate din contractele de asigurare încheiate cu asigurătorii pentru care a fost deschisă deja procedura de faliment.
    Textul în documentul-sursă ↗
  53. Sursa 53: Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010) — forma din 24.05.2026Lege · CPP art. 581, integral, forma 24.05.2026. · forma din 24 mai 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
    Vezi extrasul citat
    Art.581, text integral sub titlul «Despăgubirile civile și cheltuielile judiciare»
    Dispozițiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile și la cheltuielile judiciare cuvenite părților se execută potrivit legii civile.
    Textul în documentul-sursă ↗
Situația ta are particularități? Scrie-ne: echipa AccidenteRutiere.org îți transmite întrebarea unui avocat colaborator, gratuit și fără comision. Când poate fi util un avocat.

Ghiduri înrudite

Taxe, expertize și cheltuieli de judecatăC15 · 11 MIN · GHIDHotărâre, apel și caracter definitiv: ce verificC15 · 14 MIN · GHIDCum urmăresc un dosar fără să confund stadiul cu soluția motivatăC15 · 9 MIN · GHIDTermene după accident: ce evenimente trebuie identificateC16 · 14 MIN · GHIDDobânzi și penalități în dosarul RCAC03 · 10 MIN · GHIDSAL-Fin: admisibilitate, proceduri și efecteC15 · 22 MIN · GHIDProcese și executări în curs când se modifică situația asigurătoruluiC09 · 12 MIN · GHID
SURSA
TOATE SURSELE

    Semnalează o eroare

    Spune-ne ce ai observat. Referința de mai jos se adaugă automat în mesaj. Nu include date personale sau detalii despre cazul tău.

    C15-010 · https://accidenterutiere.org/ghiduri/plata-dupa-hotarare-si-executarea-ce-pasi-se-analizeaza/
    Scrie-ne despre eroare

    Instalează pe iPhone sau iPad

    1. Apasă butonul Distribuie din Safari (pătratul cu săgeata în sus).
    2. Alege Adaugă pe ecranul principal.
    3. Apasă Adaugă. Aplicația apare lângă celelalte.

    Primii pași după un accident, checklistul și glosarul rămân disponibili și fără semnal.

    CONTACT · AVOCAȚI COLABORATORI

    Scrie-ne

    1. Scrii pe scurt ce s-a întâmplat.
    2. Echipa AccidenteRutiere.org citește mesajul și îl transmite, gratuit și fără comision, unui avocat colaborator disponibil.
    3. Avocatul te contactează direct. Numele și datele tale de contact îi sunt arătate doar după ce confirmă că preia cererea.

    Nu există un termen garantat de răspuns.

    Scrie pe scurt ce s-a întâmplat și ce întrebare ai. Numele și datele de contact pune-le în câmpurile de mai sus. Nu include CNP, date de card sau de cont, detalii medicale amănunțite sau copii ale actelor: avocatul ți le va cere, dacă e nevoie.

    Cum folosim datele: Confidențialitate.

    Gratuit · fără comision