Trotinetă electrică și accident: ce regim trebuie identificat
Pentru un accident cu trotinetă electrică, identifică mai întâi vehiculul și regimul aplicabil. Definiția rutieră, locul de circulație, obligația RCA și răspunderea pentru accident se verifică separat. Numele din reclamă ori o setare din aplicație nu rezolvă toate aceste întrebări. [1] [2] [7] [11]
- ACTUALIZAT
- TIMP DE CITIRE
- 11 minute
Cuprins · 15 secțiuni
- 01Cui se adresează
- 021. Patru date de la care pornesc: vehiculul, locul, momentul și rolul persoanei
- 032. Ce înseamnă trotinetă electrică în norma rutieră
- 043. Fișa tehnică de lucru: ce știu și ce lipsește?
- 054. Unde și în ce condiții poate circula o trotinetă care se încadrează în definiție
- 065. RCA: un test separat, cu praguri exacte
- 076. O curte privată sau o închiriere nu rezolvă singură problema asigurării
- 087. Cine a fost prejudiciat și împotriva cui se examinează cererea
- 098. Probe și întrebări care evită încadrarea după o etichetă
- 109. Data accidentului și modificarea din 2025
- 1110. Depunerea documentelor și termenele: ce mecanism se aplică?
- 12Termene și repere
- 13Lista ta de pași
- 14Întrebări frecvente
- 15Surse și trimiteri
Cui se adresează
Persoane prejudiciate, conducători, pasageri și reprezentanți care organizează documentele și identifică traseul de răspundere.
Nu declară legal un anumit produs, nu încadrează tehnic sau penal un exemplar anume și nu stabilește vinovăția ori suma despăgubirii.
Nu certifică un vehicul și nu recomandă probe de viteză în trafic ori modificări ale aparatului făcute de cititor.
Nu stabilește dreptul de a conduce un vehicul care depășește definiția trotinetei și nu soluționează un litigiu concret cu Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) ori cu operatorul de închiriere.
1. Patru date de la care pornesc: vehiculul, locul, momentul și rolul persoanei
„Trotinetă electrică” este și o denumire comercială, dar regimul juridic nu se stabilește numai din anunțul de vânzare sau din numele aplicației. Trebuie examinate caracteristicile efective, locul utilizării, data accidentului și poziția persoanei: conducător, alt participant rănit, proprietar sau operator. Definiția rutieră și cea pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) sunt teste diferite. [1] [7]
Dacă există vătămări, se aplică obligațiile de anunțare a poliției și apelare 112 în condițiile art. 77 din Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 195/2002. Raportarea incidentului în aplicația de închiriere nu substituie aceste obligații. Nu amâna anunțarea pentru a obține datele tehnice complete. [15]
2. Ce înseamnă trotinetă electrică în norma rutieră
Definiția din OUG nr. 195/2002 privește un vehicul cu două sau trei roți și ghidon, destinat unei singure persoane, cu motor electric și viteză maximă prin construcție mai mare de 6 km/h, dar de cel mult 25 km/h. Sunt incluse vehiculele fără șa și, în condițiile exacte ale textului, unele cu șa: punctul de ședere de referință nu depășește 540 mm pentru două roți, respectiv 400 mm pentru trei roți. Nu exclude orice vehicul cu șa și nu măsura informal o piesă diferită de reperul tehnic legal. [1]
Viteza prin construcție nu este viteza afișată într-o fotografie la momentul opririi. Limita de 250 W asociată anumitor biciclete asistate nu se importă automat în această definiție a trotinetei. Nici afirmația vânzătorului că „merge ca o bicicletă” nu substituie caracteristicile cerute de lege. [1]
Dacă un vehicul depășește limitele definiției, concluzia nu este automat că orice asemenea aparat este moped ori că poate circula după o simplă formalitate. Pot deveni relevante categoria tehnică, omologarea, înregistrarea și dreptul de a conduce; aceste condiții necesită propriile verificări. Excepția de la înmatriculare ori înregistrare pentru trotineta care se încadrează în definiție nu este o scutire generală pentru orice produs numit astfel. [6]
Pentru întrebările despre dreptul de a conduce, vezi Probleme privind permisul și categoria. Ghidul de față nu încadrează penal un vehicul individual. [6]
3. Fișa tehnică de lucru: ce știu și ce lipsește?
Tabelul următor este un instrument practic de organizare. Nu este un formular legal obligatoriu și nu certifică un vehicul. Datele trebuie legate de exemplarul implicat și de configurația relevantă la data accidentului, nu numai de o pagină generică despre aceeași marcă. [19]
| Întrebarea | Documente sau date de identificat | De ce contează |
|---|---|---|
| Care este exemplarul? | Model, serie, fotografii ale etichetei, acte disponibile ori identificatorul cursei | Leagă specificația de vehiculul implicat. |
| Ce viteză are prin construcție? | Documentație tehnică relevantă și configurația verificată | Nu este același lucru cu viteza momentană ori un mod selectat în aplicație. |
| Care este masa proprie? | Specificația tehnică pentru configurația corectă | Pragul RCA nu folosește masa utilizatorului și a bagajului adăugată peste aceasta. |
| Există șa și care este reperul tehnic? | Documentație privind configurația și punctul de referință | Condițiile definiției rutiere nu sunt doar o întrebare „are/nu are șa”. |
| Au existat modificări? | Documente de service, configurație și informații verificabile | Nu se presupune că o fișă pentru versiunea inițială descrie orice exemplar modificat. |
Importanța vitezei, masei și configurației provine din definițiile legale; metoda de colectare de mai sus este o recomandare de organizare. Nu efectua probe de viteză în trafic și nu modifica aparatul ca să demonstrezi o ipoteză. Cere clarificarea tehnică necesară prin persoana sau organul competent. [1] [7] [14] [19]
4. Unde și în ce condiții poate circula o trotinetă care se încadrează în definiție
Un drum public este identificat prin deschiderea sa circulației publice, nu exclusiv prin cine deține terenul. Pentru trotinetele din definiție, dacă există pistă pentru biciclete, legea prevede utilizarea acesteia. În lipsa pistei, art. 41 alin. (3) permite circulația trotinetelor numai pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă pentru vehicule este de 50 km/h. Aceasta este condiția sectorului de drum, nu permisiunea ca trotineta să atingă 50 km/h. [2]
Regulamentul interzice circulația pe trotuar dacă nu există pistă amenajată și traversarea pe trecerea pentru pietoni în timp ce persoana se deplasează pe trotinetă. Trecerea trebuie abordată potrivit regimului aplicabil, nu presupunând prioritate de pieton în timp ce se circulă pe vehicul. Sunt prevăzute și condiții de echipare, iluminare, semnalizare și conducere, inclusiv regula folosirii ambelor mâini pentru trotinetă. [4] [5]
Vârsta minimă pentru conducerea pe drumurile publice este 14 ani, potrivit art. 70 alin. (2). Casca este obligatorie pentru conducătorii sub 16 ani când se deplasează pe partea carosabilă. Acesta este domeniul obligației legale citate, nu o constatare că lipsa ei este lipsită de consecințe în orice alt context. Transportul pasagerilor pe trotinetă este interzis; excepția specifică unor biciclete pentru un copil nu se transferă trotinetelor. [3] [4]
Nici existența unei încălcări rutiere, nici lipsa unei obligații specifice de cască nu stabilesc singure întregul rezultat civil. Se examinează conduita și legătura cu prejudiciul. [11] [18]
5. RCA: un test separat, cu praguri exacte
Pentru definiția RCA a mijlocului de transport pe uscat cu propulsie proprie, care nu se deplasează pe șine, sunt relevante cele două alternative: viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau masă proprie mai mare de 25 kg și viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h, împreună. „Mai mare” nu înseamnă „cel puțin”. Obligația proprietarului ori utilizatorului și excepțiile legale se verifică separat. [7]
Exemple fictive, strict pentru citirea pragurilor, presupunând propulsia și celelalte elemente descrise de text și absența unei excepții relevante:
| Date tehnice presupuse | Citirea pragului RCA | Ce rămâne separat |
|---|---|---|
| 20 kg și 25 km/h prin construcție | Nu depășește nici primul prag, nici combinația a doua | Nu certifică legalitatea circulației sau existența unei asigurări facultative. |
| 28 kg și 25 km/h prin construcție | Îndeplinește combinația masă peste 25 kg și viteză peste 14 km/h | Poate avea viteză compatibilă cu definiția rutieră a trotinetei, fără să fie exceptată automat de la RCA. |
| 20 kg și 30 km/h prin construcție | Îndeplinește alternativa vitezei peste 25 km/h | Nu se încadrează, numai pe aceste date, în plafonul de viteză al definiției rutiere a trotinetei; categoria exactă nu este stabilită aici. |
Acestea nu sunt evaluări ale unor produse reale. Un plafon selectat temporar în aplicație, masa persoanei sau denumirea „light” nu sunt înlocuitori pentru datele tehnice legale. Nici excepția de la înregistrarea rutieră nu elimină automat o obligație RCA care rezultă din testul distinct. [7] [1] [6] [19]
6. O curte privată sau o închiriere nu rezolvă singură problema asigurării
În RCA, utilizarea vehiculului ca mijloc de transport este relevantă indiferent de teren și de faptul că este în mișcare sau staționează, în limitele definiției și acoperirii. Legea enumeră și accidente în incinte ori pe drumuri care nu sunt publice. Prin urmare, „s-a întâmplat pe proprietate privată” nu este singur o excludere automată. Există excepții speciale, precum anumite evenimente de sport cu motor în condițiile legii, care nu se extind oricărei deplasări într-o curte. [9] [7]
Pentru un vehicul închiriat, păstrează identitatea operatorului, seria ori identificatorul cursei, versiunea condițiilor acceptate, documentele de plată și informațiile despre asigurare comunicate pentru perioada respectivă. Verifică cine este asigurat, ce risc este acoperit și ce pierdere se invocă. Aceasta este o recomandare de documentare; simpla existență a unei aplicații nu dovedește o poliță ori culpa operatorului. [19] [11]
O formulă contractuală de asumare a riscului nu trebuie confundată automat cu renunțarea la despăgubiri. Codul civil limitează excluderea răspunderii pentru atingerea integrității ori sănătății și precizează efectul acceptării riscului și al anunțurilor de nerăspundere. Pentru un contract concret se verifică textul, raportul juridic și limitele legale, nu se proclamă nulă ori suficientă orice clauză. [12]
7. Cine a fost prejudiciat și împotriva cui se examinează cererea
Dacă un autoturism răspunzător lovește utilizatorul trotinetei, se verifică RCA al acelui vehicul și prejudiciul provocat. Faptul că trotineta nu avea o poliță proprie nu dovedește singur că utilizatorul a pierdut orice drept față de alt participant. Invers, o poliță a trotinetei nu acoperă automat propriile vătămări ale conducătorului care a produs accidentul. [9] [10]
Dacă utilizatorul trotinetei rănește un pieton, se identifică răspunderea civilă și acoperirea care există efectiv. Când vehiculul nu intră în obligația RCA, nu se inventează o poliță obligatorie pentru a avea un plătitor; pot rămâne aplicabile regulile răspunderii persoanei și eventuale asigurări facultative, în condițiile lor. [11] [7]
Intervenția Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) se verifică în ipotezele legale, inclusiv un vehicul identificat neasigurat care avea obligația de asigurare, ori vehiculul neidentificat în condițiile speciale. Nu se deduce intervenția sa doar din răspunsul „nu am asigurare”. Vezi Prejudicii și excluderi BAAR. [16]
Pentru fiecare solicitant, separă prejudiciul corporal, bunul deteriorat și alte pierderi susținute. Documentele pentru cască sau îmbrăcăminte sunt explicate în Motociclist rănit: documente și echipament, fără transferul obligației de cască a motociclistului asupra tuturor utilizatorilor de trotinete. [13] [3]
8. Probe și întrebări care evită încadrarea după o etichetă
Păstrează distinct actele despre accident și materialele despre vehicul: locul, marcajele, pozițiile, imaginile originale, exemplarul concret și configurația documentată. Când nu cunoști un parametru, marchează-l „neconfirmat”, nu îl înlocui cu o presupunere. Pentru metodele de documentare vezi Dovezile accidentului. [19]
Întrebările neutre pot fi: „Ce document susține viteza constructivă a acestui exemplar?”, „Există o diferență între configurația documentată și cea examinată?”, „Locul era deschis circulației publice?”, „Ce probă leagă manevra de prejudiciu?”. Într-un dosar penal, necesitatea unei expertize și obiectivele sale se apreciază de organul competent; ghidul nu califică tehnic sau medical un caz individual. [14] [1] [2]
A doua dezlegare din Decizia nr. 12/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) este relevantă pentru contribuția culpabilă la prejudiciu. Nu este o decizie despre obligația RCA a trotinetelor, despre dreptul lor de circulație sau despre un procent obligatoriu pentru lipsa căștii. [18]
9. Data accidentului și modificarea din 2025
Legea nr. 181/2025 a modificat definiția vehiculului în Legea RCA. Pentru pasajele relevante, reperul de intrare în vigoare este 16 noiembrie 2025, după publicarea din 13 noiembrie. Art. II prevede un termen distinct de 30 de zile numai pentru punctele 16–18 indicate acolo; nu mută întreaga nouă definiție la acea dată ulterioară. [8]
De aceea, nu clasifica automat un accident mai vechi după pragurile actuale și nu considera că un vechi mesaj al operatorului dovedește obligația curentă. Data cererii, data poliței și data accidentului sunt repere distincte. [20] [8]
Diferența față de bicicleta asistată merită păstrată. Pentru aceasta există Biciclist implicat în accident, nu o regulă unică pentru orice vehicul electric ușor. [1]
10. Depunerea documentelor și termenele: ce mecanism se aplică?
În regimul unui asigurător RCA competent, cererea poate fi înaintată direct ori prin mandatar, inclusiv electronic. Reține dovada transmiterii și ce despăgubiri ai cerut. Răspunsul de 30 de zile și plata de 10 zile au declanșări diferite în art. 21; ele nu sunt o garanție că orice cerere privind un vehicul electric intră în RCA. [17]
Nu transfera aceste termene unei polițe facultative, platformei de închiriere, BAAR sau dosarului penal fără verificarea regulii proprii. O comunicare din aplicație nu înseamnă automat nici cerere de despăgubire către asigurător, nici plângere ori constituire ca parte civilă. Pentru traseul documentelor RCA vezi Cererea de despăgubire. [17] [19]
Acest ghid identifică întrebările juridice și tehnice care trebuie verificate; nu declară un produs legal, un conducător vinovat sau o despăgubire sigură. [11] [14]
Termene și repere procedurale
- Interval
Imediat
- De când începe
Luarea la cunoștință despre accidentul prevăzut de art. 77.
- Cum se aplică
Anunțarea poliției și apelul 112 nu se amână pentru a finaliza fotografiile sau o negociere.
- Consecințe
Ghidul nu stabilește sancțiunea unui caz individual.
Se verifică ipoteza accidentului cu vătămare ori deces din norma rutieră.
- Interval
30 de zile
- De când începe
Înaintarea cererii de despăgubire.
- Cum se aplică
Ofertă justificată când sunt îndeplinite condițiile sau notificare motivată a respingerii totale ori parțiale.
- Consecințe
Nu echivalează automat cu plata tuturor sumelor solicitate.
Nu este termenul universal pentru depunerea cererii de către victimă.
Termenul nu este analizat aici pentru BAAR ori pentru Fondul de garantare a asiguraților.
- Interval
10 zile
- De când începe
Acceptarea ofertei ori primirea de către asigurător a hotărârii definitive ori a acordului de soluționare a litigiului, în condițiile art. 21 alin. (4).
- Cum se aplică
Se identifică actul și data relevantă, separat de avizare și de cererea inițială.
- Consecințe
Ghidul nu calculează o penalitate individuală și nu presupune cumuluri automate.
Nu curge automat de la data accidentului.
Lista ta de pași
Întrebări frecvente
Orice trotinetă de 25 km/h este exceptată de la RCA?
Nu. Chiar fără depășirea a 25 km/h, combinația masă proprie peste 25 kg și viteză constructivă peste 14 km/h poate îndeplini definiția RCA, cu verificarea celorlalte condiții și excepții. [7]
Dacă limitez viteza din aplicație, am schimbat automat categoria?
Sub 16 ani casca este obligatorie peste tot?
De reținut
Arată cele 17 idei principale ale ghidului
Definiția rutieră are condiții de roți, ghidon, utilizator, șa și viteză; nu se reduce la numele comercial.
Pragul de 250 W al unor biciclete nu se transferă definiției trotinetei.
Locul se examinează după deschiderea circulației, nu numai după proprietate.
Condiția de 50 km/h privește sectorul de drum, nu viteza permisă aparatului.
Vârsta de 14 ani este prevăzută la art. 70 alin. (2); casca sub 16 ani are domeniul carosabilului.
Definiția RCA include alternativ viteza constructivă peste 25 km/h sau masa proprie peste 25 kg combinată cu viteza peste 14 km/h.
Acceptarea riscului și anunțurile contractuale nu echivalează automat cu renunțarea la orice despăgubire.
Propriul RCA nu acoperă automat vătămarea conducătorului răspunzător.
Decizia ÎCCJ nr. 12/2016 privește contribuția culpabilă, nu clasificarea trotinetelor.
Modificarea definițiilor RCA din 2025 este distinctă de termenul special pentru art. I pct. 16–18.
Termenele asigurătorului RCA nu se transferă automat unei platforme sau altui mecanism.
Contribuția la prejudiciu, centura și casca: analiză distinctă
Ghidul descrie regulile în vigoare la data actualizării, 6 octombrie 2026. Dacă accidentul s-a produs mai demult, unele reguli pot fi diferite: cum verifici ce formă a legii se aplică.
Surse și trimiteri
- Sursa 1: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceForma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 6 pct. 10, 10^1, 14Articolul 6 10. bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roți, propulsat prin forța musculară, cu ajutorul pedalelor ori manivelelor. Sunt asimilate bicicletei vehiculele cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe măsură ce viteza vehiculului crește, fiind întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă 25 km/h, precum și bicicletele cu motor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri; 10^1. trotineta electrică - vehiculul cu două sau trei roți și ghidon, utilizat pentru transportul unei singure persoane, care nu este prevăzut cu loc șezând sau care este echipat cu un loc șezând pentru conducător, al cărui punct de ședere de referință se află la o înălțime mai mică sau egală cu 540 mm în cazul celor cu două roți, respectiv la o înălțime mai mică sau egală cu 400 mm în cazul celor cu trei roți, a cărui viteză maximă prin construcție este mai mare de 6 km/h, dar nu depășește 25 km/h și care este echipat cu motor electric; punctul de ședere de referință are înțelesul prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013; 14. drum public - orice cale de comunicație terestra, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice; drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile;
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 2: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceForma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 6 pct. 10, 10^1, 14Articolul 6 10. bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roți, propulsat prin forța musculară, cu ajutorul pedalelor ori manivelelor. Sunt asimilate bicicletei vehiculele cu pedale cu pedalare asistată echipate cu un motor electric auxiliar cu puterea nominală continuă mai mică sau egală cu 250 W, a cărui asistare este întreruptă atunci când ciclistul încetează să pedaleze sau este redusă progresiv pe măsură ce viteza vehiculului crește, fiind întreruptă complet înainte ca viteza vehiculului să atingă 25 km/h, precum și bicicletele cu motor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri; 10^1. trotineta electrică - vehiculul cu două sau trei roți și ghidon, utilizat pentru transportul unei singure persoane, care nu este prevăzut cu loc șezând sau care este echipat cu un loc șezând pentru conducător, al cărui punct de ședere de referință se află la o înălțime mai mică sau egală cu 540 mm în cazul celor cu două roți, respectiv la o înălțime mai mică sau egală cu 400 mm în cazul celor cu trei roți, a cărui viteză maximă prin construcție este mai mare de 6 km/h, dar nu depășește 25 km/h și care este echipat cu motor electric; punctul de ședere de referință are înțelesul prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013; 14. drum public - orice cale de comunicație terestra, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice; drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile;
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1Articolul 1 (1) Circulația pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor și a celorlalte categorii de participanți la trafic, drepturile, obligațiile și răspunderile care revin persoanelor fizice și juridice, precum și atribuțiile unor autorități ale administrației publice, instituții și organizații sunt supuse dispozițiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. (2) Dispozițiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență au ca scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, cât și a mediului. (3) Autoritatea competentă în domeniul circulației pe drumurile publice privind inițierea și avizarea unor reglementari, precum și aplicarea și exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliției Române. (4) Reglementările privind circulația pe drumurile publice se emit, după caz, de către autoritățile publice centrale sau locale cu atribuții în acest domeniu, numai cu avizul Inspectoratului General al Poliției Române și cu respectarea acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte. (5) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică tuturor participanților la trafic, precum și autorităților care au atribuții în domeniul circulației și siguranței pe drumurile publice și în domeniul protecției mediului.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 41Articolul 41 (1) Vehiculele și animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulație, cât mai aproape de marginea părții carosabile, cu respectarea semnificației semnalizării rutiere și a regulilor de circulație. (2) Numerotarea benzilor de circulație pe fiecare sens se efectuează în ordine crescătoare de la marginea din partea dreapta a drumului către axa acestuia. În cazul autostrăzilor, banda de urgență nu intră în numerotarea benzilor de circulație. (3) Dacă un drum este prevăzut cu o pistă pentru biciclete, bicicletele și trotinetele electrice vor fi conduse numai pe pista respectivă. În lipsa acestei piste, circulația trotinetelor electrice este permisă numai pe sectoarele de drum unde viteza maximă admisă pentru circulația vehiculelor este de 50 km/h.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 3: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceForma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 70 alin. (1)–(5)(1) Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să aibă vârsta de cel puțin 16 ani. (2) Pentru a conduce o bicicletă sau o trotinetă electrică pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puțin 14 ani. (3) Bicicletele, mopedele și trotinetele electrice care circulă pe drumurile publice trebuie să fie echipate cu mijloace de iluminare și dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisă circulația acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace și dispozitive în stare de funcționare. (4) Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. (5) Se interzice transportul pasagerilor pe trotinete electrice.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 4: Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, aprobat prin HG nr. 1391/2006Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 14 — textul articolului din reprezentarea Portal, cu notele afișateArticolul 14 În circulația pe drumurile publice bicicleta sau trotineta electrică, după caz, trebuie să fie: (la 06-10-2021, Partea introductivă a articolului 14 din Paragraful § 2. , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.075 din 4 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 954 din 06 octombrie 2021 ) a) prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace; b) prevăzută cu un sistem adecvat, funcțional, de direcție; c) dotată cu sistem de avertizare sonoră; (la 21-01-2017, Litera c) din Articolul 14 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 965 din 15 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 22 decembrie 2016 ) d) echipată, pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, în față, cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roșie și cu cel puțin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeași culoare; (la 21-01-2017, Litera d) din Articolul 14 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 965 din 15 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 22 decembrie 2016 ) e) echipată cu elemente sau dispozitive fluorescent-reflectorizante, amplasate pe roți, care, în mișcare, formează un cerc continuu. (la 21-01-2017, Litera e) din Articolul 14 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 965 din 15 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1035 din 22 decembrie 2016 )
Textul în documentul-sursă ↗Art. 160 — textul articolului din reprezentarea Portal, cu notele afișateArticolul 160(1) Bicicletele și trotinetele electrice, atunci când circulă pe drumul public, trebuie conduse numai pe un singur rând.(2) Dacă pe direcția de deplasare există o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare, conducătorii vehiculelor prevăzute la alin. (1) sunt obligați să circule numai pe această pistă. Se interzice circulația altor participanți la trafic pe pista pentru biciclete. (la 06-10-2021, Articolul 160 din Sectiunea a 4-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.075 din 4 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 954 din 06 octombrie 2021 )
Textul în documentul-sursă ↗Art. 161 — textul articolului din reprezentarea Portal, cu notele afișateArticolul 161(1) Se interzice conducătorului de bicicletă sau trotinetă electrică, după caz:a) să circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificația «Accesul interzis bicicletelor»; b) să învețe să conducă biciclete sau trotinete electrice, după caz, pe drumurile intens circulate; c) să circule pe trotuare, cu excepția cazului când pe acestea sunt amenajate piste pentru biciclete; d) să circule în paralel, cu excepția situațiilor când participă la competiții sportive organizate; e) să circule în timp ce se află sub influența alcoolului ori a substanțelor psihoactive; f) să se țină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul; g) să circule pe partea carosabilă în aceeași direcție de mers, dacă există acostament practicabil; h) să transporte sau să tragă orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulația celorlalți participanți la trafic; i) să circule pe aleile din parcuri sau din grădini publice, cu excepția cazurilor când nu stânjenesc circulația pietonilor; j) să circule fără îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 14 și 15; k) să circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață sau zăpadă; l) să circule cu deficiențe tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor; (la 06-10-2021, sintagma: defecțiuni a fost înlocuită de Litera a), Punctul 40, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.075 din 4 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 954 din 06 octombrie 2021 ) m) să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă sau trotinetă electrică, după caz; n) să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepția cazurilor în care conducătorii de bicicletă, înainte de intersecție, trebuie să se încadreze regulamentar în funcție de direcția de deplasare; o) să circule în interiorul localităților în care nu funcționează iluminatul public, precum și în afara localităților fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă; p) să conducă vehiculul fără a menține contactul roților cu solul; q) să circule fără a ține cel puțin o mână pe ghidon și ambele picioare pe pedale, în cazul conducătorului de bicicletă, respectiv fără a ține ambele mâini pe ghidon, în cazul conducătorului de trotinetă electrică. (2) Se interzice conducătorului de bicicletă să transporte o altă persoană, cu excepția copilului în vârstă de până la 7 ani, care poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcție cu un suport special sau dacă are montat un dispozitiv omologat.(3) Pe timpul circulației pe drumurile publice, conducătorul de bicicletă sau de trotinetă electrică, după caz, este obligat să aibă asupra sa actul de identitate. (la 06-10-2021, Articolul 161 din Sectiunea a 4-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 1.075 din 4 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 954 din 06 octombrie 2021 ) § 2. Însoțirea animalelor
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 5: HG 1075/2021 de modificare a Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. I pct. 11. La capitolul II secțiunea 1, titlul paragrafului 2 se modifică și va avea următorul cuprins:§ 2. Condițiile tehnice minime pe care trebuie să le îndeplinească bicicletele, trotinetele electrice, mopedele, vehiculele cu tracțiune animală și cele trase sau împinse cu mâna
Textul în documentul-sursă ↗Art. I pct. 22. La articolul 14, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 14 În circulația pe drumurile publice bicicleta sau trotineta electrică, după caz, trebuie să fie:
Textul în documentul-sursă ↗Art. I pct. 2020. Articolul 161 se modifică și va avea următorul cuprins: + Articolul 161(1) Se interzice conducătorului de bicicletă sau trotinetă electrică, după caz:a) să circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificația «Accesul interzis bicicletelor»; b) să învețe să conducă biciclete sau trotinete electrice, după caz, pe drumurile intens circulate; c) să circule pe trotuare, cu excepția cazului când pe acestea sunt amenajate piste pentru biciclete; d) să circule în paralel, cu excepția situațiilor când participă la competiții sportive organizate; e) să circule în timp ce se află sub influența alcoolului ori a substanțelor psihoactive; f) să se țină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul; g) să circule pe partea carosabilă în aceeași direcție de mers, dacă există acostament practicabil; h) să transporte sau să tragă orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulația celorlalți participanți la trafic; i) să circule pe aleile din parcuri sau din grădini publice, cu excepția cazurilor când nu stânjenesc circulația pietonilor; j) să circule fără îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 14 și 15; k) să circule atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheață sau zăpadă; l) să circule cu defecțiuni tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor; m) să traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplasează pe bicicletă sau trotinetă electrică, după caz; n) să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepția cazurilor în care conducătorii de bicicletă, înainte de intersecție, trebuie să se încadreze regulamentar în funcție de direcția de deplasare; o) să circule în interiorul localităților în care nu funcționează iluminatul public, precum și în afara localităților fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă; p) să conducă vehiculul fără a menține contactul roților cu solul; q) să circule fără a ține cel puțin o mână pe ghidon și ambele picioare pe pedale, în cazul conducătorului de bicicletă, respectiv fără a ține ambele mâini pe ghidon, în cazul conducătorului de trotinetă electrică. (2) Se interzice conducătorului de bicicletă să transporte o altă persoană, cu excepția copilului în vârstă de până la 7 ani, care poate fi transportat pe bicicletă, de către un adult, numai dacă vehiculul este prevăzut din construcție cu un suport special sau dacă are montat un dispozitiv omologat.(3) Pe timpul circulației pe drumurile publice, conducătorul de bicicletă sau de trotinetă electrică, după caz, este obligat să aibă asupra sa actul de identitate.
Textul în documentul-sursă ↗Art. II–IIIArticolul II În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se emit:a) ordinul comun al ministrului mediului, apelor și pădurilor, al ministrului afacerilor interne și al ministrului transporturilor și infrastructurii pentru stabilirea condițiilor privind emisiile de CO_2 pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele pentru a le putea fi atribuite plăcuțe cu numărul de înmatriculare cu litere și cifre de culoare verde; b) ordinul ministrului afacerilor interne privind condițiile în care se comunică titularului permisului de conducere istoricul sancțiunilor la regimul circulației pe drumurile publice. + Articolul IIIHotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 6: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceForma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 12Articolul 12 (1) Vehiculele care circulă pe drumurile publice trebuie să fie înmatriculate sau înregistrate, după caz, cu excepția următoarelor categorii de vehicule: a) vehiculele trase sau împinse cu mâna; b) bicicletele; c) trotinetele electrice. (2) Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele înmatriculate ori înregistrate, după caz, trebuie să poarte plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, cu forme, dimensiuni și conținut prevăzute de standardele în vigoare. (3) Vehiculele care nu sunt supuse înmatriculării sau înregistrării pot circula pe drumurile publice numai în condițiile prevăzute prin regulament. (4) Este interzisă conducerea pe drumurile publice a altor vehicule decât cele care trebuie înmatriculate sau înregistrate, vehiculele trase sau împinse cu mâna, bicicletele și trotinetele electrice.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 20Articolul 20 (1) Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere corespunzător. (2) Permisele de conducere se eliberează pentru următoarele categorii de vehicule: AM, A1, A2, A, B1, B, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr, Tr1, Tb sau Tv. (3) Descrierea categoriilor de vehicule prevăzute la alin. (2) , pentru care se eliberează permise de conducere, este prevăzută în anexa nr. 1 *). (4) Vârsta minimă pentru obținerea permisului de conducere este de: a) 16 ani împliniți, pentru categoriile de vehicule AM, A1 și B1; b) 18 ani împliniți, pentru categoriile de vehicule A2, B, BE, C1, C1E, Tr și Tr1; c) 20 de ani împliniți, dacă persoana are o experiență de cel puțin 2 ani de conducere a motocicletelor din categoria A2, sau 24 de ani împliniți, pentru motocicletele din categoria A; d) 21 de ani pentru categoriile de vehicule C, CE, D1 și D1E, precum și pentru triciclurile cu motor din categoria A; e) 24 de ani pentru categoriile de vehicule D, DE, Tb și Tv. (5) Prin excepție de la vârsta minimă prevăzută la alin. (4) lit. d) , permisul de conducere pentru categoriile de vehicule C și CE se eliberează de la vârsta de 18 ani cu înscrierea în acesta a codului național pentru atestarea valabilității categoriei numai în cazul conducerii vehiculului pe teritoriul României în prezența instructorului auto atestat sau a examinatorului din cadrul autorității competente în timpul desfășurării cursului practic, respectiv a probelor practice pentru obținerea certificatului de calificare profesională inițială, denumit în continuare CPI, astfel cum acesta este reglementat prin art. 1 alin. (3) din Normele privind pregătirea și atestarea profesională a anumitor categorii de conducători auto, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.214/2015 pentru aprobarea normelor privind pregătirea și atestarea profesională a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, cu modificările și completările ulterioare, sau cu înscrierea codului european armonizat privind deținerea unui CPI. (6) Prin excepție de la vârsta minimă prevăzută la alin. (4) lit. e) , permisul de conducere pentru categoriile de vehicule D și DE se eliberează de la vârsta de 21 de ani, cu înscrierea în acesta a codului național pentru atestarea valabilității categoriei numai în cazul conducerii vehiculului pe teritoriul României în prezența instructorului auto atestat sau a examinatorului din cadrul autorității competente în timpul desfășurării cursului practic, respectiv a probelor practice pentru obținerea CPI sau cu înscrierea codului european armonizat privind deținerea unui CPI.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 7: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
Art. 2Articolul 2 Definiții Termenii și expresiile utilizați/utilizate în prezenta lege au înțelesul prevăzut la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările ulterioare, precum și următoarele semnificații:1. accident de vehicule - eveniment în care a fost implicat cel puțin un vehicul în urma căruia au rezultat prejudicii materiale și/sau vătămarea sănătății și a integrității corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane; 2. Acord multilateral - acordul între birourile naționale ale asigurătorilor din statele membre ale Uniunii Europene sau părți la Acordul privind Spațiul Economic European și ale altor state asociate Uniunii Europene încheiat pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 2 din Directiva 72/166/CEE a Consiliului în ceea ce privește controlul asigurării de răspundere civilă auto, intrat în vigoare pentru biroul național auto din România în baza Deciziei Comisiei 2007/482/CE; 3. asigurare facultativă - asigurare în care raporturile dintre asigurat și asigurător și drepturile și obligațiile fiecărei părți se stabilesc prin contractul de asigurare; 4. asigurat - proprietarul sau utilizatorul unui vehicul sau unui tramvai a cărui răspundere civilă delictuală este preluată contractual de un asigurător RCA în baza contractului RCA valabil pentru prejudiciile produse terțelor persoane din accidente de vehicule/tramvaie; 5. asigurat cu risc ridicat - persoana pentru care, pe baza încadrării în clasele de risc, cel puțin 3 asigurători RCA ofertează un tarif de primă de N ori mai mare decât tariful de referință; 6. asigurător RCA - asigurător autorizat să practice asigurare RCA; 7. avizarea daunei - notificarea asigurătorului de către persoana prejudiciată, asigurat sau mandatarii acestora, cu privire la producerea evenimentului asigurat; notificarea trebuie să fie însoțită de documentele necesare stabilirii răspunderii asigurătorului RCA; 8. birou național auto - organizație profesională constituită în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, și care grupează societățile de asigurare care sunt autorizate într-un stat să practice asigurarea de răspundere civilă auto; 9. BAAR - asociație profesională, independentă și autonomă a tuturor societăților de asigurare, indiferent de forma de organizare și de statul în care își au sediul social, care, în baza legii, au dreptul să practice în România asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și care îndeplinește atribuțiile de birou național auto, de organism de plată a despăgubirilor, de organism de compensare, de centru de informare, precum și alte atribuții conferite prin lege; 10. bonus/malus - sistem prin care asiguratul este încadrat în una dintre clasele de bonus (ceea ce conduce la reducerea primei de asigurare) sau în una dintre clasele de malus (ceea ce conduce la majorarea primei de asigurare), în funcție de istoricul de daunalitate al acestuia în perioada de referință; 11. Carte Verde - document internațional de asigurare emis în numele biroului național auto, în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite; 12. cerere de despăgubire - documentul prin care partea prejudiciată sau asiguratul formulează către asigurătorul RCA sau către BAAR pretențiile de despăgubire; 13. contract RCA - contractul de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie, a cărui încheiere se constată prin polița de asigurare RCA, care atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule; condițiile contractuale pentru asigurarea RCA sunt stabilite de prezenta lege și de reglementările Autorității de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., emise în aplicarea acesteia; forma și conținutul contractului RCA se stabilesc prin reglementări ale A.S.F.; 14. contractant - persoana care încheie contractul RCA și care se obligă față de asigurătorul RCA să plătească prima de asigurare; 15. corespondent - persoana pe care biroul național auto din România o desemnează pentru a reprezenta unul sau mai mulți asigurători din străinătate, membri ai altor birouri naționale auto, pentru soluționarea cererilor de despăgubire formulate de persoanele prejudiciate prin accidente de vehicule produse pe teritoriul României prin intermediul unor vehicule asigurate RCA de asigurătorii respectivi; 16. daună totală economică - situația unui vehicul sau unui bun avariat a cărui valoare de reparație depășește valoarea de piață a acestuia; 17. decontare directă - serviciul auxiliar de gestionare a daunelor de către asigurătorii RCA a propriilor asigurați, care se ofertează obligatoriu de către asigurator, iar achiziția acestuia este opțională de către asigurat; 18. limitele teritoriale de aplicare ale asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule:a) teritoriul României; b) teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene, ale statelor părți la Acordul privind Spațiul Economic European, denumite în continuare state membre, și teritoriul Confederației Elvețiene; c) teritoriile statelor situate între două state care leagă direct două state membre ale Uniunii Europene, în care nu există birou național auto; d) teritoriile statelor în care sunt competente birourile naționale auto care au semnat Acordul multilateral; 19. mandatar - orice persoană fizică sau juridică împuternicită în condițiile legii să reprezinte interesele persoanei prejudiciate în raporturile acesteia cu asigurătorul RCA și cu unitatea reparatoare auto; 20. persoană prejudiciată - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA; 21. polița de asigurare RCA - documentul prin care se constată încheierea contractului de asigurare RCA și se atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie; 22. prejudiciu - efectul negativ suferit de către persoana prejudiciată prin producerea unui risc acoperit printr-un contract RCA; 23. răscumpărare - prejudiciul suportat de către asigurat în condițiile prezentei legi și ale contractului de asigurare RCA; 24. tarif de referință - prima de asigurare cu caracter orientativ determinată pe baza datelor statistice de la nivelul pieței de asigurări RCA. Tariful de referință se calculează conform formulei:T. ref = PR x (1+IBNR) x (1+f)^t x (1+i)^t/ (1-Ch-P) x (1-BM), în care: PR = prima de risc = dauna medie (Dm) x frecvența medie (Fm), rezultate pe baza datelor statistice; IBNR = factorul de încărcare aferent rezervei de daune întâmplate, dar neavizate sau insuficient avizate; f = rata anuală de modificare a frecvenței daunei, pe baza datelor statistice; i = rata anuală de modificare a inflației (severității) daunelor, pe baza datelor statistice; t = diferența în ani dintre data medie de apariție a daunelor din perioada de aplicare a tarifului de referință și data medie de apariție a daunelor din perioada de analiză; Ch = cheltuielile asigurătorului determinate la valoare medie exprimat ca procent din prima brută; P = marja de profit exprimată ca procent din prima brută; BM = încărcare datorită aplicării sistemului bonus-malus; Dm și Fm sunt factori raportați la ultimii 5 ani; 25. teritoriul în care staționează în mod obișnuit vehiculul:a) teritoriul statului de unde vehiculul are o plăcuță de înmatriculare sau înregistrare, fie că aceasta este permanentă sau temporară; sau b) în cazurile în care nu există înmatriculare/înregistrare pentru un anumit tip de vehicul, dar vehiculul are un contract RCA ori un semn distinctiv similar plăcuței de înmatriculare/înregistrare, teritoriul statului în care s-a eliberat contractul RCA sau semnul respectiv; sau c) în cazurile în care pentru anumite tipuri de vehicule nu există plăcuță de înmatriculare/înregistrare, contract RCA și nici vreun semn distinctiv, teritoriul statului în care proprietarul vehiculului este rezident permanent; sau d) în cazul în care vehiculul nu are plăcuță de înmatriculare/înregistrare sau are o plăcuță care nu corespunde ori nu mai corespunde cu vehiculul și a fost implicat într-un accident, teritoriul statului în care a avut loc accidentul, cu scopul de a soluționa cererea de despăgubire de către biroul național auto sau organismul de plată a despăgubirilor; 26. unitate reparatoare auto - persoană juridică care are înscris ca obiect de activitate executarea de lucrări de întreținere și reparație a vehiculelor și este autorizată pentru aceste activități; pentru reparațiile efectuate pe teritoriul României autorizația este eliberată de către Regia Autonomă "Registrul Auto Român", conform legii; 27. vehicul: a) orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie, dar care nu se deplasează pe șine, cu:(i) o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau (ii) masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h; b) orice remorcă destinată utilizării cu vehiculul menționat la lit. a), indiferent dacă este cuplată sau necuplată; c) tramvai; 27^1. utilizarea unui vehicul - orice utilizare a unui vehicul care este conformă cu funcția vehiculului de mijloc de transport la momentul accidentului, indiferent de caracteristicile vehiculului, de terenul pe care este utilizat și indiferent dacă acesta staționează sau este în mișcare; 28. utilizator - persoană fizică sau juridică, căreia proprietarul vehiculului îi acordă dreptul de folosință asupra acestuia, pe o anumită perioadă, în baza unui contract de închiriere, contract de leasing sau alt act întocmit în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗Legea nr. 132/2017, art. 4 alin. (1)Sunt exceptate de la obligativitatea încheierii unui contract RCA persoanele fizice și juridice care utilizează vehicule exclusiv în cadrul evenimentelor și activităților sportive cu motor, inclusiv al curselor, al competițiilor, al antrenamentelor, al testărilor și al demonstrațiilor care se desfășoară în România într-o zonă cu acces restricționat și demarcată, atunci când organizatorul evenimentului sportiv sau o altă parte a încheiat o asigurare facultativă sau dispune de un instrument de garantare alternativ care acoperă prejudiciile provocate de către vehicule oricărei părți terțe, inclusiv spectatorilor și altor persoane prezente, dar care nu acoperă neapărat prejudiciile produse conducătorilor auto participanți și vehiculelor acestora.
Textul în documentul-sursă ↗Legea nr. 132/2017, art. 4 alin. (2)–(4)(2) Obligația de acoperire a prejudiciilor produse prin intermediul vehiculului participant la eveniment este cel puțin egală cu valoarea sumelor minime asigurate stabilite la art. 6 alin. (4). (3) Organizatorul evenimentului sportiv este responsabil de acoperirea prejudiciilor produse prin intermediul vehiculelor participante la eveniment atunci când nu s-a asigurat că există încheiată asigurarea facultativă sau instrumentul de garantare alternativ prevăzut la alin. (1). (4) Atunci când organizatorul evenimentului sportiv nu este în măsură să acopere prejudiciile produse, răspunderea acestuia este preluată de către BAAR, cu excepția prejudiciilor produse piloților și vehiculelor pilotate de aceștia, plata despăgubirilor fiind efectuată din fondurile aferente Fondului național de protecție; cheltuielile efectuate de către BAAR în acest caz, împreună cu dobânda legală aferentă, sunt recuperate de la organizatorul evenimentului sportiv și/sau cel care a acordat autorizația de organizare a evenimentului sportiv în baza dreptului de regres dobândit ca urmare a efectuării plății.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 3Articolul 3 Obligativitatea încheierii contractului RCA Proprietarul sau utilizatorul unui vehicul care staționează în mod obișnuit în România încheie și menține în valabilitate o asigurare RCA pentru a acoperi riscurile care decurg din utilizarea acestuia în limitele teritoriale de aplicare prevăzute la art. 2 pct. 18.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 8: Legea nr. 181/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 6 extrase citate
Art.I pct.1: art.2 pct.27 lit.a)–c)a) orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie, dar care nu se deplasează pe șine, cu: (i) o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau (ii) masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h; b) orice remorcă destinată utilizării cu vehiculul menționat la lit. a), indiferent dacă este cuplată sau necuplată; c) tramvai;
Textul în documentul-sursă ↗Art.I pct.3: art.3 din Legea 132/2017Proprietarul sau utilizatorul unui vehicul care staționează în mod obișnuit în România încheie și menține în valabilitate o asigurare RCA pentru a acoperi riscurile care decurg din utilizarea acestuia în limitele teritoriale de aplicare prevăzute la art. 2 pct. 18.
Textul în documentul-sursă ↗Art.IIPrevederile art. I pct. 16-18 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Textul în documentul-sursă ↗Art.I pct.2: art.2 pct.27¹ din Legea 132/2017utilizarea unui vehicul - orice utilizare a unui vehicul care este conformă cu funcția vehiculului de mijloc de transport la momentul accidentului, indiferent de caracteristicile vehiculului, de terenul pe care este utilizat și indiferent dacă acesta staționează sau este în mișcare;
Textul în documentul-sursă ↗Art.I pct.4: art.4 alin.(1)Sunt exceptate de la obligativitatea încheierii unui contract RCA persoanele fizice și juridice care utilizează vehicule exclusiv în cadrul evenimentelor și activităților sportive cu motor, inclusiv al curselor, al competițiilor, al antrenamentelor, al testărilor și al demonstrațiilor care se desfășoară în România într-o zonă cu acces restricționat și demarcată, atunci când organizatorul evenimentului sportiv sau o altă parte a încheiat o asigurare facultativă sau dispune de un instrument de garantare alternativ care acoperă prejudiciile provocate de către vehicule oricărei părți terțe, inclusiv spectatorilor și altor persoane prezente, dar care nu acoperă neapărat prejudiciile produse conducătorilor auto participanți și vehiculelor acestora.
Textul în documentul-sursă ↗Art.I pct.4: art.4 alin.(5)Fără a aduce atingere definiției prevăzute la art. 2 pct. 27, fotoliile rulante sau alte vehicule similare cu propulsie proprie, destinate a fi utilizate în mod exclusiv de către o persoană cu dizabilitate fizică locomotorie, nu sunt considerate vehicule în sensul prezentei legi, acestea nefiind supuse obligației de asigurare.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 9: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 11Articolul 11 Riscurile acoperite(1) Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.(2) Fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în bani pentru:a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial; b) prejudicii materiale, inclusiv costuri de radiere și înmatriculare, costuri cu taxe de timbru, cheltuieli cu limitarea prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli aferente diminuării valorii vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză; c) costuri privind readucerea vehiculului la starea dinaintea evenimentului asigurat, dovedite cu documente emise prin sisteme specializate sau prin documente emise în condițiile legii; d) prejudicii reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului, pe baza opțiunii persoanei prejudiciate; e) cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată sau cheltuieli aferente în cazul soluționării alternative a litigiului dacă soluția este favorabilă persoanei prejudiciate; f) cheltuielile legate de transportul vehiculului avariat, aparținând terțului păgubit, de la locul accidentului la locația în care se găsește centrul de constatare daune, la unitatea reparatoare aleasă de păgubit în vederea reparării vehiculului, cel/cea mai apropiat/apropiată de locul producerii accidentului sau de domiciliul persoanei prejudiciate, după caz, dacă respectivul vehicul nu se mai poate deplasa prin mijloace proprii, iar asigurătorul nu asigură transportul. (3) Indiferent de locul în care s-a produs accidentul, respectiv pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulației publice, în incinte și în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse ca urmare a unor accidente generate prin utilizarea vehiculului asigurat, până la limita de răspundere prevăzută în contractul RCA pentru: a) prejudiciul produs de dispozitivele sau instalațiile cu care a fost echipat vehiculul, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a remorcii, semiremorcii ori a atașului tractat de vehicul; b) prejudiciul produs din culpa conducătorului vehiculului asigurat; c) prejudiciul produs prin fapta lucrului, când prejudiciul își are cauza în însușirile, acțiunea sau inacțiunea vehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea vehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substanțelor, materialelor sau a obiectelor transportate; d) prejudiciile provocate terților, drept consecință a deschiderii ușilor vehiculului, în timpul mersului sau atunci când vehiculul este oprit ori staționează, de către pasagerii acestuia, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranța deplasării celorlalți participanți la trafic; e) prejudiciile provocate terților, drept consecință a conducerii vehiculului sub influența băuturilor alcoolice sau a stupefiantelor. (4) Prevederile alin. (3) lit. b) se aplică inclusiv în cazurile în care la data accidentului conducătorul vehiculului:a) a condus vehiculul fără consimțământul expres sau prezumat al asiguratului; b) nu este titularul unui permis care atestă dreptul să conducă vehiculul respectiv; c) nu a respectat obligațiile legale cu privire la starea și siguranța vehiculului respectiv. (5) Membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau oricărei altei persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de vehicule și este acoperită de asigurarea obligatorie RCA nu sunt excluși de la beneficiul asigurării pentru propriile lor vătămări corporale.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 2Articolul 2 Definiții Termenii și expresiile utilizați/utilizate în prezenta lege au înțelesul prevăzut la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările ulterioare, precum și următoarele semnificații:1. accident de vehicule - eveniment în care a fost implicat cel puțin un vehicul în urma căruia au rezultat prejudicii materiale și/sau vătămarea sănătății și a integrității corporale ori decesul uneia sau mai multor persoane; 2. Acord multilateral - acordul între birourile naționale ale asigurătorilor din statele membre ale Uniunii Europene sau părți la Acordul privind Spațiul Economic European și ale altor state asociate Uniunii Europene încheiat pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 2 din Directiva 72/166/CEE a Consiliului în ceea ce privește controlul asigurării de răspundere civilă auto, intrat în vigoare pentru biroul național auto din România în baza Deciziei Comisiei 2007/482/CE; 3. asigurare facultativă - asigurare în care raporturile dintre asigurat și asigurător și drepturile și obligațiile fiecărei părți se stabilesc prin contractul de asigurare; 4. asigurat - proprietarul sau utilizatorul unui vehicul sau unui tramvai a cărui răspundere civilă delictuală este preluată contractual de un asigurător RCA în baza contractului RCA valabil pentru prejudiciile produse terțelor persoane din accidente de vehicule/tramvaie; 5. asigurat cu risc ridicat - persoana pentru care, pe baza încadrării în clasele de risc, cel puțin 3 asigurători RCA ofertează un tarif de primă de N ori mai mare decât tariful de referință; 6. asigurător RCA - asigurător autorizat să practice asigurare RCA; 7. avizarea daunei - notificarea asigurătorului de către persoana prejudiciată, asigurat sau mandatarii acestora, cu privire la producerea evenimentului asigurat; notificarea trebuie să fie însoțită de documentele necesare stabilirii răspunderii asigurătorului RCA; 8. birou național auto - organizație profesională constituită în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, și care grupează societățile de asigurare care sunt autorizate într-un stat să practice asigurarea de răspundere civilă auto; 9. BAAR - asociație profesională, independentă și autonomă a tuturor societăților de asigurare, indiferent de forma de organizare și de statul în care își au sediul social, care, în baza legii, au dreptul să practice în România asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și care îndeplinește atribuțiile de birou național auto, de organism de plată a despăgubirilor, de organism de compensare, de centru de informare, precum și alte atribuții conferite prin lege; 10. bonus/malus - sistem prin care asiguratul este încadrat în una dintre clasele de bonus (ceea ce conduce la reducerea primei de asigurare) sau în una dintre clasele de malus (ceea ce conduce la majorarea primei de asigurare), în funcție de istoricul de daunalitate al acestuia în perioada de referință; 11. Carte Verde - document internațional de asigurare emis în numele biroului național auto, în conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de Subcomitetul de transport rutier al Comitetului de transporturi pe uscat din cadrul Comisiei economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite; 12. cerere de despăgubire - documentul prin care partea prejudiciată sau asiguratul formulează către asigurătorul RCA sau către BAAR pretențiile de despăgubire; 13. contract RCA - contractul de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și de tramvaie, a cărui încheiere se constată prin polița de asigurare RCA, care atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule; condițiile contractuale pentru asigurarea RCA sunt stabilite de prezenta lege și de reglementările Autorității de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., emise în aplicarea acesteia; forma și conținutul contractului RCA se stabilesc prin reglementări ale A.S.F.; 14. contractant - persoana care încheie contractul RCA și care se obligă față de asigurătorul RCA să plătească prima de asigurare; 15. corespondent - persoana pe care biroul național auto din România o desemnează pentru a reprezenta unul sau mai mulți asigurători din străinătate, membri ai altor birouri naționale auto, pentru soluționarea cererilor de despăgubire formulate de persoanele prejudiciate prin accidente de vehicule produse pe teritoriul României prin intermediul unor vehicule asigurate RCA de asigurătorii respectivi; 16. daună totală economică - situația unui vehicul sau unui bun avariat a cărui valoare de reparație depășește valoarea de piață a acestuia; 17. decontare directă - serviciul auxiliar de gestionare a daunelor de către asigurătorii RCA a propriilor asigurați, care se ofertează obligatoriu de către asigurator, iar achiziția acestuia este opțională de către asigurat; 18. limitele teritoriale de aplicare ale asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule:a) teritoriul României; b) teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene, ale statelor părți la Acordul privind Spațiul Economic European, denumite în continuare state membre, și teritoriul Confederației Elvețiene; c) teritoriile statelor situate între două state care leagă direct două state membre ale Uniunii Europene, în care nu există birou național auto; d) teritoriile statelor în care sunt competente birourile naționale auto care au semnat Acordul multilateral; 19. mandatar - orice persoană fizică sau juridică împuternicită în condițiile legii să reprezinte interesele persoanei prejudiciate în raporturile acesteia cu asigurătorul RCA și cu unitatea reparatoare auto; 20. persoană prejudiciată - persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA; 21. polița de asigurare RCA - documentul prin care se constată încheierea contractului de asigurare RCA și se atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie; 22. prejudiciu - efectul negativ suferit de către persoana prejudiciată prin producerea unui risc acoperit printr-un contract RCA; 23. răscumpărare - prejudiciul suportat de către asigurat în condițiile prezentei legi și ale contractului de asigurare RCA; 24. tarif de referință - prima de asigurare cu caracter orientativ determinată pe baza datelor statistice de la nivelul pieței de asigurări RCA. Tariful de referință se calculează conform formulei:T. ref = PR x (1+IBNR) x (1+f)^t x (1+i)^t/ (1-Ch-P) x (1-BM), în care: PR = prima de risc = dauna medie (Dm) x frecvența medie (Fm), rezultate pe baza datelor statistice; IBNR = factorul de încărcare aferent rezervei de daune întâmplate, dar neavizate sau insuficient avizate; f = rata anuală de modificare a frecvenței daunei, pe baza datelor statistice; i = rata anuală de modificare a inflației (severității) daunelor, pe baza datelor statistice; t = diferența în ani dintre data medie de apariție a daunelor din perioada de aplicare a tarifului de referință și data medie de apariție a daunelor din perioada de analiză; Ch = cheltuielile asigurătorului determinate la valoare medie exprimat ca procent din prima brută; P = marja de profit exprimată ca procent din prima brută; BM = încărcare datorită aplicării sistemului bonus-malus; Dm și Fm sunt factori raportați la ultimii 5 ani; 25. teritoriul în care staționează în mod obișnuit vehiculul:a) teritoriul statului de unde vehiculul are o plăcuță de înmatriculare sau înregistrare, fie că aceasta este permanentă sau temporară; sau b) în cazurile în care nu există înmatriculare/înregistrare pentru un anumit tip de vehicul, dar vehiculul are un contract RCA ori un semn distinctiv similar plăcuței de înmatriculare/înregistrare, teritoriul statului în care s-a eliberat contractul RCA sau semnul respectiv; sau c) în cazurile în care pentru anumite tipuri de vehicule nu există plăcuță de înmatriculare/înregistrare, contract RCA și nici vreun semn distinctiv, teritoriul statului în care proprietarul vehiculului este rezident permanent; sau d) în cazul în care vehiculul nu are plăcuță de înmatriculare/înregistrare sau are o plăcuță care nu corespunde ori nu mai corespunde cu vehiculul și a fost implicat într-un accident, teritoriul statului în care a avut loc accidentul, cu scopul de a soluționa cererea de despăgubire de către biroul național auto sau organismul de plată a despăgubirilor; 26. unitate reparatoare auto - persoană juridică care are înscris ca obiect de activitate executarea de lucrări de întreținere și reparație a vehiculelor și este autorizată pentru aceste activități; pentru reparațiile efectuate pe teritoriul României autorizația este eliberată de către Regia Autonomă "Registrul Auto Român", conform legii; 27. vehicul: a) orice mijloc de transport pe uscat cu propulsie proprie, dar care nu se deplasează pe șine, cu:(i) o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h; sau (ii) masă proprie mai mare de 25 kg și o viteză maximă constructivă mai mare de 14 km/h; b) orice remorcă destinată utilizării cu vehiculul menționat la lit. a), indiferent dacă este cuplată sau necuplată; c) tramvai; 27^1. utilizarea unui vehicul - orice utilizare a unui vehicul care este conformă cu funcția vehiculului de mijloc de transport la momentul accidentului, indiferent de caracteristicile vehiculului, de terenul pe care este utilizat și indiferent dacă acesta staționează sau este în mișcare; 28. utilizator - persoană fizică sau juridică, căreia proprietarul vehiculului îi acordă dreptul de folosință asupra acestuia, pe o anumită perioadă, în baza unui contract de închiriere, contract de leasing sau alt act întocmit în condițiile legii.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 10: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 12Articolul 12 Neacordarea despăgubirii Asigurătorul RCA nu acordă despăgubiri pentru:a) cazurile în care proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs:(i) într-un caz de forță majoră; (ii) din culpa exclusivă a persoanei prejudiciate; (iii) din culpa exclusivă a unei terțe persoane, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 11 alin. (3) lit. d); b) prejudiciile produse bunurilor aparținând conducătorului vehiculului răspunzător de producerea accidentului, precum și cele produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicită aceste despăgubiri; c) în următoarele situații:(i) prejudiciile au fost produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un vehicul asigurat RCA, aflat în proprietatea ori utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și care este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică; (ii) bunul avariat și vehiculul asigurat fac parte din patrimoniul comun al soților; (iii) bunul avariat este utilizat de proprietarul vehiculului asigurat, care a produs dauna; d) prejudiciile cauzate în situațiile în care nu se face dovada valabilității la data accidentului a asigurării RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere; e) partea din prejudiciu care depășește limitele de răspundere stabilite prin contractul RCA, produs în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului; f) amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului; g) cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă; h) sumele pe care conducătorul vehiculului răspunzător de producerea prejudiciului este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului care i-a încredințat vehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui vehicul; i) prejudiciile produse bunurilor transportate, dacă între proprietarul sau utilizatorul vehiculului care a produs accidentul ori conducătorul auto răspunzător și persoanele prejudiciate a existat un raport contractual la data producerii accidentului; j) prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate în vehiculul cu care s-a produs accidentul, dacă asigurătorul RCA poate dovedi că persoanele prejudiciate știau că vehiculul respectiv era furat; k) prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalațiile montate pe vehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalații de lucru, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; l) prejudiciile produse prin accidente survenite în timpul operațiunilor de încărcare și de descărcare, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; m) prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase: radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile, care au determinat sau au agravat producerea prejudiciului; n) prejudiciile cauzate prin utilizarea unui vehicul în timpul unui atac terorist sau război, dacă evenimentul are directă legătură cu respectivul atac ori război.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 13 alin. (1), ambele frazeÎn situația în care persoana prejudiciată a contribuit, din culpă, la producerea accidentului sau la mărirea prejudiciului, cel chemat să răspundă va fi ținut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă. În astfel de situații întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea constatată prin orice mijloc de probă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 11: Codul civil — Legea nr. 287/2009, copie instituțională FGATextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art.1357; PDF p.322(1)Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2)Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1371; PDF p.324,325(1)În cazul în care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ţinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o. (2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care la cauzarea prejudiciului au contribuit atât fapta săvârşită de autor, cu intenţie sau din culpă, cât şi forţa majoră, cazul fortuit ori fapta terţului pentru care autorul nu este obligat să răspundă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 12: Codul civil — Legea nr. 287/2009, copie instituțională FGATextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 1355 — Clauze privind răspunderea; textul articolului; PDF p. 321(1)Nu se poate exclude sau limita, prin convenţii sau acte unilaterale, răspunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia printr-o faptă săvârşită cu intenţie sau din culpă gravă. (2)Sunt valabile clauzele care exclud răspunderea pentru prejudiciile cauzate, printr-o simplă imprudenţă sau neglijenţă, bunurilor victimei. (3)Răspunderea pentru prejudiciile cauzate integrităţii fizice sau psihice ori sănătăţii nu poate fi înlăturată ori diminuată decât în condiţiile legii. (4)Declaraţia de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu nu constituie, prin ea însăşi, renunţarea victimei la dreptul de a obţine plata despăgubirilor.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 1356; textul articolului, extras din copia FGA păstratăArt. 1356: Anunţuri privitoare la răspundere (1)Un anunţ care exclude sau limitează răspunderea contractuală, indiferent dacă este adus ori nu la cunoştinţa publicului, nu are niciun efect decât dacă acela care îl invocă face dovada că cel prejudiciat cunoştea existenţa anunţului la momentul încheierii contractului. (2)Printr-un anunţ nu poate fi exclusă sau limitată răspunderea delictuală pentru prejudiciile cauzate victimei. Un asemenea anunţ poate avea însă valoarea semnalării unui pericol, fiind aplicabile, după împrejurări, dispoziţiile art. 1.371 alin. (1).
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 13: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 3 extrase citate
Art. 22Articolul 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluționare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înțelegerea între părți. (2) Cererea de despăgubire se soluționează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului și modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliție, serviciile de urgență profesioniste sau de celelalte autorități publice competente să constate și să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înștiințarea asiguraților, respectiv a conducătorilor auto vinovați; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit și fapta care a condus la producerea evenimentului. (4) În situația în care se formulează pretenții de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre prețioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poștale, timbre și pentru dispariția sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acțiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părților; b) hotărârea instanței penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acțiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părților, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția; sau (ii) din actele încheiate de autoritățile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât și vinovăția conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretențiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017 . (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în același accident de vehicule depășește, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporțional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA și totalul cuantumului despăgubirilor.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 27Articolul 27 Avarierea sau distrugerea altor bunuri Despăgubirile pentru clădiri, construcții sau alte bunuri sunt stabilite pe baza: a) sistemelor de evaluare specializate; b) documentelor din care să reiasă dovedirea prejudiciului suferit, în limitele de despăgubire stabilite potrivit art. 12 .
Textul în documentul-sursă ↗Art. 29Articolul 29 Oferta de despăgubire (1) Oferta de despăgubire este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, și cuprinde: a) modul detaliat de calcul al costurilor reparației, inclusiv tarifele la care este calculată manopera de reparație; b) în cazul daunei totale economice: (i) modul de calcul al valorii bunului la data evenimentului; (ii) modul de calcul al valorii epavei; c) sursele de referință ale costurilor avute în vedere. (2) Asigurătorul RCA este responsabil pentru erorile materiale, omisiunile și diferențele de cost rezultate din înaintarea unei oferte de despăgubire care exclude costurile de readucere a bunului la starea anterioară producerii evenimentului. (3) Oferta de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, și cuprinde modul detaliat de calcul și sursele de referință.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 14: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
art. 172 alin. (1)–(12)(1) Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert. (2) Expertiza se dispune, în condițiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanță motivată, iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin încheiere motivată. (3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor și împrejurărilor supuse evaluării și a obiectivelor care trebuie lămurite de expert. (4) Expertiza poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii. (5) Expertiza și examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituțiilor medico-legale. (6) Ordonanța organului de urmărire penală sau încheierea instanței prin care se dispune efectuarea expertizei trebuie să indice faptele sau împrejurările pe care expertul trebuie să le constate, să le clarifice și să le evalueze, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în care trebuie efectuată expertiza, precum și instituția ori experții desemnați. (7) În domeniile strict specializate, dacă pentru înțelegerea probelor sunt necesare anumite cunoștințe specifice sau alte asemenea cunoștințe, instanța ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialiști care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Dispozițiile relative la audierea martorului sunt aplicabile în mod corespunzător. (8) La efectuarea expertizei pot participa experți independenți autorizați, numiți la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali. (9) Când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanță efectuarea unei constatări. (10) Constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. (11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare. (12) După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 15: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceForma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 4 extrase citate
OUG 195/2002, art. 77 alin. (1)Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea unei persoane este obligat să ia măsuri de anunțare imediată a poliției, să nu modifice sau să șteargă urmele accidentului și să nu părăsească locul faptei.
Textul în documentul-sursă ↗OUG 195/2002, art. 77 alin. (2)Orice persoană care este implicată sau are cunoștință de producerea unui accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, precum și în situația în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este obligată să anunțe de îndată poliția și să apeleze numărul național unic pentru apeluri de urgență 112, existent în rețelele de telefonie din România.
Textul în documentul-sursă ↗OUG 195/2002, art. 77 alin. (3)Este interzis oricărei persoane să schimbe poziția vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să șteargă urmele accidentului fără încuviințarea poliției care cercetează accidentul.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 75 lit. d) și nota abrogării din 29.06.2007d) abrogată; (la 29-06-2007, Lit. d) a art. 75 a fost abrogată de pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 69 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 29 iunie 2007.)
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 16: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 33Articolul 33 Atribuții ale BAAR în calitate de organism de plată a despăgubirilor(1) În calitate de organism de plată a despăgubirilor, BAAR garantează fără a avea beneficiu de discuțiune despăgubirea persoanelor prejudiciate, rezidenți ai statelor membre, prin accidente produse pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru decât statul lor de rezidență, prin intermediul unor vehicule sau tramvaie care staționează în mod obișnuit pe teritoriul României sau pe teritoriul unui stat al cărui birou național auto nu a semnat Acordul multilateral, neasigurate RCA cu toate că, în conformitate cu prevederile legii, pentru acestea trebuia încheiată asigurarea RCA sau prin intermediul unor vehicule neidentificate, în următoarele condiții:a) dacă vehiculul sau tramvaiul a fost identificat, dar nu era asigurat pentru RCA, se acordă despăgubiri atât pentru daune materiale, cât și pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății ori pentru deces; b) dacă vehiculul sau tramvaiul rămâne neidentificat, se acordă despăgubiri pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății ori pentru deces; se acordă despăgubiri și pentru daune materiale cu aplicarea unei francize de 500 de euro în echivalent lei la cursul comunicat de Banca Națională a României la data producerii accidentului, dacă în urma unui astfel de accident a rezultat decesul unei persoane sau s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății unei persoane o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile; accidentul produs de un vehicul care a rămas neidentificat este accidentul în care respectivul vehicul a intrat în coliziune directă cu persoana accidentată sau cu bunul pe care l-a avariat, după care a părăsit locul accidentului; , Alineatul (1) , Articolul 33 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 181 din 13 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1049 din 13 noiembrie 2025 ) c) în situația producerii riscului pe perioada suspendării efectelor contractului RCA, în condițiile prezentei legi. , Alineatul (1) , Articolul 33 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 181 din 13 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1049 din 13 noiembrie 2025 ) (2) BAAR intervine în calitate de organism de plată a despăgubirilor și în cazul accidentelor provocate pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru, prin intermediul unui vehicul neasigurat pentru RCA, exportat dintr-un alt stat membru în România, dacă accidentul se produce în termen de 30 de zile de la data acceptării exportului.(3) Nu pot beneficia de despăgubiri persoanele care la data producerii accidentului au posibilitatea să își recupereze prejudiciile suferite în baza unei asigurări facultative sau obligatorii ori în baza legii și nici cele care au urcat de bunăvoie în vehiculul condus de către persoana vinovată pentru producerea accidentului, dacă se dovedește că acestea știau că pentru vehiculul respectiv nu era în vigoare un contract RCA.(4) Nicio entitate care a compensat în orice fel persoanele prejudiciate sau a oferit acestora servicii în legătură cu prejudiciile suferite, inclusiv servicii medicale, în baza unor contracte încheiate ori în baza legii, nu are dreptul să solicite de la BAAR recuperarea cheltuielilor efectuate.(5) Cuantumul prejudiciului suferit de persoanele prejudiciate prin accidente de vehicule produse pe teritoriul României, precum și persoanele care pot beneficia de despăgubiri și condițiile de intervenție ale BAAR în calitate de organism de plată a despăgubirilor sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor adoptate în aplicarea acesteia în vigoare în România la data producerii accidentului.(6) Pentru cazurile de daună care sunt soluționate prin intermediul organismelor de compensare sau a fondurilor de garantare din statele de reședință ale persoanelor păgubite sau din statele pe teritoriul cărora sau produs accidentele, cuantumul prejudiciului este stabilit de aceste organisme, în condițiile respectării clauzelor acordului pe care l-au încheiat cu BAAR.(7) BAAR nu poate plăti despăgubiri pentru prejudiciile cauzate într-un singur accident care să depășească limitele de răspundere ale asigurătorului RCA prevăzute de legislația în vigoare la data producerii accidentului în România sau de legislația în vigoare a celorlalte state pe teritoriul cărora s-a produs accidentul, din care va fi dedusă, după caz, franșiza prevăzută prin lege.(8) În toate cazurile în care o persoană se adresează direct BAAR, acesta, pe baza informațiilor primite din partea persoanei prejudiciate, transmite un răspuns motivat cu privire la plata unei despăgubiri.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 17: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 20 alin. (1)–(3)(1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 21Articolul 21 Soluționarea cererii de despăgubire(1) În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat:a) fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părții prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire. (2) Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părții prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire, precum și motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii. (3) Deschiderea procedurii privind efectuarea investigațiilor se face de către asigurător dacă există indicii temeinice asupra producerii evenimentului, în baza unui raport de expertiză realizat de un expert autorizat, și dacă acesta a notificat în scris persoana prejudiciată/asiguratul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data deschiderii dosarului de daună și întocmirea procesului-verbal de constatare, cu privire la intenția de a desfășura investigații. Dacă în urma cercetărilor efectuate s-a constatat faptul că despăgubirea se cuvine persoanei prejudiciate, se aplică dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. d). Necomunicarea notificării privind intenția de a desfășura investigații în termenul de 5 zile decade asigurătorul RCA din acest drept, fiind obligat la plata despăgubirii. Rezultatul motivat al investigațiilor se comunică părții prejudiciate în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizare, dar fără a depăși termenul prevăzut la alin. (1).(4) Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.(5) Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii. (6) În cazurile privind vătămările corporale și daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitățile și plata acestora sunt stabilite de către instanța judecătorească.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 18: ÎCCJ, Decizia nr. 12 din 16 mai 2016 — hotărâre prealabilă în materie penalăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Dispozitiv, a doua dezlegare (art. 1371); nu prima dezlegare despre vechiul art. 1391(1)Dispoziţiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că autorul faptei va fi ţinut să răspundă numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o în cazul în care victima prejudiciului a contribuit şi ea cu vinovăţie la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu l-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă.
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 19: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi cele 2 extrase citate
Art. 22Articolul 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluționare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înțelegerea între părți. (2) Cererea de despăgubire se soluționează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului și modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliție, serviciile de urgență profesioniste sau de celelalte autorități publice competente să constate și să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înștiințarea asiguraților, respectiv a conducătorilor auto vinovați; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit și fapta care a condus la producerea evenimentului. (4) În situația în care se formulează pretenții de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre prețioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poștale, timbre și pentru dispariția sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acțiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părților; b) hotărârea instanței penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acțiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părților, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția; sau (ii) din actele încheiate de autoritățile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât și vinovăția conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretențiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017 . (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în același accident de vehicule depășește, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporțional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA și totalul cuantumului despăgubirilor.
Textul în documentul-sursă ↗Art. 27Articolul 27 Avarierea sau distrugerea altor bunuri Despăgubirile pentru clădiri, construcții sau alte bunuri sunt stabilite pe baza: a) sistemelor de evaluare specializate; b) documentelor din care să reiasă dovedirea prejudiciului suferit, în limitele de despăgubire stabilite potrivit art. 12 .
Textul în documentul-sursă ↗ - Sursa 20: Codul civil — Legea nr. 287/2009, copie instituțională FGATextul oficial ↗Explicația noastră a actului →
Vezi extrasul citat
Art. 6 alin. (1)–(2); PDF p.3(1)Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2)Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.
Textul în documentul-sursă ↗