Motociclist rănit: documente, echipament și prejudicii

1. Accident cu răniți: procedura nu se înlocuiește cu fotografii sau cu o înțelegere

2. Conduita, leziunile și echipamentul: trei întrebări separate

3. Casca: obligația rutieră și contribuția la prejudiciu sunt analize diferite

4. Ce întrebări neutre pot formula, fără să trag concluzii de expert?

5. Cum documentez casca, îmbrăcămintea și alte obiecte deteriorate?

6. Constatarea și oferta: ce componentă a fost evaluată?

7. Consecințele corporale nu se reduc la factura echipamentului

8. Cui adresez cererea și în ce calitate?

9. Repere procedurale fără un termen universal al victimei

10. Ce rezultă din surse și ce rămâne de verificat în cazul concret

§Termene și repere procedurale

!De reținut

#Surse și trimiteri

1. 1
   Sursa 1: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceLege · art. 75; art. 77 alin. (1)–(3) · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 4 extrase citate

   OUG 195/2002, art. 77 alin. (1)

   Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea unei persoane este obligat să ia măsuri de anunțare imediată a poliției, să nu modifice sau să șteargă urmele accidentului și să nu părăsească locul faptei.

   Textul în documentul-sursă ↗

   OUG 195/2002, art. 77 alin. (2)

   Orice persoană care este implicată sau are cunoștință de producerea unui accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, precum și în situația în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este obligată să anunțe de îndată poliția și să apeleze numărul național unic pentru apeluri de urgență 112, existent în rețelele de telefonie din România.

   Textul în documentul-sursă ↗

   OUG 195/2002, art. 77 alin. (3)

   Este interzis oricărei persoane să schimbe poziția vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să șteargă urmele accidentului fără încuviințarea poliției care cercetează accidentul.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 75 lit. d) și nota abrogării din 29.06.2007

   d) abrogată; (la 29-06-2007, Lit. d) a art. 75 a fost abrogată de pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 69 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 29 iunie 2007.)

   Textul în documentul-sursă ↗
2. 2
   Sursa 2: OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publiceLege · art. 36 alin. (2) · forma din 25 august 2026Forma din 25 august 2026 ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art. 36 alin. (2)

   (2) Pe timpul deplasării pe drumurile publice, conducătorii motocicletelor, mopedelor și persoanele transportate pe acestea au obligația să poarte casca de protecție omologată.

   Textul în documentul-sursă ↗
3. 3
   Sursa 3: Codul civil — Legea nr. 287/2009, copie instituțională FGALege · art. 1357; art. 1371; PDF paginile fizice 322, 324–325 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art.1357; PDF p.322

   (1)Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2)Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1371; PDF p.324,325

   (1)În cazul în care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ţinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o. (2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care la cauzarea prejudiciului au contribuit atât fapta săvârşită de autor, cu intenţie sau din culpă, cât şi forţa majoră, cazul fortuit ori fapta terţului pentru care autorul nu este obligat să răspundă.

   Textul în documentul-sursă ↗
4. 4
   Sursa 4: ÎCCJ, Decizia nr. 12 din 16 mai 2016 — hotărâre prealabilă în materie penalăHotărâre · VIII, analiza celei de-a doua întrebări privind art. 1371; a doua dezlegare din dispozitivÎnalta Curte de Casație și Justiție · 12 · 16 mai 2016 · Caracter definitiv neprecizatTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Dispozitiv, a doua dezlegare (art. 1371); nu prima dezlegare despre vechiul art. 1391(1)

   Dispoziţiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil se interpretează în sensul că autorul faptei va fi ţinut să răspundă numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o în cazul în care victima prejudiciului a contribuit şi ea cu vinovăţie la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu l-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă.

   Textul în documentul-sursă ↗
5. 5
   Sursa 5: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · art. 13 alin. (1) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art. 13 alin. (1), ambele fraze

   În situația în care persoana prejudiciată a contribuit, din culpă, la producerea accidentului sau la mărirea prejudiciului, cel chemat să răspundă va fi ținut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă. În astfel de situații întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea constatată prin orice mijloc de probă.

   Textul în documentul-sursă ↗
6. 6
   Sursa 6: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · art. 11 alin. (1) și alin. (2) lit. a)–b); art. 12 lit. a)–b) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art.11 alin.(1)

   Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 12

   Articolul 12 Neacordarea despăgubirii Asigurătorul RCA nu acordă despăgubiri pentru:a) cazurile în care proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs:(i) într-un caz de forță majoră; (ii) din culpa exclusivă a persoanei prejudiciate; (iii) din culpa exclusivă a unei terțe persoane, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 11 alin. (3) lit. d); b) prejudiciile produse bunurilor aparținând conducătorului vehiculului răspunzător de producerea accidentului, precum și cele produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicită aceste despăgubiri; c) în următoarele situații:(i) prejudiciile au fost produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un vehicul asigurat RCA, aflat în proprietatea ori utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și care este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică; (ii) bunul avariat și vehiculul asigurat fac parte din patrimoniul comun al soților; (iii) bunul avariat este utilizat de proprietarul vehiculului asigurat, care a produs dauna; d) prejudiciile cauzate în situațiile în care nu se face dovada valabilității la data accidentului a asigurării RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere; e) partea din prejudiciu care depășește limitele de răspundere stabilite prin contractul RCA, produs în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului; f) amenzile de orice fel și cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului; g) cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul vehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a soluționat și latura civilă; h) sumele pe care conducătorul vehiculului răspunzător de producerea prejudiciului este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului care i-a încredințat vehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui vehicul; i) prejudiciile produse bunurilor transportate, dacă între proprietarul sau utilizatorul vehiculului care a produs accidentul ori conducătorul auto răspunzător și persoanele prejudiciate a existat un raport contractual la data producerii accidentului; j) prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate în vehiculul cu care s-a produs accidentul, dacă asigurătorul RCA poate dovedi că persoanele prejudiciate știau că vehiculul respectiv era furat; k) prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalațiile montate pe vehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalații de lucru, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; l) prejudiciile produse prin accidente survenite în timpul operațiunilor de încărcare și de descărcare, acestea constituind riscuri ale activității profesionale; m) prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase: radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile, care au determinat sau au agravat producerea prejudiciului; n) prejudiciile cauzate prin utilizarea unui vehicul în timpul unui atac terorist sau război, dacă evenimentul are directă legătură cu respectivul atac ori război.

   Textul în documentul-sursă ↗
7. 7
   Sursa 7: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · art. 27 — avarierea sau distrugerea altor bunuri · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Norma ASF nr. 20/2017, art. 27

   Despăgubirile pentru clădiri, construcții sau alte bunuri sunt stabilite pe baza: a) sistemelor de evaluare specializate; b) documentelor din care să reiasă dovedirea prejudiciului suferit, în limitele de despăgubire stabilite potrivit art. 12.

   Textul în documentul-sursă ↗
8. 8
   Sursa 8: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · art. 22 alin. (2)–(3) · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art. 22

   Articolul 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluționare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înțelegerea între părți. (2) Cererea de despăgubire se soluționează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului și modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliție, serviciile de urgență profesioniste sau de celelalte autorități publice competente să constate și să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înștiințarea asiguraților, respectiv a conducătorilor auto vinovați; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit și fapta care a condus la producerea evenimentului. (4) În situația în care se formulează pretenții de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre prețioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poștale, timbre și pentru dispariția sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acțiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părților; b) hotărârea instanței penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acțiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părților, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția; sau (ii) din actele încheiate de autoritățile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât și vinovăția conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretențiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017 . (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în același accident de vehicule depășește, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporțional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA și totalul cuantumului despăgubirilor.

   Textul în documentul-sursă ↗
9. 9
   Sursa 9: Codul civil — Legea nr. 287/2009, copie instituțională FGALege · art. 1385; art. 1386 alin. (1)–(2); PDF pagina fizică 328 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 1385; PDF p.328

   (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2)Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3)Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4)Dacă fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ţinând cont de împrejurări şi de situaţia concretă a victimei.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1386; PDF p.328

   (1)Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. (2)La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3)Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice. (4)În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau suprimată, dacă, după stabilirea ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micşorat ori a încetat.

   Textul în documentul-sursă ↗
10. 10
    Sursa 10: Codul civil — Legea nr. 287/2009, copie instituțională FGALege · art. 1387 alin. (1)–(2); PDF paginile fizice 328–329 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 1387; PDF p.328,329

    (1)În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale. (2)Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câştigului din muncă se acordă, ţinându-se seama şi de sporirea nevoilor de viaţă ale celui prejudiciat, sub formă de prestaţii băneşti periodice. La cererea victimei, instanţa va putea acorda despăgubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3)În toate cazurile, instanţa va putea acorda celui păgubit o despăgubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

    Textul în documentul-sursă ↗
11. 11
    Sursa 11: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · art. 19 alin. (16); art. 26 lit. a) · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 19

    Articolul 19 Constatarea prejudiciilor (1) Procesul-verbal de constatare se întocmește de către specialistul constatare daune și se semnează de către acesta și persoana prejudiciată. (2) În cazul în care despăgubirea urmează a fi recuperată în condițiile prevăzute la art. 25 din Legea nr. 132/2017 , procesul-verbal de constatare se semnează de către persoana prejudiciată, asigurat sau conducătorul vehiculului asigurat și specialistul constatare daune. (3) Specialistul constatare daune înmânează câte un exemplar al procesului-verbal de constatare părților semnatare, la momentul efectuării constatării. (4) Persoana prejudiciată este îndreptățită la obținerea despăgubirii chiar și în cazul în care asiguratul sau conducătorul vehiculului asigurat refuză semnarea procesului-verbal de constatare, în situația prevăzută la alin. (2) . (5) Procesul-verbal de constatare cuprinde cel puțin următoarele informații: a) numărul dosarului de daună deschis; b) numele și prenumele în clar ale părților semnatare; c) data și locul producerii evenimentului; d) data avizării evenimentului; e) datele de identificare ale bunului avariat; f) elementele constatate ca avariate în același accident; g) soluțiile tehnice propuse inițial; h) lista documentelor necesare a fi depuse de către persoana prejudiciată pentru finalizarea dosarului de daună și efectuarea plății; i) rubrica mențiuni și observații; j) datele de contact ale părților semnatare; k) informarea persoanei prejudiciate cu privire la dreptul acesteia de a se putea adresa pentru efectuarea reparației oricărei unități reparatoare auto, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (8) din Legea nr. 132/2017 , fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoare auto care ar putea să îi influențeze opțiunea. (6) În cazul în care, pentru recuperarea pagubei materiale produse într-un accident de vehicul, persoana prejudiciată se adresează asigurătorului său RCA ca urmare a utilizării decontării directe sau asigurătorului său de bunuri, sunt opozabile asigurătorului RCA al persoanei vinovate următoarele: a) constatarea avariilor; b) soluțiile tehnice adoptate; c) modul de stabilire a cuantumului despăgubirilor, cuvenite în baza contractului RCA. (7) În limitele despăgubirii achitate pe baza utilizării serviciului decontării directe, asigurătorul RCA al persoanei prejudiciate este subrogat în toate drepturile propriului asigurat împotriva asigurătorului RCA al persoanei vinovate de producerea prejudiciului. (8) În situația prevăzută la alin. (6) , asigurătorul persoanei prejudiciate recuperează despăgubirea plătită de la asigurătorul RCA al persoanei vinovate, acesta având obligația de transmitere, prevăzută la art. 7 alin. (1) lit. g) , către baza de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României. (9) Specialistul în constatarea daunelor este obligat să înscrie eventualele obiecții ale părților cu privire la prejudiciile constatate în procesul-verbal de constatare sau într-o anexă la acesta; lipsa obiecțiilor nu poate fi invocată în sensul restricționării drepturilor părților. (10) Dacă ulterior demontării elementelor avariate sau la introducerea în reparație a vehiculului se constată și alte pagube produse ca urmare a accidentului, care nu au putut fi constatate inițial, sau este necesară modificarea soluției tehnice adoptate inițial, se întocmește un proces-verbal suplimentar de constatare. (11) În cazul prevăzut la alin. (10) , asigurătorul RCA întocmește procesul-verbal suplimentar de constatare într-un termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare. (12) Soluțiile tehnice finale de remediere a avariilor se stabilesc de către unitatea reparatoare, în acord cu documentația tehnică din manualul de reparație al producătorului auto, și sunt acceptate de către persoana prejudiciată. (13) Părțile pot agrea constatarea avariilor și întocmirea procesului-verbal de constatare prin transmiterea de informații și documente prin mijloace electronice de comunicare. (14) Asigurătorii RCA acordă despăgubiri și în cazul în care persoana prejudiciată a procedat la repararea vehiculului avariat înainte ca asigurătorii să efectueze constatarea avariilor, dacă împrejurările, cauzele producerii evenimentului asigurat și cuantumul pagubei rezultă din actele aflate la dosar. (15) În situația prevăzută la alin. (14) , evaluarea avariilor și întocmirea procesului-verbal de constatare se fac prin coroborarea informațiilor: a) consemnate în constatarea amiabilă de accident, în actele încheiate de organele de poliție, de unitățile de pompieri sau de celelalte autorități publice competente; b) din documentația privind costul efectiv al reparațiilor efectuate, depusă la dosarul de daună; c) din declarațiile scrise ale părților implicate în accident și ale martorilor cu privire la accidentul produs, precum și din alte dovezi prezentate; d) din propriile constatări ale asigurătorului RCA rezultate în urma examinării reparațiilor executate la vehicul; e) din investigațiile privind dinamica accidentului; f) din alte mijloace legale de probă. (16) Constatarea vătămării integrității corporale sau a sănătății ori a decesului rezultate în urma unui accident de vehicule se realizează pe baza documentelor justificative emise de instituțiile sanitare cu caracter public de medicină legală.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 26

    Articolul 26 Vătămarea integrității corporale sau sănătății sau decesul La stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul vătămărilor integrității corporale sau sănătății sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele: a) în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății: (i) diferența dintre veniturile nete ale persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probate cu documente justificative, și indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul își desfășoară activitatea și/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării și a concediului medical; (ii) venitul mediu lunar net realizat în ultimul an din activități desfășurate de persoana prejudiciată ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; (iii) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; (iv) eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, și alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; (v) cheltuielile cu asistenți personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; (vi) prejudicii nepatrimoniale stabilite conform prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017 ; b) în caz de deces: (i) cheltuieli directe și indirecte prilejuite de înmormântare, probate cu documente justificative; (ii) veniturile nete nerealizate și alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului și până la data decesului, prevăzute la lit. a) , dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului; (iii) prejudicii nepatrimoniale.

    Textul în documentul-sursă ↗
12. 12
    Sursa 12: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · art. 172 alin. (1)–(7) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    art. 172 alin. (1)–(12)

    (1) Efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert. (2) Expertiza se dispune, în condițiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală, prin ordonanță motivată, iar în cursul judecății se dispune de către instanță, prin încheiere motivată. (3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulată în scris, cu indicarea faptelor și împrejurărilor supuse evaluării și a obiectivelor care trebuie lămurite de expert. (4) Expertiza poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii. (5) Expertiza și examinarea medico-legală se efectuează în cadrul instituțiilor medico-legale. (6) Ordonanța organului de urmărire penală sau încheierea instanței prin care se dispune efectuarea expertizei trebuie să indice faptele sau împrejurările pe care expertul trebuie să le constate, să le clarifice și să le evalueze, obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul în care trebuie efectuată expertiza, precum și instituția ori experții desemnați. (7) În domeniile strict specializate, dacă pentru înțelegerea probelor sunt necesare anumite cunoștințe specifice sau alte asemenea cunoștințe, instanța ori organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialiști care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora. Dispozițiile relative la audierea martorului sunt aplicabile în mod corespunzător. (8) La efectuarea expertizei pot participa experți independenți autorizați, numiți la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali. (9) Când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situații de fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanță efectuarea unei constatări. (10) Constatarea este efectuată de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora. (11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare. (12) După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize.

    Textul în documentul-sursă ↗
13. 13
    Sursa 13: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · art. 19 alin. (1), (3), (5), (9) și (14) · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 19

    Articolul 19 Constatarea prejudiciilor (1) Procesul-verbal de constatare se întocmește de către specialistul constatare daune și se semnează de către acesta și persoana prejudiciată. (2) În cazul în care despăgubirea urmează a fi recuperată în condițiile prevăzute la art. 25 din Legea nr. 132/2017 , procesul-verbal de constatare se semnează de către persoana prejudiciată, asigurat sau conducătorul vehiculului asigurat și specialistul constatare daune. (3) Specialistul constatare daune înmânează câte un exemplar al procesului-verbal de constatare părților semnatare, la momentul efectuării constatării. (4) Persoana prejudiciată este îndreptățită la obținerea despăgubirii chiar și în cazul în care asiguratul sau conducătorul vehiculului asigurat refuză semnarea procesului-verbal de constatare, în situația prevăzută la alin. (2) . (5) Procesul-verbal de constatare cuprinde cel puțin următoarele informații: a) numărul dosarului de daună deschis; b) numele și prenumele în clar ale părților semnatare; c) data și locul producerii evenimentului; d) data avizării evenimentului; e) datele de identificare ale bunului avariat; f) elementele constatate ca avariate în același accident; g) soluțiile tehnice propuse inițial; h) lista documentelor necesare a fi depuse de către persoana prejudiciată pentru finalizarea dosarului de daună și efectuarea plății; i) rubrica mențiuni și observații; j) datele de contact ale părților semnatare; k) informarea persoanei prejudiciate cu privire la dreptul acesteia de a se putea adresa pentru efectuarea reparației oricărei unități reparatoare auto, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (8) din Legea nr. 132/2017 , fără nicio restricție sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității reparatoare auto care ar putea să îi influențeze opțiunea. (6) În cazul în care, pentru recuperarea pagubei materiale produse într-un accident de vehicul, persoana prejudiciată se adresează asigurătorului său RCA ca urmare a utilizării decontării directe sau asigurătorului său de bunuri, sunt opozabile asigurătorului RCA al persoanei vinovate următoarele: a) constatarea avariilor; b) soluțiile tehnice adoptate; c) modul de stabilire a cuantumului despăgubirilor, cuvenite în baza contractului RCA. (7) În limitele despăgubirii achitate pe baza utilizării serviciului decontării directe, asigurătorul RCA al persoanei prejudiciate este subrogat în toate drepturile propriului asigurat împotriva asigurătorului RCA al persoanei vinovate de producerea prejudiciului. (8) În situația prevăzută la alin. (6) , asigurătorul persoanei prejudiciate recuperează despăgubirea plătită de la asigurătorul RCA al persoanei vinovate, acesta având obligația de transmitere, prevăzută la art. 7 alin. (1) lit. g) , către baza de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României. (9) Specialistul în constatarea daunelor este obligat să înscrie eventualele obiecții ale părților cu privire la prejudiciile constatate în procesul-verbal de constatare sau într-o anexă la acesta; lipsa obiecțiilor nu poate fi invocată în sensul restricționării drepturilor părților. (10) Dacă ulterior demontării elementelor avariate sau la introducerea în reparație a vehiculului se constată și alte pagube produse ca urmare a accidentului, care nu au putut fi constatate inițial, sau este necesară modificarea soluției tehnice adoptate inițial, se întocmește un proces-verbal suplimentar de constatare. (11) În cazul prevăzut la alin. (10) , asigurătorul RCA întocmește procesul-verbal suplimentar de constatare într-un termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare. (12) Soluțiile tehnice finale de remediere a avariilor se stabilesc de către unitatea reparatoare, în acord cu documentația tehnică din manualul de reparație al producătorului auto, și sunt acceptate de către persoana prejudiciată. (13) Părțile pot agrea constatarea avariilor și întocmirea procesului-verbal de constatare prin transmiterea de informații și documente prin mijloace electronice de comunicare. (14) Asigurătorii RCA acordă despăgubiri și în cazul în care persoana prejudiciată a procedat la repararea vehiculului avariat înainte ca asigurătorii să efectueze constatarea avariilor, dacă împrejurările, cauzele producerii evenimentului asigurat și cuantumul pagubei rezultă din actele aflate la dosar. (15) În situația prevăzută la alin. (14) , evaluarea avariilor și întocmirea procesului-verbal de constatare se fac prin coroborarea informațiilor: a) consemnate în constatarea amiabilă de accident, în actele încheiate de organele de poliție, de unitățile de pompieri sau de celelalte autorități publice competente; b) din documentația privind costul efectiv al reparațiilor efectuate, depusă la dosarul de daună; c) din declarațiile scrise ale părților implicate în accident și ale martorilor cu privire la accidentul produs, precum și din alte dovezi prezentate; d) din propriile constatări ale asigurătorului RCA rezultate în urma examinării reparațiilor executate la vehicul; e) din investigațiile privind dinamica accidentului; f) din alte mijloace legale de probă. (16) Constatarea vătămării integrității corporale sau a sănătății ori a decesului rezultate în urma unui accident de vehicule se realizează pe baza documentelor justificative emise de instituțiile sanitare cu caracter public de medicină legală.

    Textul în documentul-sursă ↗
14. 14
    Sursa 14: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · art. 29 alin. (1)–(3) · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 29

    Articolul 29 Oferta de despăgubire (1) Oferta de despăgubire este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, și cuprinde: a) modul detaliat de calcul al costurilor reparației, inclusiv tarifele la care este calculată manopera de reparație; b) în cazul daunei totale economice: (i) modul de calcul al valorii bunului la data evenimentului; (ii) modul de calcul al valorii epavei; c) sursele de referință ale costurilor avute în vedere. (2) Asigurătorul RCA este responsabil pentru erorile materiale, omisiunile și diferențele de cost rezultate din înaintarea unei oferte de despăgubire care exclude costurile de readucere a bunului la starea anterioară producerii evenimentului. (3) Oferta de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, și cuprinde modul detaliat de calcul și sursele de referință.

    Textul în documentul-sursă ↗
15. 15
    Sursa 15: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · art. 20 alin. (1)–(3); art. 21 alin. (1) și (4) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 20 alin. (1)–(3)

    (1) Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (2) Persoana prejudiciată are dreptul, direct sau prin mandatari, să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Cererea de despăgubire se poate înainta și prin mijloace electronice.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 21

    Articolul 21 Soluționarea cererii de despăgubire(1) În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat:a) fie să răspundă cererii părții solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedește răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părții prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile de despăgubire. (2) Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părții prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire, precum și motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii. (3) Deschiderea procedurii privind efectuarea investigațiilor se face de către asigurător dacă există indicii temeinice asupra producerii evenimentului, în baza unui raport de expertiză realizat de un expert autorizat, și dacă acesta a notificat în scris persoana prejudiciată/asiguratul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data deschiderii dosarului de daună și întocmirea procesului-verbal de constatare, cu privire la intenția de a desfășura investigații. Dacă în urma cercetărilor efectuate s-a constatat faptul că despăgubirea se cuvine persoanei prejudiciate, se aplică dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. d). Necomunicarea notificării privind intenția de a desfășura investigații în termenul de 5 zile decade asigurătorul RCA din acest drept, fiind obligat la plata despăgubirii. Rezultatul motivat al investigațiilor se comunică părții prejudiciate în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizare, dar fără a depăși termenul prevăzut la alin. (1).(4) Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entității de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.(5) Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii. (6) În cazurile privind vătămările corporale și daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitățile și plata acestora sunt stabilite de către instanța judecătorească.

    Textul în documentul-sursă ↗
16. 16
    Sursa 16: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · art. 41 alin. (1)–(3) · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    art. 41 alin. (1)–(6), inclusiv alin. (3^1)

    (1) Pentru evenimentele în care au fost implicate două vehicule asigurate, din care au rezultat numai prejudicii materiale, avizarea daunei se poate face și în baza formularului "Constatare amiabilă de accident". (2) Completarea și semnarea formularului "Constatare amiabilă de accident" reprezintă descrierea unui cumul de elemente și fapte care contribuie la soluționarea dosarelor de daună, nereprezentând o recunoaștere a răspunderii conducătorilor auto. (3) Formularul «Constatare amiabilă de accident» poate fi utilizat în relația cu asigurătorii fără a mai fi necesară întocmirea documentelor de constatare de către poliția rutieră, numai dacă este completat și semnat pe suport hârtie sau electronic prin intermediul unor sisteme informatice de către ambii conducători de vehicule implicați în accident. (3^1) În cazul completării formularului de «Constatare amiabilă de accident» în format electronic, datele completate și semnăturile olografe ale conducătorilor celor două vehicule implicate în accident sunt preluate de dispozitivul pe care se completează formularul. (4) În situația în care unul dintre vehicule este staționat sau parcat, formularul poate fi completat și de către proprietarul sau utilizatorul acestuia. (5) Asigurătorii RCA stabilesc dreptul la despăgubiri cu respectarea condițiilor contractuale și ale dispozițiilor legale în vigoare. (6) Asigurătorii RCA și BAAR dezvoltă și administrează soluțiile tehnice și stabilesc de comun acord procedura avizării daunei prin intermediul formularului de «Constatare amiabilă de accident» în format electronic, cu respectarea dispozițiilor legale privind gestionarea riscurilor operaționale generate de sistemele informatice utilizate de entitățile autorizate/avizate/înregistrate, reglementate și/sau supravegheate de către A.S.F.

    Textul în documentul-sursă ↗
17. 17
    Sursa 17: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · art. 26 alin. (1)–(3) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 26

    Articolul 26 Decontarea directă între asigurătorii RCA(1) Decontarea directă între asiguratorii RCA este aplicabilă la îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:a) accidentele auto se produc pe teritoriul României; b) vehiculele implicate în accidentele auto sunt înmatriculate/înregistrate în România; c) prejudiciile sunt produse exclusiv vehiculelor; d) ambele vehicule implicate în accidentul auto au asigurare RCA valabilă la data evenimentului; e) prejudiciile exclud vătămările corporale. (2) Serviciul de decontare directă se ofertează obligatoriu de către asigurător, dar achiziția acesteia este opțională de către asigurat.(3) Procedura de decontare directă se stabilește prin reglementări ale A.S.F.(4) Decontarea directă nu afectează dreptul persoanei prejudiciate în urma unui accident auto produs de un vehicul asigurat RCA de a exercita acțiunea directă pentru recuperarea prejudiciului produs împotriva asigurătorului RCA al persoanei vinovate de producerea accidentului auto.

    Textul în documentul-sursă ↗
18. 18
    Sursa 18: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă autoLege · art. 33 alin. (1) și (3) · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 33

    Articolul 33 Atribuții ale BAAR în calitate de organism de plată a despăgubirilor(1) În calitate de organism de plată a despăgubirilor, BAAR garantează fără a avea beneficiu de discuțiune despăgubirea persoanelor prejudiciate, rezidenți ai statelor membre, prin accidente produse pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru decât statul lor de rezidență, prin intermediul unor vehicule sau tramvaie care staționează în mod obișnuit pe teritoriul României sau pe teritoriul unui stat al cărui birou național auto nu a semnat Acordul multilateral, neasigurate RCA cu toate că, în conformitate cu prevederile legii, pentru acestea trebuia încheiată asigurarea RCA sau prin intermediul unor vehicule neidentificate, în următoarele condiții:a) dacă vehiculul sau tramvaiul a fost identificat, dar nu era asigurat pentru RCA, se acordă despăgubiri atât pentru daune materiale, cât și pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății ori pentru deces; b) dacă vehiculul sau tramvaiul rămâne neidentificat, se acordă despăgubiri pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății ori pentru deces; se acordă despăgubiri și pentru daune materiale cu aplicarea unei francize de 500 de euro în echivalent lei la cursul comunicat de Banca Națională a României la data producerii accidentului, dacă în urma unui astfel de accident a rezultat decesul unei persoane sau s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății unei persoane o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile; accidentul produs de un vehicul care a rămas neidentificat este accidentul în care respectivul vehicul a intrat în coliziune directă cu persoana accidentată sau cu bunul pe care l-a avariat, după care a părăsit locul accidentului; , Alineatul (1) , Articolul 33 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 181 din 13 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1049 din 13 noiembrie 2025 ) c) în situația producerii riscului pe perioada suspendării efectelor contractului RCA, în condițiile prezentei legi. , Alineatul (1) , Articolul 33 , Capitolul IX a fost modificată de Punctul 13. , Articolul I din LEGEA nr. 181 din 13 noiembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1049 din 13 noiembrie 2025 ) (2) BAAR intervine în calitate de organism de plată a despăgubirilor și în cazul accidentelor provocate pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru, prin intermediul unui vehicul neasigurat pentru RCA, exportat dintr-un alt stat membru în România, dacă accidentul se produce în termen de 30 de zile de la data acceptării exportului.(3) Nu pot beneficia de despăgubiri persoanele care la data producerii accidentului au posibilitatea să își recupereze prejudiciile suferite în baza unei asigurări facultative sau obligatorii ori în baza legii și nici cele care au urcat de bunăvoie în vehiculul condus de către persoana vinovată pentru producerea accidentului, dacă se dovedește că acestea știau că pentru vehiculul respectiv nu era în vigoare un contract RCA.(4) Nicio entitate care a compensat în orice fel persoanele prejudiciate sau a oferit acestora servicii în legătură cu prejudiciile suferite, inclusiv servicii medicale, în baza unor contracte încheiate ori în baza legii, nu are dreptul să solicite de la BAAR recuperarea cheltuielilor efectuate.(5) Cuantumul prejudiciului suferit de persoanele prejudiciate prin accidente de vehicule produse pe teritoriul României, precum și persoanele care pot beneficia de despăgubiri și condițiile de intervenție ale BAAR în calitate de organism de plată a despăgubirilor sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale normelor adoptate în aplicarea acesteia în vigoare în România la data producerii accidentului.(6) Pentru cazurile de daună care sunt soluționate prin intermediul organismelor de compensare sau a fondurilor de garantare din statele de reședință ale persoanelor păgubite sau din statele pe teritoriul cărora sau produs accidentele, cuantumul prejudiciului este stabilit de aceste organisme, în condițiile respectării clauzelor acordului pe care l-au încheiat cu BAAR.(7) BAAR nu poate plăti despăgubiri pentru prejudiciile cauzate într-un singur accident care să depășească limitele de răspundere ale asigurătorului RCA prevăzute de legislația în vigoare la data producerii accidentului în România sau de legislația în vigoare a celorlalte state pe teritoriul cărora s-a produs accidentul, din care va fi dedusă, după caz, franșiza prevăzută prin lege.(8) În toate cazurile în care o persoană se adresează direct BAAR, acesta, pe baza informațiilor primite din partea persoanei prejudiciate, transmite un răspuns motivat cu privire la plata unei despăgubiri.

    Textul în documentul-sursă ↗
19. 19
    Sursa 19: Codul de procedură penală — Legea nr. 135/2010Lege · art. 20 alin. (1)–(5) · forma din 13 iunie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 20

    Articolul 20 Constituirea ca parte civilă (1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești. Organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept. (1^1) Anterior rezolvării cauzei, organul de urmărire penală are obligația de a întreba persoana vătămată dacă se constituie parte civilă și dacă cere introducerea în cauză a părții responsabile civilmente, încheind un proces-verbal în acest sens. (2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază. (3) În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligația de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere. (4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) , persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acțiunea la instanța civilă. (5) Până la terminarea cercetării judecătorești, partea civilă poate: a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; b) mări sau micșora întinderea pretențiilor; c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri bănești, dacă repararea în natură nu mai este posibilă. (6) În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părțile civile nu și-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfășurare a procesului penal, procurorul sau instanța de judecată poate desemna, prin ordonanță, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanța va fi comunicată părților civile, care trebuie să încunoștințeze procurorul sau instanța în cazul în care refuză să fie reprezentați prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoștință sunt prezumate a fi cunoscute de către persoanele reprezentate. (7) Dacă dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis pe cale convențională unei alte persoane, aceasta nu poate exercita acțiunea civilă în cadrul procesului penal. Dacă transmiterea acestui drept are loc după constituirea ca parte civilă, acțiunea civilă poate fi disjunsă. (8) Acțiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului și părții responsabile civilmente, exercitată la instanța penală sau la instanța civilă, este scutită de taxă de timbru.

    Textul în documentul-sursă ↗
20. 20
    Sursa 20: Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din RomâniaNormă · art. 22 alin. (2)–(3); art. 27; art. 29 · forma din 21 august 2023Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    Art. 22

    Articolul 22 Prevederi generale (1) Despăgubirile se stabilesc după depunerea cererii de despăgubire de către persoana prejudiciată sau asigurat, astfel: a) pe cale amiabilă, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare; b) prin mecanisme de soluționare alternativă a litigiului; c) prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu s-a realizat înțelegerea între părți. (2) Cererea de despăgubire se soluționează după depunerea următoarelor categorii de documente: a) din care rezultă dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; b) din care rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; c) din care rezultă întinderea prejudiciului; d) din care rezultă legătura de cauzalitate dintre întinderea prejudiciului și modul de producere a evenimentului. (3) Stabilirea despăgubirilor conform prevederilor alin. (1) lit. a) se poate realiza dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei din: (i) cuprinsul formularului de constatare amiabilă de accident; (ii) documentele încheiate de organele de poliție, serviciile de urgență profesioniste sau de celelalte autorități publice competente să constate și să cerceteze accidentele de vehicule; (iii) înștiințarea asiguraților, respectiv a conducătorilor auto vinovați; (iv) alte mijloace de probă; b) persoana prejudiciată face dovada prejudiciului suferit prin orice mijloc de probă; c) există legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit și fapta care a condus la producerea evenimentului. (4) În situația în care se formulează pretenții de despăgubiri pentru hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre prețioase, obiecte de artă, alte obiecte din platină, aur sau argint, mărci poștale, timbre și pentru dispariția sau distrugerea banilor, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească. (5) În cazul în care accidentul de vehicul face obiectul unui proces penal, despăgubirile se stabilesc pe cale amiabilă, dacă: a) potrivit legii, acțiunea penală a fost stinsă sau poate fi stinsă prin împăcarea părților; b) hotărârea instanței penale a rămas definitivă, însă stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; c) acțiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părților, dacă: (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția; sau (ii) din actele încheiate de autoritățile publice rezultă atât răspunderea civilă, prejudiciile cauzate, cât și vinovăția conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția. (6) La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretențiile formulate de către persoanele prejudiciate cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 132/2017 . (7) În cazul în care cuantumul despăgubirilor în același accident de vehicule depășește, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin contractul RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor vătămate sau decedate, după caz, și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane prejudiciate, proporțional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în contractul RCA și totalul cuantumului despăgubirilor.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 27

    Articolul 27 Avarierea sau distrugerea altor bunuri Despăgubirile pentru clădiri, construcții sau alte bunuri sunt stabilite pe baza: a) sistemelor de evaluare specializate; b) documentelor din care să reiasă dovedirea prejudiciului suferit, în limitele de despăgubire stabilite potrivit art. 12 .

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 29

    Articolul 29 Oferta de despăgubire (1) Oferta de despăgubire este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, și cuprinde: a) modul detaliat de calcul al costurilor reparației, inclusiv tarifele la care este calculată manopera de reparație; b) în cazul daunei totale economice: (i) modul de calcul al valorii bunului la data evenimentului; (ii) modul de calcul al valorii epavei; c) sursele de referință ale costurilor avute în vedere. (2) Asigurătorul RCA este responsabil pentru erorile materiale, omisiunile și diferențele de cost rezultate din înaintarea unei oferte de despăgubire care exclude costurile de readucere a bunului la starea anterioară producerii evenimentului. (3) Oferta de despăgubire pentru vătămări corporale sau deces este înaintată persoanei prejudiciate de către asigurătorul RCA sau BAAR, după caz, și cuprinde modul detaliat de calcul și sursele de referință.

    Textul în documentul-sursă ↗
21. 21
    Sursa 21: Codul civil — Legea nr. 287/2009, copie instituțională FGALege · art. 6 alin. (1)–(2), PDF pagina fizică 2 · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art. 6 alin. (1)–(2); PDF p.3

    (1)Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2)Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

    Textul în documentul-sursă ↗