Fracturi, intervenții și recuperare: cum se citesc hotărârile comparabile

01De unde încep: de la întrebare, nu de la sumă

02Cum identific documentul și nivelul instanței care l-a pronunțat

03Cum construiesc o fișă comparativă a contextului

04Cum urmăresc documentele medicale fără a le înlocui

05Cum desfac suma în componente înainte să o compar

06De ce contează și explicațiile care nu susțin pretenția

07Cum folosesc comparația ca argument explicat, nu ca promisiune

08Procedura și termenele nu se împrumută din alt dosar

09Ce regimuri juridice pot compara

10Punctajul nu este totalul tuturor componentelor

11Exemplul de la Galați: aceeași vătămare, cuantum modificat în apel

!De reținut

#Surse și trimiteri

1. 1
   Sursa 1: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1385 alin. (1), art. 1387 alin. (1) și art. 1391 alin. (1); PDF p. 328–330 (index 327–329). · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art.1385 alin.(1); PDF pp.328–328

   (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1387 alin. (1); PDF p. 328–329

   În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, despăgubirea trebuie să cuprindă, în condiţiile art. 1.388 şi 1.389, după caz, echivalentul câştigului din muncă de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat să îl dobândească, prin efectul pierderii sau reducerii capacităţii sale de muncă. În afară de aceasta, despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi, dacă va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viaţă ale celui păgubit, precum şi orice alte prejudicii materiale.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 1391 alin. (1); PDF p. 330

   În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată victimei directe şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială. Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială şi persoanele prevăzute la alin. (2). La stabilirea acestora, instanţa va avea în vedere aspecte precum relaţia dintre victima directă şi persoana care se pretinde indirect vătămată, gravitatea vătămării corporale a victimei directe, caracterul său permanent şi iremediabil, care să afecteze sever ori în mod excepţional posibilităţile de viaţă familială ale victimelor indirecte în interacţiunea lor cu victima directă.

   Textul în documentul-sursă ↗
2. 2
   Sursa 2: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 425 alin. (1) lit. a)–c), alin. (2)–(3). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi extrasul citat

   Art.425 alin.(1) lit.b)–c) și alin.(2)–(3), integral

   b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate. (2) Dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanți sau împotriva mai multor pârâți, se va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant și la ce este obligat fiecare pârât ori, când este cazul, dacă drepturile și obligațiile părților sunt solidare sau indivizibile.(3) În partea finală a dispozitivului se vor arăta dacă hotărârea este executorie, este supusă unei căi de atac ori este definitivă, data pronunțării ei, mențiunea că s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, precum și semnăturile membrilor completului de judecată. Când hotărârea este supusă apelului sau recursului se va arăta și instanța la care se depune cererea pentru exercitarea căii de atac.

   Textul în documentul-sursă ↗
3. 3
   Sursa 3: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 430 alin. (1)–(5) și art. 435 alin. (1)–(2). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 430 — Autoritatea de lucru judecat; textul articolului; PDF p. 141 · forma extrasului din 10 martie 2026

   (1)Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2)Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3)Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4)Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5)Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.435 alin.(1)–(2); PDF pp.142–142 · forma extrasului din 10 martie 2026

   (1)Hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora. (2)Hotărârea este opozabilă oricărei terţe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condiţiile legii, dovada contrară.

   Textul în documentul-sursă ↗
4. 4
   Sursa 4: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 517 alin. (2)–(4), art. 518 și art. 521 alin. (1)–(4). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 517 · forma extrasului din 10 martie 2026

   Art. 517: Conţinutul hotărârii şi efectele ei (1)Asupra cererii, completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se pronunţă prin decizie. (11)Cauzele similare aflate pe rolul instanţelor la data sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care soluţionarea acestora depinde de dezlegarea problemelor de drept ce fac obiectul recursului în interesul legii, pot fi suspendate până la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, conform alin. (4). (2)Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese. (3)Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4)Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.518; PDF pp.173–173 · forma extrasului din 10 martie 2026

   Decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 521 · forma extrasului din 10 martie 2026

   Art. 521: Conţinutul şi efectele hotărârii (1)Asupra sesizării, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunţă prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. (2)Dispoziţiile art. 517 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. (3)Dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar pentru instanţa care a solicitat dezlegarea, de la data pronunţării deciziei. (4)Dispoziţiile art. 518 se aplică în mod corespunzător.

   Textul în documentul-sursă ↗
5. 5
   Sursa 5: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 4 alin. (1)–(4) și art. 5 alin. (1)–(2).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 4; textul dispoziției

   Articolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 5; textul dispoziției

   Articolul 5(1) Modul de cuantificare al severității leziunilor traumatice include trei parametri distincți:a) leziunea traumatică inițială, denumită în continuare LT, pentru care punctajul a fost constituit în funcție de consecințele morfologice, fiziologice ale leziunii; b) complicații posttraumatice, denumite în continuare CP, fiind acele complicații imediate și/sau acute sau cronice care beneficiază de recuperare terapeutică; c) consecințe posttraumatice permanente, denumite în continuare CPP, fiind acele complicații cu caracter permanent care nu se mai pot vindeca și care pot genera consecințe posttraumatice severe sau invaliditate, pentru care punctajul cuantifică gradul în care este afectată capacitatea unui individ de a funcționa normal în societate sau în mediul familial. (2) Daunalitatea asociată punctajului nu include nicio referire la costurile procedurilor medicale, chirurgicale și recuperatorii necesare pentru vindecarea sau reducerea deficitelor morfofiziologice evaluate.(3) În cazul leziunilor multiple se aplică metoda sumării leziunilor și complicațiilor pe măsură ce acestea se constituie, cu următoarele precizări:a) în cazul în care victima are mai multe leziuni, valoarea totală nu poate depăși valoarea corespunzătoare stării vegetative persistente, denumită în continuare SVP; valoarea acesteia din barem este de 200; b) în cazul în care o anumită leziune traumatică generează mai multe complicații se va calcula numărul total de puncte pentru fiecare complicație în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; c) în cazul în care o leziune traumatică generează mai multe CPP, în calcul se va lua strict punctajul celei mai severe CPP, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; d) în cazul în care o leziune traumatică generează atât CP, cât și CPP, în calcul vor fi incluse LT și punctajele pentru CP și CPP cu severitatea maximală, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; e) în cazul în care victima are mai multe LT, se vor suma valorile LT, CP și CPP pentru fiecare leziune în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP.

   Textul în documentul-sursă ↗
6. 6
   Sursa 6: Normele procedurale din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legaleNormă · Art. 9 alin. (1), alin. (2) lit. a), c); art. 10; art. 22 alin. (1)–(2). · forma din 24 decembrie 2024Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 3 extrase citate

   Art. 9; textul dispoziției

   Articolul 9(1) Actele medico-legale sunt raportul de expertiza, raportul de constatare, certificatul, buletinul de analiza și avizul.(2) În sensul prezentelor norme:a) prin raport de expertiză medico-legală se înțelege actul întocmit de un expert la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde datele privind expertiza efectuată. Raportul de expertiză medico-legală, suplimentul la raportul de expertiză medico-legală și raportul de nouă expertiză medico-legală se efectuează în situațiile și în conformitate cu prevederile titlului IV capitolul VII din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile art. 330-340 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare; din Alineatul (2) , Articolul 9 , Sectiunea 2 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.434 din 24 aprilie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 02 mai 2023 ) b) prin raport de constatare medico-legală se înțelege actul întocmit de medicul legist la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței de judecată și care cuprinde date privind constatarea efectuată. Constatarea medico-legală se efectuează în situațiile prevăzute la art. 172 și 189 din Codul de procedură penală. din Alineatul (2) , Articolul 9 , Sectiunea 2 a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.434 din 24 aprilie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 02 mai 2023 ) c) prin certificat medico-legal se înțelege actul întocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate și care cuprinde date privind examinarea medico-legală; d) prin buletin de analiza se înțelege actul întocmit de specialiștii instituțiilor de medicina legală sau de persoanele competente din cadrul instituțiilor de medicina legală, la cererea persoanelor interesate, și care cuprinde date privind examenul complementar; e) prin aviz medico-legal se înțelege actul întocmit de Comisia superioară medico-legală, precum și de comisiile de avizare și control al actelor medicale, la solicitarea organelor judiciare, prin care se aproba conținutul și concluziile actelor medico-legale și se recomanda efectuarea unor noi expertize sau se formulează concluzii proprii.

   Textul în documentul-sursă ↗

   art. 10 alin. (1)–(2)

   (1) La întocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnată are următoarele obligații: a) să ia în considerare documentele medicale ale persoanei evaluate, emise de unități sanitare din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății sau a ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și documentele medicale emise de unități medicale din străinătate, traduse și legalizate; b) să ia în considerare doar documentele medicale care prezintă următoarele elemente de siguranță: număr de înregistrare, ștampila unității sanitare, semnătura și parafa medicului, care trebuie să menționeze specialitatea și codul medicului, iar în cazul fotocopiilor, mențiunea «conform cu originalul», atestată de medicul responsabil. (2) Atunci când este necesar, pot fi luate în considerare și alte documente relevante pentru stabilirea diagnosticului sau pentru a putea răspunde la obiectivele dispuse.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 22; textul dispoziției

   Articolul 22(1) Organele judiciare care dispun efectuarea unor constatări sau expertize medico-legale se adresează în scris instituției de medicina legală competente.(2) Documentul prin care se solicita efectuarea constatării sau expertizei medico-legale va cuprinde:a) datele de identificare a subiectului sau obiectului asupra căruia urmează să se efectueze lucrarea; b) tipul expertizei sau constatării medico-legale; c) întrebările la care medicul legist trebuie să răspundă; d) materialele și datele care sunt puse la dispoziție medicilor legisti; e) caracterul de urgenta și termenul sugerat pentru efectuarea lucrării. (3) În cazul expertizei psihiatrice și al avizelor solicitate comisiei superioare sau comisiilor de avizare și control al actelor medico-legale se înaintează obligatoriu materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei.(4) În cazul în care sunt numiți și experți care reprezintă părțile interesate, se menționează datele de identitate ale acestora, pentru ca experții oficiali sa îi poată contacta în vederea efectuării lucrărilor.

   Textul în documentul-sursă ↗
7. 7
   Sursa 7: Codul civil — copie legislativă găzduită de FGA, versiune indicată 19 martie 2026Lege · Art. 1371 alin. (1)–(2), art. 1385 alin. (1); PDF p. 324–325 și 328. · forma din 19 martie 2026Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art. 1371; PDF p.324,325

   (1)În cazul în care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ţinut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o. (2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care la cauzarea prejudiciului au contribuit atât fapta săvârşită de autor, cu intenţie sau din culpă, cât şi forţa majoră, cazul fortuit ori fapta terţului pentru care autorul nu este obligat să răspundă.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.1385 alin.(1); PDF pp.328–328

   (1)Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

   Textul în documentul-sursă ↗
8. 8
   Sursa 8: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 425 alin. (1) lit. b)–c), alin. (2); art. 22 alin. (6). · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 2 extrase citate

   Art.425 alin.(1) lit.b)–c) și alin.(2)–(3), integral

   b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate. (2) Dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanți sau împotriva mai multor pârâți, se va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant și la ce este obligat fiecare pârât ori, când este cazul, dacă drepturile și obligațiile părților sunt solidare sau indivizibile.(3) În partea finală a dispozitivului se vor arăta dacă hotărârea este executorie, este supusă unei căi de atac ori este definitivă, data pronunțării ei, mențiunea că s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, precum și semnăturile membrilor completului de judecată. Când hotărârea este supusă apelului sau recursului se va arăta și instanța la care se depune cererea pentru exercitarea căii de atac.

   Textul în documentul-sursă ↗

   CPC, art. 22; PDF pag. 6 · forma extrasului din 10 martie 2026

   (1)Judecătorul soluţionează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile. (2)Judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc. (3)Judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile legii. Persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunţa la judecată sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretenţiile reclamantului ori de a pune capăt procesului printr-o tranzacţie. (4)Judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire. În acest caz judecătorul este obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă. (5)Cu toate acestea, judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care părţile, în virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridică şi motivele de drept asupra cărora au înţeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel nu se încalcă drepturile sau interesele legitime ale altora. (6)Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel. (7)Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să ţină seama de toate circumstanţele cauzei, judecătorul va ţine seama, între altele, de principiile generale ale dreptului, de cerinţele echităţii şi de buna-credinţă.

   Textul în documentul-sursă ↗
9. 9
   Sursa 9: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 249–250, art. 255 alin. (1), art. 258 și art. 264. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

   Vezi cele 5 extrase citate

   Art.249

   Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 250

   Dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.255 alin.(1)

   Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art. 258; textul articolului, extras din copia FGA păstrată

   Art. 258: Încuviinţarea probelor (1)Probele se pot încuviinţa numai dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute la art. 255, în afară de cazul când ar exista pericolul ca ele să se piardă prin întârziere. (2)Încheierea prin care se încuviinţează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviinţate, precum şi obligaţiile ce revin părţilor în legătură cu administrarea acestora. (3)Instanţa va putea limita numărul martorilor propuşi.

   Textul în documentul-sursă ↗

   Art.264; PDF p.95 · forma extrasului din 10 martie 2026

   (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.

   Textul în documentul-sursă ↗
10. 10
    Sursa 10: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 425 alin. (1) lit. b) și art. 264. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art.425 alin.(1) lit.b)

    considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.264; PDF p.95 · forma extrasului din 10 martie 2026

    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.

    Textul în documentul-sursă ↗
11. 11
    Sursa 11: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 254 alin. (1)–(6); art. 24–26. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 4 extrase citate

    Art. 254 — Propunerea probelor. Rolul instanţei; textul articolului; PDF p. 91 · forma extrasului din 10 martie 2026

    (1)Probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare, dacă legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse şi oral, în cazurile anume prevăzute de lege. (2)Dovezile care nu au fost propuse în condiţiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute şi încuviinţate în cursul procesului, în afară de cazurile în care: 1. necesitatea probei rezultă din modificarea cererii; 2. nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească şi partea nu o putea prevedea; 3. partea învederează instanţei că, din motive temeinic justificate, nu a putut propune în termen probele cerute; 4. administrarea probei nu duce la amânarea judecăţii; 5. există acordul expres al tuturor părţilor. (3)În cazurile prevăzute la alin. (2), partea adversă are dreptul la proba contrară numai asupra aceluiaşi aspect pentru care s-a încuviinţat proba invocată. (4)În cazul amânării, pentru motivele prevăzute la alin. (2), partea este obligată, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a administra proba încuviinţată: a)să depună lista martorilor în termen de 5 zile de la încuviinţarea probei, când se cere proba cu martori; b)să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată, dacă s-a încuviinţat proba cu înscrisuri; c)să depună interogatoriul în termen de 5 zile de la încuviinţarea acestei probe, în cazurile în care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii; d)să depună dovada plăţii cheltuielilor necesare efectuării expertizei, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau în termenul stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art. 331 alin. (2), dacă s-a încuviinţat proba expertizei. (5)Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc. (6)Cu toate acestea, părţile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.24

    Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 25 — Legea aplicabilă proceselor în curs; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026

    (1)Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. (2)Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile. (3)În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 26 — Legea aplicabilă mijloacelor de probă; textul articolului; PDF p. 7 · forma extrasului din 10 martie 2026

    (1)Legea care guvernează condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumţiilor legale este cea în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac obiectul probaţiunii. (2)Administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.

    Textul în documentul-sursă ↗
12. 12
    Sursa 12: Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civilLege · Art. 102 alin. (1) și art. 103. · forma din 16 iulie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art.102 alin.(1)–(2)

    (1) Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. (2) Modificarea contractului se face cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legea în vigoare la data modificării. În privința elementelor ce nu fac obiectul modificării, sunt aplicabile dispozițiile alin. (1).

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.103

    Obligațiile născute din faptele juridice extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii ori, după caz, a săvârșirii lor.

    Textul în documentul-sursă ↗
13. 13
    Sursa 13: Legea nr. 231/2025 pentru modificarea art. 1391 alin. (1) din Codul civilLege · Articolul unic, noul art. 1391 alin. (1).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Articol unic — noul art.1391 alin.(1) · forma extrasului din 16 decembrie 2025

    În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată victimei directe și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială. Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială și persoanele prevăzute la alin. (2). La stabilirea acestora, instanța va avea în vedere aspecte precum relația dintre victima directă și persoana care se pretinde indirect vătămată, gravitatea vătămării corporale a victimei directe, caracterul său permanent și iremediabil, care să afecteze sever ori în mod excepțional posibilitățile de viață familială ale victimelor indirecte în interacțiunea lor cu victima directă.

    Textul în documentul-sursă ↗
14. 14
    Sursa 14: Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaieLege · Art. 22 alin. (4), alin. (5) lit. a)–f), alin. (6). · forma din 13 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi extrasul citat

    Art.22 alin.(4)

    În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății ori de deces rezultate în urma unui accident de vehicule, stabilirea despăgubirii se realizează atât pe cale amiabilă, cât și pe cale judecătorească.

    Textul în documentul-sursă ↗
15. 15
    Sursa 15: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 5 alin. (2), art. 7 și art. 9.Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    Art. 5; textul dispoziției

    Articolul 5(1) Modul de cuantificare al severității leziunilor traumatice include trei parametri distincți:a) leziunea traumatică inițială, denumită în continuare LT, pentru care punctajul a fost constituit în funcție de consecințele morfologice, fiziologice ale leziunii; b) complicații posttraumatice, denumite în continuare CP, fiind acele complicații imediate și/sau acute sau cronice care beneficiază de recuperare terapeutică; c) consecințe posttraumatice permanente, denumite în continuare CPP, fiind acele complicații cu caracter permanent care nu se mai pot vindeca și care pot genera consecințe posttraumatice severe sau invaliditate, pentru care punctajul cuantifică gradul în care este afectată capacitatea unui individ de a funcționa normal în societate sau în mediul familial. (2) Daunalitatea asociată punctajului nu include nicio referire la costurile procedurilor medicale, chirurgicale și recuperatorii necesare pentru vindecarea sau reducerea deficitelor morfofiziologice evaluate.(3) În cazul leziunilor multiple se aplică metoda sumării leziunilor și complicațiilor pe măsură ce acestea se constituie, cu următoarele precizări:a) în cazul în care victima are mai multe leziuni, valoarea totală nu poate depăși valoarea corespunzătoare stării vegetative persistente, denumită în continuare SVP; valoarea acesteia din barem este de 200; b) în cazul în care o anumită leziune traumatică generează mai multe complicații se va calcula numărul total de puncte pentru fiecare complicație în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; c) în cazul în care o leziune traumatică generează mai multe CPP, în calcul se va lua strict punctajul celei mai severe CPP, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; d) în cazul în care o leziune traumatică generează atât CP, cât și CPP, în calcul vor fi incluse LT și punctajele pentru CP și CPP cu severitatea maximală, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; e) în cazul în care victima are mai multe LT, se vor suma valorile LT, CP și CPP pentru fiecare leziune în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 7; textul dispoziției

    Articolul 7 Cererea persoanei prejudiciate, a asigurătorului RCA, a BAAR sau FGA nesoluționată până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se soluționează conform prevederilor prezentului ordin.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 9; textul dispoziției

    Articolul 9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data publicării.

    Textul în documentul-sursă ↗
16. 16
    Sursa 16: Codul de procedură civilă — Legea nr. 134/2010, republicatăLege · Art. 425 alin. (1) lit. b)–c), art. 264. · forma din 14 decembrie 2025Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art.425 alin.(1) lit.b)–c) și alin.(2)–(3), integral

    b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților; c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate. (2) Dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor reclamanți sau împotriva mai multor pârâți, se va arăta ceea ce se cuvine fiecărui reclamant și la ce este obligat fiecare pârât ori, când este cazul, dacă drepturile și obligațiile părților sunt solidare sau indivizibile.(3) În partea finală a dispozitivului se vor arăta dacă hotărârea este executorie, este supusă unei căi de atac ori este definitivă, data pronunțării ei, mențiunea că s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, precum și semnăturile membrilor completului de judecată. Când hotărârea este supusă apelului sau recursului se va arăta și instanța la care se depune cererea pentru exercitarea căii de atac.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art.264; PDF p.95 · forma extrasului din 10 martie 2026

    (1)Instanţa va examina probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor. (2)În vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare.

    Textul în documentul-sursă ↗
17. 17
    Sursa 17: Ordinul comun ASF nr. 1/2022 și MS nr. 2.293/2022 privind despăgubirea pe baza punctajului traumatologicNormă · Art. 4 alin. (3)–(4), art. 5 alin. (1).Textul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    Art. 4; textul dispoziției

    Articolul 4(1) Pentru calculul punctajului traumatologic, persoanele prejudiciate sunt examinate clinic printr-o expertiză de evaluare în cadrul căreia sunt verificate acuzele prezentate, documentele doveditoare și se identifică aspectele clinice și paraclinice, morfologice și funcționale care sunt în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.(2) În cadrul examinării se procedează la:a) identificarea, notarea și descrierea tuturor leziunilor traumatice și a consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier în cauză, identificabile cu ocazia examenului clinic; b) existența corelației diagnostic - susținerea diagnosticului; c) examinarea documentelor medicale relevante; d) diferențierea leziunilor traumatice și/sau consecințelor acestora asociate cu accidentul rutier de patologii anterioare evenimentului rutier sau cele ulterioare ce nu sunt legate direct cauzal de acesta; e) acordarea unui punctaj total care să țină cont de situația faptică la momentul consultului sau la momentul parvenirii examenelor clinice sau paraclinice de specialitate solicitate pe baza baremului. (3) În cazul în care documentele medicale sunt insuficiente și/sau incomplete în raport cu starea victimei, medicul expert evaluator poate solicita completarea documentației sau efectuarea unor examinări suplimentare cu scopul de a verifica și completa diagnosticul; solicitarea se face cu consimțământul explicit al pacientului.(4) În urma efectuării examinării, medicul expert evaluator eliberează un raport de evaluare de medicină de asigurări care conține următoarele:a) o parte introductivă în care se vor consemna cel puțin:(i) datele de identificare ale victimei și ale medicului expert evaluator; (ii) date de istoric; (iii) acuzele semnalate; (iv) examenul clinic efectuat în cadrul examinării; b) o parte expozitivă în care se vor consemna cel puțin:(i) date din actele medicale; (ii) date din consultările medicale solicitate în cadrul examinării; (iii) leziunile traumatice; (iv) complicațiile posttraumatice identificate, diagnostic, prognostic; c) concluziile în care se vor consemna cel puțin:(i) punctajul acordat pentru fiecare LT/CP/CPP în parte și total acordat; (ii) aprecieri cu privire la eventuale complicații cu caracter definitiv; (5) Ulterior eliberării raportului de evaluare menționat la alin. (4), medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru o durată minimă de 10 ani.(6) În cazul în care, ulterior examinării clinice actuale, apar noi elemente clinice sau funcționale ori de laborator, se poate efectua o nouă examinare.

    Textul în documentul-sursă ↗

    Art. 5; textul dispoziției

    Articolul 5(1) Modul de cuantificare al severității leziunilor traumatice include trei parametri distincți:a) leziunea traumatică inițială, denumită în continuare LT, pentru care punctajul a fost constituit în funcție de consecințele morfologice, fiziologice ale leziunii; b) complicații posttraumatice, denumite în continuare CP, fiind acele complicații imediate și/sau acute sau cronice care beneficiază de recuperare terapeutică; c) consecințe posttraumatice permanente, denumite în continuare CPP, fiind acele complicații cu caracter permanent care nu se mai pot vindeca și care pot genera consecințe posttraumatice severe sau invaliditate, pentru care punctajul cuantifică gradul în care este afectată capacitatea unui individ de a funcționa normal în societate sau în mediul familial. (2) Daunalitatea asociată punctajului nu include nicio referire la costurile procedurilor medicale, chirurgicale și recuperatorii necesare pentru vindecarea sau reducerea deficitelor morfofiziologice evaluate.(3) În cazul leziunilor multiple se aplică metoda sumării leziunilor și complicațiilor pe măsură ce acestea se constituie, cu următoarele precizări:a) în cazul în care victima are mai multe leziuni, valoarea totală nu poate depăși valoarea corespunzătoare stării vegetative persistente, denumită în continuare SVP; valoarea acesteia din barem este de 200; b) în cazul în care o anumită leziune traumatică generează mai multe complicații se va calcula numărul total de puncte pentru fiecare complicație în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; c) în cazul în care o leziune traumatică generează mai multe CPP, în calcul se va lua strict punctajul celei mai severe CPP, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; d) în cazul în care o leziune traumatică generează atât CP, cât și CPP, în calcul vor fi incluse LT și punctajele pentru CP și CPP cu severitatea maximală, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP; e) în cazul în care victima are mai multe LT, se vor suma valorile LT, CP și CPP pentru fiecare leziune în parte, fără însă ca valoarea totală a acestora să o depășească pe cea a SVP.

    Textul în documentul-sursă ↗
18. 18
    Sursa 18: Judecătoria Galați — sentință penală din 06.11.2019, ReJust 9326ddg79Hotărâre · paragrafele 117–118; paragrafele 94–101 · forma din 6 noiembrie 2019Judecătoria Galați · 6 noiembrie 2019 · Hotărâre nedefinitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 2 extrase citate

    paragrafele 117–118

    Instanţa are în vedere că prin fapta ilicită săvârşită din culpa exclusivă a inculpatului i s-a produs părţii civile o traumă fizică şi psihică ireversibilă, concretizată în durerea fizică pe care a presupus-o procesul de vindecare (relevată prin numărul mare de zile de îngrijiri medicale – 270-280 zile de îngrijiri medicale, dar şi de prejudiciul morfo-funcţional actual, precum şi de declaraţiile martorului audiat sub aspectul laturii civile a cauzei), în suferinţa psihică generată de tratamentele şi intervenţiile la care a fost supusă aceasta, în consecinţele pe termen lung ale leziunilor suferite de partea civilă, astfel cum acestea sunt confirmate inclusiv de raportul de expertiză medico-legală şi de suplimentul la acest raport, din care rezultă că partea civilă a suferit, inclusiv un prejudiciu estetic mediu, dar și faptul că aceasta încă are dificultăți de mers, deși a trecut mai bine de un an de la momentul accidentului rutier. Consecinţele negative ale evenimentului rutier, pentru partea civilă, sunt de netăgăduit, fiind totodată notorie suferinţa provocată de un astfel de eveniment, inclusiv prin raportare la faptul că partea civilă s-a aflat o perioadă de aproximativ 5 zile în comă, fiind intubată și sedată, în timp fiind supusă unui număr de 5 intervenții chirurgicale. Instanța nu poate ignora suferinţa psihică iminentă tratamentelor şi intervenţiilor la care a fost supusă aceasta, în consecinţele pe termen lung ale leziunilor suferite de partea civilă, astfel cum acestea sunt confirmate inclusiv de raportul de expertiză medico-legală şi de suplimentul la acest raport, dar şi în consecinţele asupra raporturilor şi relaţiilor din cadrul familiei şi din afara familiei.

    Textul în documentul-sursă ↗

    paragrafele 94–101

    În esență, din raportul de primă expertiză medico-legală nr. 881/A1-D/26.10.2019 rezultă, în esență că, partea civilă ###### ##########, s-a prezentat la U.P.U. – Spitalul ######## ###### prezentând următoarele: plagă labială superioară cu avulsie dentară secundară, TCC cu pierderea conștienței, impotentă funcțională glezna, fractură perete extern orbită stânga, fractură zigomatică stângă, fracturi cominutive sinusuri maxilare cu hemosinus, hematom palpebral stâng, hematom epicranian parietal stâng, fractură cominutivă a ambelor oase ale gambei drepte, hematom orbital bilateral, hematom epicranian stâng, persoana vătămată fiind intubată, sedată, constatându-se fractura sinus maxilar și zigomatic stâng, contuzii pulmonare bazale bilateral, traumatism cranio-facial, plagă contuză palpebrala superioară, plagă contuză parietală stângă, plagă transfixiantă buza superioară ½ stângă, fractură os zigomatic stâng cu deplasare minoră, fracturi radiculare 21-22, persoana vătămată fiind ventilată mecanic și diagnosticată într-o primă fază cu: politraumatism prin accident rutier, fractură cominutiva ambele oase ale gambei drepte, fractură zigomatică stângă, fractură perete orbită stângă, plăgi contuze, șoc traumatic. În continuare, din raportul de expertiză rezultă că în perioada 28-29.07.2018 părții civile i-au fost administrate tratamente pentru stabilizare, necesitând în continuare sedare, ulterior fiind transferat la Spitalul Clinic de Urgență București, la data de 29.07.2018, unde s-a constatat că partea civilă se află în stare generală gravă, intubat oro-traheal și ventilat mecanic, analgo-sedat, fiindu-i prescris tratament pentru reechilibrare, efectuându-i-se, printre altele, transfuzie cu masă eritrocitară. La aceeași dată persoana vătămată a fost supusă unei intervenții chirurgicale de urgență, practicându-se fasciotomie externă și internă și ostosinteză cu fixator extern gambă, dreaptă. De asemenea, i-a fost recomandată intervenție chirurgicară față de fractura oblică de maxilar și a peretelui extern orbitar stâng, fractură condiliană stângă cu pierderea cartilajului orbicular, fractură malar stâng cu minimă deplasare, fractură mastoidiană stângă incompletă. La data de 31.07.2018, partea civilă a fost detubată, fiindu-i administrate calmante. La data de 02.08.2018 partea civilă a fost supusă unei intervenții chirurgicale pentru reudcerea și fixarea fracturii de maxila stâng și malar stâng, medicul ortoped efectuând sutura secundarî la nivelul gambei. La data de 07.08.2018 partea civilă a fost transferată la Secția Ortopedie, fiind supusă unei intervenții chirurgicale la nivelul gambei drepte, fiind externat la data de 29.08.2018, într-o stare ameliorată, având interdicția de a călca pe membrul inferior două luni și indicația de a aplica pansamente și de a monitoriza focarele septice, fiindu-i prescris tratament cu Fraxiparin. Ulterior la data de 24.09.2018 a fost supus unei noi intervenții chirurgicale pentru extragerea fixatorului extern gambă, fiind imobilizat în atelă gipsată femuro-podal, fiindu-i prescris tratament antialgic, antiinfalamator, anticoagulant cu antibiotice. De asemenea i-a fost recomandată menținerea mobilizării gipsate până la momentul operației, fără a călca pe membrul drept, schimbarea pansamentului la două zile, mobilizare cu cadru și prescriindu-i-se tratament medicamentos. La data de 10.01.2018 persoana vătămată a fost supusă unei alte intervenții chirurgicale, fiindu-i recomandat să nu calce pe membrul inferior drept 12 săptămâni post-operator și să se deplaseze cu ajutorul cârjelor/ cadru, fiindu-i prescris tratament medicamentos. Ulterior, la data de 31.10.2018, partea civilă ###### ########## s-a prezentat la Spitalul ####### de Urgență ###### acuzând tulburări de vedere, fiind diagnosticat cu posttraumatism forte glob ocular stâng, fiindu-i recomandat tratament cu Alanerv și examinare neurologică. De asemenea, în concluziile raportului de expertiză s-a reținut că parte civilă a suferit de politraumatism cu fractură cominutivă la ambele oase ale gambei drepte, traumatism cranio-facial, fractură zigomatică stângă, fractură perete orbită stângă, plăci contuze și șoc traumatic ce i-au pus în primejdie viața, cicatricile restante constituind un prejudiciu estetic mediu. Din Suplimentul la Raportul de primă expertiză rezultă că la examenul medical din data de 29.03.2019 rezultă că partea civilă ###### ########## prezenta mers ușor șchiopătat, fără sprijin, cicatrice buza superioară de 2,3/0,2 cm, cicatrice la nivel fronto-parietal stâng de 4/0,2 cm, limitare a flexiei dorsale a piciorului drept, pe fața antero-medială a gambei drepte în 1/3 superioară prezintă 5 cicatrici cu dimensiuni de 0,5/0,5 cm și 0,3/0,2 cm și o cicatrice liniară verticală, cu urme de sutură, zone hiperpigmentare pe marginea tibială a gambei drepte în 1/3 inferioară, pe față laterală a gambei drepte 2/3 superioare, prezintă o cicatrice verticală de 17/0,3 cm, cu urme de sutură, continuată cu zonă tegumentară ovală – aspect de platie veche tegumentară cu piele despicată, lipsa dinților 21-22 cu prezența implanturilor metalice. De asemenea, din cuprinsul Suplimentului rezultă că la nivelul Comisiei de expertiză Medico-Militară a Spitalului ####### de Urgență ###### s-a stabilit că parții civile i-a fost acordat concediu medical de 60 zile, în perioada 25.10.2018-23.12.2018; 45 zile concediu medical în perioada 23.01.2019 – 08.03.2019; 45 zile concediu medical de recuperare în perioada 09.03.2013 – 22.04.2019; fiind stabilită o perioadă de peste 225 zile incapacitate temporară de muncă. De asemenea, partea civilă a urmat tratament kineto și fizio-terapic pentru o perioadă de aproximativ 20 zile.

    Textul în documentul-sursă ↗
19. 19
    Sursa 19: Curtea de Apel Galați — decizie penală din 16.01.2020, ReJust 285d793Hotărâre · paragrafele 151–162; paragraful 179; paragrafele 183–184 · forma din 16 ianuarie 2020Curtea de Apel Galați · 16 ianuarie 2020 · Hotărâre definitivăTextul oficial ↗Explicația noastră a actului →

    Vezi cele 3 extrase citate

    paragrafele 151–162

    În privinţa daunelor morale, se constată că în mod corect a stabilit prima instanţă că persoana vătămată a suferit şi un prejudiciu moral, însă cuantumul sumei acordate, de 500.000 de lei, este mult prea ridicat, ţinând cont de criteriile reţinute în doctrină şi jurisprudenţă. Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie să se ţină cont de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice, de eventualele sechele sau infirmităţi rezultate în urma faptei ilicite, de sexul, vârsta şi ocupaţia persoanei vătămate, de condiţiile generale economico-sociale, ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil şi să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă. În acest sens, se observă că persoana vătămată a necesitat un număr de ### # ### de îngrijiri medicale pentru însănătoşire, a fost internată circa 2 luni în spital, că a suferit 5 intervenții chirurgicale care au imobilizat-o la pat, la ultima examinare medico-legală constatându-se că avea un mers ușor șchiopătat pe partea dreaptă, o cicatrice la buza superioară stânga de 2,3/0,2 cm, o cicatrice fronto-parietal stânga de 4/0,2 cm, mai multe cicatrici pe gamba dreaptă, dar aceasta nu şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nici nu se încadrează într-un grad de invaliditate (filele 40-42, 44-45 dosar urmărire penală, filele 103-114 dosar de fond), astfel că restrângerea posibilităţilor de viaţă familiară şi socială, pentru care art.1391 din noul C.civ. prevede acordarea de despăgubiri, nu este totală. În ceea ce priveşte prejudiciul estetic încercat de persoana vătămată, acesta trebuie evaluat având în vedere sexul, vârsta, ocupaţia şi modificările aspectului fizic generate acesteia de urmările faptei. În acest sens, se constată că persoana vătămată este un bărbat având o vârstă de 47 de ani, este angajat la Inspectoratul de Jandarmi ######## ######. Cicatricile de la față și de la piciorul drept, precum și ușoara dificultate de mers, deşi creează un anumit disconfort, nu constituie un prejudiciu estetic major, ci unul mediu, așa cum rezultă din concluziile suplimentului de expertiză medico-legală (filele 44-45 dosar urmărire penală). Pierderea dinților 21 și 22 poate constitui un prejudiciu estetic pe termen relativ scurt, având în vedere că acesta se poate acoperi prin protezarea dinților, mai ales că s-au acordat toate daunele materiale solicitate în acest sens, chiar si pentru lucrările protetice ce urmează a fi executate în viitorul apropiat. În ceea ce privește probleme de vedere ale persoanei vătămate, din actele aflate la dosar nu rezultă cu certitudine dacă sunt ca urmare a accidentului sau ca urmare a înaintării în vârstă, din concluziile suplimentului de expertiză medico-legală reieșind că nu prezenta tulburări de vedere la data controlului (16.11.2018. 26.11.2018, 29.01.2019), fiindu-i recomandate doar tratamente medicamentoase cu Alanerv (filele 44-45 dosar urmărire penală). Împrejurarea că persoanei vătămate i s-a diminuat venitul net în perioada în care a fost în concediu medical (aproximativ 225 zile), ne mai beneficiind de sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru munca prestată în timpul nopții, majorarea salarială pentru activități desfășurate în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale, nu pot fi avute în vedere la stabilirea despăgubirilor morale deoarece nu constituie un prejudiciu moral ci unul material, care trebuie evidențiat în cadrul cererii de despăgubiri materiale și dovedit conform art. 26 lit. pct.1 din ##### ASF nr. 20/2017. Prejudiciul de agrement trebuie evaluat ţinând cont de activitățile normale de agrement, cum ar fi practicarea unui sport, plăcerea de a merge la spectacole, de a se plimba, de a citi, de a face excursii, pe care le desfăşura persoana vătămată înainte de accident şi pe care nu le mai poate desfăşura în prezent. #### adevărat că persoana vătămată a fost o perioadă de timp imobilizată la pat, perioadă în care nu s-a putut deplasa, însă, în prezent, aceasta s-a vindecat, poate merge singură, nu este imobilizată într-un scaun cu rotile, şi, deşi s-a reţinut în suplimentul de expertiză medico-legal că are unele cicatrici și o ușoară deficiență la mers, nu a rămas cu infirmităţi, situaţie în care prejudiciul de agrement a fost temporar, în prezent aceasta putând să desfăşoare activităţile anterioare chiar dacă este nevoită să depună un efort suplimentar. De asemenea, la cuantificarea sumei acordate cu titlu de daune morale trebuie să se ţină seama şi de condiţiile generale economico-sociale din ţara noastră, care nu sunt aşa de ridicate ca în ţările dezvoltate din ###### de Vest, precum şi ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă ci o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de aceasta. În consecinţă, ţinând cont de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că suma de 200.000 de lei este suficientă pentru a acoperi prejudiciile morale încercate de persoana vătămată. Prin urmare este fondat în parte apelul declarat de partea responsabilă civilmente, în sensul reducerii cuantumului daunelor morale, dar nu la suma oferită de aceasta ci pentru suma de mai sus, și nefondat apelul persoanei vătămate/parte civilă.

    Textul în documentul-sursă ↗

    paragraful 179

    Reduce de la 500.000 lei la 200.000 lei, cuantumul despăgubirilor morale la care a fost obligată partea responsabilă civilmente S.C. ########## ########## ###### ###### ######### ##### S.A. către partea civilă ###### ########## (domiciliat în ######, #### ########## ### #, ## ###, ### #, #### ######, CNP #############) .

    Textul în documentul-sursă ↗

    paragrafele 183–184

    Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 16.01.2020.

    Textul în documentul-sursă ↗